APIoLUL I

All

*integite I Basarabia, $a in esf

ll

9. omuna qi judlul sunt jiidi... prsoan 10. Comuna qi judlul iqi administrazi intrsl lor loalprin onsilii ompus dinonsiliii l;i... l 1. Primarul st apul administralii munal.1 xuti tathot6rAri1 onsiiiului... Prftul jud!n... stapuladministralii 1. inistrul d intrn indrumeaz5, ordneaz qi ntrolazativitatamunlor 5i * jud(lr... (* Culgr d ttpntru istori Romdii, vol. I, Bu., ]997, p. 74-8I). pntu Dert-lge rforma dministrativi' 13 august 1938.(8) 1.Administralia loa15 s rit prin umtoaIirumsrip{ii teritorial:omuna' plsa, judlul, ginutul. Comun qi judlul sunt prsanjuridi... 53.Suntl0 linuturi u irumsrip{ii1 tritorial: 1. olt...;2. 3. linutul JinutulBugi... 4. rii' Dun5ra d Jinutul ' '; linutul Jos...;5. linutul Nistru...;6. Jinutul Prut.,.; 7. Jinutul Sueva...;8. 9. Jinutul Somq...; linutul urq...; 10. Timiq... !inutul 54' Dsnntrara srviiilr ministrlors fa in irumsriplii ar s5 rspund linuturilor... 55.Jinutul singrij;t d nvilsal qi xutmdsurild intrsgnral organizated organle ntrl.... Administralialinutului stinredinlat rzidntuluirgal 9i onsiliului su' pntru studiul i,torii {restom{i modrne otemporn romdilor si .. Isi, ]996, p. 397-398). Comparali legile din 1925 9i 1938 9i depista|i ce este omun gi distinctiv intre acestea. Selecta|i linuturile in care era inclus Basarabia conform legii din 1938. xprtmafi.v opinia: ce elemente din organizarea administrativ din perioada interbelic ar putea fi utilizate gi in prezent? rgumenta|i.

irAv ; (A) tiglui. Listrative gi Id ntol. ff s impart linisttiv in . A: rual si -t altuit *..E .]nt nff rfi pin lge. } d judt 9i l urban l omun l prfetura :rEdin! d buitorilor gi nomi sau ki asupra nluis vor
L

:r apliirii lrumar a impart in upinzind ll urban i stoar. t rsoan

pntrudsfiintara bairlor vamalintrVhiulRgatgi prviniil nou-unit. {lniJicre dministrtivri. inptuira Marii Uniri a pusin fa ondutorilor RomAniio problmid importn! - intgrara ardinal noilor proviniiu VhiulRgatsub toatasptl: politi administrati onmi, soial.Atet Transilvania, Banatul,Bucovina,it mai als,Basarabia, fussriAn atri urrfl dsmiolonii alimpriiloraustro. ungargi russ'astflinit, dup l9l8, a fost nesari imaginra unrfrmqiadr noi in dirliaintgririiastor provinii istoiin adrulstatuluinalionalunir ronrfln. Fiind l mai putmipartidal prioadi intrbli, apliara msurilrpntru unifiaraorgnlor adminisnafli d stat in vdra oganizilriiunitar a vilii politi 9i administrativp intrg tritoriul !1rii a rvnit anumr Partidului Na1ional Libral.in programul politidinnoimbri 1921P.N.L. afirma5 in!lgesinfpfuiasiunifiara adrninistrativ5 printr-o,,|at gtrdsntralizar,, qi : omuna judlulsaibi viatalor d sinstttor, iarputra ntral6 snu intrvin5in ondura lor ..dittn misura impus d rinlelunitliiqi siguran!i stafului''. Inbazaprvdrilor noii onstitu{ii din |92,|a14irri 1925 a fost promulgatLga pntru unifiara (apliat5 administrativ uinpred la l ianuarie|926) - at de xplional1insemn5tat politii, ar qtga ultimlr6mqi! m;tnit d pe urmauprindrii, d-a lungulsollo proviniirom6n arrnor qtiin impriistr5in. Lga aa |aaz6..p1strara araterului nalinalunitar prinipi aplira al lirii qi,inlurrtrul astui dsntralizrii administrativ''. in consinla apliirii Lgii din 14irxdl 925,tritriul RomAniia fostimp(it, din prrntd vedradministrati in 9 provinii (Criganaqiaramurqul fiind luatimprun1), 71 djud{,22 deplrilqi, |72 d oraq (A, sat. 9i 15.201 C) Unitata s-aaflatlaazaimpd\irii administrativ din 1925a onsfituit.o muna ,.,oogatiza[iepolitio-tritorial" formati din ttalitatalocuitorilor de p un tritoriu dtrminat, unili printr-bmunitt d intrsqi drpturi, in scopuladministr1rii intrslor lor loal,reialgai-a juridii''. omunl prsonalit aordat putau fi d dou5 tipuri,urban rural, ultiml fiindompus dinmaimult 9i satar,grupat imprun, trbuiaus5intruneas l pu 10.000louitri. Unitata administativ5intrmdiari intr jude19i omuno onstitia plasa- instnla amai apropiatipntru ordonar, ontrol,indrumar'tutlqi apl in toat hstiunil administrativ, finaniare, eonomi, sanitar t., mnat d la omun6. in opiniaprof. G.Ursu,plasa ..autoritata onstituit, tadifl nal, carerea|izeazd ceamai

:i!

