• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
Download
 
rdine/Ordini. Vechi/Noi. Ordinea cosmopolit
ă
 
Ordine/ordini
„Romanii, atât de preocupa
ţ
i de ordine, au caracterizat-o într-o formulare celebr
ă
:
Dispositio unius rei, post aliam, suo quemque loco colocatur 
 
−
ordinea este indicarea lucrurilor unul dup
ă
 altul astfel încât fiecare s
ă
fie la locul potrivit. Filosoful C. Noica dezvolt
ă
aceast
ă
idee: fiecarelucru aflat la locul lui înseamn
ă
c
ă
 
ş
i-a g 
ă
sit rostul. (…)
Suum cuique tribuere 
, a da fiec
ă
ruia dreptuls
ă
u, înseamn
ă
a rostui fiece drept pentru persoana potrivit
ă
cu el. Cicero însu
ş
i scria în
Despre oficii 
c
ă
 
ordinem sicut definiund: ordinem rerum actus et acomodatis locis 
, adic
ă
rânduirea lucrurilor înrostul lor pentru a le primi
ş
i amenaja în vederea acestei rânduieli. „Ordinea reprezint
ă
în acela
ş
itimp lucrul la locul lui
ş
i armonia care se degaj
ă
din aceast
ă
a
ş
ezare a lucrurilor potrivite pentru ale primi sau amenajate pentru a le a
ş
eza.”
1
 Se poate vorbi de diferite tipuri de
ordini sociale normative 
, constituite de diferite categorii denorme sociale: economic
ă
, juridic
ă
, politic
ă
, moral
ă
, religioas
ă
, etc. Într-o prezentare sistemic
ă
 fiecare
ordine normativ 
ă 
încorporeaz
ă
valori
ş
i conduite specifice
ş
i se afl
ă
în conexiune cu toatecelelalte
ordini normative 
, influen
ţ
ând
ş
i primind influen
ţ
e mijlocite
ş
i nemijlocite. Întregulconectiv reprezint
ă
 
ordinea normativ 
ă 
social 
ă 
.
2 
 
(v. G. Mihai, op. cit.).„Nu-i chiar atât de simplu s
ă
stabilim diferen
ţ
a specific
ă
a ordinii, gândit
ă
în termeniidreptului fa
ţă
de ideea de ordine, distan
ţ
area ei de ordinea moral
ă
, de aceea politic
ă
, de aceeaeconomic
ă
, în cadrul societ
ăţ
ii”– spune G. Mihai.
3
Este, credem noi, evident
ă
multiplicitatea, pluralitatea ordinilor existente în parcursistoric
ş
i extensie geografic
ă
. Variabilitatea tipurilor, formelor
ş
i modelelor acestor ordini este orealitate care, îns
ă
, nu ne poate spune, sau impune, veridicitatea uneia sau alteia, care veridicitate,nutrit
ă
dintru Adev 
ă
r, se descoper
ă
, cum altfel, decât printr-un act de credin
ţă
. Dincolo desuccesivitatea
ş
i/sau concomiten
ţ
a acestora, de ierarhizarea
ş
i/sau egalizarea lor, de preeminen
ţ
asuprafireasc
ă
, fireasc
ă
sau nefireasc
ă
a unora asupra altora, de conflictul (tacit sau explicit) saucoexisten
ţ
a pa
ş
nic
ă
(dar nu lipsit
ă
de tensiuni inerente), este indubitabil
ă
, ast
ă
zi, o necesar
ă
devoalare,o punere fa
ţă
în fa
ţă
a ordinilor diverse, prin modelele ce le întemeiaz
ă
, sus
ţ
in
ş
i motiveaz
ă
.
1
G. Mihai,
Fundamentele dreptului I-II 
, editura All Beck, Bucure
ş
ti, 2003, p. 253.
2
Cât prive
ş
te ordinea normativ 
ă
, aceasta este o ordine, pe de o parte, iar pe de alta, are o ordine. Dac
ă
ordineasocial
ă
presupune interdependen
ţ
a necesar
ă
– direct
ă
sau indirect
ă
– a fenomenelor sociale concomitente sausuccesive, iar dreptul este un fenomen social, atunci el este în aceast
ă
interdependen
ţă
necesar
ă
, direct
ă
sauindirect
ă
. Dac
ă
omul este agent al ordinii sociale,
ş
i accept
ă
m c
ă
el nu poate fi circumscris în/de fenomenelesociale atunci
ş
i ordinea social
ă
rezult
ă
c
ă
nu poate fi privit
ă
doar prin perspectiva fenomenelor sociale ci
ş
iprin prisma este-lui entit
ăţ
ilor ce o structureaz
ă
(v. G. Mihai, Fundamentele dreptului, editura All, 1998).
3
G. Mihai,
Fundamentele dreptului 
, editura All, 1998, p. 273. „De fapt, într-un fel va fi gândit
ă
ordinea Totalit
ăţ
ii,a Fiin
ţ
ei, sau a Universului, sau a Lumii, altfel, parc
ă
, ordinea societal
ă
, aceea natural
ă
, altfel ordinea juridic
ă
 ori moral
ă
, sub semnul (poate) al societ
ăţ
ii.”
196
 
