• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Al doilea raport Leuchter
 
CUVÂNT ÎNAINTE
 
de Dr. Robert FaurissonFred A. Leuchter este un inginer de 46 de ani care locuie
ş
te în Boston. Este specialist în proiectarea
ş
i construirea de instala
ţ
ii de execu
ţ
ie pentru penitenciarele americane. Una dintresarcinile sale a fost modernizarea camerei de gazare a penitenciarului din Jefferson City,Missouri.Ernst Zündel este un german de 50 de ani care locuie
ş
te în Toronto,
ş
i care a avut o str 
ă
lucit
ă
 carier 
ă
ca grafician
ş
i agent de publicitate, pân
ă
când a fost boicotat pentru opiniile salerevizioniste. De atunci,
ş
i-a petrecut aproape tot timpul luptând împotriva minciunilor despre„Holocaust.” L-am ajutat în aceast
ă
lupt
ă
, în special în timpul celor dou
ă
procese pe care i le-a intentat o organiza
ţ
ie evreiasc
ă
din Canada în 1985
ş
i 1988. Primul proces a durat
ş
aptes
ă
 pt
ă
mâni
ş
i s-a încheiat cu condamnarea lui la 15 luni de închisoare pentru „publicarea de
ş
tiri false.” Acest verdict a fost anulat prin apel, din cauza gravelor erori f 
ă
cute de judec
ă
torulHugh Locke. Al doilea proces a durat patru luni. De data aceasta Ernst Zündel a fostcondamnat la nou
ă
luni de închisoare de c
ă
tre judec
ă
torul Ron Thomas. Acest al doileaverdict poate fi de asemenea contestat cu succes pentru acelea
ş
i motive.În 1988, Ernst Zündel i-a solicitat lui Fred Leuchter s
ă
viziteze Polonia pentru a examina„presupusele camere de gazare” din cele trei lag
ă
re de concentrare de la Auschwitz, Birkenau
ş
i Majdanek. Concluzia acelui prim Raport Leuchter a fost destul de clar 
ă
: în acele trei lag
ă
renu au existat niciodat
ă
camere de gazare.În 1989, el i-a solicitat lui Leuchter s
ă
viziteze Germania de vest
ş
i Austria pentru a examina presupusele „camere de gazare” de la Dachau, Mathausen
ş
i Castelul Hartheim. Concluziacelui de-al doilea raport, dup
ă
cum ve
ţ
i citi mai jos, este la fel de clar 
ă
: în acele locuri nu auexistat niciodat
ă
camere de gazare pentru oameni.Oamenii numesc revizionismul drept „cea mai mare aventur 
ă
intelectual
ă
a secolului 20.”Aceast
ă
aventur 
ă
a început de fapt imediat dup
ă
al doilea r 
ă
zboi mondial, cu publicarealucr 
ă
rilor lui Maurice Bardeche
ş
i Paul Rassinier. A continuat în 1975 cu deosebita lucrare,În
ş
el
ă
ciunea Secolului Dou
ă
zeci, de Dr. Arthur Butz din SUA,
ş
i în 1979 cu creareaInstitutului pentru Studii Istorice din Los Angeles. În anii 1980, datorit
ă
în particular activit
ăţ
ilor lui Ernst Zündel, revizionismul din lumea întreag
ă
s-a dezvoltat atât de mult încâtviitorii istorici vor vorbi probabil despre revizionismul dinainte
ş
i de dup
ă
Zündel. Într-un fel,acele procese motivate politic - care sunt o ru
ş
ine pentru Canada - vor schimba probabil totul.Zündel a promis în 1985 c
ă
procesul lui, chiar dac
ă
îl va pierde, va aduce în boxa acuza
ţ
ilor Procesul de la Nürnberg
ş
i c
ă
batjocoritorii Germaniei î
ş
i vor avea „Stalingradul” lor acolo. Aavut dreptate.
 
