• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
Download
 
u vreau s
ă
respir ideologii!
*
 
 –  
Domnule Puric v 
ă 
mul 
 ţ 
umesc, mai întâi, pentru faptul c 
ă 
a 
 ţ 
i dat curs invita 
 ţ 
iei pe care v-am adresat-o…
 
Dan Puric 
: Mul
ţ
umesc
ş
i eu pentru invita
ţ
ie. – 
V-am chemat, m 
ă 
rturisesc, datorit 
ă 
faptului c 
ă 
demult n-am mai întâlnit un tip de discurs ca cel pe care îl propune 
 ţ 
i dumneavoastr 
ă 
. Sunt foarte curios cum se na 
ş 
te un astfel de discurs, mai ales în sufletul unei  personalit 
ăţ 
i de genul dumneavoastr 
ă 
.Dan Puric: 
Cred c
ă
este o reac
ţ
ie de toalet
ă
sufleteasc
ă
s
ă
ie
ş
i dintr-un discurs care segeneralizeaz
ă
, precum cancerul în ultima faz
ă
,
ş
i a c
ă
rui experien
ţă
eu am mai avut-o pe contpropriu asupra fiin
ţ
ei mele în perioada comunist
ă
. Este
ş
i un discurs în curs de omogenizaregalopant
ă
. Acum este discursul de tip nou, european, în care terminologia devine sufocant
ă
,mentalit
ăţ
ile se niveleaz
ă
 
ş
i este p
ă
cat. Asta nu înseamn
ă
c
ă
exist
ă
o reac
ţ
ie împotriva Europeioccidentale, ci din contr
ă
. Am cel mai mare respect fa
ţă
de valorile Europei occidentale, pe carenoi le-am luat ca model pe parcursul istoriei. Este vorba de o tendin
ţă
interesant
ă
, de studiatchiar asupra Europei. De ce o Europ
ă
care, pân
ă
acum,
ş
i-a f 
ă
cut valoarea pe identitate, circul
ă
 
ş
i se las
ă
atât de repede vr
ă
jit
ă
de acest discurs globalizant?
Ş
tiu c
ă
sunt intelectuali în toat
ă
 Europa, societatea civil
ă
care reac
ţ
ioneaz
ă
destul de puternic. Aici, în România, oamenii au ie
ş
itdintr-o limb
ă
de lemn
ş
i intr
ă
într-alta.
 – 
 
Schimb 
ă 
lemnul, esen 
 ţ 
a…Dan Puric: 
Nu, este aceea
ş
i esen
ţă
. Eroarea aceasta de percep
ţ
ie este una fundamental
ă
.Fukuyama vorbe
ş
te de sfâr
ş
itul
istoriei 
. E clar c
ă
nu-
ş
i dau seama, sau nu vor s
ă
-
ş
i dea seama, c
ă
 
istoria 
nu s-a sfâr
ş
it. El a preluat conceptul
ă
sta al lui Hegel, a
ş
a, destul de u
ş
urel, dar
istoria 
mergeînainte. Modalitatea de manifestare a istoriei sub forma ideologiei a încetat. Ne afl
ă
m în fa
ţ
a uneiipostaze de virus versatil. Ea s-a transformat. Are o fa
ţ
et
ă
economic
ă
, are o fa
ţ
et
ă
de manipulareprin mass-media, are o alt
ă
dimensiune, dar este acela
ş
i virus. Nu mai r
ă
spunde la tratament.Dar murim a
ş
a? Nu mai r
ă
spundem?Este interesant de v 
ă
zut cum s-a camuflat
ş
i cum vrea s
ă
fie acum pacifist
ă
! De regul
ă
,lucrurile esen
ţ
iale, adev 
ă
rate, sunt protezate de cei care au confiscat, s
ă
zicem, în spa
ţ
iul cre
ş
tin,pe Bunul Dumnezeu. Mi-aduc aminte, c
ă
pe vremea comuni
ş
tilor era grija fa
ţă
de om,
ş
i dingrija fa
ţă
de om s-a ajuns la o mutilare extraordinar
ă
.
Ş
i acum sunt foarte multe
drepturi 
. Eu m-amîntrebat tot timpul, unde au fost drepturile omului în momentul în care în România se întâmplaun masacru fantastic.
 – Practicam mai mult stângul omului atunci.
*
Interviu realizat în cadrul emisiunii Art cultura, difuzat la RFI în 25 ianuarie 2008.
7
 
