PEDAGOGIE CURS NR.

2 Obiective educationale si operationalizarea lor Definitie-obiectivul educatinal = categoria pedagogica ce exprima anticipat rezultatele dezirabile ale educatiei. Functia obiectivului educational = reper permanent al prosesului de educatie. Multe referiri la problema obiectivelor reliefeaza , intre altele , grija de a le grupa si ierarhiza , dupa diferite criterii. A. Dupa criteriul generalitatii , au fost delimitate 3 nivele: 1.Obiective generale (finalitati, scopuri), cum ar fi; -formarea personalitatii complete, formarea moralitatii; -formarea capacitatii de a intampina viitorul ; -insusirea metodelor de explorare a stiintelor Caracterul cuprinzator al nivelului obiectivelor generale se insoteste si de imposibilitate de transpunere directa a lor in actiunea educationala .Este necesara o punte catre concretetea care ar face posibila implementarea lor in plan practic. 2. Obiective intermediare sunt cele care realizeaza aceasta punte intre obiectivele generale si cele speciale , deci catre aplicarea in procesul educatiei. Aici se inscriu obiectivele urmarite pe ansamblu fiecarei materii de invatamant , ale fiacarui capitol. 3. Obiectivele specifice- sau concrete sunt cele invocate in fiecare lectie , de exemplu: -compunerea problemelor matematice dupa o formula data -insusirea algoritmului analizei gramaticale. Utilizarea ierarhiei de mai sus reiese din necesitatea uni viziuni sistematice permanente , din partea educatorului fiecare treapta de obiective este derivata logic din treptele superioare , pe ansamblu realizandu-se o determinare cumulativa. B. Potrivit domeniilor comportamentale sau dupa laturile vietii psihice rezulta trei categorii de obiective : -obiective cognitive-semnifica insusirea de cunostinte , de deprinderi si capacitati intelectuale; -obiective afective-formarea de sentimente , interese, atutudini; -obiective psihomotorii- insusirea comportamentelor bazate pe actiunea manifesta , vizibila, fizica, spre exemplu , feluritele indemanari si abilitati corporale. Operationalizarea obiectivelor educationale Obiective operationale = obiective exprimate in comportamente observabile si masurabile in termen limitat. R.F.Mager (1962) propune o tehnica de operationalizare concretizata prin stabilirea a trei parametri ai obiectivului de realizat: (1) descrierea comportamentului final;- se face printr-un verb concret (nu verbe intelectualiste) , cum ar fi:a aminti, a recunoaste ,a traduce, a descrie, a transforma, a exprima, a diferentia, a aplica, a identifica, a comparaetc.- verbul trebuie pus la conjunctiv ; (elevul) sa compuna, , sa transforme, sa calculeze, etc. (2)conditiile in care se va realiza comportamentul ;-inseamna pe de o parte , conditiile materiale ce i se pun elevului la indemana ca sprijin (materiale ilustrative sau documente, laborator, cab. de specialitate, etc),pe de alta parte , conditii psihologice (grad de pregatire, deprinderi, ce cunostinte sa fi posedat)-acestea se prezinta printr-o introducere pe baza unui verb la gerunziu (punandu-i-se la dispozitie, fiindu-i ingaduit sa foloseasca etc,, sau sub aspect psihologic , cunoscand situatia X sau avand formata deprinderea Y ,etc.) 1

(3) nivelul performantei acceptabile ;- inseamna fie un aspect calitativ al performantei , tradus de regula prin totul sau nimic, fie un aspect cantitativ ,respectiv puncte acumulate sau procentaj admisibil al reusitei; mai poate insemna , de asemenea , o anumita determinare temporala (in cat timpsa rezolve o anumita cantitate de sarcini didactice) Exemplu : Punandu-i-se la dispozitie plansele care reprezintarombul inscris intr-un dreptunghi si rombul inscris intr-un patrat (conditia materiala) si avand deja insusita formula ariei dreptunghiului sau patratului (conditie psihologica) ; elevul sa explice formula rombului (comportament final concret) prin surprinderea relatiei intre suprafata acoperita de romb si cea ramasa neacoperita in cadrul dreptunghiului sau patratului (performanta acceptabila exprimata calitativ). Impedimentele operationalizarii