pag 75

Coman & Ponta 2010 oameni"88.

,,O persoand are mai multe Sanse sdJie judecatd Si eondamnatd pentru uciderea unui singur om, decdt pentru uciderea a 100.000 de

Bourdon 2000

infiinlarea Curfii Penale Internafionale, prin adoptarea Statutului acesteia la finalul Conferinlei Plenipotenfiare de la Roma, din anul 1998, este un progres uriag in lunga lupti impotriva impunitilii celor care comit crime cu caracter internafional, crime care afecteazi insdgi
esenta

pag 8 (Pref)

umanit{ii.

76

secol care a inceput prin genocidul comis impotriva populaliei axmene din Turcia gi s-a incheiat prin inventarea unui nou termen ln vocabularul internalional -,purificare etric6" - de cdtre conducitorii politici din Fosta Yugoslavie qi din Rwanda. in aceste limitelemporale, Auschwitz este un alt tragic simboll 76 RASPUNDEREA iN INTERNATIoNAL UMANITAR imposibil de uitat sau ignorat. 76 RASPUNDEREA Or, fatd iN DREPTUL DREPTUL de aceasti realitate, INTERNATIoNAL in afarl de\ UMANITAR cei Irnptmitateu 12 conducitori nazigti condamnafi pedeapsa la capital5 la \ -ntr .jrtstilio - a constituit regtrla in aceastd rnaSi -- greu Irnptmitateu a mari constituit regtrla in aceastd rnaSi ntr se .jrtstilio Ni.irenberg, foarte pot gisi criminali traqi la rispunderelcric. au niciodatd adugi acuzafilor nici lcric. Nu Nu au fost fost adugi in in boxa boxa acuzafilor fiind nici responsabilii responsabilii pentru (cazul faptele lorniciodatd lui Slobodan Milosevic inh-un stadiu pentru qi masacrele deporldrile din lag[rele sovietice, pentru masacrele qi deporldrile din lag[rele sovietice, nici nici cei cei ai ai care nu ne permite tragerea unornici concluzii semnificative). Revoluliei Culturale din China, genocidului cei ai din CarnbodRevoluliei Culturale din China, nici cei ai genocidului din Carnbodgia, nici gia, 88 nici vinovalii vinovalii pentru pentru dispariliile dispariliile opozanlilor politici din opozanlilor politici America din America pentru de Sud, Josepentru dictaturile Ayala Lasso, sAngeroase pentru fost inalt din Caraibe, Comisar crimele ONU Drepturile Omului. de Sud, pentru dictaturile sAngeroase pentru din Caraibe, crimele rasiale Africa pentm de Sud san cele etnice din restul rasiale din din Africa de Sud san pentm cele etnice din restul conticontiI

Este suficient, pentru suslinerea afirmaliei anterioare, sE aruncdm o scurtd privire asupra istoriei justiliei penale internafionale, in special asupra evenimentelor tragice care au marcat secolul XX,

I --t

ob

--T --T
Partea Partea a a II-a II-a

77 77

76

nentului. crime, nu a pl5tit nimeni niciodatS. ca nentului. Pentru Pentru toate toate aceste aceste crime, nu a pl5tit nimeni niciodatS. $i $i ca un alt exernplu extrem de semnificativ, este de ardtat, fostul diccd un alt exernplu extrem de semnificativ, este de ardtat, cd fostul dictator a tator chilian generalul Pinoclret chilian Pinoclret a fost fost arestat arestat in in Marea Marea Britanie, Britanie, - generalul - instruc{ie judecltor in ba'za cererii unui de spaniol, in ba'za cererii unui judecltor de instruc{ie spaniol, dar dar irnpotriva irnpotriva vointei vointei autoritAtilor (care ar autoritAtilor chiliene chiliene (care ar fi fi trebuit trebuit sd intesd fie fie cele cele mai mai interesate in judecarea acestr"ria). resate in judecarea acestr"ria). Incercdnd Incercdnd s5 s5 cdutam cdutam explica{ii pentru realitSlile explica{ii pentru realitSlile incor-rtestabile incor-rtestabile prezentate mai poate sus, se constata cd un obstacol prezentate mai sus, se poate constata cd un obstacol rnajor rnajor intpotrit,u intpotrit,u justilie penald ideii fost principir"rl suveranitdlii ideii de de justilie penald internationald internationald a fost principir"rl a suveranitdlii nationale. nationale. In In anul anul 1933, 1933, atunci atunci cdnd cdnd Germania Germania a a fost fost interpelatd interpelatd in in cadrul cadrul Societdlii Societdlii Natiunilor, Natiunilor, referitor gi referitor la la tratamentul tratamentul aplicat aplicat evreilor evreilor gi la perla nepedepsirea nepedepsirea celor celor vinova{i gi sinistrLrl vinova{i de de abuzuri, abuzuri, faimosul faimosul gi sinistrLrl personaj care a fost Ministrul Propagandei Reichului - Josef Goebbels sonaj care a fost Ministrul Propagandei Reichului - Josef Goebbels a este stdpdn la el a rdspuns, rdspuns, in in mod qi cinic, mod lapidar lapidar qi cinic, cd cd ,,fiecare ,,fiecare este stdpdn la el acosd". Deqi exprimatd in rnod b^rutal, fraza citatd, expriml acosd". Deqi exprimatd in rnod b^rutal, fraza citatd, expriml conceptia conceptia justifiei penale. In mod tradilional, dreptul cle a pe,,suveranist6" a ,,suveranist6" a justifiei penale. In mod tradilional, dreptul cle a pedepsi prerogativa depsi este este prerogativa suveranului, suveranului, iar iar ideea ideea unui unui organism interorganism international qi independent irnparlial, posibilitatea care ar avea national independent qi irnparlial, care ar avea posibilitatea sI sI cocorecteze irnperfecfiunile sistemului national in cazLrrile cele mai grave, recteze irnperfecfiunile sistemului national in cazLrrile cele mai grave, care atenteazd, cltiar la esenfa ideii de umanitate, este foarte greu de care atenteazd, cltiar la esenfa ideii de umanitate, este foarte greu de acceptat, chiar gi pentrur cele pur totalitariste. Va acceptat, chiar gi pentrur alte alte conceptii conceptii decAt decAt cele pur totalitariste. Va fi extrem de interesant de urmlrit in ce rndsura evoluliile

qi crirnele, fie evident patle din din fac patle externe. fac interne sau sau externe. fie interne cd teroarea teroarea qi crirnele, evident cd a indelungatb mai cAt pentru men{inerea indispensabil arsenalul a indelungatb mai cAt pentru men{inerea arsenalul indispensabil atitudinea de explicat dificil mult mai pr-rterii. iu aparenld, Este insd, atitudinea de explicat pr-rterii. Este insd, iu aparenld, mult mai dificil unor experienle unor experienle chiar succesive succesive unor unele chiar democratice, unele unor sisteme sisteme democratice, dictatoriale at6tea Dacd at6tea grav mentalitatea colectivd. Dacd mentalitatea colectivd. marcat grav care au au marcat dictatoriale care in care democra{ia succede totalitarisrnllui, aleg calea iertdrii 9i state, state, in care democra{ia succede totalitarisrnllui, aleg calea iertdrii 9i judecdrii celor vinova{i a qi judecdrii celor vinova{i cea a a unndririi unndririi qi mai degrabd dec6t cea a uitdrii, uitdrii, mai degrabd dec6t (RornAnia bun fiind un pentru din trecut crimele in aceastd aceastd exemplu in pentru crimele din trecut (RornAnia fiind un bun exemplu politic. Intoarpe interesul principal in sebazeaz'a direclie), alegerea politic. Intoarpe interesul direclie), alegerea sebazeaz'a in principal albd, complet o alta, pentru a deschide istorie de cerea Lurei pagini cerea Lurei pagini de istorie pentru a deschide o alta, complet albd, rigorilor decAt aplicarea pare pare mai potrivitd la la debutul debutul democraliei, democraliei, decAt aplicarea rigorilor mai potrivitd justiliei conceplia ieri. Iar de impotriva crirninalilor justiliei impotriva crirninalilor de ieri. Iar conceplia conducdtorului conducdtorului mtui om se numeste sovietic conform cdreia cdreia ,,ucidereet I.V. Stalin, Stalin, conform sovietic I.V. ,,ucidereet mtui om se numeste se numeste politicd", pare crimd, milion de de oanteni oanteni se numeste politicd", pare unui milion crimd, iar iar uciderea uciderea unui putea sd credem la o priml decAt am mai mulli adepli a avea mult a avea mult mai mulli adepli decAt am putea sd credem la o priml privirc. privirc. Intrebarea poate se poate este dacd dacd se pttne iu iu mod mod stringent stringent este care se se pttne Intrebarea care istoric adevdrului restabilirea refuzAnd construri o democra{ie solidd, construri o democra{ie solidd, refuzAnd restabilirea adevdrului istoric gi ale victirnelor. Este grett de reagi ignorAnd de dreptate dreptate ale victirnelor. Este grett de reaignorAnd solicitdrile solicitdrile de (atunci cAnd aoeasta lizat justilie. Orice aoeasta iertare (atunci cAnd pace sociald Orice iertare iira justilie. lizat o o pace sociald iira de cauz6. Succein cunogtin!5 trebuie acordatd este acceptabila) este acceptabila) trebuie acordatd in cunogtin!5 de cauz6. Succeapoi arnnistie sau preferabilS ar fi astfel, adevir, justilie siunea siunea preferabilS ar fi astfel, adevir, justilie Ei Ei apoi arnnistie sau iertare, sub oricc fonnd. iertare, sub oricc fonnd. ldsarea sau acceptarea Este intema{ionale ldsarea sau acceptarea natura crimelor crimelor intema{ionale Este de de natura infracliuni, respectivele calificate sunt astfel unui Dacd sunt astfel calificate respectivele infracliuni, unui val val al al uitdrii. uitdrii. Dacd crime aceste persoana victimei, cd, dincolo de este datoritd faptului este datoritd faptului cd, dincolo de persoana victimei, aceste crime musulintregii umanit[1i. Annenii, evreii, bosniacii aduc atingere intregii umanit[1i. Annenii, evreii, bosniacii musuladuc atingere '' mani, pentru sirnplul motiv cb se etnicii tulsi at fost fost masacrali masacrali pentru sirnplul motiv cb se

mani, etnicii tulsi

at

--T --T

77 specificd a Uniunii Europene, vor influenla chiar gi acceptarea din ce in ce mai largd a ideii de drept internafional detrimentul patle din fac qi crirnele, interne sau externe.in fie penal cd teroarea evident Coman & Ponta 2010 penale" nationale. ,,suveranitdtii arsenalul indispensabil pentru men{inerea cAt mai indelungatb a 76 La aceastd conceplie filosofic-o-juridicd qi ideologicd, se adaugd 77 pr-rterii. Partea aEste II-a insd, iu aparenld, mult mai dificil de explicat atitudinea 77 rnotivatie eminamente politic6. o In regirnurilor cazul totalitare, este experienle unor chiar succesive unele democratice, 77 unor sisteme Partea a II-a patle din externe. fac interne saucolectivd. fie crirnele, evident cd teroarea at6tea Dacd grav mentalitatea marcat care au qi dictatoriale a indelungatb patle din mai fac cAt pentru externe. men{inerea qi interne sau indispensabil fie arsenalul crirnele, cd teroarea evident iertdrii state, in care democra{ia succede totalitarisrnllui, aleg calea 9i atitudinea a de explicat indelungatb dificil mai mult mai cAt pr-rterii. iu aparenld, pentru Este insd, men{inerea indispensabil judecdrii arsenalul celor vinova{i a uitdrii, mai degrabd dec6t cea a unndririi qi unor experienle atitudinea succesive deexemplu explicat unele dificil democratice, mult chiar mai unor sisteme pr-rterii. aparenld, Este insd, in aceastd (RornAnia bun fiind un pentru diniu trecut crimele at6tea Dacd experienle grav colectivd. unor mentalitatea marcat unele chiar succesive care au dictatoriale democratice, unor sisteme politic. Intoarpe interesul in principal sebazeaz'a direclie), alegerea iertdrii Dacd at6tea grav succede totalitarisrnllui, mentalitatea care democra{ia marcat state, in care au 9i dictatoriale albd, complet o aleg alta,calea pentru a deschidecolectivd. pagini istorie de cerea Lurei judecdrii vinova{i qi celor iertdrii aleg calea cea a unndririi mai dec6t a uitdrii, degrabd succede totalitarisrnllui, in care democra{ia state, 9i rigorilor decAt aplicarea pare potrivitd la debutul democraliei, mai judecdrii in aceastd vinova{i (RornAnia bun exemplu qi celor fiind un pentru din crirninalilor trecut cea de a unndririi crimele mai degrabd dec6t a uitdrii, justiliei conducdtorului conceplia ieri. Iar impotriva politic. Intoarpe interesul in aceastd principal in (RornAnia bun exemplu sebazeaz'a fiind un direclie), alegerea pentru din trecut crimele se numeste sovietic I.V. Stalin, conform cdreia ,,ucidereet mtui om complet o alta, politic. Intoarpentru a deschide pe pagini istorie interesul de principal cerea Lurei in pare sebazeaz'a direclie), unui milion de oanteni se numeste politicd", albd, crimd, iaralegerea uciderea rigorilor albd, decAt aplicarea complet o alta, pare potrivitd laistorie debutul democraliei, pentru a deschide mai pagini de cerea Lurei putea sd credem la o priml decAt am mai mulli adepli a avea mult justiliei conducdtorului rigorilor decAt aplicarea de ieri. Iar conceplia impotriva pare potrivitd crirninalilor la debutul democraliei, mai privirc. se se numeste mtui justiliei conducdtorului conform cdreia ieri. Iar conceplia I.V. Stalin, demod sovietic 77 poate impotriva crirninalilor ,,ucidereet este om dacd stringent care se pttne iu Intrebarea pare politicd", se numeste mtui om se numeste milion de oanteni conform cdreia crimd, iar istoric I.V. Stalin, unui sovietic adevdrului restabilirea ,,ucidereet refuzAnd solidd, construri o uciderea democra{ie priml pare o la politicd", putea credem sd numeste decAt am se mai mulli adepli milion de oanteni a avea mult grett reaunui de crimd, iar uciderea Este gi ale victirnelor. de dreptate ignorAnd solicitdrile priml o la putea credem sd decAt am privirc. justilie. (atunci mai mulli adepli aoeasta a avea mult cAnd iertare Orice lizat o pace sociald iira poate se iu mod stringent este care se pttne Succeprivirc. cauz6. de dacd in cunogtin!5 trebuie acordatd este Intrebarea acceptabila) istoric poate adevdrului restabilirea se refuzAnd este dacd solidd, justilie pttne construri o democra{ie iu mod stringentEi apoi arnnistie sau care Intrebarea preferabilS arse fi astfel, adevir, siunea reaistoric Este grett de gi ignorAnd ale restabilirea victirnelor. adevdrului de dreptate refuzAnd solicitdrile solidd, construri o democra{ie fonnd. iertare, sub oricc justilie. (atunci aoeasta grett reacAnd de iertare Este Orice iira gi ale victirnelor. lizat o pace sociald de dreptate ignorAnd solicitdrile acceptarea ldsarea sau intema{ionale natura crimelor Este de Succejustilie. (atunci aoeasta de cauz6. cAnd in cunogtin!5 iertare pace Orice trebuie acordatd iirasunt este val acceptabila) lizat o sociald infracliuni, respectivele calificate Dacd astfel unui al uitdrii. justilie sau arnnistie Succeapoi cauz6. preferabilS ar cd, fi astfel, adevir, cunogtin!5 siunea crime trebuie acordatd aceste este acceptabila) persoana victimei, dein Ei de faptului dincolo datoritd justilie sau arnnistie apoi fonnd. preferabilS ar fi astfel, adevir, musuliertare, sub oricc bosniacii siunea evreii, Annenii, intregii umanit[1i. atingere aduc Ei acceptarea ldsarea sau intema{ionale ' mani, cb se natura crimelor motiv Este de fonnd. pentru sirnplul iertare, sub oricc fost masacrali tulsi at etnicii infracliuni, acceptarea respectivele ldsarea sau 77 calificate negatd de Dacd sunt astfel intema{ionale unui val al uitdrii. natura crimelor este astfel Este de astfel. Aparler-ren{a lor la umanitate , ndscuserd crime aceste persoana infracliuni, victimei, de respectivele indrept[liti faptului cd, dincolo calificate este val datoritd Dacd sunt astfel umanitate este unui al uitdrii. motiv intreaga lor. Din acest cltre asasinii bosniacii crime judecarea evreii, aceste Annenii, persoana In musulaceste intregii umanit[1i. victimei, atingere virtovali. aduc cd, dincolo prinde celor este datoritd solicite dreptate obligatd sdfaptului Ei ' aduc cb se motiv pentru sirnplul musulfost iuvoca, masacrali tulsi at Annenii, de oportunitate mani, etnicii intregii umanit[1i. pentru evreii, motivebosniacii atingere poate un stat nu condilii, negatd de ', mani, cb se este astfel motiv pentru sirnplul care lor la umanitate din Aparler-ren{a umanitdlii ndscuserd astfel. tulsi at fost masacrali irnpotriva politicd nalionald etnicii internd, suveranitatea este indrept[liti negatd de umanitate este astfel lor. Aparler-ren{a Din acest motiv la umanitate cltreparte. asasinii lor intreaga astfel. , ndscuserd face judecarea In aceste virtovali. indrept[liti celor este umanitate solicite dreptate caractemotiv intreaga sdlogico-juridicd o altd lor. Din acest mai stts, cltre asasinii celor ardtate a prin Unnare Ei obligatd judecarea de oportunitate In aceste pentru motive poate virtovali. iuvoca, este prin celor un stat nu condilii, menlionati, solicite dreptate trebuie obligatd sd care a acestor crime, ristic[ fundamental5 Ei care din umanitdlii justificd, irnpotriva de oportunitate politicd nalionald pentru motive internd, suveranitatea de poate iuvoca, se un stat nu statut condilii, unui asemeuea Acordarea . intprescriptibilitatea. politicd face parte. internd, suveranitatea nalionald irnpotriva umanitdlii din care Unnare logico-juridicd a celor ardtate mai stts, o altd caracteface parte. este menlionati, trebuie o altd caractecare mai stts, a acestor crime, ardtate ristic[ fundamental5 a celor Unnare logico-juridicd justificd, este se statut menlionati, de unui asemeuea Acordarea care trebuie acestor crime, intprescriptibilitatea. fundamental5 a . ristic[ . intprescriptibilitatea. Acordarea unui asemeuea statut se justificd, de
Partea a II-a