Cu siguran
ţă
, nu este un argument suficient, nici necesar, ca
o ordine,
care se nume
ş
te pesine
nou 
ă 
 
ş 
i mondial 
ă 
 ,
s
ă
fie impus
ă
ca unic
ă
solu
ţ
ie de salvare a unei umanit
ăţ
i aflat
ă
într-o criz
ă
 identitar
ă
, într-o inevitabil
ă
vreme a cernerii.Instrumentalizarea
ideologic 
ă 
a
ordinii juridice,
a unei anume
ordini juridice 
, v 
ă
zut
ă
parc
ă
ca
onou 
ă 
Tabl 
ă 
de Legi 
,
 
este un proces c
ă
ruia îi suntem martori. R 
ă
mâne s
ă
fim
ş
i m
ă
rturisitori ai
 Adev 
ă 
rului ce ne face liberi,
 
ş
i care risipe
ş
te ideologiile de ieri, de azi, de mâine.
Ordine juridic
ă
. Ordini juridice
∗
 Jean-Louis Halperin vorbe
ş
te de apari
ţ
ia no
ţ
iunii de
ordine juridic 
ă 
în doctrinainterna
ţ
ionalist
ă
a secolului XIX,
ş
i spune c
ă
no
ţ
iunea de
ordine juridic 
ă 
apare în leg 
ă
tur
ă
cucontroversele dezvoltate în epoc
ă
asupra
naturii dreptului interna 
 ţ 
ional 
.
4
 Primii autori care au utilizat cuvântul
Rechtsordnung 
în domeniul dreptului interna
ţ
ional au pututafla, în aceast
ă
formulare, mijlocul de afirmare a caracterului juridic al rela
ţ
iilor dintre State,prioritatea normelor interna
ţ
ionale, mai mult decât un simplu fundament contractual – spuneHalperin.
5
  Adolf Lasson, în 1871, contest
ă
existen
ţ
a unui drept interna
ţ
ional. Pentru el, singureraporturile de for
ţă
 
ş
i de interese între state determin
ă
rela
ţ
iile interna
ţ
ionale. Lasson dezvolt
ă
 termenul de Rechtsordnung în System der Rechtsphilosophie, reluând teza independen
ţ
ei absolute
∗
Mul
ţ
umesc d-nei Ioana T
ă
nase pentru sprijinul generos
ş
i competent acordat în alegerea materialelorbibliografice pe care le-am folosit în alc
ă
tuirea acestui articol. Nu în ultimul rând îi mul
ţ
umesc pentrusugestiile consistente date orient
ă
rii actuale în aceast
ă
tematic
ă
a
ordinii 
. „Problema
ordinii 
, pe care legea edestinat
ă
s
ă
o garanteze, a cunoscut mai multe schimb
ă
ri în urma dezvolt
ă
rii
drepturilor omului.
Puterea public
ă
 nu mai este în slujba
ordinii publice 
în sens clasic, a dep
ăş
it
ş
i faza
social 
ă 
, ci în slujba unei ordini axate pedrepturile omului, deci a unei ordini care nu este neutr
ă
, ci opteaz
ă
pentru o concep
ţ
ie filozofico-moral
ă
 considerat
ă
universal
ă
. Un rol esen
ţ
ial în definirea acestei ordini
ş
i în rezolvarea conflictelor dintre drepturileconcurente o are judec
ă
torul constitu
ţ
ional sau interna
ţ
ional
ş
i, mai ales, Curtea de la Strasbourg careinterpreteaz
ă
semnifica
ţ
ia Conven
ţ
iei europene a drepturilor omului
ş
i care aduce în dreptul intern ointerpretare greu de contestat a fiec
ă
rui drept în parte (v. aspecte legate de articolul 9
ş
i 10 dar
ş
i demnitateapersoanei umane). De aceea nu putem ataca azi un subiect relativ la ordinea public
ă
/social
ă
f 
ă
r
ă
s
ă
vorbimdespre drepturile omului
ş
i despre judec
ă
torul care le interpreteaz
ă
«în mod creator »”.
4
 
