Analizatorulauditiv

Caracteristicilesunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea(msurat nHz). Intenstatea sau amplitudinea muzical icorespundenivelulde intensitatesonor(msuratndB). Durata secalculeazadinmomentulimpactuluipanaladisparitia ultimeivibratiipercepute. Timbrulsauculoarea carcateristicaunuisunetmuzicaldease deosebidealtesunetedeaceeasiinaltime,duratasiintensitate.
Ex:douasaumaimulteinstrumenteinterpreteazaconcomitentacelasi paragraf.Desisuntaceleasinote,noiputemdeosebidiferentadintre unpiansiochitarachiardacaelecantainacelasitimp.

Frecventasunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea sunetului. Tonurile puresunt simpleunde sinusoidale.Acestea sunt rar intalnite inrealitate dezi cuzi. Tonurile emise inmodusualde instrumente,vocea umana sunt un amestec desunete cufrecvente diferite:
Frecventele cele mai joase constitue tonalitatea vocii Frecventele cele mai inalte constitue i timbrul i b l vocii ii

Unamestec defrecvente fara legatura intre ele cumar fi amplitudinea sau/si periodicitatea acestora senumeste zgomote

Intensitateasunetului
intensitatea sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea desuprafata I=putere/arie / Puterea sunetului =intensitatea xarie Intensitatea semasoara inwatti/m2 Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului)perceput deurechea umana variaza foarte mult (dela1012 W/m2la106 W/m2) intensitatea seexprima inmodobisnuit calogaritmare araportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul dereferinta (1012 W/m2)

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta Ni l l i Nivelul intensitatii t it tii sunetului t l i (dB )= ) 10x 10 l log (IS /IS referinta) f i t )

Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

Sursa desunet Racheta Motorturbojetavioane Sirena Concertrock,camioane Mitraliera Pichammer Trompeta,escavator Latratul cainelui Elicopter Vocetare,p planscopil p Vorbirea, masina descris frigider P Pragul l audibil dibil

Nivelul deputere al Puterea sunetului sunetului Lw Pac watts dBre1012 W 1,000,000W 180dB 10,000W 160dB 1,000W 150dB 100W 10W 1W 0.3W 0.1W 0.01W 0.001W 105 W 107 W 1012 W 140dB 130dB 120dB 115dB 110dB 100dB 90dB 70dB 50dB 0dB

Presiuneasunetului
Intensitatea sunetului =puterea sunetului/arie=> Intensitateasonora =energiaacusticacaretreceprinunitateadesuprafatainunitateadetimp: fortadeplasare pef2 pef2 I= =pv= = suprafatatimp Zo c Intensitatea sunetului l =Puterea sunetului l /aria / patratul l presiuni Putem caracteriza sunetul fara atinecontdeariape careactioneaza si deunitatea detimp Pentru caintensitatea sunetului este directproportionala cupresiunea2si aceasta variaza casi intensitea foarte mult,presiunea sunetului seexprima calogaritmare araportului dintre patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice Nivelul depresiune alsunetului =log(pres2/presreferinta2)=2log(pres/presreferinta) Nivelul depresiune alsunetului (dB)=20log(pres/presdereferinta)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px= Ex 10*po= 2 *10-4) NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB suma presiunii sunetelor va fi: NPS =70dB= 20*log px/po Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2 NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

Presiunea sunetului

Sursa sunetului

Presiunea sunetului pascal

Nivelul depresiune alsunetului dB re20Pa 101,325Pa 630Pa 100Pa 20Pa 6 200Pa 2Pa 6101 Pa 2101 6101 Pa 2102 Pa 210 2 103 210 2 102 Pa P 2104 6104 Pa 6105 Pa 2105 Pa 194.0937dB 150dB 130dB approx.120dB 110 140dB approx.100dB approx.85dB 80 90dB approx.60dB 40 60dB 20 30dB 10dB 0dB

Limita superiaoara teoretica pentru unsunet nedistorsionat intrunmediu cupresiune de oatmosfera Turboreactor deavionla30m Pragul dureros Leziuni aleurechii laexpuneri scurte Avion la100m Pickhammerla1m Leziuni aleurechii laexpunere prelungita Strada la10m Televizor la1metru V bi Vorbirea normala l la l 1metru Cameralinistita Respiratie calma, fosnetul frunzelor Pragul auditiv la1000 Hz

Urechea externa: * pavilionul urechii * canalul auditiv extern * membrana timpanica