JI

fi

IsoRI
La lasl t6!anul prft administrativ',. dsntralizr orgnizareaadministrativi problml salp arnu l puta proviniilorRominiei onform toat iqi solulinagratuit din 14 iunie1925.(C.) d ar ava solufionain omuni gi primaindrumril ainjurul Plasaa onstituit nvoi. St Pltqi oraq Populalie Judet gravitat intragavia!6 d Prvinii 1ria a omunali. omai Rom5nia administra{i r'72 15.201 IT 22 s96 18.052. datoritl astui fapt, in adrul t.99 9 ) 22 l.519.89 laborlrii lgilor d unificar oltnia lgiuitorului tndin! administrativl J.J) / 56 28 4.028.303 T2 :tnia d a inzstraplasa u drpturil9i 125 atribuflil saldodinioaris-azut Dbroga )l 18 8|I .2 d partid' onfuntatiu intrsl 2.84 38 29 2.421.498 IJ al iror intnlii au fost d a pun oldova futreagaadministraliin srviiul Bsarabia r.841 3I 9 2.86.409 qi a politicii a o ralia astia l) 41 10 5 853.524 a tuturor Buovina un mijl fiintdplasar lmntloraflat in srviiul Transilvania 3z+ 2.590 ) .2|,1.611 16 partidului. 58 8 94r.521 Aastaa ut a in sistemul Bnat administrativ al Rom6niiintrbli Criqana 3Z 8 91 1 |.9a.24 4 anumeplasaslfi vrigaea mai aamurq Constifulia din 1923nu vulnrabil. *S.Manui| D.C.Gorgesu' Populalia 9i onstitu{ional al plasi,iar lgad Romniei' a runosut aratrul p. 12. 1937 Buuregti' ' din 1925ardussnsibildrpnil unifiaradministrativ gi sfra d ativitat a astia' ceea a influn{at * Raportali numruldesafegide ora9e la numrul populaliei fiecrei plasl publifl.Ca urmr, innagaadministrali dfavorabil provincii. Compara,ti in care din ele putau fi rat sau dsfiinlatprin simpl dizii sate, cele mai mai multe erau cele unr insti1ii ministrial,rra a ontribuitla apari1ia m ulteo rage.Com entali fenomenuI. parazitare o part alturide plas,5rorali s-a transfrat din atribuliil astora, rAndu-sastfl p|aga fun1ionarismului. In fin, in alitate d a mai mar unitat jud{ul a onstituit..un organismpolitioadministrativi, Yoeabafar teitoia|,inzstrat u atribulii d putrpublii, qi rgand o m nd - unitat de baz 6 qi gstiune patrimonial, inzstrat u organ administrali al6tuit5din administrativ-onomi6. ondusl d mult sat unl sau mai si reptezentativl'', avAnd tri sfre d omptnli: unprimr. qijudiirl.in firrnta firuijud! lgislativ1 administrativ4 Plasi - subdiviziun a unui gi prfful, al a reprzntant s afla un nsiliujud!an judt guvmului.Adminisfraliajudluluisxritaprin onsiliul Jud! - unitat administrativjud!an, ompusdin onsiliri al9i9i nsiliri d drpt. tritorial, in ompnnla 6ria intr6 smna in toatimprjurril, Prffulrprzntajudeful mai mult r qi omun. pld1il, intoma toatatlein numljudlului,ordonan! Jinut - unitat administrtiv6 noui, intrdusin onsin{rfrmi ordinade zi a onsiliului, onvoa adunlril qi xuta administrativ din 14 ausust 1938. prftulxritaontrolul, Totodat, hotrflril asfuia. asuprafunlionarilorjudlului 9i ai administiilor lal, fiind l mai importantfunlionarin jud!. In alitatd . xpune|i-v opinia: in ce msur qi d funlionar erau n ecesare un it|ile admin istra. omisaral guvrnuluip ar-lrprzenta tive n ominalizate? Arg um entali. judluluivnaqiplaodati u guvmul politi,prftul arl.anumit.
l
I

"r er."i r :,:: lr

; -; : -: t

r-:. ,:'aiil
s s;bl.l

I,Tl l. Fi
ig:li- r

l.G :-riu--s

.+"

ti zt

5.R 6- :bui : ont atulit sului' riginali' unoris popun r'ariantr

1. l prioad sr'si 1gnd frit diferit i

d 1918, d 1919,

192019231925,i I 1938,

. Cotlt Ro

r/'' {/, La
.ltr,.

IsoRI
Carateizati unit[i|e administrative prevzute aIe RomAnieiinterbe|ie, in |egeapentruunifiarea tin14 iunie1925. administrativi laboralio shem arear reprezenta strutua administrativ a RomAnieidup 1925;sau reprezentati subformde shemstrutura administrtiv a RomAnieiIa14 iunie19259i 14 august193B.Comparat le. pe hatele 9 provinii |dentifiali provinii|or nou-unite. 9ijudete|e Numilitocalitatea are deadedin giru| |ogi: ighina, Lpugna, Ananie Soroa. laboralioaxi ronologi evenimente a|eunifirii RomAnieiMari. 9i indialipe ea prinipale|e Reprezentali shemati strutura administrativ a unuijudet din RomAnia. Ana|izali |egi|e administrative din 14 iunie19259i 14 august,|938. Determinatie|ementele demoratie din onlinutuI lor. organizaliodezbatere u tema:,.Judele|e din RomAniadeveniser unitliadministrative inuti|e''. E|aborati ..ImpatuI pioesuluiunifiriipolitie un eseu u tema: administative a RomAnieiasupra dezvoltii proviniilor nou-unite'' fi
j!

, fi
l]

mtd

fi fornd
sl

,]r'il]

