este dificila, inspecial datorita fatetelor multiple ale domeniului, lipsei de unificareterminologica si absenteiunei compatibilitati conceptuale intre diferitele abordari ale discursului.Introducerea noastra in isi propune urmatoarele obiective:- prezentarea principalelor puncte de vedere asupra unor termeni care definescdisciplina("discurs", "analiza discursului" etc.) si a principalelor orientari metodologicein domeniu;- expunerea metodica a teoriilor si conceptelor analizei lingvistice a discursului(legilediscursului, tipologia discursurilor, structura interna a discursului);- analiza psihologica si etica a interactiunii discursive (actorii comunicariidiscursive,actiunile discursive, regulile interactiunii verbale);- prezentarea metodei analizei de continut si a tehnicilor subsumate acesteia:analizaevaluarilor, analiza enuntarilor, analiza proprozitionala, analiza expresiilor sianaliza relatiilor;- prezentarea abordarii semiotice a discursuluii, cu accent pe structurilenarativitatii, stiutfiind ca succesul unui discurs este asigurat nu numai de structura sa lingvisticasi argumentativa,de valentele retorice sau de orientarea sa ideologica, ci si de structura sanarativa, de capacitateade a povesti (chiar si crearea de imagine presupune, la urma urmelor, spunereaunei povesti);- analiza unor tipuri de discurs public de interes pentru viitorii specialisti incomunicare:dezbaterea si discursul publicitar;- analizarea unor mostre din tipurile de discurs enumerate mai sus, aplicatii carecontinsugestii utile viitorilor specialisti, atunci cand acestia vor fi pusi in situatiade a elabora diferitevariante ale discursului public pentru clientii lor (manageri din sectorul privat,conducatori deinstitutii publice, lideri de partide si organizatii civice, oameni politici,candidati la functiieligibile).Dumitru BortunIanuarie 2004I. ANALIZA PSIHOLINGVISTICA1. CADRUL TEORETIC AL ANALIZEI DISCURSULUI11.1. DEFINITII: "DISCURSUL" SI "ANALIZA DISCURSULUI"1.1.1. Conceptul de "discurs"Termenul "discurs" se refera mai mult la problematica vasta a unui camp decercetare decat la unanumit mod de intelegere a limbajului. Faptul ca termenul presupune relatialimbajului cuparametri ai realitatii nonlingvistice face ca "discursul" sa fie un domeniul alcercetariiinterdisciplinare.in acest caz, termenul "discurs" nu are plural, el desemneaza un domeniu generic.Discursul poate fi definit ca ansamblu de enunturi ale unui emitator, care serefera laun subiect unic (topic, in terminologia anglo-saxona).