condilii, un stat nu poate iuvoca, pentru motive de oportunitate

politicd internd, suveranitatea nalionald irnpotriva umanitdlii din care
8 9

Unnare logico-juridicd a celor ardtate mai stts, o altd caracteristic[ fundamental5 a acestor crime, care trebuie menlionati, este . intprescriptibilitatea. Acordarea unui asemeuea statut se justificd, de

face parte.Bourdon

2000

rl

crimelor sdvdrSirii prin rnodul Si.frecvenla reguld acei scelerali core, de oportunitate motive condilii, un stat nu poate iuvoca, pentru fundamentale. pentru publicd. ntolivdin concept de siguranld lor, violeazd fiiregul care irnpotriva umanitdlii politicd nalionald suveranitatea Din internd, aceste rnotive, care transced suveranitdtii nafionale, o incenasasinii, doar publici. inantici Ondvitorii, care lrebuie declarayi Coman & Ponta 2010 jurisdicf face parte. ie penalI internationald, puteri dotat6 cu semnificative, sunl oriunde poatd fi externinali diatorii de profesie trebuieasd 77 o altd caractemai stts, celor ardtate Unnare compusd din logico-juridicd rnagistrafi independen{i fa1[ naliunile, de poate de origine. lara peripuniind in prinSi, toate deoarece atacd ultragiazd 78 este rl care trebuie judecarea a Si acestor crime,lNrBRNaTroNarristic[ fundamental5 asigura qi pedepsirea responsabililor pentrumenlionati, comiterea unor 78siguranla RAspuNnoRnn n{) uMaNrtaR IIAS I' Ilor N I) Ii III.],A iN IN oREpruL DREPT UL INTERNATIONAL U MANITAR col conntnii". justificd, de se statut unui asemeuea Acordarea intprescriptibilitatea. intenra{ionale, chiar gi in lipsa unui sistem judiciar na{ional . crime In 1815, scriitorul Ei filosof'ul francez Joseph de Maistre anul asernenea, ()t'g(utizurcu atingerea (curn adusd sctu intregii necloritor" umanitSli, umanitatea se precizeaza il c()lrcL)l)utprin este in ori Statutul adoptat la unei ,.neputirtcios criminale internalionale in .jurisdiclii scria, referitor la Napoleon, c6: ,,ideea, promovcttd in principal de permanentd o notiune qi atemporalS Roma in rcplcsiunii 1998) pedepsirea qi nu putem in concepe acestor criminali. vetlc,r'cu ca sirnpla crimelor comise impotriva ginlilor. dreptului Un Anglia, de a-l judeca (pe Napoleon) de cdtre o adunare de deputayi trecere Pornind a uuei deperioade la aceste sd ofere5crirninalilor lrjcnlcncil fundarnentale, lribunal enuntate cu o toatd irnpunitate conurma de fitimp aidei compus rnembri, dintre care, doi de seduEuropei, esle extrem numili cle cdtre Jiecare din suveranii din qi vingerea absolutd buna-credintd necesard de necesitatea gi propus, dejusti{ie, rrrrrrriti dezideratului impnne, adevir restabilire qi se a valorilor dcfald beligeranli trei de statele neutre. Competenta tribunalului (tceasta cdtoare; ar Ji cea mai mare Si cea mui frumoasd iudecatd justificarea pentru qi rnai buna fundamentale. inlelegere a acestora, o scurtit viza incurcrimelor rdzboi, incdlcarea dispo.iudecarea dezocazie s-ar putea cu comise aceastd prin care a existal vreoduld inde istorie: siune in istoria crimelor internationale, Din aceste qi a rnotive, a destinului care autorilor transced ziliilor Conven(iei suveranitdtii nafionale, doar o de la Geneva din anul 1864. nrui Jiumoase principii ale Dreptului ginyilor Si, indiferent volta cele jurisdicf celor care au dorit sd-i tragd Moynier la rdspundere, qi a ceea ie penalI dar ce incearcd internationald, puteri dotat6 Dupd prim cu semnificative, un insucces, propunerea a reluat sa in cadrul ar rdmane ca un momenl deosebit de important tn cum s-er termina, justilie sd devind o reald intema{ionalb. compusd din independen{i Institutului fa1[ de lara poate origine. dernagistrafi Drept Nalional de la Carnbridge, darde izbit de s-a aceistorie " . judecarea asigura qi pedepsirea responsabililor pentru comiterea unor laqi insucces, jurisdic{iile obiectdndu-se proiectul cd nesocoteqte sdu La data de 24 aprilie 1863, pregedintele american Lincoln pro- rl crime intenra{ionale, chiar gi in lipsa unui sistem judiciar na{ional nationale. confonn instrucliuni armatei alnericatte", Primele de al clama forme institu(ionalizate de $ ,,Mannalul (curn sctu necloritor" precizeaza in ocupate Statutul adoptat la jurisdiclii ,.neputirtcios De atunci. ideea credrii penale unei se internationale a de annati pe rnarfiald aplicabilS teritoriile cbrLria legea era interna[ionala Roma in represiune 1998) pedepsirea in acestor criminali. preocupat, juridice in rnod pennaltent, qi cercurile politice. rdzboi", de reprim6nd at6t atdt la ocupali, c6t Ei la ocupan{i, ,,crimele Pornind 78 de la aceste idei fundarnentale, enuntate cu toatd conAstfel, prin Convenlia la Haga dinin anul 1907, s-a jurisdictie Ideea judeca de a constitui o de pentru de fel, noliunea universald, aincercat pe cele nSgtea, acest de drept comun. Se cAt gi qi vingerea buna-credintd necesard propus, dezideratului impnne, se instituirea unei internationale prize de maritirne", competentd ,,Cufti crimele care atenteazd cel mai mult la esen{a umanit6{ii, cu mult alte care avea sd fie de rdzboi", o no{iune fundamentalS .,crirne justificarea pentru qi rnai buna inlelegere a acestora, o scurtit incura se prollunta asupra capturdrii unei nave de citre oinfrac{iuni altd navd cu cuvinte acele fapte care vor progresiv fi al calificate pilon de bazdde gi dezvoltata unca in secolul XX, devenind sclrimbatd siuneintenralional instrdin. istoria crimelor internationale, a destinului autorilor qi a pavilion drept sau crime de naturd universald, este relativ veche, Dreotului Penal International actual. celorIncercarea care au dorit sd-i tragd la rdspundere, dar qi s-a a ceea ce incearcd de conceptualizare lui Moynier dovedit extrem nefiind insd deloc gi de a sustinutd realizdri puline foafte evolutii, noi avea sd concrete, cunoascd in continuare, secolul XIX justilie sd devind o reald intema{ionalb. de utild, stdnd la baza eforturilor internationale gi de elaborare putAnd ins[ adopcazuri fi menlionate in acest sens. qi incoerenfi, doar sd rezolve dorind caracterizate de empirism tare a Llnor couvenlii, care sd cuprindd minirne uorme obligatorii Conform 79 unor de surse istorice, prinm care de represiune intero sd evoce punctuale a incercat mornent. Primul situa{ii formd pentru statele implicate in conflicte militare. nalionald institzrlionalizatd, in qtiinlific cazul unei inc[lcdri regulilor a perspectivd, intr-o fonni mult mai organizatd asernenea Primele forme institu(ionalizate ai de $ internationale, jurisconsultul este mentionatd in secolul XV, rnoment in care Gustave Fran{a, elvelian coerenid,represiune in anul 1872, a fost, interna[ionala Austria, cantoanele gi Crucii elvetiene oragele libere din zona Rinului de a sdu demersului Moynier, fondatorii Roqii. Sursa unul dintre primelor Cristalizarea reglementdri interna$ 2.pus Sus l-au pe sub acuzare Pierre d'Hagenbach, Alsaciei senegal al jurisdictie Ideea judeca de publice, a constitui de cruzimea o in rnijlocul universald, pentru opiniei constituit-o oroarea produsd, a ale dreptului interna[ional umanitar qi [ionale Brigsaului, pentru qi masacrarea incendiu populaliei Bresachi, din qi crimele franco-prusac care in rdzboiului atenteazd crirnelor de rizboi comise timpul cel mai mult la esen{a umanit6{ii, cu alte un orag austriac, guvemator al cdrui fusese acvzat cd conis crinrc sI ,,umacuvinte atenueze acele fapte necesitdlii unui care sd ,,asau care vor sistem progresiv in{elegerea fide calificate ca infrac{iuni de 80 Convenliile internationale (22 avgvst la Geneva 1854) qi la de qi de clrept natttrul Si picioare cddaune acrime crilcat in legile divine urnune" drept intenralional Astfel, Moynier militare. inevitabilele ale conflictelor sau naturd nizeze" Si de universald, este relativ veche, Sankt Petersburg (11 decernbrie 1868) sunt primele acte de drept care, ulterior, qi executat. lade moafte nefiind insd a fost condarnnat sustinutd gi realizdri concrete, foafte puline ittterna{iorral, deloc care cuprind prevederi ?u favoarea ,,anrelioreirii situacazuri putAnd fi menlionate in acest sens. rnilil,arilor rdniyi pe ctimpul punea tle luptd". Se probletna ,,oteliei Conform unor surse istorice, prinm formd de represiune internttdrii pe cdt po,sibil ct culumitdtilor provocute de rdzhoi" gi se dorea nalionald institzrlionalizatd, in cazul unei inc[lcdri a regulilor interzicerea folosirii acelor arme care ,,erau contrare legilor umainternationale, este mentionatd in secolul XV, rnoment in care Fran{a, nit6fii". Sunt prirnele texte oficiale de drept international, care evoci Austria, cantoanele elvetiene gi oragele libere din zona Rinului de o anulne conciliere intre ,.necesitatea de a purt(t rdzbouie Si aceect de Sus l-au pus sub acuzare pe Pierre d'Hagenbach, senegal al Alsaciei ct respecla legile untctnitdlif', dacd nu {inem cont de eforturile, cu qi Brigsaului, pentru incendiu qi masacrarea populaliei din Bresachi, caracter strict religios, fbcute de Biserica Catolicd, incd din epoca un orag austriac, al cdrui guvemator fusese acvzat cd ,,a conis crinrc marii dezvoltdri acesteia (Conciliul de la Laterano, din anul I139 de clrept natttrul a Si cd a crilcat in picioare legile divine Si urnune" qi declara legii" fiilizarea arbaletelor sau a arcurilor, care ,,in aJara care, ulterior, qi executat. a fost condarnnat la moafte
I

II

l.

l.

