Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1 Decembrie, Ieri Si Astazi

1 Decembrie, Ieri Si Astazi

Ratings: (0)|Views: 99|Likes:
Published by Negrea Cristian
Comparatie intre ce a insemnat si ce inseamna 1 decembrie.
Comparatie intre ce a insemnat si ce inseamna 1 decembrie.

More info:

Published by: Negrea Cristian on Sep 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

09/22/2013

pdf

text

original

 
S-a tot spus că data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul românilor,ora astrală a românismului, punctul unic de maxim al neamului nostru.Adevărul nu stă chiar aşa. 1 Decembrie 1918 a fost o zi deosebită, cuadevărat, dar nu a fost totul, şi mai ales, nu ar fi însemnat prea mare lucru,dacă acţiunea nu ar fi continuat. Dacă toţi românii ar fi plecat liniştiţi acasădupă marea adunare de la Alba Iulia, România Mare ar fi continuat sărămână un vis, iar data de 1 decembrie ne-ar fi rămas în memorie ca şi, deexemplu, data proclamaţiei de la Islaz. Dacă ne reducem la 1 Decembrie1918, atunci încă nu exista România Mare, şi este absurd să crezi că din 2decembrie 1918 s-a creat această Românie Mare, în urma adunării populare.Este ca şi cum ai reduce un întreg proces la o singură zi. Deoarece la 1Decembrie 1918 mai mult de jumătate din Transilvania era încă sub ocupaţiaungurilor care, cum era de aşteptat, n-au luat-o la fugă nici de spaima proclamaţiei de la Alba Iulia şi nici de groaza hotărârilor de la Conferinţa dePace de la Paris, ci doar când au simţit pe piele tăişul usturător al baionetelor româneşti. Astfel, o dată importantă o consider cea de 1 mai 1919, cândtrupele române au ajuns cu întregul front la Tisa în urma contraataculuiîmpotriva trupelor ungare bolşevice (vezi Răzb româno-ungar 1) realizândcu arma în mână stăpânirea românească pe teritoriul menţionat de Eminescuîn Doină, „De la Nistru pân-la Tisa”.Totuşi, data de 1 Decembrie 1918 rămâne o dată extrem de importantă, odată crucială, mai ales prin importanţa semnificaţiei sale ca şi voinţă amaselor. A fost singura adunare naţională, practic un plebiscit, unreferendum, cu delegaţi din toate părţile Transilvaniei şi Banatului, singuraadunare naţională ţinută în toate provinciile desprinse din imperiul Austro-Ungar, prin care populaţia să fie întrebată ce doreşte să facă cu viitorul ei.Independenţa cehoslovacilor, polonezilor, slovenilor, croaţilor, s-a decis detre conducătorii lor, era un curent favorabil, de necontestat pentruindependenţă, dar singurii din cuprinsul întregului imperiu care au chemat populaţia se exprime liber, au fost românii ardeleni. Şi ei au spus pringlasul celor peste o sută de mii de delegaţi, reprezentând poporul din toatecolţurile Transilvaniei, „NOI VREM SĂ NE UNIM CU ŢARA!” Este unfapt de necontestat, şi nimeni nu a îndrăznit să conteste adunarea naţională de la Alba Iulia. Până şi cei mai extremişti maghiari contestă tratatul de laTrianon, din 4 iunie 1920, dar despre valabilitatea rezoluţiei de la Alba Iulianimeni nu zice vreun cuvânt, deoarece s-ar acoperi de ridicol. La fel cumaszi s-ar acoperi de ridicol, de exemplu, toţi cei care ar contestaindependenţa Muntenegrului, obţinută tot prin referendum în mai 2006. Nicisârbii, cei mai defavorizaţi de acest referendum, nu contestă valabilitateavotului muntenegrean.
 