]m{;
.ll fi

si.:'riilj ft Iz tl
!.Ib

l]lt

l.3. oNsIUlA DlN 1923.PARLAMNUL 9l MoNARHIA

Dreptari si libertdfi democrtice in Constitufi din I 923.LaZ2ianuari 1922s-aconstituit guvmulprzidatd Ion l.C.Br1tianu,area organizatalgri pntruAdunara Nalional1Constituant. PartidulNafional.Librala ob{inut 222 de mandat, ea-i asiguraposibilita adopt5riinoii lgi fundamntl a !rii r onrrrsul opozifli. Inziua d 15 otombrie|922, guvrnullibral a organtzat laAlba Iulia fstivitifil d inoronar a rgelui qi Frdinand a rgineiaria. Cu astprilj,la oroanad o!l a lui Carol I s-au adugatinsemnlBasarabii, BuovinigiTransilvarrii. Dqiaufostinvi in modspeial d suvran,Iuliu Maniu qi Ion ihalah au rfuzat s6 partiipla srbrilinoronrii,afirmflnd5 astaau ..larolul unorsimple fostoborAt manifstaliidpartid''. Dupi aprig dezbateriparlamntar - in timpul rora nalionalii 9i 1arnniqtii au utats5impiedi dsqurara lurrilorAdunrii Dputlilorgi Snatului- a fostadoptat o noui onstitu1i, publiatin ..Monitorul oftcia|,, |a29 marti1923.(4)Constifuliansara istorilhotirArilut dpoporulrom6nin 1918,stabilind 6RomAniaraun ..stat nalional unitar qi indivizibil,'. onstitulia runoqta, d asmlna, o sri d drpfuri 9i librtili dmorati, prvzAnd ti!nii romAni,..16dosbired rigine tni,d limb6 sau d rligi, s buurd libertata. on;tiin,ti, d librtta inv!mAntului, prsi, d librtta d librtta intrunirilor,d librtta d asoiali9i d toate librtlil pinlgi''. stabilit 9i drpturil Minorita1ilnalional avrau alaqidrpturi cu romAnii, lgafundamntal przdnd i..dosbira d rdin!rligioasqi d nfsiuni,d origintnii qi d ///'
.ttr_

m :*s ; d't
:r$

Constitu1i din 29 mgrti 1923* (.) itlul I. Dsr teritoriul Rominii Art. 1.RegatulRmAniistun statnalinal unitargi indivizibil rt.2. Tritoriul RomAniei st nalinabil.HotarleStatuluinu pot fi shimbat sau rtifiat dit in virtutauni legi. itlul II. Dspr drepturile romflnilor Art. 5. RomAnii. r dosebir d origin tni,d limb sau d rligi, s buurd librtata ongtiin!i, de librtata inv{6m6ntului, d librtata prsi, d librtataintrunirilor, de librtatad asoiali 9i de tat librtnlil9i dreptrrril prin lgi stabilit (Art. 5 Const. 1866). Art. 8. Nu s admitin Stat nii o dsebird nagtrsau d las soial. Toli rominii, frr dsbir efiriE, d limbi saudreligi suntgali inaintalegii 9i datri a ontribui fr dosbir la dril si sarini1 publi... Art. 11. Librtataindividua16 st garantat. Art. 13. Domii1iul st nviolabi1...

l *-:il .t
l s:t"ti
S . tE {

'sfi I
lgi

:.FE
.-I fl

a*j;.l kFcfi t*t \li rglc sl .I ijttl

j

ii rlodr

s t l vifr sh

. Argl ala din'

'1,20

APIoLULI limb,nu onstituiin Rominia pidi1 spra dbindi drepfuriivil 9i politi qi a l ritaatoli rmflnii, r dosbirde origine etnii, d limbf,iau d rligie gi eraugalin fala lgii. S a prcizareac,|egil pentru rforma agra'fau partdin Constitu1i qi a atarnu putaufi anulat. Artiolul 8 prvda6 in RomAnianu rauadmis dosbiril..d ntr9idlassoial'',intimp e artiolul l 7 stipula..propritatea prumgirn!le dorinatur, asuprastafuluisuntgarantatl,'. D asmna' smenliona statul puta intervni in raporturile.dintr fatorii d produfi, pntru qisoial. aprevnionflitle eonomi Prlmntal gi monrhi. Constitu1iadin |92 a marat un mare pas pe cal'eadezvolrii demoratia Rom6nii' onsar0ndp deplin prinipiil uni vili demoratie,um sunt: votul univrsal, dirt gi sert (introdus in6de la sfhrgitul prlamara prin anului 1918), lgea drpttilr9i librtfllr fundmntal alet{anului' spararraputerilor in stat;onsarara pluripartidismului, liberaprimar a opiniilorpoliti,inliv librtata prsi; drpfuld organizarpolitifl,intrunir,dmonstraliit. Tofugi, qi in priada And s-a fundamntat, prin intrmdiul Consti1ii din t 923,in rgimiti prlamenr d fatrrr6 dmoratiiarlamntulavind, prin prvdril onstitufional, un rol hotirttor in viala politif, a {1rii), dmoralia ava o sri d limit prin exludrad la drpfuld vot a uni important p a populaflei(fmil, militarii, funlionarii d stat),prumqi printr-osrie d misuri are s-au ini1iatp parurspentru ludaraunor prevederionstiflonal. Astfl, vhilobiiuri- instituit in vremaregelui Carol I - nu au dispirut, i au devenito practieqi in prioadaintrrbelii. a constain numira primuluiministr d trrg,onstituira noului guvrn, dizolvara parlamntului,shimbaraon{urii administrafii loal, orgaflZareadalgriparlamntar qi Agtigara astorad itr partidul aflat laputr.Vhiul adagiual lui P.P.Carp: ..Majstat, dafi-miguvernulgi vi fa prlamntul',, s-amenlinut9i dup5 1918. Seprre paterilor In stat. Constitu1iamenlina prinipiul dmorati al sprriiputrilorin stat,stabilitin lgea fundamental din 1866. Putra legislativi ra eritain oltivd rgegi d RprezntnNa{ional5 alifuitn dinAdunaraDputalilorqi din Snat. arlamnt), Putrautivrainrdinlati reglui,arr o rita prin intrmdiul guvernului. Art. 87 prvdea :..Nii un . Argumentali caracteruldemocratic atal rgeluinu patavatiri dai nu va fi ontrasmnat hiar devinrlspunztor al articolelorexpusedin Constitulia d un rninistruarprin aeasta din 1923. d astaf '. Di, nstituflaava|abazlpinipiul nglez potrivit ruia ..rgldomnqt, dar nu guvrnaz6''.
Art. 14.Nii o pdaps nu poat fi infiinlat, nii apliat dflt in putrea.uni lgi. rt. |7' Propritatade oi natu, prum gi ran[le asupra statuluisunt garantate... invdtminfulst libr, ^rt.24. prin legilespeial in ndi1iile stabilit qi intruit nu va fi ontrar bunlor moravuri 9i ordinii publi^. primar stobligator.In Inv!mAntul qolil Statului aestinvi!mflnt s va da gratuit. rt. 25. Constitulia garanteazd tuturor librtata d a omunia gi publiaideile qi pliunillorprin grai, prin sris, prin prs6, fiar fiind rspunzitor de abuzul aestor libertli prin Cdil in azuile determinat pnal,arnii intr-un az nu va puta rstrngedrptul in sin... Titlul III. Despr putril Statului Art. 33. oat puterile Statului man5de la nafiune,are nu l poat exerita d6tnumai prin delgaliune qi dupprinipiile qi egulilagzat in Constitufia d fa!' tt. 34. Putra legislativ s xrit oltiv d 6tr rg gi reprezentaliuneanalionali. Rprzen. ta1iuna na{ionalse impart in dou6 adunri: Snatul 9i Adunara Dputalilor.orie lge erinvoirea a itortri ramuri ale putrii lgiuitar. Nii o lge nupoat fi supusi sanliunii regale dit dup6 e s va fi disutat qi vtat liber majoritea ambelorAdunri. Art. 39. Puterea rxutive st inrdinlatiirglui, ar o xriti in mod regulatprin Constituli. Art. 40. Putrajudtoras6 s ritde organeli. Hotririle lor s prnun!6 in virtutea legii 9i s xeutin numle rgelui. (...)
..rr/,