comise pe teritoriul sdu nalional, trebuie exceptali de la aceastd reguld acei scelerali core, prin rnodul Si.frecvenla sdvdrSirii crimelor fiiregul concept de siguranld publicd. ntoliv pentru lor, violeazd Bourdon 2000 care lrebuie declarayi inantici publici. Ondvitorii, asasinii, incen9 diatorii de profesie trebuie sd poatd fi externinali oriunde sunl 10 prinSi, deoarece atacd Si ultragiazd toate naliunile, puniind in peri79 Partea 81 Parteaa II-ct a II-a col siguranla lor conntnii". ginlilor dreptului sau prir-rcipiile In anul lucrarea sa ,"Dreptul Maistre de llatural", parcd epoca armefrancez Joseph puneau In 1815, filosof'ul in pericol rnulte vie{i omeneqti, anticipAnd scriitorul Ei jurist c6'. ,dacd afinna Vattel in principal publicatd 1758, vestitul Jean in anul de promovcttd la in Napoleon, c6: ,,ideea, scria, lor dereferitor distmgere rnasd!). ju,stilia crimele Iadeputayi sd o se limiteze in general din.fiecare stat qi respectiv, (pe adunare de din de cdtre Anglia, de a-l judeca Napoleon) 29 iulie 1899 la trebuie Haga din Convenliile de aceastd de la exceptali pe trebuie seducomise teritoriul sdu nalional, extrem de Europei, esle idei, oblidin prevlzut, acestor numili cle cdtre suveranii in continuarea l8 octornbrie 1907, au Jiecare crimelor (tceasta sdvdrSirii prin reguld core, acei scelerali qi beligeranyii sd mai rnodul mare cea mui populalict cdtoare; ar Ji cea ga{ia, clriar pe tirnp civild de rdzboi, Si.frecvenla iudecatd Si frumoasd ,,ca pentru publicd. ntoliv putea dezfiiregul concept de siguranld lor, violeazd ocazie s-ar cu aceastd a$a cum care a existal vreoduld in istorie: protejuli principiile Ginyilor, rdntdnd, Dreptului tottrgi, de incenasasinii, ginyilor publici. inantici Ondvitorii, principii care lrebuie nrui declarayi ale Dreptului din volta cele civilizate, naliunile acestea rezuhd din practicile stabilite tntre Si, indiferent Jiumoase sunl oriunde poatd externinali de important profesie momenl deosebit diatorii de trebuie sd s-er termina, ar ca un pttblicd". cum de Ideea umanitard, tn legile din con;tiin{a umanitdlii fi Sirdmane " puniind militare, in periprinSi, naliunile, deoarece atacd Si ultragiazd istorie . protec{ie conflictelor civile, chiar toate in timpul a populaliei propregedintele col siguranla lor conntnii". La data de 24 aprilie 1863, impulsioneze urma sd Lincoln avea sd oblind o acceptare cvasiunanimd Eiamerican Maistre de confonn francez Josephin In ,,Mannalul instrucliuni armatei alnericatte", anul scriitorul de al clama domeniu. norne internalionale activitatea de1815, codificare a primelor Ei filosof'ul de de annati promovcttd in principal pe teritoriile ocupate referitor la se Napoleon, c6:cle cbrLria legea era aplicabilS scria,in intr-o poate punerea dacd bazelor, chiar ,,ideea, acestrnarfiald fel, vorbi 13 deputayi (pe adunare de rdzboi", de cdtre o ,,crimele reprim6nd at6t Anglia, de a-l judeca Napoleon) la ocupali, c6t Ei ocupan{i, atdt numi Dreptul International forrnd ernbrionard, a la ceea ce se va ulterior (text) seduextrem de de Europei, esle fel, noliunea din gi pe nSgtea, in acest numili clecele cdtre pe de drept comun. Se care cAt care obligaliile Umanitar, acea ramuri desuveranii drept defineqte Jiecare (tceasta mui sd fie mult mai mare cea care avea cdtoare; ar cea no{iune trebuie de rdzboi", o fundamentalS politici ai acestora, la statele, cu referire speciald conducdtorii .,crirne Si frumoasd iudecatd Ji putea dezal pilon de bazd ocazie s-ar desligurdrii gi dezvoltata un cule aceastd in secolul XX, devenind care vreoduld intrebuie istorie:sd sclrimbatd respecte itr cursul sd Eia leexistal asume Ei pe care ginyilor indiferent principii Dreptului gi nrui Dreotului International actual. volta cele Penal a peale conflictelor rnilitare, fondate existen{a unor legi imanente Si, Jiumoase tn evolutii, denoi important momenl deosebit XIX sduniversal. cunoascd s-er termina, arsecolul rdmane ca unavea in continuare, cum qi protejate pe plan unor valori recnnoscute ". rezolve sd qi incoerenfi, dorind prima istorie caracterizate ins[ de empirism apare in doar istorie 13 conventii, Ulterior adoptdrii acestorqi proo sd evoce pregedintele a incercat Lincoln 1863, american de mornent. Primul care La punctuale data de 24 aprilie situa{ii de tip prctcticd, responsabilitSli in invocd ideea unei sitttalie care se qtiinlific perspectivd, confonn intr-o fonni al mult mai organizatd asernenea instrucliuni armatei alnericatte", de aveftismentelor la data clama adresate E,ste cazul interna{ionale, universal. ai ,,Mannalul jurisconsultul Gustave elvelian de annati coerenid, fost, in era anul 1872, pe referitor a l9l5 rnarfiald aplicabilS teritoriile cbrLria laocupate masacrele comise Imperiului de l8 legea mai Otornan, a sdu demersului rdzboi", Moynier, Crucii Roqii.at6t Sursa de unul dintre reprim6nd guvernele Marii la ocupali, c6t Ei fondatorii laannene. ocupan{i, atdt impotriva popula{iei aceastd ocazie, Cu ,,crimele publice, produsd, de cruzimea de in rnijlocul opiniei fel, noliunea constituit-o oroarea gi pe nSgtea, in acest de drept comun. Se qi responsabili, cAt cele ii considerd Britanii, Rusiei Fran{ei aten{ioneazi cd qi franco-prusac infundamentalS rdzboiului crirnelor de rizboi comise timpul sd fie mult care avea no{iune de rdzboi", o personal, pe guvernullli de crimele fiecare membrii otoman, din .,crirne 13 sI atenueze sau necesitdlii unui sistem care sd in{elegerea al pilon de bazd un in secolula XX, devenind efect ,,umasclrimbatd dezvoltata Ilrd Turcia. Averlismentul rdmas, in mod evident, comise in gi Astfel, Moynier militare. inevitabilele daune ale conflictelor nizeze" Dreotului Penal International actual. (ca qi majoritatea cov6rqitoare a acfiunilor de acest fel de pe parnoi XIX avea sd cunoascd in secolului continuare, secolul in evolutii, prima care alte cursul XX), dar este manifestare oficiald doar sd rezolve incoerenfi, dorind caracterizate ins[ empirism pe teritoriul lor sau state interuin fa{dde de crime ceqi nu sunt comise o punctuale incercat sd evoce de mornent. Primul care situa{ii proprii Lrniverirnpotriva invocAnd oa responsabilitate unor cetdteni perspectivd, intr-o fonniTratatul mult mai incheiat ai la asernenea puterii politice. la Sevres, qtiinlific sal5 a membrilor deorganizatd jurisconsultul Gustave elvelian coerenid, fost, 1920 in anul 1872, 230, inbaza articolul data de 10a august confinea o dispozilie sdu a demersului Moynier, fondatorii Crucii Roqii. fala justi{iei unul dintre cEreia puterile rnanifestau de Sursa a aduce'in aliate igi voinfa publice, produsd, de cruzimea o rnijlocul masacrelor, opiniei persoanele oroarea unnirind idee constituit-o responsabile de in comiterea qi franco-prusac rdzboiului crirnelor de rizboi comise in timpul prin Tratatul de Pace, incheiat cu similari celei deja preconizate sau sI a mai necesitdlii unui sistem care sd atenueze (vezi punctul Acest tratat nu,,umain{elegerea Germania in anul 1919 5 infra). Astfel, Moynier militare. inevitabilele daune ale conflictelor nizeze" fost niciodatd ratificat, ci doar inlocuit prin Tratatul de la Laussane

lor de distmgere in rnasd!). Convenliile de la Haga din 29 iulie 1899 qi respectiv, din puneau in pericol rnulte vie{i omeneqti, anticipAnd parcd epoca armel8 octornbrie 1907, au prevlzut, in continuarea acestor idei, obliComan &de Ponta 2010 in rnasd!). lor distmgere ga{ia, clriar pe tirnp de rdzboi, ,,ca populalict civild qi beligeranyii sd 81 Convenliile de la Haga din 29 iulie 1899 qi respectiv, din rdntdnd, tottrgi, protejuli de principiile Dreptului Ginyilor, a$a cum l8 octornbrie 1907, au prevlzut, in continuarea acestor idei, obliacestea rezuhd din practicile stabilite tntre naliunile civilizate, din ga{ia, clriar pe tirnp de rdzboi, ,,ca populalict civild qi beligeranyii sd legile umanitdlii Si din con;tiin{a pttblicd". Ideea umanitard, de cum protejuli rdntdnd, de principiile Dreptului Ginyilor, a$a protec{ietottrgi, civile, chiar in timpul conflictelor militare, a populaliei din civilizate, practicile naliunile acestea rezuhd din stabilite tntre avea sd oblind o acceptare cvasiunanimd Ei urma sd impulsioneze legile con;tiin{a pttblicd". Ideea umanitard, de umanitdlii Si din activitatea de codificare a primelor norne internalionale in domeniu. protec{ie a populaliei civile, chiar in timpul conflictelor militare, 81 in acest fel, se poate vorbi cle punerea bazelor, chiar dacd intr-o sd impulsioneze avea sd oblind o acceptare cvasiunanimd Ei urma International Dreptul forrnd ernbrionard, a ceea ce se va numi ulterior in domeniu. activitatea de codificare a primelor norne internalionale pe care Umanitar, acea ramuri de drept care defineqte obligaliile intr-o poate vorbi cle punereapolitici dacdtrebuie bazelor, chiar in acest fel, se ai acestora, la statele, cu referire speciald conducdtorii UMANITAR INTERNATIONAL iN DREPTUL RASPUNDEREA 82 International Dreptul forrnd ernbrionard, a ceea ce se va numi ulterior sd Ei le asume Ei pe care trebuie sd le respecte itr cursul desligurdrii pe care Umanitar, acea ramuri de drept care defineqte gi a t" pentru' generald pe existen{a legi imanente conflictelor rnilitare, fondate unor obligaliile contrd, o amnistie din care prevedea, din anul 1923, politici ai acestora, trebuie la statele, cu referire speciald conducdtorii pe1914-1922. plan universal. protejate O oarecare acliune ' unor valori perioada in comis crimeqi cei care au recnnoscute desligurdrii itr cursul sd Ei le asume Ei pe care trebuie sd le respecte qi prima conapare in istorie turceqti conventii, militare Ulterior adoptdrii tribunalele totuqi, loc, pe plan a avut,acestor nalional gi a pe existen{a legi crime imanente conflictelor rnilitare, fondate unor de tip pentru comise prctcticd, responsabilitSli unei sitttalie carecomandanli se invocd ideea militari inalli c61iva in damnAnd plan universal. unor valoriE,ste recnnoscute qi protejate pe interna{ionale, insd la data fiind adresate universal. propriei cazul aveftismentelor populalii in timpul rdzboiului, sentinlele impotriva apare in istorie qi prima conventii, Ulterior adoptdrii acestor in masacrele scurl timp. comise de mai l9l5 Imperiului Otornan, fiindreferitor eliberali la iar condamnalii mail8 mult formale, de tip prctcticd, in care se invocd ideea unei responsabilitSli sitttalie o Marii impotriva popula{iei aceastd ocazie, guvernele de setnnalat annene. Cu insd irnportant este Pe planul strict normativ, E,ste cazul aveftismentelor interna{ionale, adresate la data universal. qi responsabili, ii considerd naturd universal5 Britanii, Rusiei Fran{ei aten{ioneazi cd avdnd crimele primd c:ristalizure a unora dintre masacrele comise l8 mai Imperiului referitor la de l9l5 Otornan, inclupersonal, pe guvernullli de crimele fiecare membrii otoman, instanlelor interna{ionale, (care vor intra in competenla ulterior din guvernele Marii impotriva popula{iei aceastd ocazie, annene. Cu efect Ilrd1998). in Turcia. in la mod evident, Roma din anul comise a rdmas,de rezultate prin Tratatul Penale.Averlismentul siv a Curlii qi responsabili, ii considerd Britanii, Rusiei Fran{ei aten{ioneazi cd qi majoritatea pe par(ca itt 82 de acest fel rdzboi" cov6rqitoare a acfiunilor,.crimelor de de prin menlionarea licut inceputul a fost personal, pe crimele fiecare membrii otoman, de din in care alte primaguvernullli cursul secolului XX), dar este manifestare 1907. in din anul patia de la Hagaoficiald Converilii a cuprinsul celei cle efect Ilrd in Turcia. in mod evident, comise a rdmas, pe lor sau teritoriul state interuin fa{d Averlismentul de crime ce nu sunt ghsit locul celebra ,Clauzd qi-acomise interna{ional, acestui act Prearnbulul parqi pe (ca fel de acfiunilor de acest majoritatea cov6rqitoare a proprii Lrniverirnpotriva cetdteni invocAnd o responsabilitate unor care al Belgiei), uutne cu acest (iniliatd de reprezentantttl Marteus" - manifestare oficiald in care alte cursul secolului XX), dar politice. este prima incheiat la puterii sal5 membrilor Tratatul de la Sevres, cu ,principiile in conformitate statelor obligaliilor cereaainterpretarea pe teritoriul lor sau state interuin fa{d 1920 de crime ce nu sunt comisearticolul 230, inbaza 10 data de august confinea o dispozilie rezultd din uzanlele - naliunilor cit'ilizate, Dreptului gin(ilor, o$a cunt proprii Lrniverirnpotriva cetdteni invocAnd o responsabilitate unor - voinfa puterile fala cEreia igidin rnanifestau de a aduce'in aliate Si publice". Pe justi{iei aceastd conStiinlei exigenlele umanitdlii din legile incheiat la puterii politice. sal5 a membrilor Tratatul de la Sevres, o idee persoanele unnirind responsabile de comiterea masacrelor, construc{ie juridica se vor intemeia acliunile iutreprinse itnpotriva 230, inbaza 10 august 1920 articolul data de confinea o dispozilie - de cu preconizate prin ca Pace, incheiat similari celei deja Tratatul de anchetd comisiei ideea in anul 1915, Turciei conduc[torilor Ei de justi{iei puterile fala cEreia igi rnanifestau a aduce'in aliate voinfa a mai (vezi punctul tratat nu Germania in anul 1919 infra). Acest de a,,criminalilor la5 rispundere tragerea dorea ce-gi din anul 1919, o idee persoanele unnirind responsabile de comiterea masacrelor, prin la Laussane fost niciodatd ratificat, ci inlocuit Tratatul de doar rdzbo7". similari celei deja preconizate prin Tratatul de Pace, incheiat cu Germania in anul 1919 (vezi punctul 5 infra). Acest tratat nu a mai la Laussane fost niciodatd ratificat, cila inlocuit prin Tratatul de doar norme Primele Versailles. de $ 3. Tratatul

Bourdon 2000
13

13 14
Partea a II-a

83

incredibilele suferinle provocate atdt beligeran{ilor, cAt qi popula}iei civile, au generat ideea necesitdlii unui tip de justilie internafionalS. Este demn de remarcat gi cu aceastd ocazie cd evolulia normelor internationale a fost permanent qi propor{ional legat[ de creEterea percepliei colective a opiniei publice fa16 de dimensiunile tragediilor
la care asista.

15

prMnd rispunderea penali interna[ionali

juridic), prin invocarea existenlei unei morale internationale qi

Trei articole din Tratatul de la Versailles, respectiv art. 227, 228 229, au prevdzut, in premierd absolutd, instaurarea unei jttrisdiclii ;i internationale. menite s6-l judece pe fostul impdrat al Gerrnaniei Kaiserul Wilhelm al II-lea. Astfel, potrivit prevederilor articolului 227 al acelui Tratat, ,,Puterile Aliate Si cele Ascociate il acuzau public pe Wilhelm al Il-lea tle Hohenzollern, Jb,sl intpdrat german, de ofensd strpremd adusd tnoralei internalionale Ei autoritdlii sacre a tratatelor". Conform acelui afticol, ar fi trebuit constituit un Tribunal special pentru judecarea acuzatului, care sd fie compus din cinci judecitori, desemnati de c[tre ldrile invingitoare, respectiv Statele Unite ale Americii, Marea Britauie, Franfa, Italia qi Japonia. In acest sens, Puterile Aliate gi cele Asociate au fost de acord sd trirnitb o scrisoare Olandei, prin care si ceard extrSdarea fostului irnpdrat german, pentru a putea fi judecat. Chiar dacd aceasti dispozilie nu ficea referire dec6t la o anumiti crimd de rdzboi (gi aceea vag determinatd din punct de vedere
a

Prirnul pas mai hotdrdt gi cu un irnpact mult mai larg in congtiinla publicd, lbcut in vederea interneierii unei jurisdiclii interna{ionale, il constituie o anumitd prevedere a Tratatului de Pace, incheiat intre Puterile Aliate gi Asociate qi Germania, la Versailles, in data de 28 iunie 1919. Acest tratat a intrat in vigoare la data de l0 ianuarie 1920, iar Romdnia l-a ratificat la data de 14 septembrie 1920. Cu acea ocazie se constituia o comisie internulionald de

,
4

'J

responsabilitdlii pentru inchlcarea acesteia, se afirma prezenta unor norme universale care transced frontierelor nalionale qi care sunt superioare suveranitdfii statale. CAt despre persoanele acuzate c5 ar fi incSlcat legile 9i obice: iurile rdzboiului, Guvernul germall le-a recunoscut Puterilor Aliate qi Asociate, dreptr-rl de a le aduce pe acestea in fala tribunalelor militare, de a le extrdda la cererea acelor Puteri qi de a preda toate documentele qi infonnatiile de orice fel, considerate necesare. In consecinf5, aqa cum am ardtat mai sus, puterile invingdtoare

'r' .:

':