Droits, Revue française de théorie, de philosophie et de culture juridiques 
, nr. 33, editura PUF, p. 42. Halperin crede c
ă
 Rechtsordnung este crea
ţ
ia epigonilor lui Kant, Hegel
ş
i Schelling, unul dintre ace
ş
tia fiind Friedrich JuliusStahl în a c
ă
rui
Filosofia dreptului 
din 1830 se face trecerea de la Rechtliche Ordnung la Rechtsordnung, dardifuziunea no
ţ
iunii Rechtsordnung avea s
ă
fie foarte lent
ă
între 1830
ş
i 1880. Ea se g 
ă
se
ş
te în doctrinainterna
ţ
ionalist
ă
de o manier
ă
echivoc
ă
la Heffter (1884), într-un mod declarat la Kaltenborn von Stachau(1847), penetrând
ş
i dreptul interna
ţ
ional privat prin von Bar (1862). Ea î
ş
i g 
ă
se
ş
te un renume cu marii autoriai doctrinei civiliste: Puchta care dezvolt
ă
forma rechtliche Ordnung în 1841, Windscheid care utilizeaz
ă
înmai multe rânduri expresia Rechtsordnung, Jhering care evoc
ă
ordinea juridic
ă
. (op.cit., p. 44) La sfâr
ş
itulsecolului XIX 
ş
i începutul sec. XX devine o folosire comun
ă
pentru Gierke, pentru Jellinek. În 1892 KarlBergbohm interogheaz
ă
expres asupra Rechtsordnung în terminologia juridic
ă
. În aceast
ă
perioad
ă
expresiagerman
ă
este tradus
ă
în alte limbi. În Italia interna
ţ
ionalistul Anzilotti vorbe
ş
te de ordinamento giuridico. ÎnFran
ţ
a
l’ordre juridique 
nu intr
ă
în uzajul curent înainte de 1914!
5
Pentru Heffter, invocarea unei ordini supreme ar putea fi providen
ţ
ial
ă
servind justificarea, prin mijlocul„regulator”al opiniei publice, a for
ţ
ei dreptului interna
ţ
ional în ciuda absen
ţ
ei puterii legislative care s
ă
seimpun
ă
statelor independente. Idee dezvoltat
ă
de Kalterborn:
la fiecare comunitate corespunde o ordinejuridic
ă
 
ş
i dac
ă
statul este institu
ţ
ia cea mai elevat
ă
a na
ţ
iunii, exist
ă
o ordine juridic
ă
superioar
ă
în sânulc
ă
ruia sunt vectorii principiilor subiective. Toat
ă
aceast
ă
formulare de aparen
ţă
modern
ă
– spune Halperin – nu este ceea ce constituie un salt calitativ în ceea ce prive
ş
te concep
ţ
ia dreptului interna
ţ
ional, c
ă
ci în absen
ţ
aunei reflexii inovatoare asupra surselor, nu se vede foarte bine la Kaltenborn care sunt regulile comune tuturorstatelor
ş
i care este fundamentul lor. Halperin, op.cit., p. 48.
197
 
a Statelor
ş
i absen
ţ
a obliga
ţ
iilor interna
ţ
ionale pozitive. Nu exist
ă
drept decât în interiorul statului,fiecare Stat regleaz
ă
ordinea sa juridic
ă
f 
ă
r
ă
s
ă
-i pese de celelalte. Astfel de teorii care neag 
ă
 pozitivitatea dreptului interna
ţ
ional sunt foarte discutate în anii urm
ă
tori în doctrina german
ă
.Halperin remarc
ă
faptul c
ă
expresia Rechtsordnung nu ocup
ă
un rol central în aceste dezbateri, eafiind ignorat
ă
 
ş
i de interna
ţ
ionali
ş
tii francezi care ap
ă
r
ă
prioritatea dreptului interna
ţ
ional.În ultimul deceniu al secolului XIX, autori ca Franz Kahn, Hugo Neumann, Beling în
ţ
eleg 
ordinea juridic 
ă 
na 
 ţ 
ional 
ă 
în completitudinea
ş
i exclusivitatea sa, extr
ă
gând argumente pentru arefuza ideea unei
ordini juridice supra-etatice 
.Concomitent, Zitelmann dezvolt
ă
conceptul de
ordine juridic 
ă 
pentru a afirma existen
ţ
aregulilor de drept interna
ţ
ional privat, operând mai presus de State
ş
i delimitând suveranitatea lorlegislativ 
ă
. Pentru Zitelmann, exist
ă
o
ordine juridic 
ă 
interna 
 ţ 
ional 
ă 
care impune statelor un num
ă
r dereguli
ş
i joac
ă
cel pu
ţ
in un rol subsidiar, în caz de lips
ă
a ordinilor interne. Un dualism al
ordinilor  juridice 
care se prezint
ă
sub forma a dou
ă
cercuri concentrice, care trebuia atenuat cu ajutoruldoctrinei interna
ţ
ionaliste
ş
i prin recursurile la no
ţ
iunea de ierarhie. (v. J – L. Halperin, op. cit.)Heinrich Triepel prezint
ă
un dualism exacerbat între
dreptul interna 
 ţ 
ional 
 