..r

2r//

IsoRI putrrii lgislativ, inffuit utivi rasubordonat Putra la intrbiri miniqtrilor putau adrsa dputalii9i snatorii putauda vot d rauobliga{is5 r6spund5' ar aqtia Putra dmisionz. s6 guvrnului, silindu-l blam juditoras s ritad organli' hotriril lgii. in virtuta pronunndu.s s-auprodusin shimb1ril a rfltat onstitu1ia politi6. Dqi in viala soial in sffutura via!onomi5' 9i partidl d opozili- mai alsPartidulNalional 9iPartidul drpt dlarind.o..d uvhmn!, lrns- auritiat-o darau nu numai au runosut-o, nul6,',ultriorasta 9iguvmatinbazaei. lgalaufostrsptt. Aparnt,foml dmorati, ..Rgl p minigtrii numgt Constia dn192 prvda: dodat1sau amblAdunri sai.l ardrptuld a dizolva nii o rsffi in xritra din l'',drnustabila numairra Frdinand I, Rgen!9i Carol prrogativ rgal. Dar astor al II.la alabuzatd astdrpt.P parursulcel'or22d 33 d guvm. intrbli aufostshimbat ani ai prioadi libral) auistatdouguvm(ambl in aastprioad ,in fat frvnf ars-aumnlinutpatruani,fapte arat guvrnelor a fostmai mrd 8 luni, atindiao shimb6rii mdignrral6,xistind guvmars-aumnlinutdoar itva s6ptimflnisauluni. voin!i Parlamntul - prsia Conform onsti{ii, patru Da shimbril p ani. timp d nalional- ra als d dizolvaraorpurilor d guvrnau fosturmatadsa noi algri. Durata unui d organizara legiuitoar 9i parlamnt als a fost d un an qi opt luni. In astintrval fapt dmonstrazi au avutlo 11algriparlamntar, o mar flutualipoliti9i ar a prmisa p blnil si sprind,inceiZ2de Adun6rii Dputalilor9i Snatului ani,nu mai pulin d 4.353d prsoan. a intrblica(92.1,938) RgimulpolitidinRomAnia putra doar onstitu1ional, dmorati, avutun aratr s ritaup baza lgii in stat9i drpturiltfl!ngti parlamntaintruflt aratr avatl un fundamntale; d stat- o pozi1i parlamntul dlina- in adrulrganlr prpondrntl, minigtriifi ind obligali sl rlspundpntru lor in fafaorpurilorlgiuitoar. ativitata argimului politi a onstituit-o o altaratristi monarhi,rgl - p baza uni xistntainstitu1ii susiuni rditar- aflindu-s in frunta statului qi u prvedril. prrogativl in onformitt xritAndu-qi _ pAni Astrgimpoliti ars-amn{inut onstitufional. _ prosul d in rol imprtant 1 a alut un 93 8 la 10 fbruari national unitarrom6n. a statului onsolidar

,/.

]L i p! l]]. o.t !9}*" ll95. r

r x]..

;{
lr

Regele Fer dinnd l (1865-1927) nepot ste l doileegeal Romniei, de fratea| Iui Cro| |. |n 1892 s- cstoit u Maia, nepoat a regineiVitoria a Maii A vut ini opii,dintreare pinlul Britnii. Caro| a devenit ege al Rominiei. La 18 otombrie 1922, Ferdinand I s-a inoronat la Catedrala a suveran a| tutuorromni|o |a mnstiea inmormAntt de |aA|ba lu|i. Cutea de Argeg.

hr Ll, firlr

gs*{

-.'h8 @ g

rc

Monarhi onstitulionali * form d guvm6m6n! in adrul riaputril mnarhului suntlimittprin onstitufl. Stat na{inal - statintmiatp ida nalional. Constifui rzultatul suprapunrii prosului d formar a statului u o ntitatna{ionald, av6nd un inalt grad d omognitatdin punt d vdrtni, ultural,lingvisti. Stat unitar - stat avA nd uni.spr guvmarqi administra1i dosbir d un stat fdral in ar putril sunt onstitulional imprlit intr guvr nar r ntr al6 qi o guvrrnarr ritatla nivlul statlor ompun fdra1ia. Prmulgar - at prin ar qful unui statdispunpubliaraEi intrar in vigoar a unui proit d lg vtat d rganul lgislativ. Dar atul promulgirii fa lgaapliabil6ftiv. Separaraputrilor _ prinipiu ar suslin putra lgislativi, putra xutiv 9i putra j udito r as dintr -un stat po t qi una d indpndnt tbuis6 a{ionz alta' avind o anumit intrdpndnli 9i drptul d ontrol ripro.