Coman & Ponta 2010

t"
82 83

Tratatul de la Versailles. Primele norme Partea a II-a prMnd rispunderea penali interna[ionali 83
$ 3.
14

crimd de rdzboi (gi aceea vag determinatd din punct de vedere juridic), prin invocarea existenlei unei morale internationale qi a
responsabilitdlii pentru inchlcarea acesteia, se afirma prezenta unor Bourdon 2000 norme universale care transced frontierelor nalionale qi care sunt superioare suveranitdfii statale. CAt despre persoanele acuzate c5 ar fi incSlcat legile 9i obice: iurile rdzboiului, Guvernul germall le-a recunoscut Puterilor Aliate qi Asociate, dreptr-rl de a le aduce pe acestea in fala tribunalelor militare, de a le extrdda la cererea acelor Puteri qi de a preda toate docu- 'r' .: mentele qi infonnatiile de orice fel, considerate necesare. In consecinf5, aqa cum am ardtat mai sus, puterile invingdtoare au instituit o Cornisie Internalionald de Anchetd privind responsabilitatea autorilor de rdzboi, care a investigat 20.000 de cazuri qi 85 Pu'tea a II-a care a gdsit 896 de ofi1eri responsabili pentru crirne de rdzboi. , Dincolo de lipsa efectelor concrete, este incontestabil cd in acest , fel, un prim pas, chiar tirnid, a fost frcut in ceea ce priveqte elaborarea conceptuali a unei justilii internationale, chiar dacd acesta a fost irnediat anihilat de lipsa voin{ei realizdrii in practic[ a dezideratelor enun{ate. Aqadar este de remarcat ch referirea la rnorald gi la jurisdicfie internalional6 a constituit la acel moment, in mod esenlial, o expresie a logicii invingdtorului care are nevoie de normele de drept pentru a-qi justifica alte acfiuni. Astfel, prima manifestare, in sensnl afirmdrii justiliei intema{ionale, era rnult mai mult fructul dorinlei {drilor care cAgtigaserd rdzboiul de a-gi afirrna suprema{ia politicd qi militari, decAt al cristalizdrii unei congtiinle colective care sd impund necesitatea gdsirii unui rdspuns la crimele interna{ionale printr-un sistem nonnativ qijudiciar de aceeagi naturS.

qi popula}iei larg in cAtmai incredibilele provocate atdt un beligeran{ilor, gi cu suferinle irnpact mult mai hotdrdt Prirnul pas justilie jurisdiclii internafionalS. interde civile, generat unui tip unei au ideea necesitdlii interneierii in vederea publicd, lbcut congtiinla ' normelor evolulia de Pace, gi cd Tratatului Este ocazie a demn de remarcat cu aceastd prevedere o anumitd il constituie na{ionale, de creEterea in qi propor{ional legat[ internationale permanent qi Germania, la Versailles, a fost Aliate gi Asociate intre Puterile incheiat tragediilor de percepliei de dimensiunile la data publice fa16 vigoare colective in a opiniei Acest tratat a intrat data de 28 iunie 1919. la care asista. ianuarie 1920, iar Romdnia l-a ratificat la data de 14 septembrie l0 de art. 227, 228 respectiv internulionald Trei de la Versailles, articole din Tratatul o comisie se constituia 1920. acea ocazie Cu 'J jttrisdiclii c'ortti.se ctinre unor gruve unei prevdzut, in premierd absolutd, autorilorinstaurarea privhxl re,sponsabilitateu onchetd. ;i 229, au judece pe cu oGerrnaniei al uumit, care era internationale. fostul impdrat menite s6-l Mondial Rdzhoi in cursul Primului - conflict O rdzboaielor". pus tuturor Kaiserulnaivitate, a capdt Wilhelm al II-lea. care sublirna ,,rdzboiul 83 Partea aRASPUNDEREA II-a UMANITAR INTERNATIONAL iN DREPTUL 84 qi Tratat, conflictuh-ri acelui timpul 227 al in potrivit prevederilor atins Astfel, articolului plus, barbariei, nivelul datd in al pe public Wilhelm il acuzau Ascociate t" qi popula}iei ,,Puterile cAtlnternalional incredibilele provocate atdt beligeran{ilor, suferinle Si cele Tribunalului infiin{area totodatd, reclarnat, a Aliate Cornisia strpremd german, de ofensd Il-lea judecarea intpdrat tlegenerat Hohenzollern, internafionalS. civile, unui tip au ideea necesitdlii Jb,sl Wilhehn al qi de pejustilie Kaiserul incluzAndu-l acuza{ilor, pentru a tratatelor". sacre adusd tnoralei internalionale autoritdlii normelor evolulia gi cd Este ocazie demn de remarcat cu aceastd Ei pentru ,,crimd supremii impotriva pdcii". '/- II-lea,Conform special Tribunal un fi constituit acelui ar trebuit afticol, de qi propor{ional legat[ internationale permanent a fost ctt m5sttri, Multe state s-au opus cu fermitate unei asemenea creEterea judecitori, pentru judecarea cinci din sd fie compus acuzatului, care tragediilor percepliei de dimensiunile publice fa16 colective aunui opiniei gef de stat intr-un tribunal internalional, privire la judecarea ale Statele Unite respectiv desemnati invingitoare, de a c[tre la care asista. ldrile nalionald precedent in legea fi ,,fdrd Si internaconsider6nd-o qi Americii, Japonia. Franfa, Italia Marea Britauie, art. 227, 228 respectiv Treisi de la Versailles, articole din Tratatul al suveranitdtii de bazd conceptului contradictorie lionald acord sd gi cele Asociate de au fost In acest sens, Puterile Aliate jttrisdiclii unei 229, instaurarea prevdzut, premierd au in absolutd, ;i nalionale". fostului prin ceard extrSdarea trirnitb si care scrisoare Olandei, judece a impdrat al Gerrnaniei internationale. pe fostul internamenite s6-l act de justi{ie real unui teutativd aceastd Prino urmare, judecat. irnpdrat german, pentru fi a putea irnpdratul Kaiserul nefiind Wilhelm al II-lea. ll-lea al wilhehn rnoartd, literd rdmas a lionala la ocare anumiti dec6t referire Chiar dacd nu ficea aceasti dispozilie Tratat, 227 Gertnatt, al acelui potrivit prevederilor se Astfel, articolului judecat, KaiserulLri extrddarea refuzAnd Olanda punct de vedere din crimd (gi de rdzboi vag determinatd aceea al pe public Wilhelm Aliate Ascociate ,,Puterile pe faptele ce i se irnputd utt sttut c[ acuzau sus{inAnd il sdu, teritoriul Si cele refugiase juridic), qi internationale prin unei morale invocarea existenlei strpremd german, de ofensd tltla Il-lea intpdrat tle Hohenzollern, alcs ci nici mai extrddare, in tratatele deJb,sl ,,acuzatorii" incriminate prezenta unor responsabilitdlii se afirma pentru acesteia, inchlcarea a tratatelor". sacre de adusd internalionale autoritdlii pullere in practicd rnisuri ferrne convingi s[ Ei ia fosttnoralei cu adevdrat au qi care sunt norme nalionale frontierelor universale care transced special Tribunal cel un fi constituit fiind Conform acelui ar trebuit Italia afticol, saLr Britanie Marea (farniliile din regale a deciziei lor superioare judecitori, suveranitdfii statale. judecarea pentru cinci din sd fie compus acuzatului, care perspectivd!). pulin ingrijorate de o asernenea obice: legile persoanele ar fi incSlcat CAtprivegte despre acuzate c5 ale Unite Statele 9i extrem respectiv desemnati a fost de c[tre 84 aceasta tribunale, celorlalte activitatea CAt ldrile invingitoare, qi Aliate Puterilor iurile germall le-a recunoscut rdzboiului, Guvernul qi Americii, Japonia. dispozilia Franfa, Italia pund la Marea Britauie, , de reclusd, deoarece guvernul german a reftzat sd militribunalelor Asociate, pe in fala le acestea dreptr-rl de a aduce acord sd gi fost de prrterile Asociate au In acest celeLa rAndul lor, nici sens, Puterile Aliate pe cei vinova{i. puterilor victorioase qi a toate docua preda tare, deo Puteri de le extrdda la cererea acelor a scrisoare fostului s6-i prin extrSdarea Germattia trirnitb si ceard forla care pentru Olandei, 'r' .: special nimic nu au {dcut invingdtoare qi necesare. mentele fel, infonnatiile de orice considerate judecat. irnpdrat german, putea fi circa a pe judece 896 prezurntivi crirninali de cei predea sau sa-i pentru puterile invingdtoare In mLrlpmindu-se consecinf5, maireferire sus, aqa cu cum am ardtat 'J Ca anumiti pacii. dec6t la o Chiar nu ficea gi dacd aceasti dispozilie reitlstaurarea militard victoria rdzboi, privind responinstituit Anchetd au de o Cornisie Internalionald redupunct de vedere in din crimd (gi cotrsta de rdzboi vag determinatd aceea care la un colnprolnis, ajuns urmare acestui fapt, s-a qi de de cazuri sabilitatea a investigat autorilor de rdzboi, care jtldecate juridic), qi a citre internationale prin morale existenlei s[ fie20.000 ce unei unnatt persoaue, lainvocarea 45 de listei cerea de rdzboi. gdsit 896 crirne care aSupremd responsabili de ofi1eri prezenta unor responsabilitdlii se afirma pentru acesteia, pentru inchlcarea la Leipzig. Germanb Curtea judecat qi care sunt a nalionale Leipzig frontierelordin universale care Suprem transced lnternafional 9i TribLrnalul Astfel, i-norme superioare suveranitdfii statale. numdr redus de vinovali pentru crimele in final, nn condarnnat. itt incSlcat,,ttevinovati", legile 9i obice: persoanele c5to!i ar fi CAt gi despre acuzate pe acuza!ii aproape i-a declarat, ,,I comise :) qi chiar Aliate Puterilor superiori. iurile germall le-a recunoscut rdzboiului, ofilerilor Guvernul ordinele .1 indeplinit cd au faptului , terneiul .,1 miliangrena{i tribunalelor reabilitafi Asociate, pe in fala le acestea chiar dreptr-rl de a aduce au fost elibera{i, odatd iceqtia, 9i mai mult, i l2 'r' .: numai preda toate docutare, Puteri qi Priu de a ururare, de apublica le extrdda la cererea acelor pe post de,,eroi in viala 9i martiri". 5 au aceqtia dintre judecali qi 6 qi necesare. numai mentele fel, infonnatiile de orice considerate la Leipzig ofi1eri germani au fost incarcerare puterile invingdtoare ani de de 3 consecinf5,la mai sus, aqa am ardtat pedeapsd maximd 'J o cum fostIn condatnnati

':

,1,

14 15
':

':

<

t< u'

I
r"l

la rnorald ch referirea de mai remarcat ratelor enun{ate. Aqadaraeste ln gi la atrocitdli. neimaginate, de sdvArqire celor condamnabile Cu aceasti ocazie, se stabilea infiinlarea unei ain Naliunilor ,,Comisii jurisdicfie esenlial, moment, mod la acel internalional6 a constituit INTERNATIONAL preda acuz(ttopdnd in miiinile ai capdtul lumii ti vor conducdtori rlor Lrt'm(lri la plus, faptul, c[ diferite state diverqi s-a confirmat Si Ei , (Jnite pentru descoperirea pedepsirea crimelor de rdzboi"e0. Chiar Si normele de nevoie de care are logicii invingdtorului o expresie a pace pentru . de alianfd, de rilor lor,pot a se dreptate"e2 fel de act interna{ional acestora8e. semna orice Jace termenul de a-qi Unite"el nu includea la acel moment decdt in , daci drept ,,Nafiuni justifica prima manifestare, pentru Astfel, alte acfiuni. momeut remarcat omului, faptul, cd lacd acel nu au crimele avut Este demnade aceste textenumai drepturilor dar sau de respectare qi Marea Alialii Occidentali SUA Britanie -era se poate aftma ci era justiliei - sd mult fructul mai afirmdrii sensnl cu incepdnd pdreau acestei Comisii. rdzboi intre inintema{ionale, competen{a nu au fost dublate de din moment cernult evident decAt o valoare de arhivd important ce dovedea qi decisd un pas pentru perioada o intenfie clar[ a-gi afirrna suprema{ia rdzboiul de care cAgtigaserd dorinlei la Interna[ional Tribunalul despre ge- I date incepe, insd, sd descopere 7944, umanitatea vaMilitar anul li {drilor politicl angajamentele asumate. de de a respecta de voinla postbelicS. ' nociclul L care colective qi unei de congtiinle politicd militari, decAt al cristalizdrii gi din Europae3 rnilioane evrei impotriva comis cu rnult violdrile hitleristd vacelor reugi depdqeascd Germania sicooptatd Niirenberg Ease qi In aceastd acliune a fost ulterior Uniunea Sovieticd. la crimele interna{ionale rdspuns necesitatea unui sd impund imponou cel de ,,crime fel se la un alt concept in acest va ajunge gdsirii co' a tratatelor", internalionale sfinte adLtse ,,ntoralei Si respectdrii Prin Declaralia solemnd adoptatd la Moscova,la data de 30 octom* qijudiciar naturS. printr-un de aceeagi sistem nonnativ ductive Cons iderayii intro avansate pune conceptuale Astfel, se vor bazele triva umanitatii". in epoca militaristi a Kaiserului Wilhelm al Il-lea. Prevederi ale ale mise 1943, : brie in numele celor trei mari state aliate, se ardta in mod 86 tratatelor perfecfionatd, lor in fbrma intemalionale" care, noliunii de pace, lungul timde-a malignd a oamenilor s-a dovedit, Liga Naliunilor, Imagina{ia internalionale, de angajamente ,,crirne explicit: guvernformat un armistiliu vafi acordat unui nou ,,cdnd i dreptul in in comgi mai tdrziu, gi incluse, o jumdtate deforme, secol fi vor gdsind incd nemaivdzute pului, noi a fi extrem de fertil6, gi popor, fi tot atAtea vor la preluate libertate independen{d al fiecdrui Germania, oricare va germani acesta, ofilerii sotdalii sau fi Si pentru Fosta Yugoslavie peten{a Internationale Tribunalelor Penale ln atrocitdli. gi gi mai neimaginate, de sdvArqire a celor condamnabile qi pur spre infr6ngerea '\ oficialii ignorate in cavalcada concepte simplu naziSti care sunt responsabili sau care Si-au dat consimq II-q Parteas-a qi a Cur{ii Penale ai Rwanda, ca conducdtori plus, faptul, c[Internationale. diferite state gi diverqi sdi, pe confirmat care 87 propriei naliuni condusd de Hitler distrugerea Eiacolilii la comiterea atrocitdlilor, masacrelor despre ldntdntul Si execuliilor de milioane a pace fafi de lumea intreagd a exterminirii Revelatia de alianfd, de pot fel de act interna{ional acestora8e. semna orice Ni.irenberg. pdcate ineliminare acuzalilor de lagrupuri ii va ldsa singuri boxa din rigurozitate care se cunoa$te, vor pe trimiside ln teritoriul cdrora au comis tipic teuton6, politice, frzich a unor fi ldrile autoritdtile religioase de citre nu au avut persoaue pe criterii rasiale, etnice sau cd aceste texte respectare a drepturilor omului, dar sau de internalionorme violdri ale celor mai elementare Aceste nenumdrate judecali abominabilele menlionate, a fi tn rasiale, religioase sau etnice, pentru necunoscute lumii civilizate nici mdcar fapte Si pedepsili reguli ctttttmiare celor mai elementare nu au fost dublate naziste, ca incdlcarea din moment ce evident decAt o de valoare de arhivd cnsalt politicd organizatd adevdrat[ sistematicd, nale vor fi dublate o Ei conformitate guvernele legile acelor de cdtre libere in gieliberate epoca cu invaziilor mongole pentru care omenirea va fi obligatl sd fdri, a dus la inleleprivind puftarea rdzboaielor de citre Germania, politicl angajamentele asumate. de a respecta de voinla din scrise aceste Liste posibile, vor tntocmite, cu toate detaliile de ' inventeze no{iunea pentru putea de referi a se la fapte de ldri. fi ,,genocid" 8r'Nu care sdo forme interna{ionald, cu rnult violdrile gel'ea credrii de justilie hitleristd va reugi depdqeascd necesitdlii Germania si I'rind unei in aceasta situatic. numai Germania cdtre toate interesate. De germanii asemenea, care au luat asemenea natur6. ldrile anchetd". co' detratatelor", forma inadecvatd a unei sirnple internalionale sfinte a depigeascd adLtse ,,ntoralei ,,comisii Si respectdrii 87 parte la Vor execuliile polonezi, tn masd ale ofilerilor impuS-parte fi, aqadar, incredibilele atrocitili comise ca chiar in prima Si Ia Prevederi ale al Il-lea. in epoca militaristi a Kaiserului Wilhelm mise carea ostatecilor greci olandezi, belgieni, norvegieni sau a celui de-al francezi, Doilea Rdzboi Mondial, care vor conduce Ei la rcalizarea Liga Naliunilor, pace, internalionale, de angajamente materiei tratatelor Sediul participat cei care pe au la masacrele comise tn Polonia teritoriile Acordului de la Saint James Palace, semnat la Londra in 1942. Si gideci, popor, fi anul tot a atAtea fiecdrui vor 1945, laUniunea libertate independen{d aladuSi dreptul fost indeplinite, la data cle 8 august fiind,Sovieticd Condiliile ocupate din vor la locul crimelor Cu aceasti ocazie, se stabilea infiinlarea fi S^i unei a Naliunilor ,,Comisii gi qi pur spre infr6ngerea ignorate in cavalcada concepte simplu gi pedepsirea privind marilor judeca\i unndrirea sernnat. la Londra, populayia pe in acel loc de,,Acordul cdtre Si pedepsireacare au martirizat-o. , (Jnite pentru descoperirea crimelor de rdzboi"e0.In Chiar gi pe sdi, care propriei Hitler acolilii naliuni condusd denu distrugerea prin care s-a ale Axei", ellropene r[zboi ai criminali acest pdnd ceide care, inPuterilor acest pdtat moment, cu Si termenul fel pdcate de Unite"el nu includea la acelmdinile moment Si-au decdt , daci ,,Nafiuni Ni.irenberg. in acuzalilor de la ii va ldsa singuri boxa din istorie rdmas in Interna{ional, Tribunal Militar instituirea unui hotdrAt sdnge nevinovat trebuie pedepsilise sd vor dacd vor comite qicd Stie Alialii Occidentali poate fi SUA Marea Britanie aftma ci era - care internalionorme violdri ale celor mai elementare Aceste nenumdrate judece crimisd de la Ntirenberg", numele de ,,Tribunalul sub similare. Deoarece este indubitabil puteri cd cele trei aliate ii pas important qi un pentru perioada fapte ce dovedea o intenfie INTERNATIONAL clar[ decisd UMANITAR iN DREPTTIL 88 vorRASPUNDEREA cn politicd organizatd adevdrat[ sistematicd, nale fi dublate de ocrime geograficd precisd. fdr6localizare erau nalii de rdzboi ale c6ror postbelicS. e0 patru invingdtoare, celor a reprezentat voin{a inlelegerea qistate preda acuz(ttoCare urma evident si la In aceastd pdnd in miiinile terminarea rdzboiului. acliune a fost ulterior capdtul lumii vor Uniunea Sovieticd. rlor Lrt'm(lri lafunc{ioneze Si ticooptatd 8r'Nu er I'rind in aceasta situatic. numai Germania Sovietice Republicilor Neavdnd ale Arnericii, Uniunea sensul dobdndit mai respectiv, Statele Unite tarziu. Prin . la Moscova,la data de 30 octom* rilor Declaralia lor, pentru solemnd a se Jaceadoptatd dreptate"e2 qi Irlandei de Nord al faptul, Marii Britanii 88 Regatul Unit : Socialiste, crimele brie Este 1943, momeut in numele celor cd la acelqi trei mari state aliate, senumai in mod demn de remarcat ardta subsumat gdseascd acceptabil, un compromis Franta, care au reuqit sd incepdnd cu guvernformat pdreau acestei Comisii. unsd armistiliu vafi acordat intre in competen{a unui nou in de rdzboi ,,cdnd i explicit: practicl principiile enunlate anterior. a pune in ideii de gedespre date Germania, oricare va germani incepe, insd, sd descopere acesta, ofilerii 7944, umanitatea va anul sotdalii sau fi Si '\ oficialii gi din Europae3 de evrei celor naziStiimpotriva care sunt responsabili nociclul comis sau care dat consimEase rnilioane Si-au impoe2 nou cel de fel la un alt influen{a concept la se comiterea in acest va ajunge masacrelor despre ldntdntul - Si execuliilor gi tonul alc deja,,crime specilice Este inatrocitdlilor, exprirnare eviclenti ale avansate pune conceptuale Astfel, se vorln bazele care cunoa$te, vor pe teritoriul triva se umanitatii". trimisi cdrora au comis Iosif Visarionovici Stalin. sovietic conducitorului fi ldrile o'-l'crmcnul ziarist amcrican inventat in 1944 de un judecali fiind anul lorSiperfecfionatd, abominabilele pentru pedepsili de: intemalionale" care, menlionate, noliunii de ,,crirne ain tn ..genocid" fapte fi fbrma gi Axei Europa sa Raphael Lemkin utilizat in cartea iuclaicd origine ,,I-egile jumdtate in comgi incluse, mai tdrziu,in conformitate guvernele o fdri, de secol cu legile acelor eliberate de cdtre libere vor fi preluate Ocupati". gi pentru Fosta Yugoslavie peten{a Internationale din aceste posibile, de Tribunalelor vor fi tntocmite, cu toate detaliile ldri. Liste Penale qi a Cur{ii Internationale. cdtre toate interesate. Penale De asemenea, germanii care au luat Rwanda, ca ldrile de parteRevelatia milioane a Si la execuliile polonezi, ca fafi tn demasd lumea intreagd a exterminirii ale ofilerilor Ia impuSautoritdtile carea religioase de citre ostatecilor greci persoaue pe criterii rasiale, etnice sau olandezi, belgieni, norvegieni sau francezi, Ei salt cei care au pe teritoriile reguliSictttttmiare la masacrele celor maicomise elementare tn Polonia naziste, caparticipat Ei incdlcarea a dus la inleleocupate din Uniunea puftarea Sovieticd Germania, vor aduSi la locul rdzboaielor de fi citre crimelor scrise privind S^i judeca\i populayia pe care care In sd in acel loc de cdtre interna{ionald, au martirizat-o. gel'ea necesitdlii credrii unei forme de justilie
85

