SP_II_P_DEFECTOL_1 Defectologie si logopedie

MULTIPLE CHOICE 1. a. b. c. d.

Deficienta mintala de gradul III se mai numeste si: imbecilitate idiotie debilitate cecitate. Etiologia se ocupa cu studiul:
a. b.

ANS: B 2.

simptomelor prin care se manifesta diferite tulburari cauzelor acestor tulburari. Campul perceptiv in cazul deficientului mintal este:

ANS: B 3. a. b. c.

mai ingust mai mare identic cu al persoanei cu intelect normal. Cauzele care actioneaza in timpul travaliului si pot determina aparitia unei deficiente la copil se numesc:

ANS: A 4.

a. b. c.

cauze prenatale cauze neonatale cauze postnatale. IQ in cazul unui debil mintal se situeaza intre:

ANS: B 5. a. b. c.

50 70/80; 80 - 90; 20 50.

ANS: A 6. a. b. c.

IQ in cazul unui imbecil se situeaza intre: 50 70/80 80 90 20 50. Forma deficientei mintale in care IQ este situat intre 80-90 se numeste:
a. b. c. d.

ANS: C 7.

Pseudodebilitate mintala Deficienta mintala usoara Deficienta de gradul I Intelect liminar. Varsta mintala a unui imbecil este situata in intervalul de:

ANS: D 8. a. b. c. d.

10-12 ani 7-10 ani 3-7 ani sub 3 ani. Dintre formele deficientei mintale, cel care este capabil de limbaj scris-citit este:

ANS: C 9.

a. b. c.

Imbecilul Idiotul Debilul mintal. Deficienta de vedere totala se mai numeste si: cecitate ambliopie hipoacuzie hipermetropie

ANS: C 10.

a) b) c) d)

e) orbire.
a. b. c. d. a+e c+d d+e a+b+c+d+e

ANS: A 11. a. b. c.

Hipoacuzia reprezinta o dficienta partiala a: vazului auzului limbajului. Cecitatea isterica presupune:
a. b.

ANS: B 12.

pastrarea intacta a functionalitatii analizatorului vizual afectarea functionalitatii analizatorului vizual. Demutizarea se utilizeaza in cazul recuperarii:

ANS: A 13. a. b. c.

ambliopilor hipoacuzicilor surzilor. Proteza auditiva este folosita de catre persoanele cu:

ANS: C 14. a. b.

deficienta totala a auzului deficienta partiala a auzului. Gandirea deficientului mintal este o gandire:

ANS: B 15. a. b.

concreta abstracta.

ANS: A

16.

Gandirea orbului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de:

a. b.

concretete abstractizare. Labiolectura este o tehnica folosita in cadrul recuperarii:

ANS: B 17. a. b. c. d.

hipoacuzicilor surzilor ambliopilor debililor mintal. Cofoza reprezinta pierderea totala a:

ANS: B 18. a. b. c.

auzului simtului tactil vederii.

ANS: A 19.

Dintre deficientele fizice pot fi corectate (total sau intr-o anumita masura):
a. b.

cele neevolutive cele evolutive. Deficientele de crestere sunt deficiente:

ANS: B 20. a. b.

morfologice functionale. Dislalia este o tulburare a limbajului:

ANS: A 21. a. b. c.

scris citit oral.

ANS: C 22.

Gandirea deficientului de auz se evidentiaza prin:

a. b. c.

concretism abstractizare flexibilitate. Tulburarea de articulare a sunetului s se numeste:

ANS: A 23. a. b. c.

stigmatism sigmatism sitacism.

ANS: B 24.

Balbaiala este o tulburare:

a. b. c. d. e.

de vorbire de voce motorie afectiva de ritm al vorbirii Vorbirea exagerat de rapida apare in cazul:

ANS: E 25. a. b. c. d. e.

balbaielii tulburarilor coreice aftongiei dislaliei tahilaliei. Dislexia este o tulburare a limbajului:

ANS: E 26. a. b. c.

vorbit scris citit

d.

intern.

ANS: C 27.

Alexia este o tulburare totala a:

a. b. c. d.

vorbirii citirii scrierii capacitatii de a merge a subiectului. Alalia este o tulburare:

ANS: B 28. a. b. c.

innascuta dobandita in copilarie dobandita tardiv, spre batranete

ANS: A 29.