Yoeabafe r

{.r!t.
].i{

De
fro}l

se rl

I
E

{ii

IsoRI

s|sMUL PARIDLoRPoLIl DlN RotAN|A i loADA INERBELIA

Rfrml pliti, onomi9i administrativ, indosbi votul univrsal, reforma agrar,adoptara shimbiri vizibilr in din|92 au dtrminat Constitu{ii ativismuli politi. oltival populafii, stimulAnd mntalul amploar. S produ Pluralismulpoliti apitlo dosbit shimbiri in nfiguralia partidlor,s modifi axa noi, inlusiv leal aparpartid rivalit1ilor dintrpartid, at6t Dcniitintrbli aurmosut minritililor naflonal. politi" perioad fltqidinstabilit. in aast dstbilitat politi, prioad5 ar aopr ztr noidotrin seristaliza in$g sptrul politi, d la xtrmastflngla xtrma Unle partidtradilionalplrhssarnapoliti5. drapt. () Prtidl conservtr.o prim unar a rformlor d dup rdzoi qi a rrii Romflnii ari a onstituit-o sptruluipoliti, divrsifiravilii politi, fragmntara p6niatunistabilqidominatde numaidouipartidplitie, (onstituit in 187l ) qi 1 Libral ( 1875). l Consrvator artidul Consrvatr,al rui mrit in onstituira tndt s-adezintgrat RomAniimodmsuntdnontestat qi votului rformi agrar adoptara dup6 ftuara guvernulfilogrman al lui Al. Mailman ( 19 univrsal; a czutdup5rintraraRmAnii marti - 6 noimbri1918) inr6zoi;sub pr9edinlialui Tak Ionsu,onsrvatorii vor mai revni o datla putre,drnumai pntru30 de zi|e (1922),dispr6nd apoi u totuldin viala po|itictr a |drli.La dln a obflnut,89o/o algriledin l 9 i 9, Paltidul Consrvator la el din i920 numai 2,82oh(4 voturi (16 mandat), iarin1922 nu a rit s5oblini nii un mandatin mandt), parlamnt. Prtidl Liberl acontinuatsjoaun importantrol in prafi6l mai putemipartidpliti liti, rprzentind din al prioadeiintrbli.Libralii au condusnintrrupt intr martie19 14 9i p6nin 1919 (u o surti intrerupr altor partidlibral nimbri1918),And,asmna dei pbzavotului uropnr'aupirdalgrilorganizat prioad5 de organizar9i d univrsal. Dup1 o surt in tritoriilalipit,libralii s.aurintorsla putr' xtindr intr |922-1928(u o intrrupre Armuindu autoritat |927)qi 19-|97'Peioada1922intrmarti1926qifurri mai mari sus libral,guvmul . fost pa lor 1926a u priper difiil lui I.I..BrfutiarrezolvAnd roblml alunifiriilor4 rgiuni, a|eotgarnziinuluistattntrgit, it 9i din l lgislativ; atit din puntdvdradministrativ au fostd asrmrnaanii rfariionomiqi ai aplirii
(A) Din Prgrmul rtidului Na{ional Librl (ianuari 1922) !rani apliaaformei agrae9i vm stirii lr vgha la imbunt1ira ulturalqi moal.N vonr matrial, strdui s im- buntlim soarta munitrimii d ]a oraq 9i s5 o inzstrim u 1giuirilut d ntgduitl i nvoi. Nu vom ru! nimi pntru a rdatrii siatia finaniarla arar potrivitbgliilor9i trdi1iilor drptul, i. Vm pun apit risipi bnului ubli prin nmiigi vm utasi rstabilim hilibrul bugetar prin rvizuiraomplti a impozitlor s-au pus aum in urm.Vm sda qi dsfiin!impozitle nu rau u rutd nvoil statului. advat Vom urmao politionmi ar s ing5duiasd sporira produlii qi s6 inlsnas xportul i' du6nd stfl ppigiraintrgii onomii nalinal 9i prin aasta iftinir traiului. (B) Din Prgramul Partidului Natinal-Trins (tmbri 192) ..Produlia prirripal a !6rii fiind agriultura,intrsleprpqirii astia nu vor fi subordonat intrslor unui individualismfo4at 9i (...). atifiial ..ul,l od S a lgifra sistmati,',in ar vr fi luat toat pntrueamai larg6 msurilnsar qi' in prtli a proprit5lii 1rnqti gnral,pntru ridiara rdulii agriol. difiaragril rin aast s va asigura librtatairulalii pmAntuluilirins - dup epo d tanzilii qi prt1ii- in sp d ..Vom dsv6r9ipntru

l *,
ls
!

- ssl. i | ul'a
tlr

t rul

ls

|*

l s fd I ior*rt I insmr
[.
lff

I dlp

l"'*
Nill

. bd am& logr soci

ear

l "o I ror
| "'t t.P I p-l

I n'*
't' I I nua
l aft

I p"'
l erl
I Dl

I '.9

I i.o.

l indr

I 'o"

l pli

l l. .

I s"*

u.24
.ttr_

//r'

APIoLUL

n
hidului

rtor9r2)
h' :rni t s: ",m
l gi" i lor

h.5: r'm h.'.ta

l : s o g:-.: d F].]lxJ a

sllionaenaturala ultivatorilor srioqi. S va impidia d o part pulvrizara, iar d alt parte aumularadin nou a prorit1ilor rural. S va organiza un rdit rural ar prin imprumuturiu$oarqi iftin s6 fa6 posibil t6ranilor,d o part, inzstrara prpritililor lor u vit 9i instrumntagril, iar d alt5 part s5 umpr pamint at6t d la laranii ar vor voi s v6nd5partalo At qi d la propritarii ar intnlioneaza instrinamoqia lr. . Efectuali un studiu comparativ al ambelor documente conform alogaritmuIui: - crei categorii sociale se acorda o atenlie prioritar ; prevederi ale dezvoltrii economiei.