asemenea natur6. ductive Cons iderayii introchiar prim pas, un tirnid, a fost frcut in ceea ce priveqte elabo, fel, fi, aqadar, Vor incredibilele atrocitili comise chiar in prima justilii chiar dacdparte acesta a internationale, rarea conceptuali a unei lungul timmalignd a oamenilor s-a dovedit, de-a Imagina{ia PENALE INTERNATIONALE INSTANTELE t< a celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, care vor conduce la rcalizarea u' Coman & Ponta 2010 practic[ innemaivdzute a deziderealizdrii anihilat de lipsa voin{ei fost gi gdsind incd pului, noi INTERNATIONAL forme, a irnediat fi extrem de fertil6, UMANITAR RASPUNDEREA iN DREPTTIL 88 Acordului de la Saint James DREPTULUI Palace, semnat la Londra in anul 1942. AD.HOC APARTINANN

l.

r"l

t< u'

brie 1943, celor trei mari state aliate, in mod ardta fi, numele aqadar, incredibilele parte Vorin atrocitili comise se chiar in prima explicit: guvernformat un armistiliu vafi acordat unui nou in ,,cdnd a celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, care vor conduce la rcalizarea i oricare va fi germani Bourdon 2000 acesta, ofilerii sau Acordului de la Saint James Palace, semnat la Londra in anul 1942. \ Germania, Si sotdalii Partea a II-a 89 ' oficialii naziSti ocazie, care sunt responsabili 15 sau care dat consimCu aceasti se stabilea infiinlarea unei Si-au a Naliunilor ,,Comisii Acordul cuprindea, in Si cadrul anexei,crimelor Statutul Tribunalului, care, la comiterea atrocitdlilor, masacrelor despre , (Jnite pentru pedepsirea descoperirea de rdzboi"e0. Chiar ldntdntul Si execuliilor prevedea jurisdiclie reguli de constituire, qi de de functionare a care se cunoa$te, vor pe trimisi ln teritoriul cdrora au comis daci termenul de Unite"el nu includea la moment acel decdt , fi ldrile ,,Nafiuni acestuia. judecali abominabilele pentru pedepsili menlionate, a tn qi Alialii Occidentali poate SUA Marea Britanie aftma ci era fapte fi - se Si a functionat Tribunalul Militar lnternalional declar[ la in conformitate guvernele cu legile acelor deNtirenberg cdtre important qi decisd un pas pentrulibere perioada ce dovedea o eliberate intenfie I fdri, perioada 20 noiembrie 1945 qi I octornbrie 1946, qi-a., datd la care din postbelicS. aceste ldri. Liste vor fi tntocmite, cu toate detaliile posibile, de incheiat lucrdrile Ei existenfa. cdtre toate De ulterior germanii qi Uniunea asemenea, care au In aceastd luat acliune a fost cooptatd Sovieticd. ldrile interesate. parte la Declaralia execuliile tn polonezi, ca Prin masd adoptatd ale ofilerilor solemnd Ia impuSla Moscova,la data 30 octom* Si de Sediul : brie carea 1943, Tribunolului ostatecilor greci in infrancezi, numele olandezi, celor trei belgieni, norvegieni mari state aliate, se mod sau Ei ardta S-a convenit ea sediul acestui Tribunal sd fie in oraqul participat cei care pe explicit: guvernformat au la masacrele 16 un armistiliu vafi acordat comise tn Polonia teritoriile unui nou in ,,cdnd Si i Niire^nberg. in Gennan ia. Germania, oricare va germani ocupate din Uniunea Sovieticd acesta, ofilerii vor aduSi la locul sotdalii sau crimelor fi Si fi S^i '\ oficialii prevederile In articolului 5 al acestui Statut era cuprinsd dispojudeca\i pe sau naziSti sunt populayia responsabili in acel loccare de cdtre care dat o consimcare au martirizat-o. In Si-au potrivit zifie, cdreia, caz de necesitate, determinati de numirul lacare, comiterea atrocitdlilor, acest pdndin masacrelor execuliilor despre cei in acest pdtat moment, nu Si-au mdinile cu ldntdntul Si fel Si mare proceselor, al puteau se gi infiinla alte tribunale, cu oau compocare se cunoa$te, vor sd pe teritoriul trimisi cdrora comis sdnge nevinovat trebuie pedepsili vor dacd vor comite fi ldrile Stie cdln fi nen{d, gi proceduri, cornpetentd identice prevdzute cu cele in Statut. judecali abominabilele pentru pedepsili menlionate, a similare. Deoarece este indubitabil puteri cd cele trei aliate ii tn fapte fi Si fapte
:
I ;

I
r"l

conformitate cu legile acelor fdri, eliberate de cdtre guvernele libere Structura Tribannlului Internatrional de Ia Niirenberg e0 din aceste Liste posibile, de vor fi Militar tntocmite, curdzboiului. toate detaliile Care urmaldri. evident si func{ioneze la terminarea er Tribunalul Militar International de la Niirenberg era compus din cdtre toate interesate. De germanii asemenea, care au luat Neavdnd sensul dobdndit mai tarziu. ldrile patru gi patru puteri cele patru mari parte membri la execuliile tn supleanli, masd ale reprezentAnd ofilerilor polonezi, ca Si Ia impuS16 invingdtoare in rdzboi, preEedintia acestuia fiind asiguratd pe rdnd de carea ostatecilor francezi, olandezi, belgieni, norvegieni Ei greci sau 17 cdtre unul dintre judecdtori, potrivit principiului rota{iei. cei care au participat la masacrele comise tn Polonia Si pe teritoriile Pentru descoperirea criminalilor de rizboi, efectuarea actelor de ocupate din Uniunea Sovieticd vor fi aduSi la locul crimelor S^i urmdrire penald, pregdtirea qi actului de acuzare sustinerea acestuia judeca\i in acel loc de cdtre populayia pe care au martirizat-o. In in fala Tribunalului, prevedea Statutul constituirea acest in acest pdtatCornisii moment, nu Si-au unei mdinile de cu fel Si cei care, pdnd qi instructie urmdrire a marilor criminali de rdzboi, compusd din sdnge nevinovat trebuie sd Stie cd vor fi pedepsili dacd vor comite reprezentanli ai Ministerului Public din cele semnatare ale ldri puteri cd patru cele trei aliate ii fapte similare. Deoarece este indubitabil Acordului. Partea a II-a 89 Hotdr6rile erau adoptate cu votul majoritdlii rnembrilor sdi, in e0 Care urma evident si func{ioneze la terminarea rdzboiului. Acordul cuprindea, cadrul anexei, Statutul Tribunalului, care, caz de prevalAndinmai er egalitate preqedintelui. pentru Prin urmare, a Neavdnd sensul dobdnditvotul tarziu. prevedea jurisdiclie reguli de constituire, qi de de functionare a se hotdri condarnnarea, judecdtori. era necesar votul a cel pulin trei acestuia. Tribunalului, prin care se constata vinovdjia inculpatului17 Hotdrdrea Tribunalul Militar lnternalional de la Ntirenberg a functionat Isau prin care era achitat de orice penalitdli, era, potrivit arlicolului 26in perioada 20definitivd noiembrie qi I octornbrie 1946, gi qi-a., datd la care al Statutului, gi 1945 nesusceptibild de revizuire trebuia sd fie
,
I ;

incheiat lucrdrile Ei existenfa. motivata.

Niire^nberg. in Gennan europene ia. numele ale Axei, a comis individual ruu .u.., ldrilor ,-n6nd in In prevederile articolului 5 al acestui Statut era cuprinsd o dispozifie, potrivit cdreia, in caz de necesitate, determinati de numirul mare al proceselor, se puteau infiinla gi alte tribunale, cu o componen{d, cornpetentd gi proceduri, identice cu cele prevdzute in Statut.

S-a convenit ea sediul Tribunal sd fie inacliooraquli judece orice Tribunalul era competent siacestui persoand care,

Sediul Tribunolului Competenla ratione personae o

Tribunalului

Structura Tribannlului Militar Internatrional de Ia Niirenberg Tribunalul Militar International de la Niirenberg era compus din

