Pe lng instituii, politic, educaie, grecii au lsat motenire att Imperiului Roman ct i ntregii Europe moderne, o vast tiin

care a ajutat ntreaga omenire la dezvoltarea ei. In Grecia Antic, cristalizarea tiinei s-a dezvoltat in secolele VII- VI . Hr., cnd o parte din nvaii greci s-au detaat de gndirea religioas abordnd o gndire critic, ei fiind preocupai acum mai mult de nelegrea omului, naturii i a Universului, fr intervenie din partea religiei.

Matematica
Una dintre tiinele care preocupau pe grecii antici a fost matematica. Elementul nou n matematica greac a fost inventarea unei matematici abstracte, bazat pe o structura logic de definiii, axiome i demonstraii. Aceast dezvoltare a nceput n sec.VI .Hr. prin Thales din Milet i prin Pitagora din Samos, ultimul fiind un conductor religios care predica importana studierii numerelor n scopul nelegerii lumii nconjurtoare. Unii dintre discipolii si au fcut descoperiri importante despre teoria numerelor i geome-triei, toate fiind atribuite lui Pitagora. n sec. V .Hr. doi dintre cei mai mari cunosctori ai geometriei au fost Democrit din Abdera, care a des-coperit formula corect a volumului unei piramide i Hipocrate din Chios, care a descoperit faptul c aria figurilor geometrice concave rezult din intersecia arcelor de cerc este egal cu aria unor anumite triun-ghiuri. Aceast descoperire legat de faimoasa problem a quadraturii cercului construirea unui ptrat de arie egal cu cea a unui cerc dat. Aceste probleme au fost rezolvate printr-o varietate de ci, toate impli-cnd instrumente mult mai complicate dect o rigl i un compas. Gre-cii utilizau n acea perioad numai numerele naturale pozitive. Euclid a fost att matematician, ct i dascl, lucrnd la faimosul muzeu din Alexandria, care a scris de asemenea despre optic, astronomie i muzic. Secolul ce a urmat dup Euclid, a fost marcat de geniul matematic, reprezentat prin lucrrile lui Arhimede din Siracusa (287-212 .Hr.) i ale unui contemporan al su, Apolonius din Perga. Arhimede a utilizat o metod de cercetare, bazat pe evaluarea teoretic a figurilor infinitesimale, pentru a determina ariile i volumele figurilor generate de seciunile conice. Aceste seciuni conice au fost descoperite de un elev al lui Eudoxus, numit Menaechmus i au costituit un subiect tratat de Euclid, dar scrierile lui Arhimede

sunt cele mai vechi dovezi care ne-au parvenit. Arhimede a investigat, de asemenea, centrele de greutate ale diferitelor corpuri solide care plutesc n ap. O mare parte din munca sa este o parte a ceea ce a devenit, mai trziu, n sec.XVII, analiza matematic.

Astronomia
Vechii greci au avut importante contribuii n domeniul astronomiei. Odiseea lui Homer face referire la constelaii percum: Ursa Mare, Orion i Pleiade, i descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigaie. Poemul Munci i zile al lui Hesiod i informa pe fermieri ce constelaii apar nainte de rsrit, n diferite anotimpuri pentru a ti care este timpul potrivit pentru arat, semnat i recoltat. Contribuiile tiinifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet i Pitagora din Samos, dar nici una dintre scrierile lor nu a dinuit pn n zilelele noastre. Legenda prin care Thales a prevzut eclipsa solar din 28 mai 585 .Hr. este, probabil, apocrif. n jurul anilor 450 .Hr. grecii au nceput studiul micrilor planetare. Pitolaus, un ucenic al lui Pitagora, credea ca Pmntul, Soarele, Luna i planetele se roteau mpreun n jurul unui foc central, acuns vederii de o planet inter-pus. n concordan cu aceast teorie a sa, micarea de rotaie n jurul focului era influenat de micarea zilnic a soarelui i stelelor. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. El credea ca miscarile cosmice puteau fi explicate prin ipoteza ca Pamantul se roteste in jurul axei sale si ca, impreuna cu celelalte planete, se roteste zilnic in jurul Soarelui. Ptolemeu a determinat poziiile a peste 1000 de stele.

Medicina
Grecii au avut o contributie si in cadrul medicinei. Medicina greac veche depindea nc de magie i vrji. Homer l considera pe Apollo zeul snttii. In orice caz, in Iliada, el face dovada cunoasterii tratrii chirurgicale a rnilor si a altor accidente, recunoscut deja, la acel moment, ca o specialitate distinct a de medicin intern. Filozoful grec Empedocle a elaborat conceptul conform cruia, boala este, in primul rand, o expresie a dereglrii armoniei si echilibrului celor patru elemente primordiale focul, aerul, apa si pmantul si a formulat o teorie a evolutiei. Kos si Cnidus sunt cele mai renumite scoli medicale grecesti care au inflorit in sec. V i. Hr. Studentii acestor scoli au contribuit, probabil, la Corpus Hippocraticum (colectia lui Hippocrate) o antologie a

scrierilor mai multor autori, atribuit lui Hippocrate, care este cunoscut ca intemeietor al medicinei si cel mai mare medic al antichittii. El a convins si alti medici ca boala are cauze identificabile, neavand legturi cu supranaturalul. Scrierile sale au fost folosite in tratatele de medicin pan in sec. XIX. Empiristii au excelat in chirurgie si farmacologie; un student innobilat al empirismului, Mithridate VI Eupator, rege al Pontusului, a dezvoltat conceptul de inducere a tolerantei la otravuri prin administrarea acestora in doze mrite progresiv.

Filozofia
O contributie deosebita pentru nasterea si dezvoltarea filozofiei o au in mare parte vechii greci, care au fost procupati foarte tare de aceasta stiinta. Filozoful grec, Thales, nscut n Milet este fondatorul colii din Milet, cu care ncepe propriu-zis gndirea filozofic european. Ultima coal important nainte de apariia lui Socrate, cea a atomitilor a fost reprezentat prin Democrit (460-370 .Hr). Filozoful athenian, Socrate (469-399 .Hr.) este precursorul idealismului obiectiv. A fost condamnat la moarte sub acuzaia nedreapt de corupere a tineretului athenian. A orientat gndirea filosofic spre subiect, spre om, spre problemele gnoseologice i morale. Filozoful athenian, Platon (427-347 .Hr.) este unul dintre cei mai mari gnditori ai antichitii. A ntemeiat la Athena coala filozofic numit Academia. Adevarata realitate o constituie, dupa Platon, Ideile sau Formele, esene inteligibile, constituind o existen n sine n afara spaiului i timpului. Concepia filozofic a lui Platon constituie fundamentul unei utopii sociale aristocratice. Aristotel (384 - 322 .Hr.), nscut la Stagira n Macedonia, s-a numrat printre cei mai importani filosofi ai Antichitii. La vrsta de 17 ani, a plecat la Atena pentru a studia la Academia lui Platon, apoi devine nvtorul tnrului Alexandru cel Mare i mai trziu se ntoarce la Atena unde pune bazele propriei sale coli de filosofie. n concepia lui Aristotel Pmntul era centrul imobil al Universului i era alctuit din patru elemente: pmnt, aer, foc i ap; pentru a putea explica micarea stelelor n Univers, el a introdus un al cincelea element, numit aither (eterul); corpul i sufletul constituie un tot.

Thales din Milet(matematica)