Înainte de Zündel
Înainte de Ernst Zündel, acuzatorii Germaniei nici m
ă
car nu s-au gândit s
ă
dovedeasc
ă
 existen
ţ
a „camerelor de gazare.” Au considerat existen
ţ
a lor ca fiind deja „dovedit
ă
.”Potrivit extermina
ţ
ionistului Serge Klarsfeld:„Este clar c
ă
în timpul anilor de dup
ă
1945 aspectele tehnice ale camerelor de gazare au fostun subiect neglijat deoarece nimeni nu s-a gândit c
ă
vreodat
ă
va trebui s
ă
dovedim existen
ţ
alor.” (Le Monde Juif, ianuarie-martie, 1987, p. 1)În perioada proceselor de la Nürnberg, a procesului Eichmann de la Ierusalim, a procesului dela Frankfurt, precum
ş
i a altor procese infame, inclusiv cel al lui Klaus Barbie din 1987,nimeni nu a încercat s
ă
dovedeasc
ă
oribila acuza
ţ
ie care a atârnat atât de greu asupra na
ţ
iuniigermane învinse. Acele mascarade de procese au fost similare proceselor de vr 
ă
 jitoare în careacuza
ţ
ii
ş
i avoca
ţ
ii ap
ă
ă
rii nici m
ă
car nu puneau în discu
ţ
ie existen
ţ
a diavolului
ş
i a faptelor lui supranaturale. În aceste procese de vr 
ă
 jitoare moderne, a fost tabu s
ă
pui în discu
ţ
ieexisten
ţ
a „camerelor de gazare”
ş
i a rezultatelor lor supranaturale, care sfideaz
ă
toate legilefizicii
ş
i chimiei. Chiar avocatul ap
ă
ă
rii lui Klaus Barbie, Jacques Verges, nu solicitat nicicea mai mic
ă
dovad
ă
a existen
ţ
ei „camerelor de gazare” în care se afirma c
ă
îi trimisese KlausBarbie pe copiii din ora
ş
ul francez Izieu.În toate procesele pentru a
ş
a-numitele „crime de r 
ă
zboi” sau „crime împotriva umanit
ăţ
ii”,toate na
ţ
iunile presupus civilizate au ignorat pentru aproape jum
ă
tate de secol normeleelementare ale dreptului penal.Pentru a în
ţ
elege ce vreau s
ă
spun, s
ă
lu
ă
m ca exemplu o crim
ă
comis
ă
în Fran
ţ
a. S
ă
  presupunem c
ă
în cazul acesta exist
ă
o arm
ă
, un cadavru
ş
i un uciga
ş
(sau presupus uciga
ş
).Cu unele excep
ţ
ii, instan
ţ
a francez
ă
ar solicita în mod normal patru rapoarte de rutin
ă
:1.
 
Studiu tehnic al armei folosite la s
ă
vâr 
ş
irea crimei;2.
 
Raportul autopsiei victimei, pentru a ar 
ă
ta cum a avut loc decesul;3.
 
Raport de reconstituire a crimei, în prezen
ţ
a acuzatului, la locul faptei;4.
 
Raport de vizit
ă
a judec
ă
torilor, procurorului, acuzatului
ş
i avoca
ţ
ilor ap
ă
ă
rii la loculcrimei.Chiar dac
ă
acuzatul m
ă
rturise
ş
te, judec
ă
torii nu decid niciodat
ă
s
ă
opreasc
ă
investiga
ţ
iile; om
ă
rturisire, pentru a avea valoare juridic
ă
, trebuie verificat
ă
 
ş
i confirmat
ă
.Totu
ş
i, timp de aproape 50 de ani nimeni nu a respectat aceste standarde elementare într-uncaz care implic
ă
nu doar o crim
ă
s
ă
vâr 
ş
it
ă
de o singur 
ă
persoan
ă
cu o arm
ă
obi
ş
nuit
ă
(arm
ă
 alb
ă
sau de foc), ci o crim
ă
considerat
ă
unic
ă
, comis
ă
împotriva a milioane de oameni,folosind o arm
ă
extraordinar 
ă
pe care nici un judec
ă
tor nu a mai v
ă
zut-o în via
ţ
a lui: o „super camer 
ă
de gazare” pentru mii de victime, un abator chimic de distrugere în mas
ă
!Primele procese ale germanilor acuza
ţ
i c
ă
au folosit „camere de gazare” sau „camioane degazare” pentru a omorî oameni au început în 1943 în Uniunea Sovietic
ă
. Ele au continuat pân
ă
ast
ă
zi în Israel, Germania
ş
i Fran
ţ
a
ş
i vor avea loc în curând
ş
i în Australia, Canada
ş
iMarea Britanie. Ast
ă
zi, dup
ă
46 de ani de la acele procese, înc
ă
nu exist
ă
:
Al doilea Raport Leuchter 2
 
1.
 
Raport al exper 
ţ
ilor care s
ă
arate c
ă
un anume loc a fost folosit pentru gazareaoamenilor;2.
 
Raport al autopsiei cum c
ă
victima a fost omorât
ă
prin otr 
ă
vire cu cianur 
ă
de hidrogengazoas
ă
, care constituia baza insecticidului Zyklon B;3.
 
Raport de reconstituire a opera
ţ
iunii de gazare, cu miile de presupuse victime
ş
i pa
ş
ii parcur 
ş
i,
ş
i luând în considerare substan
ţ
ele chimice periculoase implicate;4.
 