I I
I

-1"
-

de cdtre sub acuzate au fost puse 24 de persoane in final. al Consiliului pedepselor era qiincredinlatI Tribunalele de la Niirenberg Tokyo au fost Executarea acuzate,de inControl mod aceqtia, -l \ Dintre mai mari criminali de rdzboi. fiind cei procuror, ca pedepsele reduce sau qi modifica evident, ca fiind expresia invingdtorilor. Este la fel de dreptul deaa avea uneijusti{ii Alia{ilor, care judecali. 22 au fost pedepsei doar evident aplicarea Coman & ci Ponta 2010 cu moaftea a posteriori, pentru fapte insd ale agrava. I1rd aplicate, : s-a pronunlat, de la Internalional Militar Tribunalul comiterii lor nu erau reglementate inNtirenberg niciun intern de saucdtre acuzate sub act persoane 90 care la data au fost puse de in final. 24 printre care -l persoane, - 12 capitale la pedeapsa condamnAnd iuternational ca infractiuni, apare ca o solu{ie cel contestabild Dintre aceqtia, de pu{in rdzboi. mari criminali fiind cei mai procuror, ca Partea a II-er \ 3 pe viald -93 qi muncd silnicd la Ribbentrop, Jodljuridic. Cu toate acestea, este lird Keitel, Goering, din punct de au vedere strict niciun 22 fost judecali. doar Partea II-er a cd in -' iar 93 4 persoane, 10 gi 20momentul de ani - alte intre inchisoarea persoane, la dubiu faptul, aceste primei instanle istoric al pronunlat, ' ,,. ComandantulLri Suprern almarcheazd Forfelor Aliate, s-a respectiv, a generalului de la Ntirenberg Internalional Militar Tribunalul dispus achitarea. s-a privinla a 3 prin inculpali actiuni concrete care comunitatea na{iunilor s-a manifestat femr printre Mac Arthur, pentru prevedea singurul persoane, care se dreptul de care a o ',"', - 12 pedeapsa capitale la condamnAnd ComandantulLri generalului Suprern al Forfelor Aliate, respectiv, a judecbtorul Niirenberg, de la francez de Vabre, 90 in sensul justilii Donnedieu Henri instituirii penale unei internationale. 3 pe viald Partea rnodifica. a II-a silnicd la muncd Ribbentrop, 9l Jodl qipentru Keitel, Goering, Mac Arthur, prevedea singurul care se dreptul de a o Partea II-er a 93 pe introduse 91 cd se umanitilii irnpotriva crimele despre a spus Cu aceastd ocazie, politic, ,,au.fost dincolo de mesajul afirmd o serie -' in qi-a persoane, iar Tribunalul 4 Militar la Tokio gi alte de incheiat lucrdrile la data de ani 10 20 de intre f rnodifica. -a inchisoarea persoane, la ,,. preluate, qi de principii care vor fi modernizate adapdin spate ' ',"', cd pur au simplu provolatilizate tn cursul ftmclamentale Si fost Si l2 noiernbrie pedeapsa 1948, condamndnd la perqoane, iuqa capitald ComandantulLri generalului Suprern al Forfelor Aliate, respectiv, a achitarea. dispus s-a privinla a 3 inculpali $apte qi-a Tribunalul Militar la Tokio de incheiat lucrdrile la data de - inchisoare giAceastd penal tate ulterior carepe stau astdzi labaza dreptului internalional. cesului". apreciere reflect6 doar una dintre evidentele lipsuri la viald I de I persoane, iar persoane judecbtorul alte detdnfie.. la la Niirenberg, Mac Arthur, pentru prevedea de singurul francez care se dreptul de ao Vabre, Donnedieu Henri $apte l2 noiernbrie pedeapsa 1948, condamndnd la capitald $apte perqoane, prim principiu Un de menlionat, a$a rezultd cum el statuat dintoate qi neimpliniri ale Tribunalului la de Niirenberg. In fapt, in judecali Dacd in Germania au mai fost pe alli l5 000 de criminali introduse rnodifica. cd ,,au.fost umanitilii crimele despre pe a spus la inchisoare persoane, viald I irnpotriva I la iar alte persoane la detdnfie.. $apte activitatea Tribunalului de Niirenberg, este acela cd existd ointre condamndrile emise, nu a fost gi frcuti o diferenliere netd clard de rdzboi, de cdtre fiecare Aliat separat, in zona sa de ocupa{ie'o, in qi-a Tribunalul Militar Tokio de incheiat lucrdrile data de judecali Dacd inpenctld Germania au la mai fost allinornle l5 000 internadela criminali responsabilitate individuald tn unor fala crimele qi de rdzboi cele impotriva umanitdlii, prevda$a cum erau nu practic Japonia a mai existat instanfd, o altl autoritd{ile americane l2 noiernbrie 1948, fiecare condamndnd la pedeapsa perqoane, capitald de rdzboi, de cdtre Aliat separat, in zona de ocupa{ie'o, in I $apte indiferent de eventualele norme interne caresa ar contrazicd lionale, in Statut. i zute de ocupa{ie fdrd pentru optAnd, o conciliere, care a insemnat, pe la inchisoare persoane, viald I I ezitare, iar persoane alte la detdnfie.. nu practic Japonia a mai existat instanfd, o altl autoritd{ile americane $apte acest sistem - practic toate crimele comise de nazigti au fost ,,legijustilie Dincolo qijudecali 93 abandonarea ideii de toate neimplinirile de intemafionald. inconsecvenlele sale, activitatea Dacd inoptAnd, ,\ins[, Germania au mai fost alli l5 000 de criminali de fdrd pentru ezitare, o conciliere, care insemnat, a it-tocupa{ie tilne" conformitate cr"r legislalia germand existenti la acel mornent. Tribunalului de la Ntirenberg va reprezenta un moment de rdzboi, absolut de cdtreideii fiecare Aliat separat, in zona sa de ocupa{ie'o, in justilie ins[, abandonarea de intemafionald. in al cfoilea rAnd, s-a afirmat qi impus principiul cla imunitatea fundamental dezvoltarea gi practic odreptului internalionalea pentru Japonia nu a pentru mai existat instanfd, altl autoritd{ile americane datd cle sef de stat. de ministru. satr de orice altd derninv6[ate 3. Lec[ii din activitatea celor doui ; de calitatea $ ideea penalS de ocupa{ie fdrd de justilie optAnd, ezitare, pentru o conciliere, care a insemnat, internafionald. jurisdic[ii ad-hoc 3. Lec[ii inv6[ate din intemafionald. activitatea celor doui ins[, $ abandonarea ideii de justilie
I

17

17

Consacrarea juridicd a primei instanle permanente Editura Lumina Lex, 2003, Bucure5ti.
ea

lional pentru Extremul Orient, cunoscut ca Tribunalul de la Tokio, dupl sediul sdu, care a fost stabilit in acest orag. El a fost infiinlat in Sediul materiei condilii istorice asemdnitoare cu cele ale Tribunalului de la Bourdon 2000 Nlirenberges. infiinlarea acestui Tribunal a fost stabilitd in cuprinsul ,,Declarafiei de la Potsdam", din data de 26 iulie 1945, semnatd de Statele Sediul materiei ea infiinlarea acestui a fost stabilitd in cuprinsul ,,DeclaS-a vorbit chiar de unTribunal ,,Drept de la Ni.irenberg". e5de la Potsdam", rafiei data de 26 iulie Curtea 1945, Penald semnatd de Statele A se vedea Victor din Ponta, Daniela Coman, Internayionald.
din istoria justiliei
penale,

A se vedea Victor Ponta, Daniela Coman, Curtea Penald Internayionald. Consacrarea juridicd a primei instanle permanente din istoria justiliei penale, Editura Lumina Lex, 2003, Bucure5ti.

e5

S-a vorbit chiar de un ,,Drept de la Ni.irenberg".

17

:,f

93

..i

-l

\
93 94

-'

' ',"',

,,.

Tokyo au fost de acuzate, in mod la Tokio $ 2. Tribunalul Militar Interna[ional evident, ca fiind expresia uneijusti{ii a invingdtorilor. Este la fel de Lec[ii inv6[ate 3. din activitatea celor doui Tribunalele $ de la Niirenberg qi Tokyo au fost acuzate, in mod paralel Relativ in procesul pedepsei posteriori, cu gi evident ci aplicarea moaftea pentru de la puternic Ntirenberg cu a fapte jurisdic[ii evident, ca fiind expresia uneijusti{ii a invingdtorilor. Este la fel de ad-hoc influenlat care la data deaplicarea comiterii lor nu erau reglementate sistemul pedepsei adoptat qi in niciun act intern de acesta, igi va sau desfrgura activitatea evident ci moaftea pentru cu a posteriori, fapte judecarea iuternational qi ca infractiuni, pu{in Tribunalul Tribunalele la apare ca o solu{ie cel contestabild de la pentru de Niirenberg Tokyo fost Tokio, au acuzate, in mod criminalilor de rdzboi care la data comiterii lor nu erau reglementate in niciun act intern sau juridic. japonezi. punct evident, ca fiind expresia din de uneijusti{ii a invingdtorilor. Este la niciun fel vedere strict Cu toate acestea, lird este Este interesant de remarcat faptul, cd acesta din urmd nu de a iuternational ca infractiuni, apare ca o solu{ie cel pu{in contestabild pedepsei posteriori, evident ci aplicarea moaftea pentru dubiu faptul, cd aceste primei cu a fapte instanle marcheazd momentul istoric al fost printr-un juridic. constituit Acord al alialilor, printr-o ci este lirdsimpld din punct de vedere strict Cu toate acestea, niciun care lafaptul, actiuni prin care data comiterii lor nu erau reglementate concrete in niciun act intern comunitatea na{iunilor s-a manifestat sau femr Proclamalie generalului a dubiu cd aceste primei MacArthur instanle marcheazd momentul istoric Comandantul al $ef Militar, al justilii iuternational ca infractiuni, pu{in in instituirii apare ca o solu{ie cel contestabild sensul penale unei internationale. actiuni concrete prin care Forlelor comunitatea s-a manifestat de Ocupafie. femr Practic, acesta na{iunilor a funclionat ca o instan!6 juridic. punct din de vedere strict Cu toate acestea, lirdo niciun Cu aceastd ocazie, este dincolo de mesajul se justilii afirmd serie in sensul instituirii penale unei internationale. americand avdnd in acest fel, legitimitate gi o politic, chiar mai ,,exportat6", dubiu faptul, cd aceste primei principii instanle marcheazd momentul istoric preluate, qi al de care vor fi modernizate adapCu aceastd ocazie, politic, dincolo de mult mesajul se afirmddreptul o serie ftmclamentale contestabili, ca gi o semnificafie pentru mai redusd actiuni prin concrete gi care comunitatea na{iunilor s-aMilitar manifestat penal femr tate ulterior care stau astdzi labaza internalional. preluate, qi adapde principii care vor fidreptului modernizate penal internalional. Acesta este, de fapt, Tribunalul ftmclamentale Interna.-"-l justilii in instituirii sensul penale unei internationale. prim principiu Un de menlionat, a$a rezultd cum el statuat din gi penal internalional. tate ulterior care stau Orient, astdzi labaza dreptului pentru Extremul cunoscut ca Tribunalul de la Tokio, lional Cu aceastd ocazie, de politic, dincolo de mesajul se afirmd o serie activitatea Tribunalului de la Niirenberg, este acela cd existd o prim principiu Un menlionat, a$a cum elinfiinlat statuat din dupl sediul sdu, care a fost stabilit in acest orag. rezultd El a fost in principii Tribunalului preluate, qi de care vor fi modernizate adapresponsabilitate penctld individuald tn unor nornle internaactivitatea ftmclamentale de la Niirenberg, este acela cd existd o fala condilii istorice asemdnitoare cu cele ale Tribunalului de la gi care penal tate ulterior stau astdzi labaza dreptului internalional. indiferent de eventualele norme interne care ar contrazicd responsabilitate penctld individuald tn fala unor nornle internalionale, Nlirenberges. prim Un de menlionat, a$a interne rezultd cum el din practic acest sistem crimele comise de nazigti fost indiferent de toate eventualele norme care au ar statuat contrazicd ,,legi- principiu lionale, activitatea Tribunalului de la Niirenberg, este acela cd existd o germand tilne" conformitate legislalia cr"r existenti la acel mornent. practic acest it-t sistem toate crimele comise de nazigti au fost ,,legiSediul materiei responsabilitate penctld individuald tn unor nornle internaqi init-t cfoilea rAnd, principiul alconformitate s-a afirmat impus cla imunitatea germand tilne" legislalia fala cr"r existenti la acel mornent. uMANITAR INTERNATIoNAL iN oRnprut, nAsputloenna 94 infiinlarea indiferent de eventualele norme interne care ar contrazicd acestui Tribunal lionale, fost in de stabilitd cuprinsul datd deal calitatea cle deafirmat stat. a ministru. qi sef de satr orice altd dernin cfoilea rAnd, principiul s-a impus cla imunitatea ,,Declapractic acest sistem toate crimele comise de nazigti au fost rafiei de la Potsdam", ,,legidin data de 26 iulie 1945, semnatd de Statele - cle datd calitatea de tn stat. ministru. de satr de orice altd dernjustilii activatlt: interna{ionale unei lipsitd ctesef efect nitate, este J'aya germand existenti la acel mornent. tilne" it-t conformitate cr"r legislalia mult, aceast6 Mai de naturd universalS. Lrnor crime de sdvArqirea 000 numai rAnd, qi impus principiul cla imunitatea de citre ljniunea inl0 cfoilea Sovieticd al s-a afirmat "u calitate de conducdtor a fost considerati chiar un element agravant, ea vorbit S-a chiarcle decitre un ,,Drept de la l0 calitatea 000 numai datd de Ni.irenberg". de ljniunea de stat. ministru. satr de orice Sovieticd sef de dern"u jucat gi altd justificat comiterea in Curtea organizarea pe e5 de rolul deplin A se vedea Victor Ponta, Daniela Coman, Penald Internayionald.
"u
; i

ad-hoc l0 000 numai de citre ljniunea Sovieticd qi Tribunalele de la Niirenberg

jurisdic[ii

17 18

18

Partea a II-a

95

juridicd respectivelor crime. Consacrarea a primei instanle permanente din istoria justiliei penale, Editura Un Lumina Lex, 2003, Bucure5ti. principiu esenlial cel al inldturdrii exonerdrii de alt l0 000 numai de citre ljniunea este Sovieticd "u
rdspundere penald, in cazul ordinului superionilui tn cazul sdvdrSirii

In anul 1948, Adunarea Generali a ONU a invitat Comisia de Drept Interna{ional sI examineze oportunitatea credrii unui organ judiciar in domeniul penal, in special prin infiinlarea unei ,camere penale in cadrul Curyii Interna[ionale de Justille" (organism ONU. deja existent prin Carta adoptati in anul 1945). Aceastd idee a fost ulterior abandonati, din considerente primordial politice, in comunicatul de pres[ dat publicitdlii fiind afirmat cu ipocrizie c6: ,,au fost