Dan Puric 
: A, nu! Ni s–a impus stângul! S-a intrat cu ciubota ca s
ă
se impun
ă
, pentru c
ă
 noi, organic, nu avem a
ş
a ceva. E interesant c
ă
Hristos pe cruce e înconjurat de cei doi tâlhari.Cel din partea stâng 
ă
nu a crezut c
ă
-i Dumnezeu,
ş
i a
ş
a a r
ă
mas.
 – Pân 
ă 
în ziua de azi. Da, interesant. Mi se pare foarte, cumva, nelalocul lui, apropo de ce spunea 
 ţ 
i dumneavoastr 
ă 
 , de tipul de discurs, de un anumit limbaj de lemn care a func 
 ţ 
ionat la un moment dat, de cel 
ă 
lalt care l-a înlocuit. Mi se pare foarte interesant c 
ă 
a 
 ţ 
i denumit un a 
ş 
a zis spa 
 ţ 
iu cre 
ş 
tin. Acum este foarte la mod 
ă 
 s 
ă 
se vorbeasc 
ă 
de o er 
ă 
post cre 
ş 
tin 
ă 
în care ne-am afla deja. Cum circumscrie 
 ţ 
i acest spa 
 ţ 
iu? Dan Puric 
: Important este ce tr
ă
im. Tr
ă
im moda sau realitatea? Modelele sunt trec
ă
toare
ş
i,mai ales, pot fi impuse.
 – Dar cum ne raport 
ă 
m la aceast 
ă 
realitate? 
 
Dan Puric 
: Ne raport
ă
m întorcându-ne la tradi
ţ
ia
ş
i la felul nostru de a fi. Cre
ş
tinismul estelegat de tradi
ţ
ia existen
ţ
ei acestui popor. Privit din partea cealalt
ă
, unde cre
ş
tinismul a fostconfiscat sau unde s-a falimentat, din cauza faptului c
ă
a luat o dimensiune politic
ă
, ei nu au ochis
ă
ne vad
ă
. Este o diferen
ţă
de percep
ţ
ie, îmi dau seama. România nu are nici o
ş
ans
ă
s
ă
fiecunoscut
ă
în intimitatea ei
ş
i nu numai România.
De fapt, civiliza
ţ
ia nu a dus la o l
ă
rgire de perspectiv 
ă
, ci a dus la o orbire
. Secreeaz
ă
un orgoliu al celui puternic, care nu vede realitatea total independent
ă
a celuilalt, ci caut
ă
 s
ă
 