Raport de vizit
ă
pe teren pentru examinarea unui loc sau camion suspectat c
ă
ar fi fostfolosit pentru gazare unor oameni, folosind tehnicile de medicin
ă
legal
ă
folosite încriminalistica modern
ă
.În cursul procesului legat de lag
ă
rul de la Struthof-Natzweiler, în Alsacia, s-a realizat unstudiu privind „camera de gazare”
ş
i trupurile „gazate” (p
ă
strate la un spital civil dinStrasbourg), dar în fiecare caz, profesorul Rene Fabre, toxicolog, a concluzionat c
ă
aceletrupuri nu fuseser 
ă
gazate. În ceea ce prive
ş
te Dachau, a existat un fel de raport întocmit dec
ă
 pitanul Fribourg din armata francez
ă
, dar când raportul concluziona c
ă
este nevoie s
ă
seexamineze înc
ă
 perea presupus
ă
a fi „camera de gazare,” nu s-a mai efectuat nici o examinare.Unele vizite pe teren ale instan
ţ
ei au avut loc de fapt, pentru procesul de la Frankfurt (1963-65). Problema e c
ă
doar unele zone ale lag
ă
rului de la Auschwitz au fost v
ă
zute atunci deexaminatori, dar nu
ş
i presupusele „camere de gazare,” în ciuda faptului c
ă
erau acolo, fie înstarea ini
ţ
ial
ă
(cum afirm
ă
pân
ă
azi oficialii
ş
i publica
ţ
iile din Polonia), fie în ruin
ă
, dar dincare se puteau deduce multe (vezi Wilhelm Stäglich, Mitul Auschwitz-ului, Institutul pentruStudii Istorice, 1986).O reconstituire, care e prin defini
ţ
ie o simulare, ar fi fost u
ş
or de organizat la Birkenau. Ar fidemonstrat imediat prostia acuza
ţ
iilor de gazare. Regizorii de film filmeaz
ă
documentarehollywoodiene la Birkenau, pretinzând c
ă
refac sosirea convoaielor de evrei la rampa de laBirkenau, lâng
ă
cl
ă
dirile crematoriului care chipurile includeau (a) o camer 
ă
de schimbat,unde victimele se dezbr 
ă
cau; (b) o camer 
ă
de gazare; (c) o camer 
ă
cu cinci cuptoare decrematoriu, fiecare cu trei arz
ă
toare. Ni se spune c
ă
fiecare grup
ă
de victime num
ă
raaproximativ 2.000 de oameni
ş
i c
ă
zilnic în fiecare crematoriu se ardeau câteva de astfel degrupe. Putem vedea din m
ă
rimea cl
ă
dirilor 
ş
i dispunerea zonei înconjur 
ă
toare c
ă
oricereconstituire ar fi dezv
ă
luit imediat extraordinara îmbulzeal
ă
 
ş
i supraaglomerare. Blocareacrematoriilor ar fi fost imediat
ă
. Trupurile în putrefac
ţ
ie s-ar fi strâns în gr 
ă
mezi în toat
ă
zona!Presupunând c
ă
este nevoie de 1,5 ore pentru a incinera un corp, rezulta c
ă
dup
ă
o or 
ă
 
ş
i jum
ă
tate avem tot 2.000 de cadavre, minus cele 15 arse, r 
ă
mânând înc
ă
1.985 de cadavre f 
ă
ă
 loc de depozitare înainte de incinerare. „Industria mor 
ţ
ii” ar fi clacat de la prima gazare. Ar fifost nevoie de opt zile
ş
i opt nop
ţ
i pentru a incinera 2.000 de cadavre, presupunând c
ă
 crematoriile func
ţ
ionau continuu. Potrivit exper 
ţ
ilor în incinerare
ş
i manualelor de utilizare acrematoriilor, nici un crematoriu nu poate func
ţ
iona zi
ş
i noapte.S
ă
vorbim despre martorii care au depus m
ă
rturie la aceste vân
ă
tori moderne de vr 
ă
 jitoare. Întoate aceste anchet
ă
ri, persoanele au ap
ă
rut prezentându-se ca martori în via
ţă
ai „Holocaust”
ş
i ai „camerelor de gazare.” Cum au sc
ă
 pat, potrivit relat
ă
rilor lor, de camerele de gazare?
ă
spunsul a fost foarte simplu: fiecare a avut parte de o minune. Întrucât fiecaresupravie
ţ
uitor trecuse prin mai multe „lag
ă
re ale mor 
ţ
ii,” via
ţ
a acestora apare ca o în
ş
iruire deminuni. Membrii „Sonderkommandos” doboar 
ă
toate recordurile. Potrivit relat
ă
rii lor,germanii îi gazau
ş
i pe ei la fiecare trei luni, ceea ce înseamn
ă
c
ă
doi ani petrecu
ţ
i la
Al doilea Raport Leuchter 3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...