• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • 1
    CommentGo Back
Download
 
 1
 Capitolul 2Logica clasic
ă
a propozi
ţ
iilor (
 p
)
Ceea ce numim ast
ă
zi „logica clasic
ă
a propozi
ţ
iilor” (
 p
) reprezint
ă
„numitorulcomun” al unor perspective diferite de expunere formal
ă
a acestui compartiment al logiciisimbolice. Capitolul de fa
ţă
analizeaz
ă
câteva din aceste moduri de explicitare ale
 p
:
Teoria func
 ţ 
iilor de adev
ă 
r 
(2.1),
Tablourile analitice
(2.2),
 Axiomatica
(2.3),
Deduc
 ţ 
ia natural 
ă 
 (2.4),
Calculul secven
 ţ 
ilor 
(2.5)
ş
i
 Rezolu
 ţ 
ia
(2.6).
2.1. Teoria func
ţ
iilor de adev
ă
r
2.1.1. Sintaxa
 p
 
Logica propozi
ţ
iilor reprezint
ă
partea cea mai simpl
ă
a logicii simbolice. Dac
ă
însilogistica tradi
ţ
ional
ă
, a
ş
a cum am v
ă
zut în capitolul anterior, ne-am interesat
ş
i de structuraintern
ă
a unei propozi
ţ
ii (i.e. structura subiect-predicat), în
 p
aceast
ă
analiz
ă
r 
ă
mâne în afaraoric
ă
ror considera
ţ
ii. Descompunerea unei propozi
ţ
ii o vom face pân
ă
la ob
ţ
inerea unor  propozi
ţ
ii elementare
ş
i nimic mai mult. Dac
ă
, de exemplu, descompunem propozi
ţ
ia(compus
ă
!) „Studen
ţ
ii sunt preocupa
ţ
i de logic
ă
 
ş
i vor ob
ţ
ine rezultate bune” vom ob
ţ
ine propozi
ţ
iile elementare „Studen
ţ
ii sunt preocupa
ţ
i de logic
ă
”
ş
i „Studen
ţ
ii vor ob
ţ
ine note bune”, f 
ă
r 
ă
s
ă
mai avem în vedere structura intern
ă
a acestor propozi
ţ
ii elementare. A
ş
adar,unit
ăţ
ile sintactice nedecompozabile ale
 p
sunt propozi
ţ
iile elementare. Din propozi
ţ
iielementare, aidoma exemplului de mai sus, putem construi propozi
ţ
ii compuse de varii feluri.Date fiind propozi
ţ
iile elementare „Clujul este un ora
ş
transilvan”
ş
i „A venit toamna” putemob
ţ
ine „
 Nu
a venit toamna”, „Clujul este un ora
ş
transilvan
 sau
a venit toamna”, „
 Dac
ă 
Clujuleste un ora
ş
transilvan,
atunci
a venit toamna” etc. A
ş
adar, asupra propozi
ţ
iilor putem
opera
 în diverse moduri. În primul caz am
negat 
propozi
ţ
ia dat
ă
, în al doilea am
conectat disjunctiv
 cele dou
ă
propozi
ţ
ii, iar în cel de-al treilea le-am
conectat implicativ
etc.Logica
 simbolic
ă 
 
a propozi
ţ
iilor nu se intereseaz
ă
îns
ă
de con
ţ
inutul propozi
ţ
iilor (i.e.de ceea ce ele exprim
ă
), ci de rela
ţ
iile logice posibile dintre ele. Motiv pentru care recurge lao simbolizare corespunz
ă
toare
ş
i, implicit, la un nou nivel de abstractizare. Pe scurt, limbajullogicii propozi
ţ
iilor,
 p
1
, con
ţ
ine urm
ă
toarele categorii de simboluri (i.e. alfabetul):1.
 
Simboluri pentru variabile propozi
ţ
ionale:
 p
,
q
,
r 
, ...,
1
 p
,
2
 p
,...,
1
q
,
2
q
,...2.
 
Simboluri pentru operatorii logici: ,...,,,
⊃∨∧¬
 3.
 
Simboluri pentru constante: 1
ş
i 0.
1
„
 p
” înseamn
ă
logica simbolic
ă
a propozi
ţ
iilor, a
ş
a cum este ea explicitat
ă
în limbajul expus.
 
 24.
 