ş
i-o impun
ă
pe a lui. Pierre Manent, spre exemplu, nu vede cre
ş
tinismul decât ca pe odimensiune politic
ă
,
ş
i are dreptate, pentru c
ă
, experien
ţ
a lor, în Apus, a
ş
a este. În R 
ă
s
ă
rit, noinu avem aceast
ă
experien
ţă
,
suntem total diferi
ţ
i
. Din punctul
ă
sta de vedere, a
ş
putea spuneca un scriitor mare al Argentinei, care spunea despre Argentina
c 
ă 
este o
 ţ 
ar 
ă 
u 
ş 
or de studiat, dar greu de în 
 ţ 
eles 
. România poate s
ă
fie scanat
ă
sub toate felurile, poate s
ă
fie ecografiat
ă
, dar ea nu va fiastfel în
ţ
eleas
ă
.Îmi vine s
ă
spun ca Rousseau:
socotitorilor, socoti 
 ţ 
i, socoti 
 ţ 
i, c 
ă 
a voastr 
ă 
este lumea 
.
Ş
i totu
ş
i, cevale scap
ă
. Iat
ă
o minte care nu se l
ă
sa leg 
ă
nat
ă
de prejudec
ăţ
i
ş
i care era, mai degrab
ă
, a parado-xurilor, cum este Jean Jacques Rousseau,
ş
i care-
ş
i d
ă
dea seama de aceast
ă
eroare extraordinar
ă
.Experien
ţ
a aceasta transna
ţ
ional
ă
a Comunit
ăţ
ii Europene noi am mai f 
ă
cut-o. Am g 
ă
sitîntr-un text al lui Jean Jacques Rousseau, de pe la 1750, un lucru extraordinar. Atunci, Europacuno
ş
tea aceast
ă
experien
ţă
, s
ă
zicem comunitar
ă
, sub forma imperiilor
ş
i sub forma bisericiicatolice, care era universal
ă
. Deci, erau suprastructuri, peste structurile statale.
Ş
i, spune Jean Jacques Rousseau, acum nu mai exist
ă
francez, nu mai exist
ă
german, nu mai exist
ă
italian,suntem to
ţ
i europeni. Nimeni nu se mai ur
ăş
te cu cel
ă
lalt, dar, ce ciudat, în acela
ş
i timp, nimeninu-
ş
i mai iube
ş
te
ţ
ara.
Ş
i iat
ă
, ne afl
ă
m la 1750, într-un cocteil european, de genul acesta, în carefiziologia, metabolismul europeanului este unul foarte aparte
ş
i, brusc, dup
ă
1800
ş
i ceva, aparecriza na
ţ
ionalist
ă
. Iar acum, dup
ă
ce s-au creat cu atâta efort na
ţ
iunile, asist
ă
m la o pr
ă
bu
ş
ire ana
ţ
iunilor, s
ă
zicem a
ş
a, a identit
ăţ
ilor politice. S
ă
discut
ă
m a
ş
a
ş
i s
ă
urm
ă
rim care ar ficonsecin
ţ
ele.De fapt, vedem c
ă
istoria se repet
ă
ciclic. Nimeni n-a b
ă
gat de seam
ă
, din contr
ă
, cineva înpresa din România spunea c
ă
este bine s
ă
exers
ă
m comportamentul transfrontalier din fostulimperiu Austro-Ungar. P
ă
i, dac
ă
a fost atât de bun imperiul Austro-Ungar, de ce l-au distrus? Acuma îl dau model? Pesemne c
ă
, dup
ă
ce se va distruge tot, se vor da ca model,
ş
tiu eu, peste200 de ani, na
ţ
iunile, ca form
ă
de identitate.
Ş
i, atunci, vedem c
ă
mintea omului f 
ă
r
ă
deDumnezeu este ciclic
ă
 
ş
i e un fel de discurs în bucl
ă
. Dar acum se duc cu aceast
ă
chestie vie
ţ
i, seduc destine de oameni.
8
 
Eu cred c
ă
priorit
ăţ
ile în lumea contemporan
ă
sunt cu totul
ş
i cu totul de alt
ă
factur
ă
. Astanu înseamn
ă
, cum s
ă
zic, c
ă
acest construct european nu are o logic
ă
, dar piatra fundamental
ă
carear fi trebuit s
ă
fie nu exist
ă
. Deocamdat
ă
 
este un agregat de interese economice
ş
i politice
. Eca un magnet din
ă
la care atrage. Noi suntem o pilitur
ă
de fier în toat
ă
chestia asta, oricând putemfi atra
ş
i. Suntem, deci, aglutina
ţ
i cu for
ţ
a. Nu suntem în
ţ
ele
ş
i, iar consecin
ţ
ele vor fi în timp.
 – Dar europenismul din 1750 nu este europenismul din 2008. C 
ă 
r 
ă 
mizile din care este f 
ă 
cut acest monument care ni se plimb 
ă 
pe sub nas în toate direc 
 ţ 
iile sau ni se pune în fa 
 ţă 
pur 
ş 
i simplu sunt de cu totul alt 
ă 
factur 
ă 
.Dan Puric 
: Imperiile mergeau tot pe acest interes economic
ş
i politic. Acum se merge totpe interes economic
ş
i politic, pe un coagulant de genul acesta. –  
Care este democra 
 ţ 
ia.Dan Puric 
: Democra
ţ
ia este un liant, un accelerator, care seam
ă
n
ă
, pentru mine, cu piftia.Dac
ă
o sco
ţ
i la soare s-a topit. Devine ciorb
ă
. –  
Ş 
i care este soarele? Dan Puric 
: Soarele este în
ţ
elepciunea uman
ă
. Când se va vedea c
ă
chestia asta nu
ţ
ine decâtîn frigider, e perfect! Când o sco
ţ
i la soare… Hundtington vorbea de r
ă
zboiul civiliza
ţ
iilor f 
ă
r
ă
 s
ă
 
