Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
76Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Adrian Husar - Orientul Antic (Ist. Antica Univers)

Adrian Husar - Orientul Antic (Ist. Antica Univers)

Ratings:

5.0

(4)
|Views: 8,443 |Likes:
Published by SteaEmy
Istoria antica universala
Istoria antica universala

More info:

Published by: SteaEmy on Jun 26, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2014

pdf

text

original

 
Adrian Husar - Istoria antica universalaOrientul antic
INTRODUCERE
Toate marile civilizaţii ale lumii orientale(mesopotamiană, egipteană, indiană) au avut nevoie pentru a senaşte, a se dezvolta şi a evolua de condiţii geografice, climaticeşi umane deosebit de favorabile. Astfel de condiţii favorabile aufăcut posibilă depăşirea stadiului de vânătoare şi cules, pentru aintra în economia de producţie, la început în special în regiuneaSemilunei Roditoare care încadra întinsele câmpii ale OrientuluiApropiat. Şi, de îndată ce noile metode de producţie careurau subzistea şi progresul omului se ameliorau şi sesitematizau, asistăm la înflorirea marilor civilizaţii orientale încâmpiile şi în văile marilor fluvii (Eufrat, Tigru, Nil, Indus) alecăror ape erau exploatate prin sisteme de canalizare.Era necesar, pentru ca această organizare să reuşească,de
centralizarea puterii
, ceea ce a dus, în cele din urmă laagregarea unor
societăţi prestaţionare
(sau
tributare
). Primeleconcetri de putere –ilustrate de cele dini construcţiimonumentale- sunt templele şi palatele, ale căror depozite şiateliere vădesc exercitarea unui control asupra proceselor deproducţie; aceste nuclee palaţiale aveau şi o funcţieredistributivă. Aceste structuri socio-politice vor modela marilecivilizaţii orientale.
Urbanizarea
a fost rezultatul acestei specializăriprogresive a activităţilor productive şi, invers, acestea eraustimulate de extinderea fenomenului urban. Această precocitatea urbanismului oriental şi rapida lui dezvoltare ulterioară vorrămâne trăsături distinctive ale Vechiului Orient faţă de Europatribală.
5
 
Elementul fundamental care conferă unitate marilorcivilizaţii orientale nu este de natură culturală, ci de naturăstructurală. Civilizaţiile orientale, cu pluralitatea lor de forme şide arii specifice, erau pretutindeni,
civilizaţii palaţiale
–adicăansambluri ierarhizate în jurul unui centru dinastic care joacărolul de element structurant, organizator, al universului social,politic şi religios.Caracteristicile civilizaţiilor care s-au dezvoltat în acestmod depindeau de condiile locale, de natugeografi,geologică şi climatică, ca şi de cele create de oameni, de diferitegrupuri etnice şi de amestecul dintre rase. Fiecare dintre marilecivilizaţii orientale – născute în Mesopotamia, în Egipt şi învalea Indusului a avut o fizionomie distinctă, în pofidaschimburilor de influenţe şi a intervenţiilor străine. Dar chiar şiistoria evoluţiei lor constituie o dovadă a dependenţei lor defactorii locali şi de mediul îmediat înconjurător.
*
Destinul Vechiului Orient n-a fost, din nenorocire, decâto lungă succesiune de războaie de cucerire, de regate şi imperii întemeiate şi apoi nimice prin forţă. Cât priveşte resorturileacestor conflicte sunt de avut în vedere motive de ordineconomic, tendinţele imperialiste ale suveranilor, precum şiridicarea popoarelor exploatate care încercau să se emancipeze.Progresele economice au fost consecinţa
urbanizării
şi a
centralizării puterii
. Dar dezvoltarea modurilor de producţie,favorizată de suverani şi de cler, servea, în definitiv, doaracestora. Exigenţele excesive ale palatului şi ale templului, ca şi împărţirea populaţiei în categorii sociale, au generat un sistemsever de exploatare, adesea inuman. Unicul mod de guvernarea fost
despotismul
, care se sprijinea pe cler şi pe puterea militară.Suveranul, ocrotit de divinitate, pretindea o supunere absolută,pe care nu a putut-o tempera nici un fel de evoluţie politică.Geneza marilor imperii a dezvoltat şi a diversificat o birocraţiecare constituia maşiria esenţiaa Statului. Exploatareacategoriilor nevoiaşe de către o minoritate de privilegiaţi care, în vechile ore-state mesopotamiene ori în Egipt, a putut
6
 
favoriza apariţia şi înflorirea civilizaţiilor orientale, deveneaunul din factorii principali ai paraliziei care lovea în mileniul Ia. Chr. universul respectiv. Exploatarea nu mai asigura de faptdecât supravieţuirea unui sistem palaţial care începea să sesclerozeze. În aceste circumstanţe viaţa populaţiilor VechiuluiOrient pare marcată de nesiguranţă şi de frică.La rândul ei,
viaţa religioasă 
degajă un aer de obsedantănelinişte. Dasuveranul este atotputernic pe mânt,divinitatea este, şi ea, exigentă şi redutabilă. Panteoanele erau,fireşte, diferite, potrivit popoarelor respective, şi au suferitanumite modifiri datoriconjuncturilor politice. Darexigenţele zeilor au rămas tot timpul aceleaşi. Omul Orientuluiantic trebuia să aibă cea mai mare grijă ca să nu încalce regulilecultului. Marea problemă rămânea tălmăcirea semnelor pe carezeii le trimiteau pe pământ în mod constant. De aici importanţacu totul excepţională a manticii în lumea orientală. Avem de-aface cu o disciplină de o surprinzătoare complexitate care sebaza pe secole întregi de observie şi prescria reguli deinterpretare a semnelor prevestitoare. Totuşi, în aceastăatmosferă apăsătoare, odată cu doctrina israelită şi cu ceazoroastria, se ivte o etică individuală. Monoteismulevreiesc se va izola în mijlocul credinţelor adânc înrădăcinate înVechiul Orient.
 Arta
este multiformă şi nu poate fi redusă la simpledefiniţii. Religioasă, monarhică, dinastică, scopul esenţial alartei va fi prearirea persoanei suveranului şi celebrareaatotputerniciei zeului. Arta se va fixa în canoane şi formule carenu vor varia câtuşi de puţin cu timpul.În istoria civilizaţiei rolul geniului sumerian şi a celuiegiptean se vădeşte capital. În desfăşurarea unei istorii de lungădurată, structurile economice şi sociale nu suferă modificări,individul neafirmându-se niciodată faţă de grupul social a căruipondere era covârşitoare. Greciei, moştenitoarea Orientului,avea să-i revină misiunea de a depăşi aporturile care i-au fostaduse şi, procalmând primatul raţiunii şi al drepturilorindividuale, să pună bazele Umanismului.
7

Activity (76)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Jacky Russel liked this
Romila Dan liked this
Ioana Ionela liked this
Username374 liked this
Roxana Mihaela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->