raman in principiu doua: (1) facrorul temporal si (2) caracterul greu de concretizat sau neexteriorizabilal unor achizitii. Principiile didactice Prezentm, n continuare 12 principii ale didacticii moderne, menite s faciliteze dirijarea nvrii eficiente n diverse situaii colare concrete. Aceste principii sunt subsumate celor mai importani factori ai reuitei colare, decantai n cercetrile contemporane. Factori cognitivi i metacognitivi Principiul 1: nvarea este un proces activ, voluntar, personal i mijlocit social. Prin nvare sunt descoperite i elaborate semnificaii, graie prelucrrii informaiilor i a datelor oferite de experiena personal i de confruntrile inter-personale. Subiectul uman este nzestrat n chip natural s recepteze i s prelucreze informaia dobndit pe diverse canale. Aceast capacitate cunoate o dinamic continu, achiziiile acumulate n timp se organizeaz n structuri cognitive tot mai cuprinztoare. Pe durata procesului de nvare, subiectul creeaz i dezvolt semnificaii i interpretri personale, adeseori prin interaciune cu alii. Principul 2: Subiectul angajat n actul nvrii intete s creeze interpretri i configuraii coerente n zona cunotinelor dobndite, indiferent de cantitatea i calitatea datelor disponibile. Cei care nva elaboreaz structuri integrate, reprezentri comune i sensuri condensate, chiar i n condiiile ptrunderii de suprafa, cuprinderii superficiale a faptelor, conceptelor, legitilor i teoriilor prezentate. Procesul de nvare opereaz holistic, pe structuri relativ nchegate. Drept urmare, nelegerea ca proces cognitiv intern precede orice validare obiectiv extern. Dar lucrurile nu se ncheie cu elaborarea semnificaiilor i interpretrilor personale. Pe msur ce subiectul i confrunt achiziiile nvrii cu alte persoane, semnificaiile i interpretrile se ajusteaz, sunt nlturate zonele de inconsisten i snt revizuite concepiile anterioare. Principiul 3: Construcia cunotinelor, structurile cognitive noi se realizeaz prin integrarea cunotinelor anterioare. Deoarece background-ul i experiena difer semnificativ de la persoan la persoan i pentru c intelectul prelucreaz informaia holistic i n baza unor semnificaii, indivizii interpreteaz i organizeaz informaia in manier personal. 2

Unul din obiectivele nvmntului este de a crea la toi elevii aceleai semnificaii i concepii referitoare la o anume realitate, de exemplu de a conduce elevii la produse cognitive validate tiinific. Cnd se nsuete un concept nou, este important ca toi elevii s rein caracteristicile comune, care definesc conceptul. Acest lucru nu se produce de la sine, profesorul trebuie s ofere elevilor diveri organizatori cognitivi, care s sprijine i s orienteze prelucrrile mintale personale Principiul 4: nvarea este semnificativ facilitat de utilizarea strategiilor puternic structurate. ntre acestea se disting strategiile meta-cognitive, cele care exerseaz subiectul s-i orienteze gndirea asupra propriei gndiri, s aib acces la introspecia propriilor operaii mintale n timpul efecturii unei sarcini. Cercetrile contemporane scot n eviden c, de-a lungul copilriei timpurii i mijlocii, elevii devin deja capabili de metacogniie la nivelul operaional al gndirii. Aceste elemente ale metacogniiei primare se exprim n contiina de sine, chestionarea sau interogaia de sine, autoreglarea proceselor i coninuturilor gndirii i memoriei etc. Componentele metacogniiei cu efecte facilitatoare asupra nvrii ar acoperii fenomene structurate n trei planuri: * Stpnirea de ctre elev a unor cunotine despre sine, ca subiect angajat n procesul de nvare. i sunt utile elevului date referitoare la cantitatea de efort intelectual de care este capabil, volumul i complexitatea sarcinilor pe care le poate cuprinde ntr-un timp dat, ce program orar i asigur productivitate optim etc. * Cunoaterea caracteristicilor specifice diferitelor experiene (teme) de nvare, cum ar fi memorarea unei poezii, lectura i asimilarea unui lecii de istorie sau matematic, aplicarea unor algoritmi n rezolvarea de probleme etc. * Uurin n adecvarea metodelor de nvare la capacitile