lh ar ia{iliilor b'lrului sa ; ;,l.lt 3: in

d;iiL-}

L s;.da
]:: . i u

*m;.ui.
m":lli6

apliati pentru prima ari in 1919, a ndus la nui onfigura{ie partidelor politi din Rominia: Partidul nservator . Partid al mailor prpritarid p6mAnt,influnla 6ruia a fost grav aftatd rforma agrarl din 192|. . La algril parlamntare din|922 nu a rugit sa ob1in5nii un lo in Parlamnt,disprind astfl u totul din viala politia !5rii. Partidul Nafional Librral . Cl mai putrni partid din adrul prioadi intrbli' ar a rprZntatintrsl burghzii industrial 9i fi naniare . A ndusu autoritat dstinl!rii intr l922-1928qi 1933-197. . A partiipat ativ la laboraragi apliaratuturorrfrmelorpoliti 9i soial-onomi din anii,20 ai s. . . Dup6 1930' dqi in6 partid d guvrn5mAnt, rolul libralilor sad trptat, lipsit r6nd p r6nd d

*(C) Lga vtului universal,

rfflui
f

r*:irfiind r'p'sirii
lor dL-\ n at

:3t 9i *un o d hrt tot rmai larg sti ;i, in dutii t gil iulatii i po sp d

reformlor; s-a adoptat o nou6onstifulie. (A) S poat afirma,inl926,Partidul Libral saflain ulmaputii gi influn!i sal,inhindu-gi o misireistoriiinputi'la l848. Dupl l930, dgiinpartidd guvrnmint, rolul libralilorva sida ins trptat, lipsit r6nd p rAndd ndutori, morliin |927(I.I.C. Br6tianu), l 930(Vintil Britianu), l933 (I.G.Dua);p arii inluiqte o hipa nou de oamni politii fi lipsi1i d eprin!5,fi influnlabili, in riaz foartedifrili de vhagard, a urmar'partidulqi-apirdutinfluen!4fiind infrfintin alegeril din dmbrie197,flndl douf,fraliunilibralau ulstofugi9,8|o^ din voturi. PartidaI N|ionl Tdrdnesc.Prinipalul partid de opozi1i al perioadiinterbli a fost PartidulNalional firins, aletuit in |926 prin fuzionarra Partidului Na{ionalRomin din ransilvania, ondusde Iuliu aniu, u PartidulJrns, infiintatd [onMihalahin Vhiul Rgat (1918).(B) Dgi avrau o az6soialmult mai largd6tlibralii, nalional-!riniqtiinu auguvrnat dit foartpufin,intr l 928-1931 qi |932-|933,nruqind s5 s impunf,a un autntiqi fiintpartid d guvrn5m6nt. Condus d lidri admirabili din punt d vdrmoral 9i patrioti,dar lipsi1i d abilitataqi supleleapolitii a liberalilolirniqtii auut mai multgreli tati, um ar fi acptara rveniriiin {r1a prinipluiCrol ( 1930) sau..alianta'' letoraliu Lgiuna(|937),a!iuniar au influn{tinhip ngativmsulevenimntelo grf,bind egeulinp5toari dmoralii rom6n9tiqi failitAnd instaurara ditafurii. GrpdripIiticeterogenain afaraliberalilor 9i1rni gtilors-aumai prindatla flrma1irii, pentrusurttimp,alt grupriplitietrogn, fltva umar fi PartidulPoporului ondusd mar;alul Al. Aversu(|920-192|,|926-|927), PartidulNafionalDrmoratal prof.Niola Irga(1931|92),aftidul Naf,onal Crqtin al lui ot. Goga_A.C. Cuza (197 timp,in6din |921-|922,sptrul -|98).In alaqi politi s-adivrsifiatqi mai mult prin apari1ia partide rrnor de xtrmstAngi gi qtremdreapt,ar nu au ajuns niiodat sguvmrzittimp a duratRomflniaar,dar juat arau un rol ativpoliti, mai alesdupi 930. Prtidel de sfing.Influenla partidlord stAnga asupravifii politi rmAnqti a fost,in gnral,limitati, spredosbir d altliri st-uropen a Choslovaia, Bulgaria,Iugoslavia, undatfltsoialigtii,6t9i omuniqtii auavutanumit6 influn(. La 1921,PartidulSoial-Dmorat s-a sindat intre partizanii leninismului, ai adririi la Intrnalinala a III-ad la Mosova,gi i ai onfinnirii opflunii soial.dmorat.