Paraplegia reprezinta paralizia:

a. b. c.

ambelor membre (superioare sau inferioare) unei singure laturi a corpului tuturor celor patru membre. Rinolalia deschisa presupune scurgerea jetului de aer necesar pronuntiei pe:

ANS: A 30. a. b. c.

nas gura si pe nas si pe gura. Deficientele de nutritie sunt:

ANS: A 31. a. b. c. d.

deficiente fizice functionale deficiente fizice morfologice deficiente de motricitate deficiente senzoriale.

ANS: B

32. a. b. c.

Bolile cronice pot fi considerate: deficiente fizice deficiente morfologice deficiente motrice. Idiotia se mai numeste si deficienta mintala: a. severa b. profunda c. usoara d. de gradul III
a. b+d b. a+b+c+d c. c+d ANS: A

ANS: A 33.

34.

Cofoza este o deficienta de auz: a. partiala b. totala c. bilaterala d. unilaterala e. senzoriala.

a. a+b+c+d+e b. b+c+e c. c+d+e ANS: B

35. a. b. c.

Agnozia vizuala presupune: alterarea functionalitatii analizatorului vizual functionarea normala a aparatului vizual refuzul de a vedea. Logonevroza este o tulburare:

ANS: A 36.

a. b. c. d. e.

de pronuntie a limbajului de ritm si fluenta a vorbirii a sistemului nervos polimorfa de limbaj de comportament. Alalia presupune:

ANS: B 37. a. b. c.

pierderea capacitatii de a vorbi la o persoana care inainte vorbea normal inexistenta din nastere a capacitatii de a vorbi lipsa vorbirii ca urmare a surditatii. Dislexia presupune afectarea limbajului:

ANS: B 38. a. b. c. d. e.

citit scris vorbit intern nonverbal Deficienta mintala severa se numeste si: a. imbecilitate b. debilitate c. idiotie d. oligofrenie fenil-piruvica e. deficienta de gradul II.

ANS: A 39.

a. a+b+c+d+e b. c+d+e c. a+e ANS: C 40.

Handicapul mintal profund este acela in care IO este situat intre:

a. b. c. d.

20-50 0-20 50-70 70-100. Intelectul liminar se caracterizeaza printr-o varsta mintala de:

ANS: B 41. a. b. c.

10-12 ani 7-10 ani 12-14 ani.

ANS: A 42.

Termenul de coeficient de inteligenta ii apartine lui:

a. b. c.

Binet Simon Stern.

ANS: C 43.

Miopia presupune tulburarea perceptiei vizuale a obiectelor: a. apropiate b. departate c. foarte mici.
a. b+c b. a+c c. a+b+c ANS: A

44. a. b. c.

Mersul de barza caracterizeaza persoana cu deficienta: fizica de vedere psihomotorie. Orbirea se mai numeste si: cofoza

ANS: B 45. a.

b.

cecitate. Ambliopia este o deficienta de:

ANS: B 46. a. b. c. d.

vedere totala auz partiala vedere partiala motorie.

ANS: C 47.

Hipermetropia este o tulburare a vederii care se corecteaza cu lentile: a. convergente b. divergente c. cilindrice d. cu + e. cu -.
a. b. c. d. a+b+c+d+e b+c+e c+d+e a+d

ANS: D 48. a. b. c. d.

Ochiul normal (din punctul de vedere al acuitatii) se mai numeste si: emetrop ametrop omotrop imetrop. Mutenia apare pe fondul:
a. b. c. d. e.

ANS: A 49.

carentelor afective greselilor educationale greselilor educationale deficientei totale de auz varstei inaintate.

ANS: D 50.

Mutismul apare in cazul: a. surdo-mutilor b. copiilor neglijati afectiv c. copiilor rasfatati d. cofozei.
a. a+b+c+d b. a+c+d c. b+c ANS: C

51. a. b. c.

Afazia caracterizeaza, de regula: adolescentii copiii persoanele mai in varsta Esecul scolar poate fi incadrat in categoria tulburarilor de:
a. b. c.

ANS: C 52.

comportament limbaj afectivitate

ANS: A 53.

Alalia presupune lipsa totala a:

a. b. c. d. e.

auzului vazului vorbirii dexteritatii manuale orientarii spatiale. Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la varsta de: a. 4 ani b. 5 ani

ANS: C 54.

c. 6 ani d. 7 ani e. 8 ani.

a. b. c. d. a+b+c+d+e a+e b+e d+e

ANS: D 55. a. b. c. d. e.

Tulburarile schemei corporale intra in categoria tulburarilor: de psihomotricitate morfologice fizice de comportament cognitive. Gigantismul este o tulburare de crestere, care se include in categoria mare a deficientelor: a. functionale b. morfologice c. fizice d. motorii e. endocrine f. de statura.
a. b. c. d. a+b+c+d+e+f c+d+e b+c+e+f d+e+f

ANS: A 56.