proprii i la natura sarcinii colare; este vorba n acest plan de stpnirea unor metode de nvare flexibile i oportune situaiilor concrete de studiu. De exemplu, productivitatea muncii colare este influenat de studierea pe pri ori ntreguri, de succesiunea momentelor de nvare i autoevaluare, de ealonarea efortului intelectual n timp etc. Datele de cercetare consemneaz diferene semnificative ntre elevii buni i elevii slabi n ceea ce privete capacitatea lor de introspecie asupra prestaiilor colare. Elevii buni sunt capabili de relatarea chiar n detaliu a strategiilor de nvare utilizate, n timp ce evocrile elevilor slabi nu depesc aspecte de suprafa cum sunt repetiiile, efortul de memorare adeseori supradimensionat, prezena dificultilor de reinere sau nelegere. Dezvoltarea metacognitiv asigur elevului mecanismele de autocontrol i autoreglare necesare n nvare, un tonus crescut, ncredere n sine i angajare optim. Factori afectivi-motivaionali Principiul 5: Influena motivaiei asupra nvrii. Profunzimea i complexitatea achiziiilor nvrii, ce i ct anume se nva i poate fi evocat sunt capaciti ce depind de o serie de factori: 3

a) b) c) d)

ncrederea n propriile mecanisme de autocontrol i n posibilitile de reuit; claritatea i consistena valorilor personale i sociale, a intereselor i scopurilor asumate; expectaiile personale privitoare la succesul sau eecul aciunilor; motivele activitii de nvare.

Lumea interioar a elevului este foarte bogat; ea cuprinde credine, scopuri, ateptri i triri ce pot susine sau slbi funcionarea intelectului. Relaia dinamic ntre intelect, afectivitate i comportament determin sntatea psihic a indivizilor i capacitile lor de nvare. De asemenea, interpretrile sau constructele elevilor asupra realitii pot, dup natura lor, facilita ori obstacola o motivaie pozitiv i performana n nvare. Experiena succesului n nvare este un bun remediu pentru tririle negative i pentru activarea motivaiei pozitive. Principiul 6: Rolul motivaiei intrinseci n nvare. Copiii se nasc cu o curiozitate natural, care se manifest n comportamentul lor interogativ i explorator. Curnd, cogniiile i emoiile intens negative din coal, insecuritatea, teama de eec, de pedeaps, ridiculizare sau stigmatizare tempereaz n mare msur entuziasmul iniial. coala este nc destul de ezitant n a utiliza cile de susinere i dezvoltare a comportamentului explorator al copiilor. Odat cu intrarea n coal, comportamentul elevilor este condiionat prin pedeaps i recompens, iar motivaia intrinsec este substituit de motive externe. Principiul 7: Principala funcie a motivaiei este de a susine efortul de nvare. Efortul ns nu poate fi prelungit peste anumite limite, deoarece curiozitatea, creativitatea, gndirea puternic structurat sunt stimulate numai n sarcini de nvare accesibile, de dificultate optim, cu elemente de noutate i provocatoare. nvarea se produce la acele teme la care elevul este capabil s ptrund elementele sarcinii i s sesizeze o anumit relevan sau utilitate personal. De exemplu, elevii revendic oportunitatea de a opta pentru anumite teme de studiu, n acord cu interesele lor. Factori ai dezvoltrii personalitii Principiul 8: Oportuniti i constrngeri n dezvoltare. Dezvoltarea fizic, intelectual, emoional i social a indivizilor se desfoar dup o progresie stadial, iar aceast dezvoltare este o funcie a interaciunii factorilor genetici i de mediu. Un factor important al dezvoltrii l constituie oportunitile oferite prin experienele de nvare formal. Se tie c elevii nva mai bine cnd materialul de studiu se nscrie n estura de operaii mintale de care ei snt capabili (I. Radu) sau cnd sarcina colar este situat n zona proximei dezvoltri (Vgotski). La acestea se adaug cerina ca materia de studiu s fie prezentat interesant, atractiv, s antreneze procesele intelectuale i emoionale. 4