Simboluri auxiliare: ), (, ], [, }, {.Simbolurile
 p
,
q
,
r 
,... denot
ă
a
ş
adar propozi
ţ
ii
arbitrare
;
¬
- este operatorul unar alnega
ţ
iei;
⊃∨∧
,, sunt, corespunz
ă
tor, operatori
binari
: comjunc
ţ
ie, disjunc
ţ
ie, implica
ţ
ie
2
; 1
ş
i0 denot
ă
valorile logice „adev
ă
rat”
ş
i „fals”
3
.
 Formul 
ă 
a
 
 p
. Acest concept va fi definit pe baza unor reguli recursive, reguli care permit ob
ţ
inerea de noi formule din cele deja construite. Prin
...,,...,,,
21
α α γ  β α 
în
ţ
elegem, încele ce urmeaz
ă
, formule arbitrare ale
 p
.
 Defini
 ţ 
ie 1. a) Orice variabil 
ă 
propozi
 ţ 
ional 
ă 
este o formul 
ă 
a
 p
.b) Dac
ă 
 
α 
este o formul 
ă 
a
 p
 , atunci
α 
¬
este o formul 
ă 
a
 p
.c) Dac
ă 
 
α 
 
 ş
i
 β 
sunt formule ale
 p
 , atunci
 β α 
ο
este o formul 
ă 
a
 p
 
(
unde „
ο
” denot 
ă 
oricare din urm
ă 
torii 10 operatori binari:
,,,/,,,,,,
⊄+↓≡⊂⊃∨∧
# 
4
).
  Prin
Λ∆Γ
,,
 ,... vom în
 ţ 
elege mul 
 ţ 
imi de formule ale
 p
. Defini
 ţ 
ie 2. Gradul unei formule este num
ă 
rul ocuren
 ţ 
elor operatorilor logici din formul 
ă 
 , i.e.:a)
 
Orice variabil 
ă 
propozi
 ţ 
ional 
ă 
are gradul zero.b)
 
 Dac
ă 
 
α 
are gradul n, atunci
α 
¬
are gradul 
1
+
n.
c)
 
 Dac
ă 
 
α 
 
 ş
i
 β 
au gradele n, respectiv m, atunci
 β α 
ο
are gradul 
 1
++
mn
.
2.1.2. Semantica
 p
 2.1.2.1. Func
 ţ 
ii de adev
ă
r 
 Pentru a decupa semnifica
ţ
ia integral
ă
a unui operator logic nu este suficientnicidecum s
ă
ne rezum
ă
m la exemple din limbajul natural. Va trebui ca în
ţ
elesul lor s
ă
fiecomplet explicitat prin defini
ţ
ii semantice. Aceste defini
ţ
ii arat
ă
, în fiecare caz în parte, modulîn care valoarea logic
ă
a propozi
ţ
iei compuse (i.e. a propozi
ţ
iei care con
ţ
ine operatorulrespectiv) depinde strict de valorile logice ale propozi
ţ
iilor care-o compun. S
ă
d
ă
m câtevaexemple. Fie propozi
ţ
ia „Stiloul este albastru”. Consider 
ă
m c
ă
propozi
ţ
ia este adev
ă
rat
ă
. Dac
ă
 neg
ă
m aceast
ă
propozi
ţ
ie, atunci vom ob
ţ
ine propozi
ţ
ia compus
ă
„Nu este adev
ă
rat c
ă
stilouleste albastru” sau „Stiloul nu este albastru”, simbolic
 p
¬
,
ş
i care este o propozi
ţ
ie fals
ă
.Invers, dac
ă
p era fals
ă
, atunci
 p
¬
este adev
ă
rat
ă
. Corel
ă
m aceste valori logice ale propozi
ţ
ieicompuse,
 p
¬
, cu valorile logice ale componentei ei,
 p
, într-un tabel sau
matrice
 
ş
i ob
ţ
inem: p
 p
¬
 Aici
 p
este argumentul func
ţ
iei nega
ţ
ie.1 00 1Aceast
ă
matrice reprezint
ă
defini
ţ
ia semantic
ă
a nega
ţ
iei.
2
O expunere în detaliu a operatorilor binari o facem în §
Semantica
 
 p
.
3
Singurele cu care oper 
ă
m, logica clasic
ă
fiind o logic
ă
bivalent
ă
.
4
Din motive tipografice simbolul nonimplica
ţ
iei a putut fi redat doar prin #.
 
