• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
5
Lunar de cultur
ă
* Serie veche nou
ă
* Anul I, nr. 5, iulie 2009 *ISSN 2066-0952
 
VATRA, Foaie ilustrat
ă
pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Co
ş
bucVATRA, 1971 *Redactor-
ş
ef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-
ş
ef Nicolae B
ă
ciu
ţ
 
Compozi
ţ
ie de Petre C
ă
pri
ţă
, ilustra
ţ
ie la coperta c
ă
r
ţ
ii
 Didactica (re)lecturii. O abordare pragmatic
ă
 ,
Editura Universit
ăţ
ii „Petru Maior”, Târgu-Mure
ş
, 2009, de Eva Monica Szekely.
 
 2
Ochean întors
Marii scriitori români, de la Eminescu laCo
ş
 buc, de la Arghezi la Blaga, au casememoriale. Case memoriale amenajate mai alesîn localit
ăţ
ile natale, acolo unde ele cap
ă
t
ă
 
 
 pregnan
ţă
prin semnifica
ţ
ia pe care o include în
 
sine locul na
ş
terii.De case memoriale beneficiaz
ă
îns
ă
 
ş
iscriitori de mâna a doua, dar care, chiar dac
ă
nuînseamn
ă
foarte mult pentru istoria literar 
ă
,reprezint
ă
un punct referen
ţ
ial al localismuluicreator.Se întâmpl
ă
îns
ă
un fenomen paradoxal.De o bun
ă
bucat
ă
de vreme, de ordinul zecilor de ani, nu mai apar case memoriale. Noi, bistri
ţ
enii, le avem pe ale noastre – caselememoriale Ion Pop Reteganul, George Co
ş
 buc
ş
iLiviu Rebreanu.
Ş
i istoria literaturii, dac
ă
e s
ă
  privim lucrurile din perspectiva caselor memoriale, se opre
ş
teaici. De parc
ă
n-ar mai fi murit niciunscriitor dup
ă
1944,anul mor 
ţ
ii luiRebreanu. Sau s
ă
 credem c
ă
nu maiînseamn
ă
nimicscriitorii care le-auurmat sau chiar s
ă
neimagin
ă
m c
ă
poate n-a mai murit niciunscriitor?!Am în fa
ţă
 
 Dic
 ţ 
ionarul literar 1639 – 1997,
realizat de Teodor Tanco,
ş
i nu pot s
ă
nuconstat c
ă
am r 
ă
mas datori la capitolul casememoriale. De-ar fi s
ă
m
ă
gândesc doar laautorii pe care eu i-am cunoscut
ş
i care nu maisunt printre noi: Valentin Raus, Ioan Cutova,Dumitru Andra
ş
oni, Lucian Valea, George Ro
ş
,Luca Onul, Maria Luiza Cristescu (cu p
ă
rin
ţ
ioriginari din Mocod), Ioan Cutova, Ioan Th.Ilea, Ioan Ilie
ş
, Ion Oarc
ă
su, Francisc P
ă
curariu,Octavian Ruleanu, Marcel Constantin Runcanu(cu p
ă
rin
ţ
ii originari din Gala
ţ
ii Bistri
ţ
ei),Zaharia Sângerozan, Ion Fiscuteanu....
ş
i lista poate continua. Dar aceasta e doar situa
ţ
ia dintr-un jude
ţ
. Ce-o mai fi în celelalte, numaiDumnezeu
ş
tie!Unii ar avea condi
ţ
ii pentru a seamenaja o cas
ă
memorial
ă
. Al
ţ
ii mai pu
ţ
in. Dar fiecare ar putea s
ă
r 
ă
mân
ă
în memoriacomunit
ăţ
ilor din zon
ă
prin nume de str 
ă
zi saum
ă
car cu câte o plac
ă
 memorial
ă
pecasele unde aulocuit, chiar 
ş
i pe blocurile încare au tr 
ă
it o bun
ă
parte dinvia
ţ
a lor. Aceste pl
ă
ci memorialear putea fiînso
ţ
ite dealtoreliefuri cu chipul acestor scriitori. Nu cred c
ă
ar fi lipsit de interes, tocmaidatorit
ă
condi
ţ
iilor nu întotdeauna favorabile pentru amenajarea unor case memoriale, ca unspa
ţ
iu muzeal s
ă
fie consacrat scriitorilor disp
ă
ru
ţ
i. Ar putea fi amenajat un muzeu alliteraturii care s
ă
 ad
ă
 posteasc
ă
obiectecare au apar 
ţ
inutacestor scriitori, c
ă
r 
ţ
i,manuscrise. Nu suntemchiar atât de boga
ţ
iîncât s
ă
risipim sau s
ă
 ignor 
ă
m valorile pecare le avem, le-amavut. Ele sunt alenoastre
ş
i cu mult- pu
ţ
inul pe care l-aul
ă
sat ele au scris o pagin
ă
în literaturaromân
ă
.Sau, m
ă
car, unor 
ş
coli sau c
ă
mineculturale li s-ar putea da numele acestor scriitori,iar în bibliotecile comunale sau or 
ăş
ene
ş
ti dinlocalit
ăţ
ile de care ace
ş
ti scriitori
ş
i-au legatnumele s-ar putea amenaja col
ţ
uri memoriale.La un moment dat, Uniunea Scriitorilor a avut un proiect de a marca cu pl
ă
ci memorialetrecerea prin lume a unor scriitori. Nu
ş
tiu ce s-aales de acel proiect, dar nu cred c
ă
mare brânz
ă
.La noi entuziasmele se sting repede. Poate c
ă
 administra
ţ
iile locale ar fi cele mai îndrept
ăţ
ites
ă
-
ş
i asume astfel de demersuri. Dac
ă
nu pentrua cinsti memoria unor scriitori, m
ă
car pentru aoferi ni
ş
te modele.S
ă
decret
ă
m o zi a scriitorilor, în care s
ă
 elogiem crea
ţ
ia, lectura. S
ă
stabilim un anna
ţ
ional al scriitorilor, în care s
ă
ne achit
ă
m detoate aceste obliga
ţ
ii morale pe care le avem. Cuto
ţ
ii!
NICOLAE B
Ă
CIU
Ţ
 
