SIMBIOZA DEFINITIE: Este o forma de convietuire avantajoasa intre doua specii diferite de organisme, de regula bazata pe relatii reciproce

favorabile, in care ambele organisme coopereaza la satisfacerea nevoilor de hrana.In multe cazuri este o relatie obligatorie (participantii nu pot supravietui separat). In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof si heterotrof,. Plantele autotrofe,se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite - plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite - plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii. In afara de aceste 2 grupe intalnim la unele plante nutritie mixta, atat autotrofa cat si heterotrofa care determina si relatii strans morfologice. Simbioza se realizeaza prin doua tipuri de relatii: relatii de cooperare (+ +) relatii dintre parteneri care convietuiesc si se ajuta si relatii de exploatare (+ -) relatii dintre parteneri in care actiunea este pozitiva pentru unul si negativa pentru celalalt. Relatii de cooperare: 1. Racul PAGURUS si anemonele de mare Pagurul, un racusor pustnic se ascunde ntr-o cochilie goala gasita, caci corpul lui este moale. Ca sa se poata hrani are nevoie de un ajutor de seama: o actinie cu brate usturatoare cum au anemonele de mare, este pusa de rac deasupra cochiliei. Beneficiaza: pagurul ca nu e atacat de dusmani din cauza actiniei; actinia consuma resturile de la masa racului, caci fara deplasarea racului, ar muri. 2.Pestii REMORA si rechinii
1

Pestisorii Remora se deplaseaza pe innotatoarea dorsala a unui rechin. Este un mod de a-si economisii fortele si de a calatorii in siguranta.Ei nu doar se hranesc cu resturi de la masa rechinului dar si cu parazitii de pe pielea acestuia. 3.Anemonele si pestii CLOVN Ca toti pesti-anemone, pestele clovn isi creaza legaturi simbiotice cu anemonele marine .El isi foloseste gazda, atat ca adapost, cat si pentru a se proteja de pradatori si, in schimb, pestele clovn indeparteaza intrusii si isi toaleteaza gazda, inlaturand parazitii.Inainte ca pestii clovni sa devina rezidenti ai anemonelor, ei executa un dans elaborat in jurul acestora, atingandu-le usor tentaculele cu diferite parti ale corpului lor pana cand se familiarizeaza cu gazda. Prezenta unui strat de mucus situat pe suprafata pielii pestilor clovni, ii face pe acestia imuni la urzicaturile letale ale anemonei. In situatia in care pestele clovn nu mai este protejat de acest strat de mucus, el poate deveni oricand o prada pentru anemone. Datorita relatiilor lor stranse, distributia anemonele dicteaza si arealul de viata al pestilor clovni. Ambii simbionti traiesc in apele de coasta de mica adancime din zonele tropicale, in care adancimea rareori depaseste 12 metri, iar temperatura apei este intre 25-28 grade C. Relatiile de tip simbiotic intre pestii clovni si anemone, in general, se creaza in regiunile cu recifi de corali sau stanci, unde anemonele se pot ancora, iar pestii clovni pot inota de jur imprejurul tentaculelor protectoare ale gazdei. 4.Furnici si afide Ajutorul mutual (simbioza) dintre cele doua specii este unul foarte interesant: afidele extrag seva din plantele pe care stau, pe care apoi o elimina la termiantiile abdomenului. Aceasta seva este oarecum asemanatoare mierei (contine mult zahar) si este irezistibila anumitor specii de furnici. Ele practic mananca doar aceasta seva, dedicandu-si timpul aparand afidele de paraziti si
2

pradatori (cum ar fi buburuza de exemplu). Cand solicita hranire, furnicile ating abdomenul afidelor cu antenele, astfel stimulandu-le sa elimine seva. 5.Licheni Lichenii au un organism mixt rezultat din asocierea unei alge unicelulare verzi (Pleurococcus) sau albastre, cu miceliul unei ciuperci din aclasele Ascomycetes, mai rar Basidiomycetes. Lichenii sunt plante extrem de rezistente la frig si uscaciune, au un tal colorat in alb, rosu, galben, verzui, portocaliu, albastru, negru si au infatisari variate: in forma de frunze (Lobaria), cruste (Xantoria), trompete (Cladonia), barbi (Usnea), coarne (Cetraria). Legatura dintre alga si ciuperca este atat de profunda si durabila incat organismul simbiontilor a suferit modificari considerabile care le-ar pune in imposibilitate traiul separat. Cercetari noi au scos la iveala ca exista totusi in aceasta relatie un profitor: ciuperca, ale carei hife se lipesc strans de gonidii si emit mici ramificatii, care patrund in interiorul algei, omorand gonidiile prin istovire. La licheni alga ia de la ciuperca substantele minerale si le sintetizeaza cu ajutorul clorofilei producand si o substanta hidrocarbonata specifica numita lichenina si aproape 500 de acizi specifici(lecanoric, cetraric). Amoniacul este preluat de planta care il introduce in circuitul vital dand bacteriei hidrati de carbon sintetizati de ea. 6.Vascul Este o planta semiparazita care se prinde de ramurile arborilor prin haustori puternici. Este raspandit mai ales in padurile de deal si munte unde semiparaziteaza pe toate speciile de foioase. Avand in vedere ca planta gazda pe care se dezvolta are o influenta mare asupra compozitiei chimice cele mai bune specii sunt: mesteacanul, bradul, frasinul, marul si parul. Nu se va recolta de pe speciile artar, tei, salcie si mai ales plop (este toxic). Raspandirea acestei specii semiparazita se face in special de catre ciori. 7.Tortelul

Tortelul care este o planta ce se incolaceste pe tulpina de lucerna, trifoi,vita-de-vie. Radacinile tortelului au prelungiri care strapung planta parazitata pana la vasele liberiene de unde absorb hrana. 8.Ciuperci de copac Iasca galben (laetiporus sulphureus) este o ciuperc parazit pe care trebuie s-o caui prin copaci Spuneam c e o ciuperc parazit pentru c ea cauzeaz putregaiul brun sau rou al lemnului i reuete s distrug un copac n civa ani. Crete din luna aprilie pn n luna noiembrie pe slcii, salcmi, pomi fructiferi la marginea pdurilor, a drumurilor, n livezi sau parcuri. Acesta este la nceput de culoare galben-portocalie, lucios, suculent, ondulat i ridat sub form de evantai cnd ajunge la maturitate. Exemplarele btrne se decoloreaz, se ntresc i devin casante. Straturile etajate pot ajunge la o lime de o jumtate de metru, iar nlime de un metru. Nu prezint picior. 9.Pui de cuc O forma speciala de parazitism se intalneste la cuc El isi depune ouale in cuiburile altor pasari. Puiul de cuc eclozeaza primul si arunca din cuib celelalte oua.Ramanand singur el este hranit de pasarea gazda