21 octobre 2005

Ren Gunon, Criza lumii moderne breviar de idei

La alctuirea acestei fise am utilizat volumul La crise du monde moderne, publicat la Gallimard n 1946. 01. A spune c lumea modern e n criz este sinonim cu a afirma c s-a ajuns la un punct critic, premergtor unei transformri profunde, a unei schimbri de orientare inevitabil, care se va produce mai mult sau mai putin brusc, printr-o catastrof sau nu. 02. Etimologia greac a cuvntului krisis l face partial sinonim cu termenul de judecat si de discriminare. Astfel, fiecare criz conduce spre o solutie, favorabil sau defavorabil. 03. Preocuparea actual pentru sfrsitul lumii este legat de starea de ru general n care trim acum este pn la urm presentimentul obscur c ceva se apropie de sfrsit. 04. Sfrsitul presimtit nu este sfrsitul lumii, ci sfrsitul unei lumi: cel al civilizatiei occidentale. 05. Conform doctrinei hinduse a ciclurilor, durata unui ciclu cosmic (Manvantara) se mparte n patru epoci, care marcheaz obscurarea gradual a spiritualittii primordiale: epoca de aur, epoca de argint, epoca de bronz si epoca de fier. n urm cu aproximativ 6.000 de ani am intrat n ultima dintre ele, Kali-Yuga, vrsta ntunecat. 06. n Kali-Yuga, adevrurile care erau cndva accesibile tuturor oamenilor au devenit din ce n ce mai ascunse si mai dificil de atins, cei care le posed sunt din ce n ce mai putin numerosi, iar ntelepciunea divin, chiar dac nu se poate perde, se acoper de vluri din ce n ce mai impenetrabile. 07. Tot ceea ce este acum ascuns va redeveni vizibil la sfrsitul acestui ciclul (corespunztor startului ciclului urmtor). 08. Dezvoltarea unui Manvantara se face de la superior la inferior, negnd ideea de progres asa cum este ea nteleas de moderni. Trecerea de la o epoc la alta se face nsotit de o materializare progresiv. 09. n cadrul fiecrei epoci se manifest dou tendinte opuse, una descendent si una ascendent, una centrifug si una centripet. Prima tendint este cea a unei ndeprtri de principiu, cealalt a unei ntoarceri spre principiu, si pot fi comparate simbolic cu btile inimii, sau cu cele dou faze ale respiratiei. 10. Antichitatea clasic nu este dect o antichitate ct se poate de relativ, si ct se poate de apropiat de timpurile moderne, pentru c nu ajunge nici mcar la jumtatea lui Kali-Yuga, ea nssi avnd durata celei de-a zecea prti din Manvantara se poate judeca pornind de aici ct dreptate au modernii s fie mndri de ntinderea cunostintelor lor istorice. 11. Spiritul stiintific modern este un spirit antitraditional 12. Cuvntul filosofie a fost initial utilizat de Pythagora. Filosofia este un stadiu introductiv

spre obtinerea ntelepciunii, aceasta din urm fiind adevratul scop. Modernii au substituit ntelepciunii filosofia, lucru ce implic necunoasterea adevratei naturi a celei din urm. 13. Filosofia profan este o asa-zis ntelepciune pur uman, de ordin rational. Ea a luat locul adevratei ntelepciuni traditionale, supra-rationale. 14. Rationalismul const n negarea expres a tot ceea ce este de ordin supra-rational. 15. Atunci cnd civilizatia modern se pretinde continuatoarea antichittii clasice, ea are partial dreptate. Este totusi vorba de o continuare infidel. 16. Asemnri ntre decadenta antic si epoca noastr: aparitia scepticismului, succesul moralei stoice, succesul epicurianismului, transformarea doctrinelor sacre n superstitii, reduse la aspectul cel mai exterior. 17. Crestinismul a operat redresarea spiritual a civilizatiei greco-romane. n mod curios, Evul Mediu este cu mult mai putin cunoscut modernilor dect antichitatea clasic. 