Inaanul de Partea II-a 1948, Adunarea Generali a ONU a invitat Comisia 95 postbelice ale institu(iei rdspunderii Eaolugiile sI $ 4. Drept Interna{ional examineze oportunitatea credrii unui organ penale interna[ionale In anul 1948, Adunarea Generali a ONU a invitat Comisia de judiciar in penal, in domeniul special prin infiinlarea unei ,camere Coman & Ponta 2010 Drept Interna{ional sIde examineze oportunitatea unui organ (organism penale in cadrulcreat Curyii Interna[ionale de Justille" ONU. de la 94 Tribunale doui credrii activitatea celor Fenomenul -a judiciar in domeniul penal, prin in special infiinlarea unei ,camere prin deja existent Carta in anul 1945). Aceastd idee fost adoptati in Ni.irenberg qi Tokyo - ca qi ecoul st6rnit de acestea, art condus (organism penale in cadrul Curyii de Justille" ONU. primordial politice, ulterior in comuabandonati, din Interna[ionale considerente la adoptarea Unite a Naliunilor Generald Adunarea mod natural prin deja existent Carta in anul 1945). Aceastd idee a fost adoptati pres[ publicitdlii nicatul de nr.95111.12.1946, dat fiind afirmat cu ipocrizie c6: ,,au fost gi confirma de care aproba Rezoluliei ,,principiile primordial politice, ulterior in abandonati, din considerente comujurisdiclia qi reliefate procedura penald deosebirile existente intre din Adunare aceeaqi Mai mult, prezentate mai sus. la Ntirenberg" nicatul de pres[ dat publicitdlii fiind afirmat ipocrizie c6: fost ,,au putAnd potrivit diferite fi judecat astfelcu unor norme de a unui procesul de elaborare 1947, ldri, in anul declanga, Generald vaacuzatul Parteainexistente a II-a 95 jurisdiclia qi reliefate procedura penald deosebirile existente intre din potrivnice drept al Crirnelor in sa ori chiar legii acelui stat; de Din Iaru contra Pdcii, Securitdlii Si Umanititlii". _-Cod judecat astfel potrivit putAnd diferite ldri, acuzatul unor norme de asemenea, trebuie avute in fi care ar decurge din vedere jumitate de secol, in peste proiect finalizatgreutdlile nici nu a fost pdcate, acest 95 In anul 1948, Adunarea Generali a ONU a invitat Comisia de inexistente potrivnice drept incu ori chiar legii acelui stat; a;a de justiliei qi situalia in suplinit care, pentru asa deferi a-l obliga si Iaru un acuzat internalionale, alte instrumente de succes fiind insd Drept Interna{ional sI examineze oportunitatea credrii unui organ greutdlile asemenea, trebuie avute in care ar decurge din vedere pedeapsa, qi execute ar nevoie recurgi la fo4a aceasta fi sd se in continuare. judiciar fi prezentate cum vorin domeniul penal, in special prin infiinlarea unei ,camere situalia invoinfei care, pentru asdu...". deferi justiliei un acuzat qi a-l obliga si impotriva statului penale in cadrul Curyii Interna[ionale de Justille" (organism ONU. pedeapsa, qi execute ar nevoie recurgi la fo4a aceasta fi sd se gi Reprimarea Prevenirea Crimei de prin Carta pentru deja Autorii existentConven{iei in anul 1945). Aceastd idee a fost adoptati impotriva voinfei statului sdu...". (adoptatd la fost, Genocid data de 10 decembrie 1948) au de aseulterior abandonati, din considerente primordial politice, in comu95 pentru Prevenirea gi Reprimarea Autorii Conven{iei Crimei de jurisdiclii menea, convinqi necesitatea de existenlei pres[ dat publicitdlii nicatul de fiind afirmat unei cu ipocrizie c6: internafost ,,au (adoptatd la fost, Genocid data de 10 decembrie 1948) au de aseacest sens, a fost previzut ?n articolul VI al Convenliei ci fionale. qi procedura reliefateIn penald deosebirile existente intre jurisdiclia din menea, convinqi necesitatea internade comiterea existenlei unei jurisdiclii (noliune pentru genocid responsabilii crimei de at6t de diferite ldri, acuzatul putAnd fi judecat astfel potrivit unor norme de InatAt fost previzut acest a dezvoltati ?n articolul VI al Convenliei ci qi integratd penal) fionale. noud, desens, rapid in dreptul s[ fie inexistente potrivnice drept dar in Iaru sa ori chiar legii acelui stat; de pentru responsabilii comiterea crimei de genocid (noliune at6t de judecafi penali de c[tre o instan!6 internalionali. asemenea, trebuie avute in vedere greutdlile care ar decurge din qi integratd penal) noud, dar atAtexigen!6 de rapid a in dezvoltati dreptul nu s[ fie Aceastd in acel numai moment, o qi a-l obliga situalia in care, pentru asemnificat, deferi justiliei si un acuzat judecafi penali de c[tre o instan!6 internalionali. jurisdic{ie gi reafirmare a ideii de internafional6, dar a conceptualizat execute pedeapsa, ar fi nevoie sd se recurgi la fo4a qi aceasta Aceastd exigen!6 in acel nu numai a semnificat, moment, o qi progresiv principiul ?ntdrit competenlei universale, ardtAnd cd orice. impotriva voinfei statului sdu...". jurisdic{ie gi reafirmare a ideii de internafional6, dar a conceptualizat qi obligaJia gi Reprimarea pedepseascb Crimei pe autorii stat are dreptul s6-i urmireasci pentru Autorii Conven{iei Prevenirea gi de qi ?ntdrit progresiv principiul competenlei universale, ardtAnd cd orice. genocid, pe unui chiar daci aceast[ criml nu a fost comisd teritoriul Genocid (adoptatd la data de 10 decembrie 1948) au fost, de aseqi impotriva gi pedepseascb pe ocazie,^,, stat are dreptul sau s6-i urmireasci autorii 95 respectivei cetdlenilor acesteia. Cu aceeaqi {5ri obligaJia menea, convinqi necesitatea internade existenlei unei jurisdiclii genocid, pe unui chiar daci aceast[ crimla nu a fost comisdin teritoriul l s-au pus bazele ideii de obligativitate tuturor statelor a colabora sens, a fost previzut ?n articolul VI al Convenliei ci fionale. In acestsau respectivei impotriva cetdlenilor acesteia. Cu aceeaqi ocazie,^,, juridici gi pentru prevenirea gi {5ri a-gi acordapentru asistenla necesard comresponsabilii comiterea crimei de genocid (noliune at6t de s-au pus bazele ideii de obligativitate a tuturor statelor in a colabora l genocid. baterea crimei de noud, dar atAt de rapid dezvoltati qi integratd in dreptul penal) s[ fie juridici gi a-gi pentru acorda asistenla necesard compunere principiilor gi Mecanismul efectiv de in practicd a prevenirea de maii judecafi penali de c[tre o instan!6 internalionali. genocid. baterea crimei de sus nu fost insi privindl a mai inclus in textul final al Convenliei Aceastd exigen!6 a semnificat, in acel moment, nu numai o punere practicd aireversibil principiilor Mecanismul efectiv in moment, maii gi de Genocidul. Procesul era de ins6, in cele 4, acel reafirmare a ideii de jurisdic{ie internafional6, dar a gi conceptualizat sus nu fost insi privindl a mai inclus in textul final al Convenliei la Convenlii de Geneva din anul 1949, documente fundamentale alel qi ?ntdrit progresiv principiul competenlei universale, ardtAnd cd orice. gi cele 4, Genocidul. Procesul era ins6, in vor moment, ireversibil acelcuprinde Dreptului Internafional Umanitar, asemenea mecanisme, qi obligaJia gi pedepseascb pe autorii stat are dreptul s6-i urmireasci la Geneva din Convenlii de universald. anul 1949, documente fundamentale alell gi aplicarea de asistenfi acestor noi acte internagenocid, pe teritoriul unui chiar daci Dar aceast[ criml nu a fost comisd Dreptului Internafional Umanitar, vor cuprinde asemenea mecanisme, respectivei {5ri sau impotriva cetdlenilor acesteia. Cu aceeaqi ocazie,^,, de asistenfi universald. Dar gi aplicarea acestor noi acte interna- l s-au pus bazele ideii de obligativitate a tuturor statelor in a colabora l gi a-gi acorda asistenla juridici necesard pentru prevenirea gi combaterea crimei de genocid. Mecanismul efectiv de punere in practicd a principiilor de maii sus nu a mai fost insi inclus in textul final al Convenliei privindl Genocidul. Procesul era ins6, in acel moment, ireversibil gi cele 4, Convenlii de la Geneva din anul 1949, documente fundamentale alel Dreptului Internafional Umanitar, vor cuprinde asemenea mecanisme, de asistenfi universald. Dar gi aplicarea acestor noi acte interna- l
i
i
i

18

18

Bourdon unui genocid, chiar 2000 daci aceast[ criml nu a fost comisd pe teritoriul respectivei {5ri sau impotriva cetdlenilor acesteia. Cu aceeaqi ocazie,^,, s-au pus bazele ideii de obligativitate a tuturor statelor in a colabora l gi a-gi acorda asistenla juridici necesard pentru prevenirea gi combaterea crimei de genocid. Mecanismul efectiv de punere in practicd a principiilor de maii sus nu a mai fost insi inclus in textul final al Convenliei privindl Genocidul. Procesul era ins6, in acel moment, ireversibil gi cele 4, Convenlii de la Geneva din anul 1949, documente fundamentale alel Dreptului Internafional Umanitar, vor cuprinde asemenea mecanisme, de asistenfi universald. Dar gi aplicarea acestor noi acte interna- l
i

qi ?ntdrit progresiv principiul competenlei universale, ardtAnd cd orice. stat are dreptul qi obligaJia s6-i urmireasci gi pedepseascb pe autorii

19

19

mentald, mentald, datd fiind competenla de interven{ie a Consiliului de unei agresiuffi...", iqi face in Securitate in cazul cazul ,,sdvdrSirii Securitate al al ONU ONU in ,,sdvdrSirii unei agresiuffi...", iqi face in justiliei Chiar pe fel intrarea furtunoasi acest UMANITAR INTERNATIONAI, IN DREPTUL 96 RASPUNDEREA justiliei internafionale. Chiar pe scena internafionale. scena fel intrarea furtunoasi acest Coman & Ponta 2010 Generald nr.3314 din Rezolu{ia va elabora Adunarea a ONU daci nr.3314 din Rezolu{ia daci Adunarea Generald a ONU va elabora 96 ale Rdzboiului nott create blocatd, in condiliile va fi care ulterior fost fEcu{i nll au a agresiunii, cuprindea o definilie fionale anul 19J4. anul 19J4. care cuprindea o definilie a agresiunii, nll au fost fEcu{i (Ei internalionaldEste itr acceptabile gi forle existente Rece. Raporturile de paqi eficiente. Este pentru gdsirea gdsirea unei forme comunitatea acceptabile gi eficiente. paqi reali unei forme reali pentru al de Securitate in cadrul Consiliului reflectate in mod corespunzdtor demn aldturi de de agresiunii, aldturi in acest context cd cd includerea includerea agresiunii, remarcat in acest context demn de de remarcat jurisdiclia prevdzutd in internalionald final, caqi ONU) vor duce in Ei crirne genocid, in aria aria de de umanitdlii in crirne impotriva impotriva umanitdlii genocid, crime de rbzboi rbzboi qi crime de din numeroasele unul deCurlii la Geneva, sd rdmAnf, doar Convenliile cornpetenld tnai dezdezcel tnai Interna{ionale a a constituit constituit cel Penale Interna{ionale cornpetenld a a Curlii Penale proiecte ndscute deja moarte. cel betut din la Roma Roma din punct in in cadrul cadrul Conferinlei Conferinlei de de la rnai dificil dificil punct cel rnai betut $i $i pagi elabordrii in in vederea fost liculi continuare Noi tirnizi au fost aceasta a fost de includere, Deqi decizia finald a totugi anul 1998. fost aceasta a fost de includere, Deqi decizia finald a totugi anul 1998. justilie penald Un prim internajionald.infracliune infiin{drii unui sistem decd 9i practic prin faptul rdtnas singura singura infracliune practic anihilatd faptul cd agresiunea agresiunea a a rdtnas anihilatd prin comitet prin 1950, a unui poate infiinfarea, in anul rezultat fi notat nedefinitd, in cei cei 52 52 de de ani ani gdsit un acceptabil in fi gdsit un compromis compromis acceptabil nedefinitd, neputdnd neputdnd fi ?nsd care ajunge de agresiune, elaboreze definitia critnei care si gi reciproce retractdri. negocieri, acuze de disculii, de disculii, negocieri, acuze reciproce gi retractdri. cu nenumdactuald, 96 la concluzia cd de meu{ionat surprinzdtor de rapid anul Revenind in 1951, cd in anul 1951, este,perioada de meu{ionat cd Revenind la la terna terna de de bazd, bazd, este (r pentru tensiune, nu comisie ei ONU stdri de ratele fi adecvatd mandatatd Si puternicele creeazd Generald Adunarea sd mandatatd sd creeazd o o uoud uoud comisie Generald a a ONU Adunarea gle m en tttre a ac e st e i prob leme" . re examineze gi lnterna!ionale gi posibilitatea infiin!6rii Cu(i Penale Penale lnterna!ionale infiin!6rii unei unei Cu(i examineze posibilitatea fundade o irnportan{d interna{ionald, Aceastd nouS crimd asemeltea elabordrii (vezi pentru o instan!6 (vezi proiect de o asemeltea instan!6 unui proiect de statut statut pentru elabordrii unui datd fiind competenla de interven{ie a Consiliului de mentald, sec{ir-rnea l0). sec{ir-rnea l0). T iqi face in unei agresiuffi...", cazul ,,sdvdrSirii Securitate al ONU in descrisd 96 in mod fost legat6, legat6, in in mod mai sus sus a a fost iniliativa descrisd mai in anul anul 1954, 1954, iniliativa justiliei Chiar pe internafionale. scena fel intrarea furtunoasi acest 97 de formal, privind elaborarea un:ui ,,Cod proiect privind elaborarea un:ui mai vechi de cel cel mai vechi proiect formal, ,,Cod Purteu a II-u 97 T nr.3314 din Rezolu{ia elabora Adunarea Generald a ONU va daci ,;i Unrunitd{ii" impotriva Pdcii, Securitdlii ctl Crimelor Internalionctl Internalionctl ctl Crimelor impotriva Pdcii, Securitdlii ,;i Unrunitd{ii" 9i 9i fost fEcu{i nll au a agresiunii, anul 19J4. care cuprindea o definilie chiar de proiectul privind definirea agresiunii. In acest fel, toate aceste Purteu a II-upentru gdsirea unei forme acceptabile gi eficiente. Este 97 paqi reali acliuni au fost cuplate, avAnd insd aceeaqi soartl - un e$ec total Ei lipsit demn de remarcat in acest context cd includerea agresiunii, aldturi de (vezi secliunea de orice in viitorul apropiat proiectul privind chiar de perspective definirea In umanitdlii acest 10). fel, toate aceste agresiunii. qi crirne in aria de impotriva genocid, rbzboi crime de Timp de un de veac, respectiv intre-anii 1954-1980, cosfert avAnd acliuni au fost cuplate, insd un e$ec total aceeaqi soartl Ei lipsit dezcornpetenld a Curlii Penale Interna{ionale a constituit cel tnai gi comisiilein rnitetele in comprmere ardtate mai chiar dacd avdnd10). (vezi de orice perspective viitorul secliunea Roma din punct apropiat insus, cadrul Conferinlei de la betut $i cel rnai dificil 97 remarcabili, nu reuqit peste politice uriqti au sd treacd impedirnentele Timp de un de respectiv intre 1954-1980, cosfert veac, anii .f a fost anul 1998. Deqi decizia finald a fost totugi de includere, aceasta gi qi perioadei rnitetele comisiile in specifice istorice nu au adus indeplinire niciunul din ardtate mai sus, chiarla avdnd comprmere infracliune prin rdtnas singura practic anihilatd faptul cd agresiunea adacd majore in vedere. nu reuqit peste politice obiectivele avute uriqti remarcabili, au sd treacd impedirnentele .f nedefinitd, in cei 52 de ani gdsit acceptabil un compromis neputdnd fi qi In 1973, gi perioadei anul dup6. nenumdrate tergiversiri neconcordan{e, specifice istorice nu au adus la indeplinire niciunul din de disculii, negocieri, acuze reciproce gi retractdri. majore in bazd, vedere. ideea obiectivele avute uneijurisdicfii intemalionale revine in aten{ie cd cu in ocazia 1951, anuladopeste de meu{ionat Revenind la terna de In cdtre 1973, dup6. gi neconcordan{e, privind anul nenumdrate tergiversiri sd tdrii de Adunarea a ONU Conven{iei Elimicomisie mandatatd creeazd oa uoud Generald a Generald ONU Adunarea gi ideea lnterna!ionale gi uneijurisdicfii intemalionale revine in textul aten{ie cu ocazia adopposibilitatea Cu(i Penale infiin!6rii unei narea Reprimarea in articolul Crimei de Aparlheid. acesteia, examineze (vezi instan!6 proiectGenerald asemeltea privind unui de autorii statut elabordrii prevedea posibilitatea tdrii de cdtre Adunarea a pentru Conven{iei ElimiONU ao 5 ca respectivei crime ,,sr1 deferili fie l0). lrihunal gi Reprimarea sec{ir-rnea judecirlii narea Aparlheid. in textul Crimei de acesteia, penal uruti intenmlional". Evident cd nici articolul aceastd mod legat6, in sus a fost ,,sr1 iniliativa descrisd in a anul 1954, posibilitatea 5 prevedea crime autorii punerii idee nu fost urmatd nicir.rn fel respectivei in de ca de mai act in vederea sale fie deferili privind un:ui proiect elaborarea mai cel formal, de judecirlii ,,Cod penal intenmlional". Evident cd nici aceastd uruti lrihunal vechi practic6. Unrunitd{ii" impotriva Securitdlii ctl Crimelor Internalionctl 9i punerii idee nu data a fost urmatd fel Pdcii, in adoptatd in de nicir.rn deaact vederea,;i La de l0 decembrie 7984, fost la Newsale York practic6. ,,Conventict Inlerne(ionalii de Prevenire Si Combtttere a Torturii Si data de l0 decembrie a fost adoptatd New York altorLa Tratctntenle Inumane sau 7984, Depyarlante". in afardla de definirea Inlerne(ionalii Prevenire Combtttere a Torturii acestei crime internafionale.de preluatd ,,Conventict care de altfel va fi at6t in StaSi Si 'fribLrnalelor altor Tratctntenle Inumane Depyarlante". de definirea tutele Penale sau Penale ad-hoc, cAt gi in in celafard al Curlii acestei crime internafionale. care de altfel va fi preluatd in StaInternalionale, prin se reglernenta acelaqi document unat6t mecanism gipersoanelor tutele 'fribLrnalelor Penale in cel al Curlii Penale cAta international de tragere la ad-hoc, rdspundere vinovate de Internalionale, prin se reglernenta acelaqi document un mecanism judiciard aseulenea crime gi de cooperare in aceste scopuri (cel mai international decaz tragere a persoanelor vinovate de gi faimos recetrt fiind la cel rdspundere al generalului Augusto Pinochet, ce va