ANS: C 57.

Deficienta mintala de gradul II se mai numeste si: a. imbecilitate b. idiotie c. debilitate d. cecitate

e. deficienta mintala severa.

a. b. c. d. a+e c+d+e b+c+e a+b+c+d+e

ANS: A 58.

Deficienta mintala de gradul I se mai numeste si:

a. b. c. d.

imbecilitate idiotie debilitate cecitate.

ANS: C 59.

Zona de trecere dintre normal si patologic sub aspectul dezvoltarii mintale se numeste: a. pseudodebilitate b. debilitate c. debilitate intelectuala d. intelect de limita e. intelect liminar.
a. b. c. d. a+b d+e c+d a+b+c

ANS: B 60.

a. b. c. d.

Cauzele care pot actiona in timpul sarcinii asupra mamei si sa determine aparitia unei deficiente la copil se numesc cauze: prenatale perinatale neonatale postnatale.

ANS: A 61.

Cauzele postnatale sunt acele cauze care pot actiona si determina o deficienta:

a. b. c. ANS: C 62.

in timpul sarcinii asupra mamei in timpul travaliului in primii ani de viata

In functie de criteriul momentului instalarii defectului vizual distingem:

a. b. c.

defecte totale si partiale de vaz defecte congenitale si defecte tardive defecte ereditare si congenitale de vaz.

ANS: B 63.

Cauzele neonatale ale diferitelor deficiente se mai numesc si cauze:

a. b. c.

perinatale prenatale plurinatale.

ANS: A 64.

Deficientele senzoriale totale sunt: a. ambliopia b. surdocecitatea c. cecitatea d. cofoza e. surditatea f. orbirea g. hipoacuzia.
a. b+c+d b. d+e+f+g c. a+b+c+d+e+f+g ANS: A

65.

Blindismele se intalnesc in cazul deficientei: a. de vaz totale b. cecitatii c. ampliopiei

d. motorii e. orbirii.
a. a+b+c b. b+c+d+e c. a+b+e ANS: C 66.

Coeficientul de inteligenta in cazul deficientei mintale usoare se situeaza intre:

a. b. c. d. e.

0-20 0-30 20-50 50-70 70-90

ANS: D 67.

In categoria tulburarilor polimorfe ale limbajului intra: a. mutismul electiv b. alalia c. logonevroza d. mutismul psihogen e. afazia f. afachia.
a. b. c. d. a+b+c+d+e+f b+c+e+f a+f b+e

ANS: D 68.

Incapacitatea din nastere a unei persoane de a vorbi se numeste:

a. b. c. d. e.

mutism alalie afazie afachie pseudomutitate.

ANS: B

69.

Mutismul psihogen presupune:

a. b. c.

imposibilitatea de a vorbi din nastere pierderea ireversibila a capacitatii de a vorbi din cauze de natura psihogena refuzul de a vorbi.

ANS: C 70.

In categoria polideficientelor intra: a. surditatea b. afazia c. surdocecitatea d. autismul e. paralizia cerebrala.

a. b. c. d. c+d a+b+d b+c+d+e a+b+c+d+e

ANS: A 71.

Aftongia este o tulburare: a. de limbaj b. motorie c. de voce d. de crestere si dezvoltare.

a. b. c. d. a+b b+c a+c a+b+c+d

ANS: C 72.

Sindromul Down este asociat cu o deficienta: a. mintala b. cromozomiala c. motorie.

a. a+b b. a+b+c c. a+c ANS: A 73.

Lentilele divergente sunt folosite in corectarea tulburarii partiale de vedere numite:

a. b. c. d. e.

miopie hipermetropie astigmatism daltonism hipoacuzie unilaterala

ANS: A 74.

Ochiul anormal din punctul de vedere al acuitatii se numeste:

a. b. c. d. ANS: A

ametrop emetrop imitrop omotrop.

75.

In categoria handicapurilor partiale de tip senzorial includem:

a. b. c. d.

cecitatea hipoacuzia cofoza mutismul.

ANS: B 76.

Mutismul electiv se mai numeste si: a. voluntar b. psihogen c. afectiv d. educational.

a. a+d b. a+b+c c. a+b

d. a+b+c+d ANS: C 77.

Pelticia este denumirea populara pentru o tulburare: a. motorie b. de limbaj c. de pronuntie d. de scris.
a. b. c. d. a+b b+c c+d a+b+c+d

ANS: B 78.