Factori personali i sociali Principiul 9: Diversitatea social i cultural. nvarea este facilitat cnd elevul are posibilitatea s interacioneze cu colegi diferii sub aspect cultural, al mediului socio-familial. colile care stimuleaz interaciunile sociale i cultiv diversitatea, ncurajeaz gndirea flexibil, competena social i dezvoltarea moral. Principiul 10: Acceptare social, imaginea de sine i nvarea nvarea i imaginea de sine se susin reciproc atunci cnd elevii se accept unii pe alii ca individualiti, n contextul unor relaii de respect i apreciere reciproc. Calitatea relaiilor interpersonale ofer indivizilor acces la evaluarea corect a situaiilor, la triri i comportamente pozitive. Modul de manifestare al profesorilor, stabilitatea, ncrederea i grija pentru elevi snt premise ale dezvoltrii sentimentului de apartanen la grup, de respect i acceptare, de instaurare a unui climat pozitiv pentru nvare. Diferene individuale Principiul 11: nvarea devine mai productiv dac snt respectate diferenele individuale i culturale. Principiile de baz ale nvrii, motivaiei, evalurii etc., snt aplicabile la toi elevii, indiferent de etnie, limbaj, vrst, abiliti sau statut socioeconomoc. Cu toate acestea, nvarea ntlnete numeroase obstacole dac diferenele individuale lingvistice, culturale sociale nu snt luate n considerare. Diferenele individuale reclam diferenierea curricular, precum i a tuturor condiiilor n care nvarea se produce. Principiul 12: nvarea este nsoit de anumite filtre cognitive i sociale. Structurile cognitive i afective, atitudinile i convingerile existente la un moment dat, devin repere individuale n construirea realitii i interpretarea experienelor de via. n baza unor structuri cognitive i atitudinale personale, indivizii adopt decizii i comportamente ca i cum ar fi dezirabile pentru ceilali, ceea ce adeseori determin nenelegeri ori conflicte. Principiile prezentate anterior au implicaii n practic, n procesul predrii, al curriculum-ului, evalurii, managementului didactic, precum i n formarea cadrelor didactice. nti, principiile ofer dasclilor sugestii metodologice privind proiectarea didactic, elaborarea curriculumul-ui, managementul clasei etc. n al doilea plan, principiile ofer o arie problematic larg ce trebuie incorporat n programele de formare iniial i continu a profesorilor. http://www.scritube.com/sociologie/Factori-si-principii-fundament133231182.ph

Omul ca obiect de studiu al educatiei Educabilitatea reprezinta capacitatea individului uman de a fi educat, de a fi deschis spre, a se lasa supus actiunilor educationale , a beneficia de acestea in formarea si dezvoltarea sa fizica, psihica, comportamentala. Se considera demult un fapt cert , ca omul este rezultatul interactiunii a trei factori: ereditate, mediu si educatie. 1. Ereditatea consta din anumite particularitati anatomo-morfologice, precum si unele particularitati ale sistemului nervos si ale organelor de simt , pe care copilul le mosteneste de la inaintasii sai .Particularitatile anatomo-morfologice fac ca urmasii sa semene cu parintii si bunicii lor , fie dupa forma fetei, culoarea parului , inaltime , proportii corporale etc.Aceste particularitati nu indeplinesc nici un rol in dezvoltarea morala si intelectuala a individului.De exemplu , nimeni nu este constrans in dezvoltarea sa morala , fisica sau intelectuala de culoarea ochilor sai .Trasaturile anatomo-morfologice particolare pot avea insa , o oarecare insemnatate in unele profesii (in sport, in arta scenica, in aria profesiunilor legate de cupola circului etc.). In rest nimeni nu este impiedicat sa devina bun chimist , actor sau fizician, datorita inaltimii sau infatisarii sale. O importanta deosebita pentru formarea si dezvoltarea copilului o reprezinta insa particularitatile sistemului nervos si cele ale organelor de simt .Caracteristicile innascute ale sistemului nervos influenteaza viteza de formare si stingere a legaturilor temporare din cortex, fiind concretizate in forma , echilibrul si mobilitatea acestui sistem.Ele stau la baza actului de invatare si totodata constituie premisa fiziologica a temperamentului. Particularitatile innascute ale organelor de simt , la randul lor , se obiectiveaza in sensibilitatea sau acuitatela analizatorilor si reprezinta punctul de plecare al multora dintre aptitudinile