3
că Domnul ascultă glasul celui care se întăreşte prin credinţa în Elşi se face o cetate întărită prin Duhul, împotriva tuturor p
atimilor.
Cornul ei, adică încrederea ei. Dacă sunt tare prin harul Tău,atunci am încredere întru Tine. Am îndrăzneală, în sensul că eu
cred,
că voi scăpa, prin
Tine, de toate cele rele.
Pentru că am simţit că Domnul e cu mine, atunci am vorbitcu tărie, cu gură mare, cu glas înalt împotriva vrăjmaşilor meitrupeşti sau spirituali, pentru că m
-am bucurat întru mântuirea Ta,Doamne.
După cum spuneam în prima notă a studiului de faţă,
substantivul
mântuire
are prima dată în LXX valenţele
soteriologice, pe
care teologia Bisericii Ortodoxe le cunoaşte pânăastăzi. La 2, 1, pentru prima dată în Scriptură,
mântuirea
înseamnă
o trecere existenţială dintr
-
o stare în altă
, adică de la nefericire, plâns şi tristeţe, pentru că nu avea copil, la faptul de a primi cop
il
de la Dumnezeu şi de a se bucura pentru că Domnul a auzit
-o.Pentru Anna
mântuirea
e schimbare de stare ontologică. Însăe o schimbare cerută prin rugăciune şi lucrată de Domnul prin har.Domnul e Cel care răspunde rugăciunii şi provoacă prin aceasta
m
ântuirea ei. Domnul o salvează din durerea ei.
Mântuirea e
scoatere din durere şi întărirea ei în bucurie harică.Însă Anna accentuează la finalul v. 1: e vorba de
mântuireaTa
.
Mântuirea Ta
a devenit
mântuirea mea
.
Mântuirea mea
e
mântuirea pe care Tu ai lucrat-o în mine
, scoţându
-
mă din durereaşi ruşinea mea, că nu am copii şi mi
-
ai dat şi copil şi credinţă maimultă şi har prorocesc şi bucurie nesperată.
V. 2
e teocentric, pentru că are în centru pe Dumnezeu şisfinţenia Sa. Numai El e Sfânt şi Drept cu adevărat, pe deplin, înmod desăvârşit şi nimeni nu e mai Sfânt decât El. Comparaţiile cusfinţenia şi dreptatea oamenilor duce la accentuarea sfinţeniei şi adreptăţii Sale, care nu au termeni de comparaţie.Comparaţiile devin caduce în faţa Lui, tocmai pentru că Elnu are termeni de comparaţie. Însă, Anna spune ceva absolutimportant aici, faptul că Sfinţii şi Drepţii nu pot rezulta fără El, pentru că sfinţenia şi dreptatea sunt haruri ale Sale.Adică nu căutaţi în altă parte oameni Sfinţi, auten
tici, decât
la El, în Biserica Sa! Nu există sfinţenie decât de la El, pentru căsfinţenia este împărtăşire de slava Sa.
V. 3
îi vizează pe cei care se apropie de Teologie, devorbirea despre Dumnezeu şi despre relaţiile Sale cu creaţia Sa.
Anna ne spune
, că nu trebuie să ne mândrim, adică să ne credem
Leave a Comment