18. La sfrsitul Evului mediu (nceputul secolului XIV) se situeaz nceputul crize moderne, manifestat prin dezagregarea crestinismului. Totusi, nici Renasterea si nici Reforma nu ar fi fost posibile fr decadente prealabile. 19. Renasterea, sub pretextul ntoarcerii spre antichitate, a nsemnat copierea aspectelor ei cele mai exterioare. Aceast restituire nu putea avea dect un caracter artificial, fiind vorba de forme care nu mai triau de secole. Astfel, stiintele traditionale ale Evului Mediu au disprut fr a fi nlocuite cu nimic [de ordin traditional]. 20. Rapiditatea cu care a fost uitat civilizatia medieval (oamenii secolului XVII nu mai aveau nici o notiune) are n ea ceva extraordinar: este dificil de admis c acest pasaj s-ar fi putut opera fr o interventie artificial, preconceput. 21. Umanismul renascentist este o reducere a tuturor lucrurilor la dimensiunea pur uman, fcndu-se abstractie de orice principiu de ordin superior. Grecii, crora s-a pretins c li se urmeaz exemplul, nu ajunseser niciodat att de departe, chiar si n timpul celei mai mari decadente intelectuale, iar cel putin pentru ei preocuprile utilitare nu trecuser niciodat pe primul plan, cum este cazul modernilor. 22. Umanismul a fost prima form a laicismului. 23. ncercarea de a satisface nevoile materiale ale oamenilor este o iluzie, pentru c civilizatia modern creaz ntotdeauna mai multe nevoi dect poate satisface. 24. Dup toate indicatiile furnizate de doctrinele traditionale, am intrat n ultima faz a KaliYuga, perioada cea mai sumbr a epocii ntunecate, n starea de dezordine si de confuzie din care nu mai este posibili s iesim dect printr-un cataclism. Crtile sacre ale Indiei au anuntat aceast epoc redutabil n care castele vor fi amestecate si familia nu va mai exista. 25. Ratiunea profund a ultimei prti a Kali-Yuga este aceea c trecerea dintr-un ciclu cosmic n altul nu se poate svrsi dect n obscuritate.

26. Cunostintele inferioare ale modernittii, vane n raport cu adevrata Cunoastere, se realizeaz n stadiul n care adevrata intelectualitate a disprut. Cercetrile moderne cu scop exclusiv practic, n sensul cel mai ngust al termenului, sunt fcute de oameni din ce n ce mai dependenti de materie, ntr-att nct nu mai concep nimic dincolo de ea, sclavi ai materiei cu ct vor mai mult s se serveasc de ea, aflati ntr-o agitatie cresctoare, fr reguli si fr scop. 27. Exist mai multe tipuri de civilizatii traditionale, ntre care nu se afl nici o opozitie esential. Exist un singur fel de modernitate, radical diferit de toate civilizatiile traditionale. 28. La baza civilizatiei occidentale se afl negarea principiilor. Din aceast cauz, orice ntelegere ntre aceasta si civilizatiile care o nconjoar este imposibil. 29. Dac prin civilizatia occidental modern ntelegem Europa si USA, civilizatiile orientale se mpart n trei mari grupe: Extremul Orient (civilizatia chinez), Orientul Mijlociu (civilizatia hindus) si Orientul Apropiat (civilizatia islamic). Aceasta din urm este din multe privinte intremediar ntre Orient si Occident, asemnndu-se cu ceea ce a fost civilizatia occidental n Evul Mediu. 30. Traditia primordial a actualului ciclu provine din regiunile hiperboreene. 31. Ultimul mare cataclism care s-a petrecut n trecut este cel al Atlantidei. Distrugerea acestui continent a avut premize comparabile celor ce se pot constata azi n Occident. 