si talentale , nu doar artistice ale omului. Insa despre toate acestea trebuie mentionat can u constituie niste structuri definitive, ci doar un fond predispozitional. El contine numai anumite posibilitati , care devin realitati numai in anumite conditii favorabile de mediu si educatie , ceea ce implica exercitiu si efort personal. Mai trebuie mentionat ca acest fond predispozant are un caracter polivalent, nefiind determinativ in alegerea unei profesii. Un om se poate realizza in mai multe profesii , insa realizarea unor performante maxime este dependenta de existenta unor anumite predispozitii innascute: nu putem face din fiecare copil un mare poet , matematiciansau arhitect; un copil lipsit de predispozitiile respective poate ajunge la un nivel oarecare, dar nu la creatie sau genialitate .La ea ajung doar cei care au avut initial si anumite inclinatii speciale. De aceea scoala, in orientarea actuala a curricum-ului nationalisi propune sa dezvolte copii in concordanta striata cu inclinatile lor si in acord cu intesesele societatii. Majoritatea ocupatiilor umane nu pretind anumite inclinatii speciale, ceea ce ofera un camp larg de dezvoltare profesionala. Drept urmare , pe baza dispozitiilor comune de a invata , orice copil isi poate insusi o profesie sau alta.Aceasta conduce , de regula , la asezarea pe primul plan a intereselor sociale in actul de orientare scolara si profesionala. Trebuie sa precizam limitele zestrei ereditare , respectiv injustetea tezei ca ereditatea este hotaritoare. Concret sa- putut dovedi ca, izolat de influentele specific umane, copilul inarmat doar cu zestrea sa innascuta nu poate depasi nivelul dezvoltarii unui mamifer oarecare.Se citeaza cazuri de copii care, intamplator perduti si crescuti intre animale , nu s-au putut dezvolta nici pana la nivelul mersului biped. Ne dam seama astfel ca ereditatea , desi are importanta sa , nu joaca decat rolul de conditie interna iniziala, fiind necesara interventia mediului specific uman si a educatiei, pentru dezvoltarea la cel mai bun nivel posibil. Admitem totusi obligatia ca fiecare educator sa cunoasca temeinic particularitatile native ale elevilor , deoarece , asa cum vom vedea , influentele externe actioneaza prin intermediul conditiei interne. 6

Ereditatea cuprinde elementele biologice si psihologice , care servesc ca puncte de plecare pentru adaptare, pentru activitate, pentru dezvoltare intelectuala, dar nu contine in nici un caz predeterminari de ordin moral sau social. Moralitatea se invata , se deprinde in timpul vietii. Pe acest plan, orice copi leste capabil de perfectionare delimitata. Eventualele teorii dupa care ar exista criminali innascuti , sunt cu totul nestiintifice si demobilizatoare pentru procesul educativ. 2.Mediul , la randul lui, are un rol bine definit in procesul formarii personalitatii .Caci , daca ereditatea reprezinta conditia interna a dezvoltarii , el reprezinta conditia externa. Din punct de vedere pedagogic, prin mediu intelegem totalitatea imprejurarilor si influentelor pe care natura si societatea le exercita in mod spontan asupra omului in devenire. In absenta totala a acestor conditii , nici un copil nu poate deveni fiinta umana. Medium ofera conditia materiala a existentei copilului , ofera lucruri sau obiecte , activitati, o anumita psicologie sociala , limbajul, o anumita ambienta culturala etc. Prin mediu intelegem asadar, toate influentele spontane, deci neorganizate sub aspect psihi-pedagogic, pe care natura si societatea le esercita aspra copilului si fara care el nu ar putea sa se dezvolte in mod specific uman. Dar, asa cum ereditatea nu are un rol fatal, implacabil, in viata copilului, la fel nici mediul nu are un asemenea rol.Teza iluminista ,ca imprejurarile creeaza omul, este adevarata , dar nu completa. Istoria a demonstrat ca imprejurarile creeaza omul dar in acceasi masura omul ceeaza imprajurarile ; untori omul se poate sustrage influentalor mediului, fie ca individ singular , fie ca membru al unui grup social. Concluzia care ar incheia consideratile legate de ambii factori anteriori prezentati ar fi urmatoarea: ereditatea constituie conditia interna initiala , baza de plecare mai bogata sau mai redusa, care va conditiona directia devenirii , iar medium reprezinta conditia externa, favorizanta sau defavorizanta pentru formarea personalitatii. Nici una dintre ele nu are , insa ultimul cuvant de spus, ele jucand doar rol diferentiator si respectiv de amplificare sau limitare a influentelor educative. 