ş
i
dreptul intern 
f 
ă
r
ă
 s
ă
lase nici un loc subsidiarit
ăţ
ii
ş
i ierarhiei de norme.Halperin concluzioneaz
ă
c
ă
expresia Rechtsordnung a fost folosit
ă
de universali
ş
ti la fel debine ca
ş
i de particulari
ş
ti
ş
i c
ă
ea a servit atât perspectivei moniste
6
cât
ş
i celei dualiste. Dac
ă
 recurgerea la acest termen nou a putut s
ă
fie productiv 
ă
, el nu con
ţ
ine o alegere conceptual
ă
 puternic determinat
ă
– spune Halperin.Kelsen denun
ţă
ilogismul teoreticienilor duali
ş
ti, pe care îi acuz
ă
de refuzul subordon
ă
rii
ordinii  juridice na 
 ţ 
ionale 
dreptului interna
ţ
ional. O b
ă
nuial
ă
justificat
ă
în cazul lui Triepel, dar discutabil
ă
cuprivire la Zitelmann, afirm
ă
Halperin. Angajamentul lui Kelsen în favoarea monismului se asociaz
ă
 cu o aparent
ă
indiferen
ţă
când se vorbe
ş
te de alegerea între dou
ă
sisteme „egal admisibile”:monismul cu întâietatea
ordinii na 
 ţ 
ionale 
sau monismul cu întâietatea
dreptului interna 
 ţ 
ional 
.
7
Dac
ă
dorim s
ă
prezent
ă
m o vedere sintetic
ă
asupra chestiunilor legate de
ordinea juridic 
ă 
 ,
trebuie elucidate trei puncte: – care este natura exact
ă
a acestei ordini; – care sunt caracteristicile care se ata
ş
eaz
ă
fenomenului denumit
ordine juridic 
ă 
; – care sunt raporturile care se leag 
ă
între diferitele categorii de
ordini juridice,
c
ă
cipresupunem c
ă
exist
ă
diferite tipuri – crede Charles Leben.
8
 Acesta, examinând principalele doctrine ale
ordinii juridice,
vede dou
ă
tipuri de analiz
ă
înleg 
ă
tur
ă
cu aceast
ă
ordine:
 – 
analize normativiste, care consider
ă
c
ă
elementele constitutive ale acesteia sunt exclusiv norme; – analize non-normativiste, pentru care normativismul nu epuizeaz
ă
fenomenul ordiniijuridice.
9
 
6
Pentru autorii moni
ş
ti,
ş
i în particular pentru Kelsen,
ordinea societ 
ăţ 
ii interna 
 ţ 
ionale 
ş
i aceea a statelor formeaz
ă
osingur
ă
ordine unitar
ă
. Dou
ă
situa
ţ
ii sunt posibile: fie se consider
ă
c
ă
dreptul interna
ţ
ional este delegat de c
ă
treordinile etatice (monism cu întâietatea dreptului intern), fie se consider
ă
c
ă
 
ordinea juridic 
ă 
interna 
 ţ 
ional 
ă 
deleg 
ă
 
ordinile juridice etatice 
 
ş
i le este superioar
ă
(monism cu întâietatea dreptului interna
ţ
ional). Punctul de vedere adoptatde CJCE este c
ă
raporturile între ordinea juridic
ă
comunitar
ă
 
ş
i ordinile juridice ale statelor membre alecomunit
ăţ
ii este un exemplu de monism cu întâietatea ordinii juridice superioare, în spe
ţă
a sistemului comunitar.
7
Halperin, op. cit., p. 52.
8
 
Droits, Revue française de théorie, de philosophie et de culture juridiques 
, nr. 33, editura PUF, C. Leben, p. 19.
9
C. Leben vorbe
ş
te de ordini normativiste, ordini nonexclusiv normativiste
ş
i de ordini postnormativiste.
198
of 00

Commenting has been disabled.