32. Reconstituirea unei traditii anterioare (atlanteene sau celtice, de exemplu) este absolut imposibil. Vestigiile lsate de civilizatiile disparute nu mai pot fi ntelese dect prin comparatie cu cele similare din civilizatiile traditionale care nc sunt vii. 33. Fiecare restaurare traditional a absorbit unele elemente ale traditiilor precedente, n momentele n care acestea din urm se aflau pe punctul de a muri. Un exemplu elocvent este asimilarea de ctre crestinism a legendei Sfntului Graal, cu toate semnificatiile sale. 34. Orice restaurare a spiritualittii europene ar trebui s nceap pornind de la crestinism, n formele lui traditionale. [Aici Gunon vizeaz catolicismul vestic si Bisericile orientale, excluznd categoric protestantii si neoprotestantii eretici.] 35. n toate doctrinele traditionale exist o identitate fundamental care se disimuleaz sub toate diferentele formelor exterioare. [Ideea subnteleas, dezvoltat ulterior de Frithjof Schuon, este cea a unittii transcendente a religiilor.] 36. n confuzia mental a epocii noastre, se atribuie cuvntul traditie foarte multor lucruri, adesea complet nesemnificative. Devierea limbajului traduce degenerarea ideii corespunztoare. 37. Dac Occidentul ar reveni la traditia sa, opozitia lui cu Orientul ar disprea de la sine, pentru c aceast opozitie s-a nscut din deviatia occidental. Spiritul traditional, ca si cunoasterea principiilor metafizice, este acelasi, pentru c principiile nsesi sunt universale. 38. Ceea ce lipseste civilizatiei occidentale pentru a se ntelege cu civilizatiile orientale i lipseste ei nsisi pentru a fi o civilizatie normal si complet.

39. Discursurile despre aprarea Occidentului sunt absolut bizare, avnd n vedere c acesta amenint antrenarea ntregii umanitti n vrtejul activittii sale dezordonate. n realitate, adevratul Orient nu se gndeste nici s atace nici s domine, el cutnd doar independenta si linistea. Occidentul are ntr-adevr nevoie s fie aprat, dar numai mpotriva lui nsusi. 40. Opozitia ntre Occident si Orient este ncarnat n opozitia dintre contemplare si actiune (de fapt, ntre locurile atribuite celor doi termeni). Orientul favorizeaz comtemplatia, subordonndu-i actiunea; Occidentul se concentreaz exclusiv asupra actiunii, negnd orice valoare a contemplatiei, cruia i ignor adevrata natur. 41. Pierznd din vedere contemplatia, Occidentul a pierdut si adevrata intelectualitate, pe care a nlocuit-o cu niste simple teorii. 42. Fr a nega importanta actiunii, toate doctrinele traditionale afirm superioritatea contemplatiei asupra actiunii, procednd din superioritatea imuabilului asupra schimbrii. 43. ntre contemplatie si cunoastere exist o relatie de sinonimie. 44. Cunoasterea prin excelent este imuabil si const n identificarea subiectului cu obiectul ei. Occidentalii admit doar o cunoastere rational, discursiv, deci indirect si imperfect. n plus, chiar si din acest tip de cunoastere ei aprecieaz numai ceea ce este susceptibil de a servi unor scopuri practice. 45. Caracterele cele mai vizibile ale epocii moderne: nevoia de agitatie nencetat, de schimbare continu, de vitez din ce n ce mai accelerat. Apoi dispersiunea ntr-o multiplicitate care nu este unificat de constiinta niciunui principiu superior, analiza mpins la extrem n cercetarea stiintific, dezagregarea activittii umane n toate directiile n care se poate exersa, inaptitudinea pentru sintez si incapacitatea oricrei concentrri. 46. Haosul modernittii si are motorul n cutarea miscrii si a actiunii pentru ele nsele, ca o consecint a legii purului dezechilibru. 47. Singurul domeniu n care omul modern se poate luda cu o oarecare superioritate este cel material. 