IsoRI
Din punt d vdr numric,rflnduril Partidului Comunistau fosttot timpul rr,szAnd d la ira 2.000 p timpulongrsului al II-la(|922)la 1.500in 1931,la pe timpulrflzboiului. sub 1.000 Dupi perioad de osilalii politi arr au duratpAn1in 1923,partidllls-a idntifiat fidel u intersl soviti, urmflndaprape r5 plie o stridntipolitii antirominasi;o atarlini a gisit ou, dup6 um ra qi firs, u prdrin rinduril unor rprzntnfl ai nonalilor onlouitoare, ardin diferit motiv ierdrdposturiloradministrativ, a lgfurilor eonomi,a rlaliilor u patria d baqtint.),dar u aaqi obstina{i, simpotrivaustatuluiformatla 19l8. PartidulComunista rimas mereuun partidmarginal,al rui prinipalobitiva fostdzrnmbrarea sttrrlui ratla 1918. Astl, in |92, Partidul Comunist qi-a insu;it tza Cominformului in problema nafionall qi a dreptului la autodtrminar,adoptnnd o rezolufi sugrat6 de periadi N.Buhari ra rimas in vigarp toatdr,rrata intebelie; nformasti rzoi, Rominia radlara un statmultinafional,o rafieatifiiali a imprialismului apusean; a urmre, rezoile partiduluiauafinnatontinuu ..pAn naliunilor onlouitoar drptrrl la autodtrminar la ompltasparar d statulistentin prezertt'';runirea Basarabiiu {ranu a fost niiodati runosut; in |928, gitezarunirii Buvini la ngrsulal IV-l"s-aaptt uUraina;irr 1933,prtidula sprljinitidaalipirii Dobrogi la Bulgaria, aastadup ani la rflnd sus{inus tza Cominternului are rruse rearra uni Dobrog indndnt. Miscre legionard. Prosul de formar a uni drptromflneqtia urmat un ritm mai lnt dett el d alfuir a stingii. o miqard draptanu xistasin Romflniavh;oda ins ristaliza, draptaajuat un rol inomparabilmai insmnatin politia intrn5dflt soialiqfiisauomuniqtii. miq6riilgionaredatazi din anii Degi ineputuril 1922-92, flndCorneliu Zela Codranua infiin{atmai int6i Asoialia Studn1ilorre;tini, apoi, imprun5 u profsonrlie;anA.C.Cuz LigaApririi Nalional-Cregtin (LANC)' alfuirasa drnitivf, a avut lo abia in1,927, cflnda luatfiin1LegiunaArhanlului Mihail, unosut dupf, 1930 qi sub dnumirad Garda d Fir. Intrzis pntruun timp, in 1931, apoi din nou in 1933, a raprut a partidpoliti lgalin 1935 subnumld btulpentruJarl. promovindr spirit antioidntal, Na{ionalis antismit, mesiani,urt litism 9i un ult al ondultorului arnu xistasrl pfln5 atuni in gflndirasau in viafa politi5 romflnas5,migara lginari ava toatr tristuril
ondutori' mrli in 1921 (Ion I.. l 930(VintilBrtianu), l 933 Br6tianu), (I.G. Dua). artidul Ntional-Tirines . Sistmul de idi soial-politi na1ional-1rnist s-a dfinitivattr primului dniuintrbli,in sfhrgitul urma fuzion5rii in 1926 a Partidului !rns din VhiulRgat u Partidul Na{ionalRomAndin Transilvania. . A rprzntat intrsl burghzii mii qi mijloii. . A fostprinipalulpartidd opozi1ial libralilor p parursul perioadi intrbli. . A guvrnatintr 1928. 19| qi 1932|9' onfruntAndu-s u onsin!lrizi onomi din 1929-|9. . in timpul vmrii naflonal.1riniste r lo adurala trn a lui Carol al II-la(iuni 1930). Grupiril pliti d dreapta LigaAprrii Nalional Cre;tin a fost formatin |92 d tr..uza. propagat Dotrina nafional-regtin5 d a av doui ompnntd bazd: nalionalismulgi antisemitismul. Lgiune Arhanghlului Mihail in frunte u Comeliu Zla Codreanu se dsprind in |927 din rinduril Ligii. tn loul sistmului dmorati d algre a ondutorilor 1rii, legionarii propunaupliaratorii nazist a liti af s autimpunegi poatfi alasd multim''. Ca..nu Funlionarea demoratii a statului urm s5 cedeze loul ditaturii totalitr. Garda d Fir a fost nua dnumire prluat de Lgiunea Arhanghlului Mihail in 1930.Caratrulorganizalii ra antismit,nalionalist, antiliberal, promovat antioidntal. A msianismul, ultul personalit1ii, antiomunismul. Grupirile politi d stflnga . i;ara d stdngas-a sindatin 1921, cind a fost reat Partidul omunist Rom6n. guparc xtrmist d stAnga,u rater totlitar gi u

ntrul ! (s!ia Partidld transforl Sil-Q . Siziu drptur amblo li o{ artidu! 2.000 timpul Unii m d srvi pntrui impoi

.ad i

Pi

durabil impir! idol de val ut prog{ intnd

1.5.
l

Ifid romans primad

ata$amef prlamd listl ld manifesfiq inpiimuli arenapA (A) :

onsolidd pimard

Dd

r/'' '1.26
.ttt",

APIoLUL r IonI.C. rffrru),1933 hes ial-politie iriir.at 5tr :irbli, in Paidului ru Patidul ilvania. @hzii bzigi al l pioadi BI 9i 1932l-s u mi din }-tffinist hi ntrul d ondur la Mosv l sli a omintrnului)9i Fdralia Partidlor Soialist din Rom6nia' in |927 in Partidul tansformatd din RmAnia. Soial-Dmorat . Siziunami$rii d stAngaa a\,ut &pt urmarminimalizarainflunlei ambloraripi al migirii, in spiala li omunist. Astfl. rAnduril rtidului Comunist au szut d la ].000 mmbri in 1922 la 1.000in timpulluid-aldoilarzboimondial. I-]nii mmbriai P.'R. au fost folosi1i d srviiile srtal U.R.S.S. pntrumisiuni d spionaj gi divrsiuni imnotrivaRominii.

miq6rilord trmi drapti ontmporan i. D;i originil9iasnsiuna lgionarismului spliin primul rAnd,prin auzintm,arenu rrau lgatsauinfluntt d nazismsaufasism,rst totu$ilimpdi asnsiuna d ontinuaalunarspr drapta sa a fost favorizat, politi uropn vilii 9i d sprijinuldirtsauindirtp ar l-a primit d psthotar.Popularitatea Lgiunii a rsutontinuu, alimntat atfltd riza onomi6it gi vhilorpartidpolitid a gsislulii d d nputinla a situaliri. indrptar

YocbIar
Partid (lat. pars - part;partir _ organiza|i rrlativ a divid) durabil, formati din prsoan ar i m p 1 rt 9 s a a g i o n p{ i idolgi6, subsriu la un st omun d v a l o ri q i a { i o n a z p ntr u urira putrii, in vdra apli5rii programului propriu prin politii intrn 9i xtrn.

. Completali spa|iul libercu rspunsul corect: _ In perioadainterbelicau altematla guvemare partidele . Rispunsscurt - De cine era suslinut Partidul Comunist din Romilnia? * Analizali, comparativ, etrasele din Programele Partidului Na|ional Liberal gi Nafional.|rnesc. Determ i nali si miIitudini 9i deosebiri.

