• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • 2
    CommentGo Back
Download
 
Gândire criticăşiteoriaargumentării
dr. Dana JalobeanuUniversitatea de Vest Vasile Goldiş
1
 
1. Introducere
1.1 Gândirea critică: La ce bun?
 Trăim într-o lume în care foarte mulţi vor să ne convingă de câte ceva. Venind sprefacultate aţi trecut, desigur, pe lângă mai multe panouri publicitare. Ele aparţin unor firme carevor să vă convingă să cumpăraţi produsul X în locul produsului Y. Dacă cumpăraţi un ziar veţigăsi o serie de articole care vor să vă convingă că rata infracţionalităţii este în creştere, că areloc o dramatică alterare a condiţiilor de trai sau că s-a descoperit de curând găina cu cinci picioare. Editorialistul vrea cu siguranţă să vă convingă şi el de câte ceva, în funcţie deorientarea ziarului.Chiar şi aici, în acest spaţiu universitar, sunteţi subiectul mai multor încercări de persuasiune. Secretariatul vă cere anumite forme, sunteţi obligaţi să luaţi examenele, profesorulîncearcă să vă înveţe ceva. Eu vă voi spune cât de importantă este gândirea critică. De cetrebuie să mă credeţi? În ce fel voi încerca eu să vă conving, altfel decât producătorul dedetergenţi care vă arată reclame, sau altfel decât secretariatul care vă obligă să aduceţi nişteacte?Cum diferă modul în care un autor încearcă să vă convingă de adevărul unei legi fizicesau al unei teorii speciale de toate celelalte moduri de a convinge? În primul rând, prinargumente. Dacă cineva vă obligă să faceţi ceva (să aduceţi o hârtie, să plătiţi impozite etc.) nuare nevoie de argumente. Dacă însă încearcă să vă convingă vă aduce argumente. Unele dinacestea sunt argumente raţionale, altele mai puţin. Unele se prezintă sub o formă discursivă şiorganizată, altele nu. Rolul vostru este să analizaţi ofertele şi să alegeţi.Cum ne descurcăm? De unde ştim când cineva ne minte? De unde ştim dacăargumentele folosite sunt valide sau nu? De unde ştim că decizia pe care am luat-o (de acumpăra detergentul, de a vota candidatul unui partid, de a alege un curs, sau o facultate) este bună sau nu? Se presupune că raţiunea este cea care trebuie să ne ajute să ne orientăm. S-aadaptat însă raţiunea umană la lumea plină de schimbări în care trăim ? În ce fel trebuie să needucăm raţiunea pentru a ne putea adapta la viaţa de zi cu zi ?Lumea contemporană este o lume complicată. Şi asta nu numai datorită bombardamentului informaţional, globalizării, ritmului schimbării tehnologice, deşi şi acesteasunt de natură să ne asigure o porţie zilnică considerabilă de stress. Este şi o lume dominată deretorică
1
, anti-sistematică, tentată de diferite tipuri de relativisme
2
, ideologii conflictuale şi aşamai departe.Exerciţiu de imaginaţie:1.Imaginaţi zece lucruri cu care vă confruntaţi zilnic pe care nu le cunoşteaţiacum 20 de ani (voi sau părinţii voştri). Câte din acestea necesită o adaptarea raţiunii, un antrenament, o cunoaştere sporită?2.Imaginaţi 5 lucruri noi pe care le folosiţi în mod curent şi despre care nu ştiaţinimic cu doi ani în urmă, Pot fi conţinuturi teoretice, tehnologice, ştiinţificeetc. 
1
Gason Bachelard,
 Filosofia lui „nu”
, discuţia despre dispariţia sistemelor, postmodernismele şi aşa maideparte.
2
Feyerabend,
Notes on relativism
, in “
 Farewell to Reason
”, 1988, exemplificări şi precizări conceptuale.
2
 