48. Trebuie s ne asteptm ca inventiile mecanice si industriale s se dezvolte si s se multiplice n perioada urmtoare, din ce n ce mai repede. Se poate presupune, avnd n vedere pericolele de distrugere pe care le presupun, ca tocmai aceste inventii vor fi principalii agenti ai ultimei catastrofe, dac lucrurile ajung pn acolo nct aceasta s nu mai poat fi evitat. 49. n civilizatia occidental devenirea este mai important dect imuabilul, si acest lucru implic negarea oricrei cunoasteri veritabile. 50. Exist o legtur direct ntre negarea oricrui principiu imuabil si negarea autorittii spirituale, ntre reducerea oricrei realitti la devenire si afirmarea suprematiei puterii temporale, al crei domeniu este cel al actiunii. 51. Intuitia intelectual, cea prin care se obtine adevrata cunoastere metafizic, nu are nimic

n comun cu intuitia despre care vorbesc unii filozofi contemporani (ca de exemplu Bergson). Pentru c adevrata intuitie este inteligenta pur, supra-rational. 52. Individualismul este negarea supra-individualului. 53. n civilizatiile traditionale, metafizica este esentialul, si totul se afl n legtur cu ea, mai cu seam stiintele sociale. 54. Expresia metafizicii se modific n functie de locul si civilizatia n care aceasta este emis, dar adevrul este unul singur. 55. Modernii au obiceiul de a considera c o stiint este definit n ntregime de obiectul ei, ceea ce este inexact prin exces de simplificare. Punctul de vedere din care este nftisat obiectul stiintei trebuie si el s intre n definitia stiintei. [Ca aplicatie: este eronat s considerm c alchimia si chimia au ceva n comun, nu numai c cea din urm studiaz materia, n timp ce prima vizeaz transformarea sufletului, dar si optica lor este diferit: n timp ce chimia consider materia ca fiind inert, moart, nensufletit, alchimia pune n legtur sufletul omului cu universul, ambele n acord si vii.] 56. Fragmentarismul modernittii sacrific principiul pentru detaliu. 57. Abia n secolul al XIX-lea oamenii si-au fcut un titlu de glorie din ignoranta lor, proclamndu-se agnostici iar acest lucru a marcat o etap suplimentar n decderea intelectual a Occidentului. 58. Modernitatea a separat stiintele de orice principiu superior, ca si temporalul de spiritual. Este adevrat c ntre acestea exist o distinctie, dar distinctia nu este totuna cu separatia. 59. Stiintele occidentale nu mai caut cunoasterea, ci aplicatiile practice. Din aceast cauz, pentru multi stiinta si industria par acelasi lucru, la fel cum inginerul trece drept savantul modern. 60. Stiinta modern, nchis n lumea schimbrii, nu gseste nimic stabil pe care s se poat stpni. Neavnd nici o certitudine absolut, este redus la probabilitti si la aproximatii, la constructii pur ipotetice si care nu sunt dect opera fanteziei individuale. 61. Stiintele experimentale cunosc n civilizatia modern o dezvoltare pe care nu au avut-o niciodat n alt civilizatie, exact pentru c aceste stiinte sunt cantonate n lumea sensibil, cea a materiei. 62. Cunoasterea de ordin inferior nu este ilegitim n sine, ceea ce este ilegitim este abuzul creia i cade victim. 63. Una dintre caracteristicile epocii actuale este exploatarea a tot ceea ce a fost neglijat nainte ca avnd o important prea mic pentru ca oamenii s-si consacre activitatea. 64. Atunci cnd s-au constituit stiintele moderne, s-a preluat din stiintele traditionale exact partea lor cea mai inferioar, izolat si detasat de ntreg. n urma procesului de materializare, stiintele moderne nu mai au nimic n comun cu punctul lor de pornire traditionalist.