Urecheamedie
Sistemformatdin: 3oscioare: ciocanul,nicovala, scarita 2muschi:muschiul t tensor ti timpanisi i i muschiulscaritei ligamentecare mentinpozitia oscioarelor

Urecheamedie
Rolurileurechiimediisunt:
Asiguracorespondetaimpedanteiintreaersiapaprin:
Scadereaamplitudiniiundelorsonoredarcucrestereafortei acestorade1,3ori Prinraportuldintresuprafatatimpanuluisisuprafataferestrei ovale55mm2:3,2mm2 =17:1 Fortatotalacrestedeaproximativ22deori(17x1,3) Aceastaamplificareaforteifacecasunetelecufrecventacuprinsa intre300si3000Hzsasetransmitainproportiede5075%

Princontractiamuschilortensoraltimpanuluisistapedius seproduce:
Cresterearigiditatiisistemuluiosculardeterminandreducerea transmisieisunetelorinspecialalcelorcufrecventajoasaatunci candacesteaauointensitatefoartemare reflexulacustic

Doar 1-3% din energia acustica se transmite

Urecheamedie

50-75% din energia acustica se transmite La nivelul urechii medii

Urecheainterna

Cohleea
Estealcatuita dintrei canale circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara Ductul cohlear Scala timpanica p

Cele trei canale sunt separatede:

Membrana Reissner (vestibulara) Membrana bazilara

Lanivelul L i l l ductului d t l i cohlear hl seafla fl organul Corti Scala timpanica si vestibulara contine perilimfa Ductul cohlear contine endolimfa Scala vestibulara comnunica cu fereastra ovala si cea timpanica cu fereastra rotunda. rotunda

OrganulCorti
Estesituat inductul cohlear, acoperit demembrana tenctoriala Terminatiile externe alecelulelor paroase sunt fixatedelamina reticulata l sustinuta de d celulele l l l cohleare triunghiulare Fibrele bazilare laminareticulata paroase formeaza o si celule p unitate compacta Membrana tectoriala este fixata lanivelul limbului spiralsi nuse poate deplasa iar varfurile cililor sunt fixati inaceasta.Astfel, deplasarea membranei bazilare impreuna cucelulele paroase determina indoirea stereocililor

Membranabazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000 30000fibre bazilare fixateprintrun singur capat lacolumela (partea centrala acohleei) Prezinta oelasticitate variabila dela baza si pana lahelicotrema deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv > 0,04mmbaza pana la0,5mmvf diametrul scade de100deori dela baza spre vf

Rezonanta cufrecvente inalte labaza si cufrecvente joase lavarf

Undele patrund prin fereastra rotundasi determina vibratia lichidului si amembrnei bazilare Acete unde sedeplaseaza dea lungul cohlei. Atunci cand d vibratiile b l intrain rezonata cufibrele bazilare se producemaximul deamplitudine amembranei si deasemenea d disiparea enegiei undei d Undele cufrecventa joasa,200Hz intrainrezonata maximala varful cohlee si deci trebuie sao parcurga inintregime Undele cufrecvente inalta intra inrezonata labaza cohelei astfel caenergia acestora sedisipeaza rapid8000Hz Undele cufrecventa intermediara vor intrain rezonanta cumembrana bazilara intre vf si baza

Urecheainterna OrganulCorti

Celuleleparoase

Celuleleparoase p
Sunt dedoua tipuri:
Cel Celule le paroase interne3500 Celulele paroase externe 12000

Audiametrul de8microni Fac sinapsa cuteminatile libere aleneuronilor din ganglionul spiralCorti Rolul cel mai importantil revin celulelor paroase internecareauaprox 9095%dinterminatiile nervoase Stereocili carevin incontactcumembrana tenctoria prezinta canale deKcaresedeschid sau seinchid infunctie dedirectia incaresedeplaseaza acestia Endolimfa areunpotentialde+80 +100mVsi contine Kinconc crescuta 140mEq Potetialul endomembranar este de70mV Diferenta depotentialeste de150mV Sti l Stimularea celulei l l i paroase influx i fl d deK depolarizare influxdeCa eliberare mediator (glutamat?)