3.Educatia ca factor al formarii si dezvoltarii personalitatii a avut dintotdeauna un rol conducator. Educatia este actul de dirijare a intalnirii dintre ereditate si mediu . Si tocmai de aceea ea poate sa aiba rolul de factor conducator. Rolul sau conducator rezida in aceea ca reprezinta actul de dirijare constienta atat a zestrei ereditare cat si a conditiilor de mediu. Educatia vine cu un scop, cu un plan de actiune , cu o anumita dozare si gradare a actului de intalnire dintre cele doua entitati. Ca o componenta a existentei socilale , educatia este de fapt , o intalnire intre individ si societate; o intalnire informationala , de transferare a stocului de valori culturale , acumulat in timp, dinspre generatiile adulte catre generatiile tinere. Dovezile in favoarea puterii educatiei sunt numeroase si pot fi facute convingatoare prin simpla comparare a rezultatelor posibile ale influentarii omului , cand acesta se produce pe baza de program riguros sau ,dimpotriva , se realizeaza in mod spontan, intamplator.Aria lor cuprinde toate laturile fiintei umane, putandu-se usor demonstra ca si achizitiile in planul dezvoltarii fizice , si cele intelectuale , si cele ce apartin domeniului afectiv sau volitiv, si insusirea deprinderilor si capacitatilor de actiune se pot realiza la unnivel superior numai prin influentare sistematica si constienta , adica prin educatie. Dezvoltarea persoanei umane cuprinde doua aspecte principale : dezvoltarea fizica si dezvoltarea psihica. Dezvoltarea fizica este intradevar in mare masura un proces de tipul cresterii sau maturizarii, dar interventia exterioara prin regimul alimentar , cel de munca si odihna , prin activitati de cultura fizica , are ottusi un rol important in acest proces, iar acestea din urma nu mai apartin procesului maturizarii.Dezvoltarea psihica presupune , la randul ei, acumularea unor 7

cunostinte , insolite de transformari calitative care intervin in activitatea intelectuala a copiilor , precum si achizitiile caracteristice de felul celor afective, volitive, motivationale ,atitudinale etc. Toate aceste transformari se realizeaza pe baza fondului ereditar al copilului , dar nu de la sine , ci in acest caz este un produs al interactiunii conditiilor interne cu influentele externe. Influentele externe actioneaza sau se rasfrang prin intermediul conditiilor interne.Aceasta se poate dovedi prin constatare simpla copilul nu raspunde direct solicitarilor din afara , ci aceste solicitari se rasfrang prin totalitatea conditiilor interne.Asa se explica de ce aceeasi lectie sau aceeasi interventie a educatorului au efecte diferite , in cadrul aceleasi clase , asupra individualitatilor diferite. Este de mare importanta sa precizam din ce se alcatuiesc aceste conditii interne. Astfel , vom considera ca initial ele constau numai din fondul ereditar al copilului . Treptat , acestuia i se vor adauga , fie prin influenta spontana de mediu, fie prin educatie , alte elemente , adica: o anumita motivatie , o experienta afectiva, anumite deprinderi , capacitati, aptitudini, devenind insusiri si manifestari stabile ale individului uman, transformandu-se in conditie interna. Toate la un loc vor alcatui fie particularitatile de varsta, desemnand stadiul de dezvoltare generala a omului , fie particularitatile individuale ale acestuia , deosebindu-l pe fiecare de toti ceilalti. Cunoasterea fiecareia dintre aceste categorii de particularitati reprezinta un imperativ pentru orice tip de educator , fie el professor sau invatator, fie parinte , bunic, fie mentor sau indrumator in formarea profesionala..