Deci, 1 Decembrie 1918 reprezino daimportanîntr-un proces,nicidecum începutul sau sfârşitul procesului, un proces jalonat de alte dateimportante, începând cu 15 august 1916, data intrării României în război pentru Transilvania şi Bucovina. Au fost zilele de luptă şi eroism, deînfrângeri şi trădări, de glorie şi tragedii, ale căror date sunt aşa de multeîncât nu au cum să fie toate amintite aici. În răstimp de trei ani, între 1916 şi1919, România şi românii au trecut prin cele mai cumplite chinuri, de lavictoriile din Transilvania toamnei lui 1916 la dezastrul de la Turtucaia, dela eroismul soldaţilor prost echipaţi şi înarmaţi în faţa unui inamic superior ca oameni şi armament, trădaţi de singurul aliat de pe câmpul de luptă, ladisperarea evacrii a dotreimi din teritoriu şi drama retragerii înMoldova bântuită de frig, foame şi tifos în iarna lui 1917. Eroismul şivictoriile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz şi trădarea rusească care ne-a lăsatsinguri în faţa duşmanilor germani, austro-ungari, bulgari şi turci. Amînceput lupta împotriva inamicilor şi am sfârşit-o împotriva aliaţilor care ne-au înfipt cuţitul în spate (vezi Primele lupte cu bolşevicii).Puţine cazuri au mai fost în istorie de un asemenea dramatism, singuriîmpotriva tuturor, asaltaţi de nenumăraţi duşmani, trădaţi şi apoi atacaţi dealiaţi, şi totuşi, neamul românesc a renăscut în 1918 din propria cenuşă,înfigând drapelul românesc şi ridicând opinca chiar în inima duşmanului, laBudapesta, la 4 august 1919, o altă dată importantă în acest proces de crearea României Mari (vezi Cum au pus românii...).Ca şi exemplu, aş putea menţiona situaţia conducătorului României la aceavreme, regele Ferdinand. A ajuns pe tron în 1914, în plin război mondial,după moartea lui Carol I. Plin de speranţă în vara lui 1916, se retrage întoamnă în Moldova, la Iaşi, împreună cu guvernul şi ce a mai rămas dinarmata ţării. Din nou cu mândrie şi speranţă în vara lui 1917, după victoriilede la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, pentru ca mai târziu dinastia să-i fieameninţa(germanii cereau ca şi o condie a cii alungarea regelui”trădător” faţă de naţia germană) şi chiar şi viaţa să-i stea în cumpănă (demâna aliaţilor ruşi deveniţi bolşevici). Apoi urmează unirea cu Basarabia, şiulterior regele intră în Bucureşti tot de 1 decembrie 1918. Câteva zile maitârziu primeşte vestea unirii Bucovinei şi apoi a Ardealului la România, pentru ca în 1922 fie încoronat la Alba Iulia ca şi rege al tuturor românilor.Românii au luptat cu încăpăţânare şi eroism nemaiîntâlnit în acei ani, auluptat nu numai în Ronia, ci s-au înscris voluntari pentru cauzaromânească în Rusia (vezi Luptătorii români din Siberia), în Franţa, Italia, înStatele Unite ale Americii. Au fost voluntari români care s-au organizat pânăşi în Turcia, din elemente româneşti din unităţile austro-ungare din Siria. O
 
suflare naţională fără precedent a parcurs întregul mapamond cuprinzândîntreaga suflare românească pe toate meridianele, cu un singur scop suprem:România Mare.Şi au realizat-o, străbunicii noştri au făcut România Mare pe care ne-aulăsat-o moştenire cu un preţ îngrozitor: unul din cinci bărbaţi mort, rănit sauinvalid. Cu un imens preţ de sânge, străbunicii noştri ne-au lăsat RomâniaMare, clădită pe oasele şi sângele lor. Ne-au dăruit-o ca şi pe o moştenire de preţ, plătită cu preţ greu, prea greu. Numai rememorându-le faptele te întrebidin ce aluat au fost făcuţi înaintaşii noştri.Bunicii noştri au luptat să o păstreze, semănând cu oasele lor şi stropind cusângele lor câmpurile de luptă din Basarabia până în Crimeea şi Caucaz,Cotul Donului şi stepa kalmucă, la Stalingrad, apoi din nou, spre vest, de laOarba de Mureş până în munţii Tatra şi la râul Hron, trecând prin Carei şiBudapesta. Soldaţilor noştri nu le-a fost dat să se întoarcă la căminele lor în pace după mai 1945, ci în cea mai cruntă dintre dictaturi, cea comunistă,aruncaţi în temne şi lare de muncă. Oferii şi generalii care seacoperiseră de glorie pe câmpurile de luptă erau exterminaţi în lagărelecomuniste. Cea mai mare rezistenţă armată anticomunistă din ţările căzutedupă 1945 în robia comunistă a fost înfrântă definitiv în 1962. Asta au făcut bunicii noştri să arate demni de moştenirea lăsată lor de către părinţi.Dar noi?1 decembrie astăziCe înseam1 decembrie aszi, pentru noi? Ce reprezinaszi 1decembrie pentru marea masă a populaţiei? Un prilej de chef şi beţie prilejuită de o zi liberă? Posibilitatea de a se înghesui pentru o porţie gratuităde fasole cu cârnaţi?În SUA, de ziua lor naţională, 4 iulie, veţi vedea steagurile americanearborate la fiecare casă. Număraţi steagurile româneşti arborate la caseleromânilor de 1 decembrie! Care este diferenţa, unii simt mai bine spiritulunei zile naţionale decât alţii?Am auzit de nenumărate ori pe la televiziuni expresia că de 1 decembrie nesimţim cu toţii români. Dar în rest, în celelalte 364 de zile din an? Ce facaceleaşi televiziuni ca să ne simţim români şi în restul anului? Ne difuzează până la saturaţie ştiri cu babe violate sau emisiuni cu pipiţe siliconate pe postde vedete de moment care habar nu au până unde se întinde România? Saucu manelişti inculţi şi fotbalişti agramaţi, pe post de modele pentru toţiromânii? Cum pot românii de rând consumatori de televiziune să se simtăromâni când li se servesc în exces doar astfel de modele? Ce fel de ideal în

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->