65. Acolo unde stiintele traditionale s-au pierdut, disparitia lor este iremediabil. [De exemplu: reconstituirea modern a astrologiei nu are dect foarte putine lucruri n comun cu ceea ce aceasta a fost n epoca ei.] 66. Dup conceptia traditional, o stiint oarecare are mai putin interes n ea nssi dect ca prelungire sau ramur secundar a doctrinei metafizice. 67. n orice civilizatie normal exist arte traditionale, si acestea cu desvrsire necunoscute occidentalilor moderni. 68. n realitate nu exist un domeniu profan, care s-ar opune ntructva domeniului sacru, ci doar un punct de vedere profan, care nu este altul dect punctul de vedere al ignorantei. 69. Stiinta modern este o cunoastere de ordin inferior, cantonat la nivelul celei mai joase realitti, ignornd orice principiu care i-ar putea asigura un loc legitim, oricnt de umil ar fi el, printre diversele ordine de cunoastere integral. Vrnd s se proclame independent, ea si taie orice comunicare cu adevrul transcendent, si devine astfel o stiint van si iluzorie, care nu vine de nicieri si nu conduce la nimic. 70. Occidentul modern este singular ca civilizatie edificat n ntregime pe ceva negativ. 71. Ceea ce filosofii moderni desemneaz prin metafizic nu are absolut nimic n comun cu adevrata metafizic, sunt doar constructii rationale, ipoteze imaginative care se raporteaz la domeniul fizic. [Trebuie stiut c Gunon numeste metafizic, n deplin acord cu acceptiunea traditional, quintessentia textelor sacre: Santhana Dharma hindus, Doctrina Sacra catholic, Din-al-Fitrah islamic] 72. Filosofilor le place s pun probleme, chiar iluzorii si artificiale, cu mult mai mult dect s le rezolve. Acest fapte are dou cauze: aprecierea acordat cercetrii de dragul cercetrii, fr nici o finalitate, si dorinta de a avea un sistem propriu, marc a originalittii cu orice pret, chiar dac prin asta se sacrific adevrul. 73. Este mai bine pentru renumele unui filosof modern s inventeze o nou eroare dect s afirme din nou un adevr exprimat anterior de altii. 74. Este de neconceput ntr-o civilizatie traditional ca un om s-si revendice proprietatea asupra unei idei: dac aceasta este adevrat, ea apartine n mod egal tuturor celor capabili s o nteleag; dac ns este fals, nimeni nu trebuie s-si fac o glorie din a o fi inventat. 75. O idee bun (deci automat adevrat) nu poate fi nou, cci adevrul nu este o creatie uman, el exist independent de vointa noastr si ne precede. 76. Geniul, asa cum este el nteles de ctre moderni, nseamn n realitate foarte putin, si nu poate n nici un fel s suplineasc lipsa cunoasterii adevrate. 77. Prin negarea intuitiei intelectuale s-a pus ratiunea deasupra tuturor celorlalte facultri ale cunoasterii (rationalismul lui Descartes). 78. n absenta metafizicii, s-a impus relativismul, fie sub forma criticismului lui Kant sau a pozitivismului lui Auguste Comte.