Determinareafrecventeisunetului
Teorialocalizarii:
Sebazeazapecapacitateamembraneibazilarede aintrainrezonantacusuneteladistantevariabile infunctiedefrecventaacestora. Esteeficientapentrusunetecufrecventamai marede2000Hz

Teoriatemporalasauafrecventelor
Suneteledeterminarafaledeimpulsurinervoase sincronizatelaacelasifrecvente Esteeficientapentrufrecventejoase(202000Hz)

Determinareaintensitatiisunetului
Intensitatea sunetului este decodata prin 3 mecanisme Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale cucatsunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mareastereocililor >cresterea frecventei impulsurilor Cresterea numarului decelule stimulate>cresterea numarului defibre nervoase stimulate Stimularea celulelor paroase externe doar cand membrana vibreaza extrem deintens

Cailedeconducere
Neuron1 ganglionul spiralCorti
Nervul VIII

Neuron2 nucleii cohleari dorsali si ventrali ( (bulbsup) p) Neuron3 nucleul olivar superior
Contralateral (majoritatea) Ipsilateral
Lemniscul lateral +/ nc lemniscului lateral

Neuron4 coliculul inferior

Neuron5 nucleul geniculat median

Radiatiile di iil auditive di i

Cortexul auditiv

Cortexulprimar
Este situat in regiunea supratemporala a girusului temporal superior superior. Raspunde la frecvente sonore unice Neuronii raspund la intervale scurte de frecventa ( prin fenomenul de inh l t l ) laterala) Determina tiparele sonore simple Sase harti tonotopice

Cortexulauditivdeasociatie
Asociaza diferite frecvente sonore Asociaza sunetele cuinformatii dinalte regiuni senzoriale Determina tiparele sonore tonale sau secventele complexe Transmitinformatia catre ariaWernicke (parteacortexului auditiv situata in regiunea postagirusului temporal superior Leziuni ale l ariei primare :
Unilateral:hipoacuzie usoara CL, pierderea capacitatea deadetermina pozitia sursei inspatiu Bilateral:hipoacuzie grava

Leziuni aleariei secunadare:

Pastreaza capacitatea deaauzi si interpreta tipare sonore simple Incapacitetea deapercepe semnificatia cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectareadirectieisunetelor
Esteinitiat lanivelul nucleilor olivari superiori:
Grupul lateral:compara intensitatea sunetelor percepute p p decele doua canale auditive p pentru acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cufrecventa mare

Grupul mediancompara intarzierea acelueasi sunet perceput de d cele l doua d canale l auditive di i (neuronii prezinta doua dendriteipsi si altele contralaterale).
Neuroni dinmarginea nucleului raspund maximal laintervale mici detimp,iar cei dinmarginea opusa laintervale mari Functioneaza optim pentru sunete cufrecvente mai mici de3000Hz

Formaurechii externe (pavilioanelor)asigura dif diferentierea i sunetele l carevin i din di fata f respectiv cel dinspateprin modificarea calitatii acestora (cresterea intensitatii sunetelor cand acestea provin dinfata) Acesta informatie (directia sunetului)este condusa catre cortexposibil pe alte cai decat cea pentru tonuri.

 Surditatea nervoasa

Surditatea

Pentru sunetele cufrecventa joasa sep j producep prin expunerea p lasunete cufrecventa joasa si intensitate mare Pentru toate sunetele: medicamente toxice: kanamicina,cloramfenicol Nuexista tratament

Surditatea detransmisie
Leziuni aleurechii medii: ostesleroza,infectii gravesau/si repetate,anchiloza fetei sacritei Se S produce d ofibrozare fib si i calcifiere excesiva asistemului tipanoosicular Tratament :chirurgical+/ protezare auditiva

Aparatulvestibularsiechilibrul

Aparatulvestibular
Esteformatdintrunsistem de canale si cavitati osoase (labirintul osos)carecontin canale si cavitati membranoase (labirintul membranos) Partea functionala f l este data d d de labirintul membranos:
Canale semicirculare A,P,L Utricula Sacula

Ininteriorul labirintului membranos seafla endolimfa asemanatoare lichidului cohlear si intre labirntul membranos si peretii ososi seafla perilimfa asemanatoare LCR

Aparatulvestibularsepoateimpartiindouaparti: utriculasisacula canalelesemicirculare

Utricula si maculasunt i li t in: implicate i

detectarea acceleratiei liniare Stabilirea pozitiei capului (gravitatia)