Rinolalia se mai numeste in popor si:

a. b. c. ANS: B

pelticie fonfaiala lalaiala.

79.

Persoanele numite popular tari de ureche sufera de tulburarea numita stiintific:

a. b. c. d.

deficit de vaz deficit de atentie deficit de auz total deficit partial de auz.

ANS: D 80.

Dizartria este o tulburare de limbaj numita si:

a. b. c.

dislalie mecanica dislalie audiogena dislalie centrala.

ANS: C 81.

Logofobia apare ca fiind specifica in:

a. b. c.

cecitate balbaiala ambliopie.

ANS: B 82.

Pseudofonastenia este o tulburare a:

a. b. c. d. e.

vederii echilibrului dinamic echilibrului static vocii mersului.

ANS: D 83.

Autismul are statistic vorbind o incidenta mai mare in randul subiectilor de sex:
a. b. c.

masculin feminin sexul nu influenteaza incidenta acestui fenomen. varstei adolescentei se

ANS: A 84.

Daca tulburarile de comportament specifice permanentizeaza, ele se transforma in tulburari:

a. b. c.

psihice de personalitate de identitate.

ANS: B 85.

Lateralitatea schimbata prin procesul de educatie se numeste lateralitate:

a. b. c. d.

educationala incrucisata contrariata ambidextrie.

ANS: C 86.

Protezarea este o modalitate recuperatorie utilizata in cazul: a. deficientelor motorii

b. c. d. e. f.
a. b. c. d.

auditive partiale cofozei cecitatii surdocecitatii hipoacuziei.

a+b+f a+b+c+d+e+f c+d+e+f d+e+f

ANS: A 87.

Tehnica folosita in diagnosticarea deficientei de auz (si a gradului de dezvoltare a acesteia) se numeste:
a. b. c. d.

acusticometrie audiometrie hipometrie surdologie.

ANS: B 88.

Pierderea auzului intre 0-90 dB caracterizeaza persoanele cu tulburarea numita: a. cofoza b. cecitate c. alalie d. hipoacuzie e. deficienta partiala de auz f. deficienta totala de auz.
a. b. c. d. a+b+c b+c+d+e d+e a+b+c+d+e+f

ANS: C 89.

Diagnosticul de dislalie cu semnificatie logopedica se poate pune dupa varsta de:

a. b.

2 ani 3 ani

c. d. e.

2 ani si jumatate 3 ani si jumatate 1 an si jumatate.

ANS: D 90.

Cea mai frecventa dintre tulburarile de pronuntie este:

a. b. c. d.

stigmatismul rotacismul sigmatismul lotacismul.

ANS: C 91.

Demutizarea presupune trecerea de la:

a. b. c. d.

lipsa vorbirii articulate la limbajul nonverbal limbajul sonor la cel mimicogesticular limbajul nonverbal la cel sonor verbal la cel sonor.

ANS: C 92.

Obosirea excesiva a vocii, ca urmare a utilizarii ei excesive apare in tulburarea numita:

a. b. c. d. e.

afonie pseudoafonie fonastenie pseudofonastenie mutism

ANS: C 93.

Formele clinice ale balbaielii sunt: a. balbismul b. balbaiala clonica c. balbaiala fonica d. balbaiala acustica.
a. b+c b. a+d

c. a+b+c+d d. c+d ANS: A 94.

Fitacismul este o tulburare de:

a. b. c. d.

pronuntie mers deglutitie echilibru.

ANS: A 95.

Vorbim de dislalie fiziologica pana in jurul varstei de:

a. b. c. d.

2 ani 3 ani 2 ani si jumatate 3 ani si jumatate.

ANS: D 96.

Sindromul Down se mai numeste si:

a. b. c.

mongolism gargoilism autism.

ANS: A 97.

Coeficientul de inteligenta se calculeaza prin raportul dintre:

a. b.

varsta mintala si varsta cronologica varsta cronologica si varsta mintala

ANS: A 98.

Compensarea ca modalitate de recuperare a diferitelor deficiente este de urmatoarele tipuri: a. senzoriala b. psihica.
a. a+b

b. a c. b ANS: A 99.

Ecolalia reprezinta:
a. b. c.

o tulburare de orientare o tulburare de localizare sonospatiala o tulburare de limbaj.

ANS: C 100.

Cele mai cunoscute si studiate polihandicapuri sunt: a. cecitatea b. surdocecitatea c. autismul d. paralizia.

a. b+c b. a+b+c+d c. c+d ANS: A