79. Naturalismul, evolutionismul si intuitionismul bergsonian sunt filosofii ale devenirii. n fiecare din ele nu mai este vorba de adevr, ci de realitate redus la nivelul ei sensibil. Concomitent, inteligenta este cobort la cel mai jos nivel posibil. 80. Pragmatismul neag inteligenta si cunoasterea, substituind adevrului utilitatea. 81. Bazndu-se pe subconstient, psihanaliza este reversul oricrei ierarhii normale. [Punctul de reper al structurilor ierarhice traditionale este cel superior, n timp ce psihanaliza freudian neag cu desvrsire supraconstientul.] 82. Protestantismul a sustinut n interpretarea textului sacru liberul examen, interpretarea fiind astfel lsat la arbitrariul fiecruia, chiar a ignorantilor si a incompetentilor, si fondat doar pe exercitiul ratiunii umane. 83. Dat fiind explozia ereziilor protestante, un aspect secundar al religiei, morala, a cptat o important decisiv. Astfel, locul intelectualittii a fost luat de sentimentalism, sub forma religiozittii. n cele din urm morala protestant degenereaz n morala laic. 84. Religia fiind o form a traditiei, spiritul antitraditional nu poate fi dect antireligios. 85. Protestantismul nu a putut pstrat doctrina traditional separndu-se de catolicism datorit liberului examen, deschis fanteziilor individuale. Conservarea doctrine presupune un nvtmnt organizat si o autoritate, premize ale transmiterii interpretrii ortodoxe. 86. n modernitate cineva se poate crede religios si s nu fie deloc n fond, se poate crede traditionalist fr a avea cea mai mic idee a veritabilului spirit traditional, si acesta este nc unul dintre simptomele dezordinii mentale a epocii noastre. [Aici Gunon are cum nu se poate mai mult dreptate: ntr-o zi am cunoscut un tip care-si spunea traditionalist, iar prerea asta se trgea dintr-o apuctur: de fiecare dat cnd se gndea la prietena lui aprindea si o tigar, din care trgea un fum, apoi o stingea si o bga ntr-un pachet special din astea avea o ntreag colectie. Pe aceast traditie se baza el cnd se numea pe sine traditionalist :-)] 87. Cei mai multi dintre crestinii zilelor noastre dau dovad de o ignorant complet din punct de vedere doctrinal. Pentru ei religia este o simpl practic, o rutin, un obicei, si se abtin de la a ntelege ceva, ctusi de putin, ajungnd pn la a gndi c este inutil s nteleag, sau poate nu e nimic de nteles. 88. Este foarte dificil pentru contemporanii nostri s nteleag c exist lucruri care, prin natura lor, sunt dincolo de orice discutie. 89. Omul modern, n loc de a se ridica la adevr, pretinde acestuia s coboare la nivelul su. 90. Aproape ntreaga filosofie modern este fcut din echivocuri si ntrebri post puse. 91. Reflex al individualismului: dorinta modernilor de a judeca opera unui om n functie de ceea ce se stie despre viata lui privat, ca si cum ideile ar avea nevoie de vreo proba venind de la cel ce le enunt.

92. n modernitate nimic si nimeni nu mai este n locul pe care ar trebui s-l ocupe n mod normal. 93. n modernitate oamenii nu mai recunosc nici o autoritate efectiv de ordin spiritual si nici legitimitatea vreun puteri temporale oarecare. 94. n modernitate profanii si permit s discute despre lucrurile sacre, s le conteste caracterul si chiar existenta nssi. 95. n modernitate inferiorul pretinde s judece superiorul, ignoranta impune limite ntelepciunii, eroarea este mai puternic dect adevrul, umanul se substituie divinului, pmntul e mai important dect cerul, individul se face msura tuturor lucrurilor si pretinde s dicteze universului niste legi obtinute n ntregime din propria lui ratiune relativ si failibil. 96. n societatea european modern nu mai exist caste [sau, asa cum li se spunea n Evul Mediu ordine, stri]. Astfel, ascensiunea la o functie oarecare nu mai este supus nici unei reguli legitime, iar fiecare se gseste n situatia de a face orice, si adesea ceva pentru care este cel mai putin calificat. [Prin calificare Gunon ntelege sensul de dotare nativ, si are n vedere faptul c lipsa aptitudinilor nu poate fi paleat cu nici o diplom.] 97. Negarea diferentei dintre oameni a fost erijat de moderni n pseudo-principiul egalittii. Or, n realitate egalitatea nu exist nicieri, pentru simplul motiv c dou fiinte nu pot fi concomitent distincte si n ntregime asemntoare ntre ele sub toate raporturile. 98. n numele egalittii se pretinde n modernitate impunerea uniformittii complete, mai cu seam n cadrul nvtmntului care se vrea identic pentru toti, ca si cum toti ar fi la fel de apti s nteleag acelasi lucru, si ca si cum, pentru a-i face s nteleag, aceleasi metode ar fi la fel de bune pentru toti fr distinctie. 99. Dogme laice precum cea a egalittii sau cea a progresului nu s-au nscut spontan. Starea de dezordine actual n-ar fi fost posibil fr ele, si din aceast cauz ntretinerea lor se face de ctre cei care profit de aceast stare. 100. Cele mai multe dintre ideile moderne sunt cuvinte goale, productoare de verbalism, a cror singur fort se afl n sonoritatea lor. 101. n starea actual de lucruri un om nu-si ndeplineste functia pentru care este nscut dect n mod exceptional. Contrariul, adic situatia n care nimeni nu e la locul lui, a devenit norm. 102. Este curios faptul c ntr-o epoc superspecializat ca a noastr, incompetenta oamenilor politici este rar un obstacol n carier. 103. Argumentul decisiv mpotriva democratiei: superiorul nu poate emana din inferior, pentru c plusul nu poate iesi din minus. Poporul nu poate da cuiva puterea, pentru simplul fapt c nu o are. Puterea provine de sus. 104. Cea mai mare abilitate a conductorilor este de a face poporul s cread c se autoguverneaz. Iar poporul se las flatat. 105. Ideea c majoritatea trebuie s decid asupra minorittii este esentialmente eronat.