!Tt a a fost lA.Cuz. l gatt d baz: Eil. i ihail rdnu fduil tati rilr r6ii, tii !rn 9i &ltin''. l srlui ditaturii rdnumir ghlului gniz1igi ilirl, ltmovat ntrit!ii, rga idtin t Pidul trtrmisti {ia 5i u

l.5. PRsoNALlAI

PoLlTlE DlN BASARABIA |NRBELIA

Integrre Bsrbiei in vi! politicd a Romaniei. in onsinla reintgrlrii in spaliul omins,tritoriuldintrePrut qiNistru s-ainadratplnarin via plitia Romflnii.rin voturil din 19|9, |920 qi 1922,populaliaBasarabiiqi-amanifstat exprimat in algrilparlamntar al intrslor sale.Astfl, in cadrulprimlor alegeri ataqamntul fa!d fol politi xponnt (noimbri insriqip l919), din i 500.879 d basarabni parlamntare intrgite din istoriaRomAnii sau72.}odintotal,arainsmnatinralitat listlltorals-auprzntatlaum61.588 basarabeni alegi 90 d dputaliqi 37 d senatori adziuniila noul rgimpoliti rom6ns. manifstra qi toattniil onlouitoar raportuld for!pe al Romflniiari rprzntau in piimul Parlamnt din snatori figurind p listlPartiduluiJans. politia Basrabii,\\odin dputliqi94,6o/o arna (A) prinipallorlgi d la laborara Basarabiial;i in 1922aupartiipat Dputaliiqi senatorii printr ar 29 marti 192,Legeainvm6ntului Constitu1ia din na{ional rrnitar, onsolidar a stafului (din 14iuni |925) etc. primard stat(din 26 iuli |924)'Lgade unifiaradministrativ

:;i;

IsoRI

l.2.UN|FIAREA PoLllA s| ADtt,llNlsvA oANIl

Uncre politicd. Datorit unirii Basarabii, Buovini 9i Transilvaniiu Rominia, aasta a dvnit un statmijloiu in uropa. Romflniaintrgitavao suprafa1ide 295.049 km2 (fatd l 37.000km2 inaid l 9 18);in 1930 popula{ia i rade pste18 mln louitori(fa!i d aproximativ7'250.000 louitori inaintd l 918), fiind a optari, dupnumrul populafiei,din uropa.Rominia raun statnafionalunit intuAt majoritata ovitoar a louitorilori rauromAni, alituri d artriaualtnafionali. Din puntrrl d vdr al struturiitniea populafii,Rominia rimflnagi dupi uniraBasarabii'Buovinei, Transilvanieigi Banafului,un Sttnonal, nii o minoritat naflonalinedpind ndra de 80din populaf; a trii. Staful unitar romin trbuiaonsolidatprin divrse inif;ativ9i muri de ordinlegislationomi, finania ulturalt. tlnitatea politie a fost in primul rind realizat6prin .adoptarea unorrformedmoratic. Prima dintrasta a fstrformaltoralid la 16 dembri 1918,ara introdusvotul rrivrsal dirtgi srtpntrutoti louitorii, inpirrdu vdrstad 21 ani (u pfiafmiloofi1rilor gi magistrafilor). Voful universala permispartiipareala algria et{nilor din irrtreaga inlusiv a proviniilor fr" nu.unite.Numirul algtrilora rsutd la a 1 mln (19|2)la 4,6mln (in |97). Basarabiaa fost integat in Romflniap parursul anilor |9|8-|922. Problemeleivile erau rzolvated dlgafulguvrnuluid la Buurqti,iar le militar d omandantrrl Corpului 5 Armati. In omponnfa guvrnlorRominii au intratoamni politii din toat proviniilistori.Const ia dn 1923a onsfinfitdrpfurilqi librt{ilfufurorromflnilor ..f6r6 dosbir d origin0ri'd limb saureligi''. ,P.4rtidle politie din proviniil unit s-au integrat trptlt in viala politii a intregii {ri,prin alian{e saufuziuni u eldin VhiulRgat.PartidulNa{ionaldin Transilvania Partidul f5rnes din Basarabiagi Partidul Demorat al Unirii din Buovina audpittreptttrndinfle rgionalist, 'conlucrkndcu cele din vechiul Regat.in 1926a awt loc fuziuna dintre Partidul Na1ional 9i Partidul Jrnes (I. Mihalah). Formaliuni politi rgf,{en au infiitr1at oganizaliitn proviniilunite La unitateapoliti1 a|fuii au ontribuit gi un gir de masurionmi.in |92|prin rformafinaniar fost introdusun sistmunitrd impozit,s-auintprins msuri

fr
i!l

r*
l

Primulguvernal Romflniei intregite . Cine a prezentat Basarabia, Bucovina gi Transilvania in cesf guvem?
Lega pntru unifiare administrafivi 14 iuni 1925 (A) Titlul=I Imprliratritoriuluiregatului. Autoritlile administrative qi ltiv loal.Autoriteli de ontrol. l. Teritoriul Rominii s imparte din punt d vdre administrativ in judte, 9i jud!le in omun. 2. Comunl sunt: rural qi urbane. 3. Comuna rural st alfuiti din unul sau mai multe sate... 4. Comunl urbane sunt entre d populali delarateastfel prin lge. l sunt: ubaneeqedintde judet Ei urban rgdinfe.Comunle urban r;dinle d jud! sunt aele omun urbane in are se afl prftura judefului. Comunelbane rgedin1 de jude!, are prin numrul louitorilor gi prin importanla lor eonomii sau ultural au o mar inriurir asupra dezvoltirii general a statului se vor delaraprin leg muniipii. 5: Pntru supravghrea aplirii legi|or i buna indrumare a administraliei,jud}el se impart in irumsriptiinumitpliqi, uprinzind mai multomrrn iar omuneleurban in irumsrip1ii,numit stoar. Stoarl9i plngile nu sunt rsoan jwidice...

. jrd

" Rr llr 1054lmfu

t'l]C

Tr

:5-l a
$Er

Adr rczi i h .G df . Scl '

fr

o' pCr tl

r/.76
.ltr. -

./''