U.A.U.I.M.

CURS 9
Principiile urbanismului postmodern New Urbanism Rurbanul Carta de la Lipezig

Urbanismul postmodern Postmodernismul curent artistic ce apare ca reactie la modernism

(implicit ca reactie la principiile functionalismului). - literatura, arta, filozofie, arhitectura, economie In sens mai larg, este o reactie la eforturile stiintifice / obiective de a explica realitatea.

Relativizare: Fiecare cu realitatea lui, fiecare cu adevarul lui Accent pe interpretare sipe experienta Cele mai multe realitati sunt constructii sociale- deci relative si nu absolute Scepticism Concepte utilizate : contextualism, istoricism, regionalism, antiuniversalism, pluralism, colaj, autoreferentialitate, reflexivitate, imagine/decor scenografie, superficialitate, efemeralitate, fragmentare, populism, apoliticism, comercialism, pierderea credintei, ironie.

Postmodernism in arhitectura si design urban Caracter formal al spatiului urban care devine doar un decor pentru viata urbana

Ca reactie la stilul international al modernistilor

-Lipsa dimensiunii sociale -Lipsa grijii pentru oras in ansamblul sau

La nivelul spatiului urban: Accidentalul Formele hibride Efectele scenografice

Robert Venturi

Robert Venturi -Manifest al postmodernismului "Complexity and Contradiction in Architecture" - 1966

Robert Venturi, corp in cadrul Princeton University

Ricardo Boffil, Paris

Ricardo Boffil, Barcelona

Massimiliano Fuksas, Viena

Postmodernism in arhitectura

- modernism: Mies van der Rohe Less is more

- postmodernism: Robert VenturiLess is bore Complexity and Contradiction (1966) Learning from Las Vegas (1972)

Reintoarcerea la ornament Comunicarea estetica a cladirilor Interpretarea multipla

Plurarismul sensului odata cu ambiguizarea expresiei

Postmodernism in urbanism

Prima etapa
-Ca reactie la productia de arhitectura si urbanism marcata de standardizare, eficientizare- urmand modelul productiei industriale de masa
-Ca reactie la peisajul urban omogen si omogenizant ca rezultat al planificarii moderniste -Ca reactie la viziunea punctuala a modernistilor - la scara mica- lipsa anvergurii proiectelor de urbanism

- Ca reactie la abordarea elitista a modrnistilor- neluand in seama opinia publica

-Reformarea conceptelor- integrand dimensiunea sociala in planificare. -Cautarea diferentei in solutiile adoptate - reactie la principiul 'one size fits all -Capacitatea de a gestiona (de) la scara ecosistemului urban (macroteritorial) - Necesitatea tratarii spatiilor periferice de jos in sus

Robert Venturi and Denise Scott Brown neoraditionalism

EXEMPLU: Celebration, Florida, 1994 -

comunitate planificata, construita de The Walt Disney Company.

Cesar Pelli

Philip Johnson

Miscarea New Urbanism

1980, SUA - Miscarea

New Urbanism-

Initial - miscare sociala - orientata asupra comunitatilor din suburbiile americane, pentru a le face prietenoase

O MISCARE USOR NOSTALGICA- REVENIREA LA ORASUL DE DINAINTE

DE ERA AUTOMOBILULUI, orientarea catre pieton in 1993, la Chicago - se fondeaza CNU - Congress for The New Urbanism www.cnu.org

Critica situatiei orasului in general:

- Dezinteresul investitional pentru zonele centrale ale oraselor - Expansiunea urbana de tip Sprawl (imprastiere, dezmembrare) - Segregarea sociala functie de rasa si stare materiala - Deteriorarea conditiilor de mediu - Pierderea terenurilor agricole si a zonelor naturale - Erodarea mosternirii istorice

Principii generale New Urbanism:

1 - compactizarea cadrului construit pentru o mai eficient utilizare a energiei i a echipamentelor

2 - o mixitate la nivel funcional (mix- use & diversity)

3 - asigurarea unei viei comunitare mai bune (quality of life)

4 - mobilitate orientat ctre pieton (walkability)

5 - utilizarea unor mijloace de transport mai puin poluante (tren, tramvai, etc) (sustainability) 6 - pastrarea modelului tradiional de organizare a oraelor de la densiti ridicate n centru la densiti slabe ctre periferie (urban-to-rural transect hierarchy).

Carta New Urbanism

Principii pentru politici publice, practici urbane, planificare urbana si design:

Regiunea: Metropolis, city, town

Regiunea (zona) metropolitana =o arie finita- delimitata topografic si functional cuprinzand multiple centralitati- Orasul, satele, orasele mici. = Unitatea economica si administrativa de baza = Relatie fragila a ariei metropolitane cu peisajul si terenul agricol- grija pentru prezervarea terenului agricol si a specificitatii peisajelor = Regiunea metropolitana trebuie sa dezvolte strategii de completare- umplere (infill) in cadrul structurilor urbane periferice (fara extensii suplimentare) -Pastrarea limitelor intre entitatile componente

-Respectul urmelor/traditiilor/istoriei

In USA EXISTA CEL PUTIN pe baza principiilor New Urbanism !