Prerea majorittii nu poate fi dect expresia incompetentei, ea rezult din lipsa de inteligent sau din ignoranta pur. 106. ntr-o multime, ansamblul reactiilor mentale care se produc ntre indivizii care o compun formeaz o rezultant care este nu media acestor reactii, ci media elementelor celor mai inferioare. 107. n modernitate, consimtmntul universal a devenit un criteriu al adevrului. 108. Avnd n vedere c impulsurile emotive mpiedic reflexia, tot ceea ce trebuie s fac oamenii politici pentru a manipula opiniile este s tin cont de aceast incompatibilitate. 109. Legea celui mai mare numr, invocat de guvernele moderne, este legea materiei si a fortei brutale, legea n virtutea creia masa antrenat de propria-i greutate zdrobeste tot ce ntlneste n cale. Dimpotriv, n domeniul spiritual unitatea este cea care d nastere multiplicittii. 110. Colectivitatea modern este simpla sum a indivizilor, si nu un organism viu. 111. Democratia contine n ea negarea ideii de elit. Pe de alt parte, elita nu poate dect s se opun democratiei, care este intim legat de conceptia egalitar. 112. Elita veritabil nu poate fi dect de ordin intelectual, din aceast cauz democratia nu se poate instaura dect acolo unde intelectualitatea pur nu mai exist, cazul efectiv al lumii moderne. 113. Inventarea falselor elite este moned curent n spatiul occidental: distinctia social bazat pe avere, adic pe o superioritate absolut exterioar si de ordin exclusiv cantitativ. 114. Toat stiinta profan care s-a dezvoltat n cursul ultimelor secole nu este dect studiul lumii sensibile, iar metodele ei sunt aplicabile doar la acest domeniu. Or, aceste metode s-au autoproclamat stiintifice, ceea ce revine la a nega orice stiint care nu se raporteaz la lucrurile materiale. 115. Chiar dac nu face declaratie formal de ateism, stiinta modern actioneaz conform unui materialism practic, ceea ce face ca rul s fie mai profund si mai amplu. 116. Modernii au declarat ceea ce nu se supune celor cinci simturi ca incognoscibil, ceea ce n opinia lor i scuteste de orice interes. 117. Idealismul (sau spiritualismul) nu este dect un fel de materialism transpus ntr-o alt dimensiune. 118. Pentru moderni realitatea este rezervat n exclusivitate realittii sensibile. 119. Convingerile religioase a celor mai multi dintre moderni se reduc la cteva notiuni nvtate pe de rost, ntr-un mod scolresc, pe care nu le-au asimilat ctusi de putin, la care nici mcar n-au reflectat vreodat, pe care le pstreaz n memorie si le repet n orice ocazie pentru c fac parte dintr-un oarecare formalism, dintr-o atitudine conventional, singura pe care ei o pot asocia religiei.

