Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Rezolvari geografie variante 2008
Subiectul IVar1D.
In Europa nordicã clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (subtropicalA); temperatura medie anualã estede 17-18°C In sud, iar in nord are valori intre 0 si — 4°C; cantitatea anualã a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de200-3 00 mm In nordul Europei.
E.
Latitudinea mare Ia care este situatã Pen. Scandinavä, care a facut posibilã prezenta ghetariIor; scãderea natalitatii; bilantul naturalnegativ.
Var2D
. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinaviei s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii suntmutt mai inalti decât M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitãti montane au relief glaciar.
E.
1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est.
Var3D
. trei deosebiri: — Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat mediteranean; — in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regionale: mistralul, bora; — amplitudinea termicã este mai mare In Europa Nordicã decãt in Europa Sudicã; — temperatura medie anualã este mai scãzutã in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Europa Sudicä unde este de 10-15°C.
E.
1. In unele state europene imbãtrânirea demografica a determinat un deficit de forã de muncã, de aceea au fost nevoite sã apeleze Iaforta de muncã externã;2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanicã, influentatã de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu vãnturi puternice unde se dezvoltã tundra.
Var4D
. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.); b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogenezacaledonianã (2500 m);o asemãnare: atãt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire.
E
.Italia primeste un numãr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic(vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile turistice de calitate.
Var5D
. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogenezahercinica; b) Muntii Carpati au o desfàsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfàsurare liniarã (nord—sud); o asemnare: atátMuntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire.
E.
Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu amplitudine mare, care aufavorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime.
Var6D.
2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europei de Est este o câmpie formata prin eroziuneaunor podiuri vechi; b) Cãmpia Padului are o suprafata plana, iar Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemänare: ambele câmpii au un relief cu altitudini reduse.
E.
Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) factori fizico-geografici putin favorabili (relief si climãcu caracteristici si influente specifice); b) factori demografici — imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populatiei.
Var7D.
— asemänãri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial; — deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inãltat in timpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi(2500 m), iar cel din peninsula Ibericã s-a inãlat in timpul orogenezei hercinice si alpine; — altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fatã de cele din peninsula Ibericä unde depasesc 3000 m.
E
. — climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a suprafeei de uscat; — departarea de oceane si mari; — influentele anticiclonale din Asia.
Var8D.
 — asemãnare climaticã intre Europa Centralã si Europa Esticã:— ambele regiuni au o climã temperata;deosebiri climatice:— Europa Centralã se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedã, iar Europa Esticã sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate; — In Europa Centralã bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Esticã vântul geros, crivätul actioneaza pe un areal foarte mare; — din punct de vedere pluvial Europa Centralã beneficiazä de o cantitate mai mare de precipitatii fata de cea Esticä caracterizatá prinariditate.
 
E
. Europa poate fi consideratã leaganul turismului mondial deoarece:— aici s-au Infiintat primele cluburi de turism montan din lumeIn Muntii Alpi; — dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar; — are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice simedievale.
Var9D
. A — Italia; E — Suedia.Deosebiri:— In Italia se intâlneste climä mediteraneanã, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si blânde;In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar;in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimã, iar in Italia lipseste;In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical.
E.
Factori:— conditiile naturale (relief. clima);— valorile scãzute ale natalittii.
Var 10D
. E - Suedia H — Bosnia-Heregovina.Deosebiri: — modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina; — Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti, iar in Bosnia-Heregovina relieful este predominant muntos.Asemdnare: — In ambele unitati se Intãlnesc altitudini care depesc 2000 m.
E.
 — regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climã (tipul si regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim descurgere simplu.
Var11D
. D — Irlanda E — Bulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu altitudini de peste 2900 m, iar In Irlanda — muntiinu depasesc 1000 m; — In Bulgaria se desfàsoarä Campia Inalta a Dunãrii, iar in Irlanda — cämpiile sunt joase, sub 100 m;- muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä, iar cei din Irlanda — in orogeneza caledonica.
E
. Cauze (douä din urmätoarele):— asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si centrele de prelucrare; — transporta produsele finite cãtre pietele de consum; — asigura circulatia oamenilor si mãrfurilor in spatiul geografic; — fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei.
Var12D
. B — Finlanda C — Irlanda.Deosebiri (trei din urmãtoarele):— In Irlanda se aflã climat temperat oceanic, iar in Finlanda — oclimã temperat continentalä si subpolara; — In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in Finlanda — In special zapezi; — in Irlanda bat vânturile de vest, iar in Finlanda lipsesc; — Irlanda are o climã blândã datoritã apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in Finlanda este o clima rece, asprã.
E
. -regimul de scurgere al fluviilor europene variazã In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); — existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.