Canalele semicirculare sunt implicatein: in

detectarea acceleratiei angulare

Utriculasisacula
Sunt cavitati membranoase Contin fiecare oarie mica senzoriala (macula)deaproximativ 2mmsituata inplanorizontal pentru utricula si respectiv inplan pentru sacula verticalp Fiecare maculaeste formata din din celule paroase acoperite dede omembrana gelatinoasa (otolitica)carecontine cristale mici decarbonat deCasi proteine otoliti Maculautriculei detecteaza miscarea capului inplanorizontal iar maculasaculei inplanvertical

Maculasaculei si utriculei
Esteformata dincelule paroase care prezinta :
50 70cili numiti stereocili 1cil voluminos si mai lungnumit kinocil Sunt legateinpartea superioara prin filamente deatasare subtiri

Deplasarea D l cililor ilil in i directia di ti Kinocilului producedeschiderea canalelor deKsi deCacuproducerea depolarizarii celulelor paroase Deplasarea cililor insens opus kinocilulul determina hiperpolarizarea celulei Celulele paroase descarca neurotransmitator careinfluenteaza ratadedescarcare afibrelor vestibulare nervoase componenta a nervul vestibulocohlear VIII
Repaus:100imp/sec Depolarizare >100imp/sec Hiperpolarizare <100imp/sec

Celuleleparoase

Detectareapozitieicapului
Daca capul este inpozitie ridicata /verticala
maculautriculei este situata inpozitie orizontala si va detecta miscarile in planorizontal:
Stanga/dreapta Inainte/inapoi

maculasaculei este situata inpozitie p verticalsi va detecta miscarile inplan vertical:

Sus/jos Inainte/inapoi

Daca capul este inpozitie orizontala maculasaculei este situata inpozitie orizontala si va detecta miscarile in planorizontal:
Stanga/dreapta Inainte/inapoi

Detectareaacceleratieiliniare
Deplasarea capului determina omiscare aotolitilor insens opusdatorita densitatii de23 ori mai maredecat allichidului dinjur Seproduceoinclinare ocililor si secundar odepolarizare Ratadedescarcareafbnerv respectiv hiperpolarizare a Vitezadedeplasare celulelor paroase (infunctie de tipul deinclinare:spre kinocil sau invers) Deplasarea arelocatata timp catexista acceleratie .

timp

Canalelesemicirculare
Suntinnumardetrei:
Anterior:situatanteriorsila45grexterior Posterior:situatp posteriorsila45g grexterior Orizontal

Canalelesemicirculare
Contin endolimfae Lanivelul fiecarui ductexistao portiune dilatata =ampula Organul senzorial ampular =crista ampulara careeste acoprit deo masa gelatinoasa laxa cupula Rotatia inplanul canalului semicircularfacecaendolimfa sa semiste insens opus(ramane pe locdatorita inertiei) Toate celule cuparsunt orientate inaceasi directie astfel carotatia va determina fiehiperpolarizarea fi depolarizare fie d l i i functie in f i de d directia rotatiei
Rotireacapuluiintroparte determinaexcitatieampulei canaluluisemicircularde aceasipartesiinhibitiede parteopusa

Canalelesemicirculare
Detectarea sensului derotatie acapului p prin p pozitia pe careoaucanalele si prin organizarea celulelor cupardelanivelul ampulei Determinarea acceleratiei angulare
Rotatia capului si aductelor precum si inertia endolimfei determina odeplasare acupulei inraport cuampula. Seproduceoinclianare ocililor urmata deo depolarizare p sau ohiperpolarizare p p acelulelor p paroase infunctie detipul deinclinare:spre kinocil respectiv in sens contrar kinocilului Deplasarea arelocatata timp catexista acceleratie .

Reflexulvestibuloocular
Lainclinarea capului se produceomodificare apozitiei ochilor carear ducela pierderea imagini Pentru mentinera unei imagini stabilearelocomiscare automataaglobilor oculari in sens opusmiscarii i ii capului l i Reflexul include:canale semicirculare nervul vestibular tib l fasciculul f i l l medial di l logitudinal nucleii oculomotori

Caideconducere
GanglionvestibularScarpa
Nervul vestibulocohlear

Nucleii vestibulari spre cerebel (nc fastigial si uvularsi lobul floculonodular) spre MS(fascicolul vestibulospinal) spre nucleiai TC(fascicolul longitudinalmedian) spre nucleii reticulari spre cortexlobparietalin profunzimea santului Sylvius

Sprenucleiireticlari aiTC Tracturile vestibulosi reticulospinal

Reglaremusculaturi antigravitationale

Intrebari?