120. Prestigiul stiintelor profane n ochii publicului modern tine de rezultatele practice pe care acestea le realizeaz, pentru c si aici este vorba de lucruri care se pot vedea si atinge. 121. Treapta cea mai josnic la care se poate cobor filosofia modern este pragmatismul. Dar exist si n afara ei un pragmatism difuz si nesistematizat, corespunztor a ceea ce este materialismul practic pentru materialismul teoretic, si care se confund cu ceea ce vulgar se numeste bun simt. 122. Bunul simt const n a nu depsi orizontul terestru, si n a se ocupa de tot ceea ce are interes practic imediat. 123. Pragmatismul este indiferenta total cu privire la adevr. 124. Fr ndoial c masa a fost ntotdeauna condus ntr-un mod sau altul, si s-ar putea spune c rolul ei const mai ales n a se lsa condus, pentru c masa nu este dect un element pasiv, o materie n sens aristotelician. Doar c astzi este suficient, pentru a o conduce, de a dispune de mijloace pur materiale, n sensul cel mai obisnuit al cuvntului, lucru care arat cu suficient nivelul jos al epocii noastre. n acelasi timp, masei i este indus ideea c nu este condus, c actioneaz spontan si c se guverneaz ea nssi, iar faptul c ea crede permite s se ntrevad pn unde i poate merge inteligenta. 125. Una dintre consecintele cele mai notabile ale dezvoltrii industriale este perfectionarea continu a instrumentelor de rzboi. 126. Este proprie modernilor ideea de a pune n miscare mase enorme de combatanti. 127. Rzboaiele moderne au fost posibile din cauza principiului modern al nationalittilor. 128. Trim ntr-o epoc ciudat, n care oamenii se las convinsi de faptul c fericirea unui popor const n a-l aservi, lundu-i ceea ce are mai pretios, adic propria civilizatie, si obligndu-l s adopte moravuri si institutii strine, constrngndu-l la muncile cele mai penibile pentru a obtine lucrurile care-i sunt de cea mai perfect inutilitate. 129. Occidentul modern nu poate tolera ca unii oameni s prefere s munceasc mai putin si s se multumeasc cu putine pentru a tri. Cum n ochii occidentalilor singurul lucru care conteaz este cantitatea, si cum ceea ce nu poate fi cunoscut pe calea simturilor este pentru ei inexistent, este aproape obligatoriu s-i considere pe ceilalti ca fiind lenesi. 130. Cu ct cineva are mai multe nevoi, cu att mai putin el este fericit. Este deci usor de nteles faptul c, civilizatia occidental multiplicnd nevoile artificiale, dezechilibrul omului modern nu este bazat pe fericire, ci dimpotriv. 131. ntre spiritul religios, n adevratul sens al cuvntului, si spiritul modern, nu poate exista dect antagonism. Orice compromis nu poate dect s-l slbeasc pe primul si s-l fac pe al doilea s profite, ostilitatea lui nefiind dezarmat. 132. Occidentul modern nu este crestin, ci antireligios. 133. Occidentul a fost crestin n Evul Mediu, dar azi nu mai este. n ziua n care Occidentul ar

redeveni crestin, el ar nceta automat s fie modern. 134. Dac un oriental face studii n Occident si se las contaminat de spiritul modern al acestuia, este normal s-l considerm si pe el occidental. Traditionalismul nu se transmite la nivel genetic. 135. Satan este cel care d totul peste cap si se identific cu tendinta descendent (n sens etimologic: infernal) urmat de fiinte n procesul de materializare dup care se efectueaz dezvoltarea civilizatiei moderne. 136. Atunci cnd rezistenta la o invazie strin este opera unui popor occidental, ea se numeste patriotism si este demn de toate elogiile. Atunci cnd ea este fcut de un popor oriental, se numeste fanatism sau xenofobie si mai merit dect ur si dispret. 137. Totul trebuie s nceap prin cunoastere, si tot ceea ce pare cel mai ndeprat de planul practic este n fapt si cel mai eficace n acest plan nsusi.