 
 3
 
VATRA VECHEDIALOGcu
ADRIAN MARINO
„Am fost contemporani cu Europaprin
Ş
coala Ardelean
ă
”
IDEEA EUROPEAN
Ă
 - Sunte
ţ
i cel mai tradus critic„literar” din România. Dou
ă
sprezecec
ă
r
ţ
i traduse?-
 Nou
ă
c
ă
r 
ţ
i traduse în Occident, treitraduse la noi în
ţ
ar 
ă
în limbile maghiar 
ă
,german
ă
 
ş
i francez
ă
la editurile „Dacia”
ş
i„Enciclopedic
ă
”. Aceste dou
ă
sprezece c
ă
r 
ţ
isunt efortul de a
evada
în lumea liber 
ă
 
ş
ireprezint
ă
, o spun cu triste
ţ
e, nu cu infatuaresau mândrie personal
ă
, c
ă
este cel mai mareefort pe care l-a f 
ă
cut critica noastr 
ă
s
ă
ias
ă
 în lume. Marii critici români n-au c
ă
r 
ţ
itraduse în Occident. Lovinescu are una,uitat
ă
. Tudor Vianu are traduse doar cronici,extrase, nu c
ă
r 
ţ
i. Critica român
ă
nu a f 
ă
cutefort s
ă
intre în circuitul de valoriinterna
ţ
ionale. Aceasta e realitatea.
- S
ă
v
ă
numesc critic literar saucritic de idei?-
A
ţ
i atins o problem
ă
foartesensibil
ă
. Nu sunt critic literar. Este oconfuzie pe care am între
ţ
inut-o eu însumi,de nevoie; pentru c
ă
în perioada respectiv
ă
 (s-o mai numesc?) era formula posibil
ă
desupravie
ţ
uire. Am f 
ă
cut critic
ă
de ideiliterare, comparatistic
ă
, teorie literar 
ă
,hermeneutic
ă
, pentru c
ă
nu puteam s
ă
faccritic
ă
de idei, pur 
ş
i simplu. Activitatea mea publicistic
ă
din ultimii ani este exclusiv acriticului de idei. C
ă
r 
ţ
ile publicate dup
ă
’89sunt c
ă
r 
ţ
i de idei. În
Pentru Europa,Politic
ă
 
ş
i cultur
ă
, în zeci de articole(uneori m
ă
gândesc s
ă
le adun în volum)sunt un ideolog activ implicat în realitateaimediat
ă
, cu p
ă
reri personale în multe probleme. Dup
ă
’89 am câ
ş
tigat dreptul ladiferen
ţă
, dreptul la personalitate, dreptul lacuvântul liber. Unii accept
ă
, al
ţ
ii nu...-
Sunte
ţ
i biograf al ideii europene.V
ă
reamintesc cuvintele (îi apar
ţ
in luiSamuel Johnson) pe care le-a
ţ
i a
ş
ezat camotto pe coperta unei c
ă
r
ţ
i:
 Idei vechi în form
ă
nou
ă
. Cât de veche este la noi
ideeaeuropean
ă
 
ş
i care este forma nou
ă
în careo percepe
ţ
i?-
Ideea european
ă
la noi este
ş
i foarteveche
ş
i foarte nou
ă
. Pionierii ideii europenela noi sunt ilumini
ş
tii, în primul rândilumini
ş
tii transilv
ă
neni, c
ă
rora eu, camoldovean, le aduc omagii. Am scris unstudiu
 Iluminismul românesc
 ş
i
 
descoperirea Europei
, cu versiuni
ş
i îngerman
ă
 
ş
i în francez
ă
, în care
Ş 
coala Ardelean
ă 
apare ca prima
ş
coal
ă
ideologic
ă
  preeuropean
ă
. Este absolut clar. Evident c
ă
 
ş
i în Principate a existat prin fanario
ţ
iaceast
ă
orientare, dar în Transilvaniacaracterul a fost mai militant
ş
i cucontribu
ţ
ii esen
ţ
iale.
Ş 
coala
 
 Ardelean
ă 
aintrodus valori de ra
ţ
ionalitate, de analiz
ă
 
ş
ia tradus din autori occidentali. Am fostcontemporani cu Europa prin
Ş 
coala Ardelean
ă 
. Acest aspect nu este suficient de bine pus în lumin
ă
. În jurul
Ş 
colii Ardelene
 este o polemic
ă
întreag
ă
. Eu sunt ortodox, poate s
ă
se supere oricine, dar meriteleBisericii Unite sunt istorice, de net
ă
g
ă
duit.Gândi
ţ
i-v
ă
la importan
ţ
a revendic
ă
riialfabetului latin. Ca ardeleni, v
ă
pute
ţ
imândri c
ă
sunte
ţ
i pionierii acestor orient
ă
ri proeuropene, în acela
ş
i timp rezervate fa
ţă
 de influen
ţ
ele panslave.-
Ilumini
ş
tii ilustreaz
ă
un fel deapogeu al con
ş
tiin
ţ
ei europene?
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...