Primul oras New Urbanism - Seaside, Florida,1980 Cel mai faimos oras New Urbanist - Celebration, Florida

600 orase construite

Carta New Urbanism

Vecinatatea, cartierul, coridorul

(The neighborhood, the district, and the corridor)

Vecinatatea - compactizare, mixitate functionala, pietonala

Cartierul - mono-functionaliate, functii complementare, incurajeaza vecinatatea Coridorul - conectori regionali avand ca suport elemente lineare(autostrzi, cai ferate, ape, etc) care leaga vecinatatile/ cartierele

Transit corridors, when properly planned and coordinated, can help organize metropolitan structure and revitalize urban centers. In contrast, highway corridors should not displace investment from existing centers.

Carta New Urbanism

Insula(urbana), strada, cladirea

(The block, the street, and the building)

Siguranta, confort Accesibilitaate deschidere Racordarea la context (mai puternica decat stilul) Respectul conditiilor locale (topografice, climatice, culturale) Incurajarea pietonului Diversificare formala a spatiilor publice - piete- cultura democaratiei, identitate comunitara Eficienta energetica a cladirilorutilizarea surselor alternative de energie (solara, eoliana)

Transect planning metoda seciunilor longitudinale relevnd suita secvenelor diferite de densitate i scar

CENTRU MARGINE : SCHIMBARE DE PARADIGM

Centralizare Concentrare

Deconcentrare Explozie

Descentralizare Dispersie

Descentralizare Re-concentrare

Urbanizare - Rurbanizare Dupa 1960 - dez-urbanizarea spaiului periferic ~ disurbanism

(dup termenul lui Rem Koolhas) discontinuitate dispersare deconcentrare masiva orizontalitate extensialitate dominanta cantitativa / etalare

dizolvarea ierarhiei centrumargine maxim ambiguitate formala si spatial- functionala (ORASUL amalgam/ mozaic/hibrid/colaj) nghiirea nucleelor de habitat rural n structuri discontinue stergerea diferenelor dintre urban i spaiul rural

Pericolul dereglrii dispozitivului urban (extenuarea teritoriului,de- localizare,creterea timpului de parcurgere) Pericolul fragilizrii sistemului ambiental (extinderea amprentei de carbon, epuizarea resurselor,compromiterea peisajelor) Pericolul schizoidrii relaiei dintre om i mediul de via (dispariia sentimentului de apartenen, apariia maladiilor urbane, alterarea specificitatii rurale)

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL SLATINA

Principii actuale ale urbanismului

Anii 2000- prezent

CRITICA MISCARII NEW URBANISM

Gradul mare de utopie - mai ales in privinta schimbarii
comportamentelor umane (necesitatea confortului, utilizarea automobilului , preferintele pentru comertul de tip cutie, etc)

Pierde din vedere ORGANICITATEA URBANULUI care nu accepta

usor reete de intervenie
Pericolul pierderii DIVERSITATII URBANE, PRIN CARACTERUL ELITIST al
spatiilor si al esteticii arhitectural-urbane

Compactizarea nu poate merge ca soluie general-valabil : vezi orasele - arhipelag, a caror natura este tocmai dispersia urbana si intercalarea elementelor naturale intre cele antropizate

Noi tendinte in urbanism

Sensul COMUNITATII ca resort principal in operatiunile de urbanism -consultarea populatiei, publicarea, deabaterea publica Sensul ETAPIZARII - implementarea in trepte - mizand pe puterea de asimilare a noului in contextul respectiv Sensul pastrarii matricei urbane PLIN GOL - rolul spatiilor libere in structura orasului cu sens de articulatii de crestere Adoptarea modelului RIZOMULUI Conceptul de PROLIFERARE - creterea prin metamorfoze succesive, genernd un alt model de cretere i devenire a urbanului bazat pe capacitatea acestuia de a crete prin intermediul spaiilor interstiiale. Cresterea complexitatii sistemului urban care evolueaz superior, dincolo de calitile i suma componentelor lui
CHRISTOPHER Alexander (n A city is not a tree, 1965)

Carta de la Leipzig
CARTA DE LA LEIPZIG pentru orase europene durabile adoptata cu ocazia reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbana si coeziunea teritoriala de la Leipzig, din 24 si 25 mai 2007 RECOMANDARI:

I. Sa se utilizeze mai intens abordarile integrate ale politicii de dezvoltare urbana PIDU

Politica integrata de dezvoltare urbana este un

proces n care sunt coordonate aspectele spatiale, sectoriale politicii urbane.

si

temporale ale domeniilor cheie ale

Strategii de actiune cu importanta capitala n cresterea competitivitatii oraselor europene: - Crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate - Modernizarea retelelor de infrastructuri si cresterea eficientei energetice - Inovatia proactiva si politicile educationale

II. Sa se acorde o atentie speciala zonelor defavorizate n contextul orasului ca tot unitar
Locuinte sanatoase, adecvate si accesibile ca pret - ameliorarea posibilitatilor de locuire existente n zonele defavorizate, n ceea ce priveste designul, conditiile fizice si eficienta energetica. - imbunatatirea standardelor de locuit pentru noile cladiri, precum si pentru cladirile din pre-fabricate existente sau pentru cladirile vechi si de o slaba calitate

Carta de la Leipzig

O politica de integrare sociala care sa contribuie la reducerea inegalitatilor si la prevenirea excluziunii sociale

Consolidarea economiei locale si a politicii locale privind piata fortei de munca

Promovarea unui transport urban eficient si la preturi accesibile