Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Despre Formele Cerului Si Imaginea Constiintei

Despre Formele Cerului Si Imaginea Constiintei

Ratings: (0)|Views: 47|Likes:
Published by victorita

More info:

Published by: victorita on Sep 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

09/28/2013

pdf

text

original

 
 Despre formele cerului si imaginea constiintei
 –
 
„Ilinca”, proza scurta de Victorita Dutu
 
Motto: “In mine e doar cer, e doar cer.”
 
In volumul de proza scurta „Ilinca”, Victorita Dutu aduce in prim plan simbolul incriptat. Ermetismul pe
de o parte si profunzimea acestei proze pe de alta parte, se concretizeaza in expresia ampla, dar si inconcetrarea de idei in care cuvintele si simbolurile izbucnesc dintr-un spatiu ascuns, uman si infinit inacelasi timp. Concizia Victoritei Dutu reflecta o constiinta nelinistita, complexa si vasta, aflata in cautareaunei lumi superioare celei existente. Scriitoarea se exprima cu simplitate si fiecare povestire ascundesensuri figurate, metaforice, atent elaborate.Victorita Dutu
 –
pe scurtPoeta si prozatoarea Victor
ita Dutu debuteaza in august 2003, cu placheta de versuri “Spatii”. Urmeazavolumele “Cuvintele”, “Vreau o alta lume”, “Calatoria gandului”, “Cea care as fi”, “Singuratatea tatalui”si “Izvoarele vietii”. Poeta s
-a nascut pe 12 august 1971, la Podriga, in judetul Botosani. Absolventa aFacultatii de Matematica si a Facultatii de Filosofie din Iasi si avand un masterat in logica sihermeneutica, Victorita Dutu este in prezent, profesor titluar de matematica, la un colegiu din Bucuresti.In paralel, aceasta r
ealizeaza la TVRM Cultural si Educational, emisiunea “Gandesti, deci existi”. Anul
2009 i-
a adus Victoritei Dutu, Premiul International de poezie “NAJI NAAMAN”. Pe langa literatura,
televiziune si munca de dascal, Victorita Dutu mai are inca o preocupare
 –
pictura.
„In haina de nunta”
 
„Mancarea aceasta mi
-a fost data din nou si eu nu pot ajunge la ea, poate ca nu pot sa lupt pentru ea,m-
am gandit eu”, spune autoarea. Hrana aceasta, despre care vorbeste Victorita Dutu este impartasirea
de destinul artistului, in speta al scriitorului. Detaliile ce particularizeaza proza ei au o laturaspectaculoasa. La acestea vin sa se adauge tiparele ceremoniale ale desfasurarii vietii cotidiene, plina de
culoare si de parfumul unei altei lumii, asa cum este in „Caprioara”
. De remarcat ca in aceasta povestire
exista posibilitatea imixtiunii fictionalului, descoperit mai ales in finalul apoteotic: „Ilinca zbura cu
sufletul si plutea cu trupul prin zapada care ii imbraca pasii si gandurile in culorile ei transparente, sprema
nastirea de unde venise. Intra in biserica in haina de nunta, pentru ca incepuse vecernia.”„Acest mister”
 
In „Ilinca”, pentru autoare, “cerul continua sa fie… mai departe ca o salvare.” Pe baza acestei realitati,
Victorita Dutu construieste imaginea, dar
si o actiune fictionala, ce ii dezvaluie viziunea. „Eu chiar pictez
in minte si ma vad plutind undeva foarte departe in timp, in eternitatea memoriei si a constiintei mele, side aceea nu ma indoiesc ca aceste imagini o sa le gasesc puse la locul lor si peste cateva sute de ani cand
 
eu poate as fi vrut sa ma intorc, dar nu o s-o mai pot face pentru ca atunci voi explora acest mister care
acuma vine peste mine cu puterea acestui albastru.” Rod al imaginatiei creatoare, misterul are la
Victorita Dutu functie primordiala, dand dinamism naratiunii si conturand personajele, surprizand stareamomentului.
„Singura mea sansa este arta mea”
 
Destinul terestru al scriitoarei se suprapune pana la un anumit punct cu cel al Ilincai. In „Sentiment alvastitatii” de exemp
lu, zbuciumul scufundarii in neant, in uitare, este depasit prin arta, mijlocul prin care
se produce fixarea eroinei in eternitate. „Daca m
-as putea dezveli si m-as putea revarsa cu mintea meaasemeni unui film sau unei carti, oare cum as putea sa arat cu atatea imagini pe care niciodata nu asputea sa le mai scot din minte singura mea sansa este arta mea daca vreau sa traiesc forma sublima de
exteriorizare.”
 
“Imaginea ferestrei”
 
In “Imaginea ferestrei”, lucrurile sunt reasezate in ordinea fireasca si bunul
simt are castig de cauza, prinarta, in fata irationalului si agresivitatii societatii. Doar astfel poate fi explorata lumea, iar mediul
malefic, irational, pervertitor al imaginilor „care ne bulverseaza, care ne incita, care ne provoaca, care ne
umilesc, care ne fac sa vedem in noi doar o fiinta decazuta fara nici o posibilitate de salvare, de
schimbare”, creand un absurd existential, este redus la nefiinta.„Imaginea care purifica”
 
“Arta, arta, aceasta este menirea ei, sa fie expresia acestei cautari a
noastre, prin imaginea care purifica,
nu imaginea care distruge, care ucide, care ne transforma in simpli utilizatori ai instinctelor.” Odata cu
aceasta definitie a artei, a catharsisului, intram in domeniul poeticului, imaginatia cititoruluideschizandu-se spre o realitate noua, imposibil a fi devorata de timp, complet opusa materialitatii lumii.
„Pe fruntea unui gand si in lacrima unei inimi”
 
In aceeasi categorie a poeticului se incadreaza si povestirea „Floare de colt”. „Atunci o minune se
petrecu, in timp ce soarele o invaluia in lumina lui calda inima ei inflori, inflori floarea de colt, ce seprelungea, se prelungea devenind raza de soare calatoare spre stele. Floarea de colt lacrima, lacrimadeveni diamant ce cuprindea in el razele rasaritului de soare. Diamantul acela sta si acum pe fruntea
unui gand si in lacrima unei inimi.” Scena memorabila, aceasta inflorire are un sens profund, pentru ca
ne trimite cu gandul la viitor.
“A birut lumina”
 Astfel, viata se dezvaluie cu cele doua fete ale ei
 –
trecutul si viitorul, intunericul si lumina, profanul sisacrul. Nelinistea generata de actul creatiei este imbracata in elemente religioase, semn ca trudaartistului preface uratul in estetic, iar damnarea, teama de singuratate si suferinta sunt inghitite dec
redinta in Divinitate. “Ah, Dumnezeule, se vede lumina, se vede portiunea de foc printre nori, a rasarit
soarele inante de a ajunge pe lac. A birut lumina, e ca aparitia ta, Dumnezeule in negura mintii mele de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->