ş
tie c
ă
civiliza
ţ
iile nu se r
ă
zboiesc. R 
ă
zboiul acesta care exist
ă
acuma, din Irak, cu o dimen-siune politic
ă
de fapt, se poart
ă
cu alt
ă
civiliza
ţ
ie, care n-are dimensiune politic
ă
, are dimensiunereligioas
ă
. O societate hipercivilizat
ă
masacreaz
ă
o civiliza
ţ
ie care este bazat
ă
pe tradi
ţ
ie, iarlumea nu trage concluzii din chestia asta.
Lumea gânde
ş
te în termenii care i se dau
. Se spunec
ă
lumea musulman
ă
trebuie s
ă
fie democratizat
ă
. De ce nu se pune problema
ş
i altfel?
S
ă
fiel
ă
sa
ţ
i a
ş
a cum sunt!
Nu a
ţ
i verificat chiar atât de bine democra
ţ
ia asta.Democra
ţ
ia noi o punem întotdeauna într-o gard
ă
, în sensul c
ă
e forma care creeaz
ă
, câtde cât, s
ă
zicem, un echilibru, dar uita
ţ
i ce dezastru este în România cu aceast
ă
 
form
ă
mimetic
ă
 de democra
ţ
ie
. Deci democra
ţ
ia în România este fardul pe care
ş
i l-a tras securitatea pe fa
ţă
,mimând forme occidentale,
ş
i, de fapt, pe dedesubt este un ghetou. S-a trecut de la gr
ă
dinazoologic
ă
unde st
ă
team to
ţ
i într-o celul
ă
, la jungl
ă
 
ş
i acum se exerseaz
ă
vân
ă
toarea la liber. – 
Bine, dar noi am mimat întotdeauna cu dezinvoltur 
ă 
 , de când ne 
ş 
tim.Dan Puric 
: Da, dar am mimat
ş
i lucruri bune. De data aceasta, nu mai este România lui Titu Maiorescu, care lua forme f 
ă
r
ă
fond.
Ş
i bine a fost c
ă
au luat forme f 
ă
r
ă
fond, pentru c
ă
 aducând formele s-a creat
ş
i fondul. De data aceasta, s
ă
nu uit
ă
m, este o clas
ă
politic
ă
care vinedintr-un incubator comunist,
ş
i care
ş
tie c
ă
la mod
ă
este lucrul
ă
sta. Ei cu asta se legitimeaz
ă
înfa
ţ
a Europei. Românul nu tr
ă
ie
ş
te o stare de democra
ţ
ie. –  
Dar ei tr 
ă 
iesc 
ş 
i- 
ş 
i doresc s 
ă 
tr 
ă 
iasc 
ă 
o stare.D
 
an Puric 
: Cine, clasa politic
ă
?
 – 
 
Da.
 
Dan Puric 
: Nu, clasa politic
ă
nu tr
ă
ie
ş
te. Este o oligarhie financiar
ă
foarte bine organizat
ă
,dus
ă
în mafie economic
ă
. Ei coabiteaz
ă
cu forme de democra
ţ
ie sufocând poporul.
 – 
Ş 
i le doresc, oricum s-ar spune. Dac 
ă 
nu 
ş 
i-ar dori lucrul 
ă 
sta nu ar coabita.
9
of 00

Commenting has been disabled.