Var13D. 1 — in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climã subtropicalã (mediteraneana);2— 
in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termice mai mari;3 — in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe când in tara E preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase.
E
. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu.2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice africane, sub placa tectonicãeuropeana.
Var14
C. I —b;2—b;3--a;4—d; 5—d.D. I — In tara H este climä temperat-oceanica si subpolarã pe când In tara D este clima subtropicalà (mediteraneana);2— In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si — 4°C), pe cAnd In tara D sunt temperaturi medii anuale mai mari;3 — in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cánd In lara D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste700 mm);4 — in tara H predomina vânturile polare, pe când in tara D predomina vänturile uscate dinspre nordul Africii (siroco).E. In tara marcatã pe hartã cu litera B:I. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic este redusã, iar distanta de laizvoare pâna Ia värsare este mica.2. Râurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanicà, cu precipitatii abundente pe tot parcursul anului (1000-2000mm/an).
Var15
 
D.
Exemplu de deosebiri:1 — In câmpiile litorale din vestul tänii D este climã temperat-oceanica pe când in câmpiile litorale tara Jeste climä subtropicala (mediteraneana); www.ebacalaureat.ro2 — in campiile litorale din vestul tãrii D sunt amplitudini termice reduse, pe când in câmpiile litorale din tara J sunt amplitudinitermice mai mari;3 — In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000 mm), pe când in câmpiile litoraledin tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm).Exemplu de asemänäri:— In cámpiile litorale din ambele tarri batVãnturile de Vest.
E.
Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaciare, formate ca urmare a retragerii caloteiglaciare spre nordul Europei.
Var16D
. Exemplu de deosebiri:1 — In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicalã, pe când in tara I este climä alpinä (montana);2 — in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formã de ploaie, pe când In tara I precipitatiile medii anuale sunt abundentedar predominant sub formã de ninsoare;3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe când In tara I predomina foehnul;4—in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe când in tara I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte sirãcoroase.
E
. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datoritã:— scãderii valorilor radiatiei solare cucresterea latitudinii, datoritã unghiului diferit sub care cad razele solare; — circulatia maselor de aer polar au ca efect scãderea temperaturii aerului in nordul continentului iar circulatia tropicala dinspreAfrica, determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei; — relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climaticã pentru masele de aer rece polar care vin dinspre nordul continentului si are rolde protectie pentru regiunile din sudul Europei, unde temperatura aerului este mai ridicatã, datorita apropierii de Ecuator.
Var17D.
Exemplu de deosebiri:1 — in tara J este climã subpolara pe când in tara E este climã subtropicala (mediteraneana);2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate(18°C);3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe când in tara E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste800 mm);4 - In tara J predominã vãntunile polare, pe când In tara E predomina vântunile calde dinspre nordul Africii.
E
. Exemplu de ràspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul Europei sub 500 mm/an) datoritãfaptului ca: — vestul Europei se aflã aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare, pe cánd estul Europei este sub influentaintinselor mase continentale care determina secete frecvente, precipitatii reduse; www.ebacalaureat.ro — Vãnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, iar cantitatea de precipitatii scade spre est datoritädepartarii de ocean; — relieful prin altitudine si orientare, influenteazã reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor.
Var18D.
Exemplu de deosebiri:1— in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara D altitudinile sunt mai reduse;2—in tara E existã vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cãnd In tara D existã vulcani activi (Etna);3 — In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cãnd In tara D predomina relieful inalt.Exemplu de asemãnãri:I — In ambele tãri se desfaoarä lantul Muntilor Alpi;2 — In ambele tari relieful este variat (munti, piemonturi,câmpii); 3 — in ambele tãri exista relief glaciar (circuri si vãi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri).
E.
Exemplu de rãspuns— Relieful glaciar se formeazã in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m, datorita actiunii exercitatede ghetarii montani, instalati in perioada de rãcire a climei Pamântului; — Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m, deaceea relieful glaciar are o mare extindere.
Var19
D. Exemplu de asemãnAri:I — in ambele tãri existã climã temperat-oceanicä si subtropicala;2 — In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an);3 — ambele tari se aflã sub influenta Vânturilor de Vest;4—in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse.E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datoritã:— climatului rece subpolar, cu temperaturi scãzute si precipitatii frecvent sub formã de ninsoare,ierni reci si lungi;— terenuri agricole reduse datoritã suprafetelor intinse ocupate deghetarii de calotã.
Var20D
. Exemplu de asemanari:I — In ambele täri existA climã subpolará;2 — in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an);3 — ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare;4—in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i — 4°C).E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevãrat model de sistem de transport diversificat, functional si modern deoarece: — are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene; — este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana, IucrAri de artA feroviarA si rutierA(tuneluri, poduri de mare anvergura), sistem de autostrãzi moderne, ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more