 3 La fel putem proceda considerând
 p
: „2 + 2 = 4”
ş
i
q
: „Tabla este neagr 
ă
”. Dând valorilogice lui
 p
 
ş
i
q
, în toate combina
ţ
iile posibile, putem construi defini
ţ
ii pentru to
ţ
i operatorii binari ai
 p
. S
ă
men
ţ
ion
ă
m câ
ţ
iva: p q
q p
∧
p q
q p
∨
p q
q p
⊃
p q
q p
≡
 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 00 1 0 ; 0 1 1 ; 0 1 1 ; 0 1 00 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1
 p
 
ş
i
q
sunt argumentele func
ţ
iilor corespunz
ă
toare.Cunoscând matricea unui operator, putem construi, corespunz
ă
tor, defini
ţ
ia acestuia.Conjunc
ţ
ia, de exemplu, este func
ţ
ia de adev
ă
r care ia valoarea logic
ă
adev
ă
rat atunci cândambele argumente sunt adev
ă
rate. Disjunc
ţ
ia este func
ţ
ia de adev
ă
r care ia valoarea logic
ă
 adev
ă
rat dac
ă
cel pu
ţ
in un argument este adev
ă
rat. Argumentele implica
ţ
iei (
⊃
) se numesc
 p
= antecedent
ş
i
q
= consecvent. Din matricea corespunz
ă
toare rezult
ă
c
ă
implica
ţ
ia este fals
ă
 doar dac
ă
antecedentul este adev
ă
rat
ş
i consecventul fals. În fine, echivalen
ţ
a (
≡
) ia valoarealogic
ă
adev
ă
rat doar dac
ă
argumentele
 p, q
au aceea
ş
i valoare logic
ă
. Trebuie s
ă
remarc
ă
mîns
ă
urm
ă
torul fapt: ceea ce intr 
ă
în discu
ţ
ie în stabilirea valorii de adev
ă
r a propozi
ţ
ieicompuse (i.e. în definirea func
ţ
iei/operatorului) este
 strict 
valoarea logic
ă
a propozi
ţ
iilor componente
ş
i nimic altceva. În caz contrar, propozi
ţ
ia implicativ
ă
, construit
ă
cu
 p
 
ş
i
q
, demai sus ar fi o propozi
ţ
ie deloc uzual
ă
în în
ţ
elegerea curent
ă
, de genul: „Dac
ă
2 + 2 = 4,atunci tabla este neagr 
ă
”. A
ş
adar, orice considera
ţ
ie cu privire la sensul propozi
ţ
iilor esteeliminat
ă
. Acesta este motivul pentru care aceste func
ţ
ii se numesc
 func
 ţ 
ii de adev
ă 
r 
.
 Defini
 ţ 
ie 1. Func
 ţ 
ia de adev
ă 
r este o func
 ţ 
ie de la mul 
 ţ 
imea valorilor logice ale propozi
 ţ 
iilor componente la valoarea logic
ă 
a propozi
 ţ 
iei compuse.
(
 simbolic:
( ) ( )
nn A
 p p A p p A f 
,...,,...,:
11
ϕ 
→
 , unde
ϕ 
este un operator logic
). Num
ă
rul func
ţ
iilor care pot fi construite în logica bivalent
ă
depinde de num
ă
rulvariabilelor propozi
ţ
ionale,
n
,
ş
i se calculeaz
ă
dup
ă
rela
ţ
ia simpl
ă
 
( )
n
2
2 Nr 
=
ϕ 
.Pentru
n
= 1, num
ă
rul func
ţ
iilor este de patru, adic
ă
:
 p
 
( )
 p
1
ϕ 
 
( )
 p
2
ϕ 
 
( )
 p
3
ϕ 
 
( )
 p
4
ϕ 
 1 1 1 0 00 1 0 1 0Tabelul de adev
ă
r de mai sus are cinci coloane
ş
i dou
ă
linii. Prima coloan
ă
con
ţ
ineasign
ă
rile f 
ă
cute variabilei propozi
ţ
ionale
 p
, iar celelalte patru reprezint
ă
func
ţ
iile
unare
 corespunz
ă
toare, adic
ă
:
verum
(
 p
),
 p
,
 p
¬
 
ş
i
 falsum
(
 p
).
 Defini
 ţ 
ie 2. Prin interpretarea unei variabile propozi
 ţ 
ionale se în
 ţ 
elege asignarea(atribuirea) unei valori de adev
ă 
r variabilei respective
.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
alexweasel

Este cumva cursul profesorului Adrian Miroiu (din "Logica filosofica") ?

reply02 / 05 / 2010
johnye2e

N-am idee... Îmi pare rău.

07 / 19 / 2010
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...