Pe lângă aceste schimbări, modul de viaţă modern a impus un mod de a exista în lumecare ne auto-reprezintă drept fiinţe raţionale capabile să facă alegeri raţionale. Nu este nimicnou aici, modelul individului modern apare în secolul al XVII-lea. Ce este nou este modul încare lumea modernă instituţionalizează alegerea raţională şi o impune ca standard de viaţă. În plus, democraţia universalizează modelul alegerii raţionale. Se presupune că suntem completcapabili să alegem în mod raţionale între două sau mai multe alternative atunci când:-alegem o facultate şi o profesie-căutăm şi apoi alegem un loc de muncă (în stilul de viaţă american al ultimilor 20 deani un loc de muncă se alege în medie pentru 3-5 ani, după care urmează mutarea înalt loc de muncă mai bine plătit, cu o calificare superioară, etc. etc. Modelul deavansare în profesie este unul cu mai multe joburi şi nu cel „clasic” în care se avansala locul de muncă)-alegem să se schimbăm locuinţa, să trăim în alt oraş pentru a căuta o slujbă mai bine plătită etc.-căutăm şi alegem o şcoală pentru copiii noştri-alegem reprezentanţii noştri pe scena politică (din patru în patru ani, după care se presupune că urmărim modul în care evoluează peisajul politic, urmărim iniţiativele politice şi reacţionăm la cele care ni se par inadecvate)Şi toate acestea sunt doar nişte exemple ale momentelor în care trebuie să alegem; multe alteleapar în fiecare zi. Nu mai vorbim de alegerea unei anumite mărci de maşini sau de detergent, dealegerea implicată în orice decizie economică în care trebuie să evaluăm un buget şi să alegemceva în detrimentul a altceva (zugrăvim sau plecăm în concediu?).Vă propun un exerciţiu:încercaţi să evaluaţi factorii care au intrat în considerare în diferitele alegeri pe care le-aţi făcut.De câte ori v-aţi trezit acţionând „la întâmplare”? De câte ori v-a părut rău pentru alegereafăcută? Există vreun mod de a optimiza aceste alegeri?Cum ne putem descurca în postura de agenţi raţionali? Cum putem evalua corectfactorii implicaţi, pierderile şi câştigul în fiecare caz? Există o metodă, o serie de metode, odisciplină care să ne ajute să funcţionăm mai bine ca agenţi raţionali?
1.2 Ce este gândirea critică?
Ei bine, se presupune că gândirea critică este capabilă să ne ajute să facem toateacestea. Gândirea critică este în acelaşi timp o atitudine, o filozofie şi un instrument. Cainstrument, ea ne ajută să evaluăm raţionamente şi argumentaţii, să detectăm greşelileintenţionate sau neintenţionate, să demontăm propaganda şi manipularea.Mai mult decât atât, gândirea critică ne învaţă să înţelegem. Adesea suntem în situaţii încare profesorul ne vorbeşte în aşa fel încât nu putem urmări sau înţelege. Sau citim un text dincare nu înţelegem mare lucru. Din nou, gândirea critică ne-ar putea ajuta.Ce este, atunci, acest lucru nou (şi minunat) care ne ajută să înţelegem, să ne orientăm,să descoperim greşelile de raţionament şi aşa mai departe? Există foarte multe definiţii alegândirii critice. Nu le vom discuta acum. Ele depind de speranţele pe care diferiţi autori şi le pun în acest domeniu. Vom vedea că uneori aceste speranţe sunt considerabile. Noi vomîncerca să vedem mai întâi la ce este bună gândirea critică, apoi care sunt elementele ei şi cumfuncţionează acest domeniu şi abia la sfârşit de tot vom încerca să vedem ce este ea.
1.2.1 Impunerea gândirii critice ca practică a argumentării
3
You're Reading a Free Preview
Page 59 is not shown in this preview.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
06 / 17 / 2010This doucment made it onto the Rising List!
adrianmg9823

Thank you for sharing!!!

reply10 / 12 / 2009
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...