19

19

19 20

La de decembrie Bourdon 2000 La data data de l0 l0 decembrie 7984, 7984, a a fost fost adoptatd la New New York York adoptatd la Inlerne(ionalii de Prevenire Combtttere a Torturii privind definirea ,,Conventict chiar de proiectul In acest fel, toate aceste agresiunii. Si Si Inlerne(ionalii de Prevenire Combtttere a Torturii ,,Conventict Si Si altor Inumane in afard acliuni au fost cuplate, avAnd sau insd Depyarlante". un e$ec de total aceeaqi soartl altor Tratctntenle Tratctntenle Inumane Ei lipsit sau Depyarlante". in afard de definirea definirea perspective (vezi va acestei internafionale. de fi de orice crime in viitorul care apropiat secliunea 10). at6t acestei crime internafionale. preluatd care de altfel altfel va fi preluatd at6t in in StaSta'fribLrnalelor Timp de un de respectiv intre 1954-1980, cogi sfert veac, anii tutele Penale in 'fribLrnalelor ad-hoc, cAt cel al Curlii tutele Penale ad-hoc, cAt gi in cel al Curlii Penale Penale gi rnitetele comisiile in ardtate mai sus, chiar dacd avdnd comprmere Internalionale, prin se reglernenta acelaqi document un mecanism Internalionale, se reglernenta prin acelaqi document un mecanism nu au reuqit politice uriqti remarcabili, sd treacd peste impedirnentele de la a vinovate de .finternational international persoanelor de tragere tragere la rdspundere rdspundere a persoanelor vinovate de judiciard qi perioadei gi (cel specifice istorice nu au adus la indeplinire niciunul din aseulenea crime de cooperare in aceste mai scopuri judiciard aseulenea crime gi de cooperare in aceste scopuri (cel mai majore incel vedere. obiectivele avute recetrt fiind caz al gi faimos recetrt gi faimos fiind generalului Augusto caz cel al generalului Augusto Pinochet, Pinochet, ce ce va va In 1973, gi prezentat anul dup6. nenumdrate tergiversiri neconcordan{e, fi fi prezentat rnai rnai detaliat detaliat in in continuare). continuare). ideea uneijurisdicfii intemalionale revine in aten{ie cu ocazia adopin anr-rl igi in Generald a in anr-rl 1980, 1980, Adunarea Adunarea igi manifesta in sfdrgit Generald a ONU ONU manifesta sfdrgit privind tdrii de cdtre Adunarea Generald a Conven{iei ElimiONU a dorirr{a de reactiva lnlrnca International, a Comisiei de Drept cdzutd, dorirr{a de a reactiva lnlrnca Comisiei de Drept International, cdzutd, gi Reprimarea narea in textul articolul Crimei acesteia, in letargie ?nfiin{drii de de ani, unei cr-rrli in totald totald letargie timp in domeniul ?nfiin{drii timp de 30 30de deAparlheid. ani, in domeniul unei cr-rrli prevedea posibilitatea 5 ca alli respectivei crime fundamentald penale. (qi autorii a ,,sr1 fie deferili penale. Vor (qi schimbarea Vor mai mai fi fi necesari necesari alli 12 12 ani ani schimbarea fundamentald a judecirlii penal uruti lrihunal intenmlional". Evident cd nici aceastd politic prin politica mozaicului al lumii, Blocului cdderea a Comumozaicului politic al lumii, prin cdderea politica a Blocului Comuidee a fost fel de in de nicir.rn act in vederea sale nist) pentru ca solicitarea Adundrii mai Generale a si nist) nu pentru caurmatd solicitarea Adundrii mai Generale a ONU ONU punerii si devind devind
practic6. presantd presantd qi qi rnai rnai decisd. decisd.

Purteu a II-u

idee idee nu nu a a fost fost urmatd urmatd de nicir.rn fel fel de de nicir.rn de act act practic6. practic6.

in punerii sale in vederea in vederea punerii sale in

97

., .,

La data de

l0

decembrie 7984, a fost adoptatd la New York

20

tutele 'fribLrnalelor Penale ad-hoc, cAt gi in cel al Curlii Penale Internalionale, se reglernenta prin acelaqi document un mecanism international de tragere la rdspundere a persoanelor vinovate de aseulenea crime gi de cooperare judiciard in aceste scopuri (cel mai recetrt gi faimos caz fiind cel al generalului Augusto Pinochet, ce va fi prezentat rnai detaliat in continuare). in anr-rl 1980, Adunarea Generald a ONU igi manifesta in sfdrgit dorirr{a de a reactiva lnlrnca Comisiei de Drept International, cdzutd, in totald letargie timp de 30 de ani, in domeniul ?nfiin{drii unei cr-rrli penale. Vor mai fi necesari alli 12 ani (qi schimbarea fundamentald a mozaicului politic al lumii, prin cdderea politica a Blocului Comunist) pentru ca solicitarea Adundrii Generale a ONU si devind mai
presantd qi rnai decisd.

,,Conventict Inlerne(ionalii de Prevenire Si Combtttere a Torturii Si altor Tratctntenle Inumane sau Depyarlante". in afard de definirea acestei crime internafionale. care de altfel va fi preluatd at6t in Sta-

.,

Pnrtea Pnrtea a II-a aII-a 99 99 aseulenea crime gi de cooperare judiciard in aceste scopuri (cel mai Pnrtea II-a a 99 mai clard decdt aceea a Maregalului Antonescu. gi recetrt faimos fiind generalului caz gi mai celimportant al Augusto Pinochet,penald ce va Mult mai capitald, pentru celebru ideea de justilie pe{Sapsa pe{Sapsa la pentru genocid la pentru genocid propriului capitald, propriului comis impotriva comis impotriva pe{Sapsa la pentru genocid capitald, propriului comis impotriva Coman & Ponta 2010 prezentat fi Pnrtea II-a rnai detaliat in a continuare). 99 interna{ionald {drd indoiald, generalului este cqzul chilian Augustq, popor'o. popor'o. Trebuie Trebuie menlionat menlionat noastrd cd trdise deja cd lara trdise deja momentul momentul popor'o. Trebuie menlionat noastrd cd trdise deja momentul lara noastrd lara 97 in anr-rl 1980, Adunarea igi in Generald a ONU manifesta sfdrgit Pinochet.Intreaga pornit prevederea Pinochet" a de la crime din ,,afacere judecdrii judecdrii gi gicondamndrii gef pentru gefal pentru judecdrii fostului condamndrii fostului de al statului statului crimepropriului de rdzboi rdzboi gi gef pentru condamndrii fostului al statului crime de rdzboi la pe{Sapsa pentru genocid capitald, comis impotriva dorirr{a de a reactiva lnlrnca International, Comisiei de Drept cdzutd, Penal Codul Spaniol, pentru percare aratd cd crima de terorism o este de este vorba vorba de cazul cazul Mareqalului Ion executat in Mareqalului Ion Antonescu, Antonescu, executat in anul anul este vorba de cazul popor'o. Mareqalului Ion Antonescu, executat in anul Trebuie menlionat cd trdise deja momentul lara in totald letargie in noastrd timp de 30 de domeniul ?nfiin{drii uneinalio:cr-rrli poate penal soand fi unui urmdritd laani, nivel indiferent 1946, 1946, in in urma proces aflat urma aflat departe de reguli instituite unui proces departe de minimele minimele regulide instituite judecdrii 1946, in proces gi condamndrii urma aflat unui departe de minimele reguli instituite gef al universal, pentru fostului statului crime de rdzboi penale. Vor fi necesari alli 12 ani (qi schimbarea fundamentald a nalitatea sa,mai de locul comiterii infracliunii sau de locul in care se

Bourdon 2000
20

--

99

99 100

pentru pentru chiar la Ntirenberg, persoane chiar la Ntirenberg, persoaneIon a vinovdlie acdror cdror vinovdlie indubitabil era era indubitabil pentru chiar la Ntirenberg, persoane a cdror vinovdlie indubitabil era este vorba de cazul Mareqalului Antonescu, executat in anul politic prin cdderea politica mozaicului al lumii, Blocului aacestei Comugdsegte in prezumtivul acel moment autor. Pe baza conceplii, mai clard mai clard decdt aceea a Maregalului Antonescu. decdt aceea a Maregalului Antonescu. mai clard 1946, in urma proces decdt unui aceea a Maregalului Antonescu. aflat departe de minimele reguli instituite judecltorul nist)Mult pentru qi ca solicitarea Adundrii mai Generale a ONU si devind extinsd la alte crime cu caracter internalional, de justilie gi gimai mai pentru penald Mult mai pentru penald justilie celebru important ideea de celebru mai important ideea dejustilie gi pentru Mult mai pentru penald chiar la Ntirenberg, persoane celebru mai important ideea de a cdror vinovdlie indubitabil era presantd qi instruclie qi-a rnai decisd. spaniol Baltazar Garzon fundamentat emiterea unui interna{ionald interna{ionald {drd generalului {drd generalului chilian este indoiald, este indoiald, cqzul cqzul chilian Augustq, Augustq, interna{ionald mai clard decdt {drd generalului aceea a Maregalului Antonescu. este indoiald, cqzul chilian Augustq, mandat international pe numele generalului de arestare, Pinochetee. Pinochet.Intreaga pornit prevederea Pinochet.Intreaga pornit prevederea justilie Pinochet" Pinochet" a de la din a de la din gi Mult mai celebru pentru penald Pinochet.Intreaga pornit prevederea mai important ideea de Pinochet" a de la din ,,afacere ,,afacere ,,afacere Marrdatul pus in aplicare la data a fost de 16 octombrie 1998. in Penal Codul Penal Spaniol, pentru perCodul Spaniol, pentru percare aratdcd cd crima dechilian care aratd crima de terorism otimp terorism o interna{ionald generalului Penal este {drd indoiald, cqzul Codul Spaniol, pentru perAugustq, care aratd cd crima de terorism o qi mai ales, ce Pinochet intr-o privatl afla vizitd in Marea Britanie poatese poate penal penal soand fi urmdritd urmdritd soand fi la nivel universal, indiferent de nalio:nalio:la nivel indiferent de universal, poate Pinochet.Intreaga penal Pinochet" soand fi urmdritd a pornit de la prevederea din la nivel indiferent de nalio:universal, ,,afacere in timp ce acesta se afla sub protec{ia imunitAlii conferite de calitatea nalitatea locul nalitatea locul sa, de de comiterii infracliunii locul sa, locul sau de de in care care se sau in se Codul Penal Spaniol, nalitatea locul comiterii care aratdinfracliunii cd pentru crima de sa, de comiterii infracliunii locul terorism o persau de in care se de fo^st qef de stat qi senator pe viald al Republicii Chile. gdsegte gdsegte in acel prezumtivul in acel moment prezumtivul autor. autor. poate Pe baza baza acesteiconceplii, conceplii, Pe acestei penal gdsegte soand fi moment urmdritd in prezumtivul la nivel indiferent de nalio:acel moment autor. universal, Pe baza acestei conceplii, In mandatul generalului emis magistratul de cu Garzon se imputa judecltorul judecltorul qi qi judecltorul extinsd la extinsd la alte crime cu caracter alte crime qi caracter internalional, de internalional, nalitatea locul extinsd la sa, de comiterii infracliunii alte crime cu sau de locul in care de se caracter internalional, de Pinochet comiterea genocid, crimelor de crime contra umanitdlii, instruclie qi-a fundamentat instruclie spaniol Baltazar Baltazar Garzonqi-a fundamentat emiterea gdsegte Garzon emiterea unui in spaniol prezumtivul unui instruclie qi-a acel moment autor. spaniol Baltazar Pe baza acestei conceplii, Garzon fundamentat emiterea unui terorisln, persoane, arestdri ilegale gi transferdri disparilii for,tate judecltorul mandat international mandat qi international penumele generalului pe generalului dearestare, arestare, numele Pinochetee. de Pinochetee. extinsd la alte de mandat crime cu caracter international pe generalului internalional, de de arestare, numele Pinochetee. populalie, de ftcdndu-se referinld la toate instrumentele internaMarrdatul pus Marrdatul pus a fost in a fost in aplicare la data data defundamentat 16octombrie octombrieemiterea 1998. in in timp la de 16 1998. instruclie a qi-a timp Marrdatul spaniol Baltazar fost pus in aplicare Garzon aplicare la data de 16 octombrie 1998. in unui timp cunoscute qi, aqa cum ardtam mai sus, la ,principiile recufionale qi cePinochet Pinochet intr-o privatl ce seafla afla intr-o vizitd privatl in Marea Britanie qi se vizitd in Britanie mandat Marea mai ales, ales, qi mai international pe numele generalului ce Pinochet intr-o privatl de arestare, Pinochetee. se afla vizitd in Britanie Marea mai ales, txoscttte Si cutumele Dreptului Internalionaf'. in timp timp ce cea acesta protec{ia in acesta seafla afla subprotec{ia imunitAlii conferite se sub imunitAlii conferite Marrdatul de calitatea calitatea de fost pus in aplicare in timp ce acesta protec{ia la data de 16 octombrie 1998. in timp se afla sub imunitAlii conferite de calitatea problem[ de drept extrem de interesantd care a fost O primd qefde qiintr-o qi de fo^st fo^stqef peviald de pe qef de stat senator Chile. qi mai ales, stat senator Chile. qi viald alRepublicii Republicii ce Pinochet privatl al de fo^st pe se afla vizitd in Marea Britanie de stat senator Chile. viald al Republicii invocatd cu aceastl ocazie se refer6 la includerea ,disparisiei de In mandatul generalului In mandatul emis magistratul magistratul in timp ce acesta emis protec{ia imunitAlii de Garzon se se imputageneralului de Garzon imputa In generalului se afla sub conferite mandatul emis magistratul de calitatea de Garzon se imputa persoane" in rAndul crimelor impotriva umanitSlii, indiferent dacd a qef Pinochet Pinochet qi comiterea genocid, comiterea genocid, de fo^st pe crimelor de crime crimelor crime Pinochet comiterea de stat senator contra umanitdlii, umanitdlii, contra genocid, viald al Republicii crimelor de de crimeChile. contra umanitdlii, fost sau nu urmatd de torturi sau alte tratamente inumane. Acest i terorisln, persoane, gi terorisln, gi In generalului disparilii de persoane, disparilii de mandatul emis arestdri ilegale transferdri for,tate arestdri ilegale transferdri for,tate terorisln, persoane, gi de magistratul Garzon se imputa disparilii de arestdri ilegale transferdri for,tate subiect a fost aprig dezbdtut de c[tre avocalii victimelor, procuror gi populalie, Pinochet de populalie, ftcdndu-se referinld de ftcdndu-se referinld comiterea populalie, la toate toate instrumentele internala instrumentele internacrimelor de genocid, crime contra umanitdlii, de ftcdndu-se referinld la toate instrumentele internaqi, cunoscute terorisln, persoane, gi ,principiile qi, aqa cum ardtam mai dispariliiqi, de aqa cum mai ardtam sus,la la recuarestdri ilegale transferdri cunoscute sus, recuaqa cum mai ardtam sus, la recu,principiilefor,tate fionale cunoscute fionale ,principiile fionale e8 populalie, txoscttte txoscttte cutumele Dreptului cutumele Dreptului de ftcdndu-se referinld Internalionaf'. txoscttte Internalionaf'. la toate instrumentele internacutumele Dreptului Internalionaf'. Si Si (Rom6nia Si avdnd din pdcate ,,privilegiul" de a deline acest,,record"). eq (a qi, aqa primd problem[ problem[ O primd O cArui cunoscute primd problem[ de drept de drept responsabilitate lnardtam grave cum mai O extrem de interesantd care a fost extrem de interesantd care a fost comiterea unor abuzuri impotriva sus, la ,principiile recude drept extrem de interesantd care a fost fionale politici opozanlilor era mai mult decAt notorie). txoscttte invocatd invocatd cutumele Dreptului cu aceastl cu aceastl Internalionaf'. invocatd ocazie se se refer6 la la includerea includerea ,disparisiei ocazie refer6 cu aceastl de ocazie se refer6 la includerea de ,disparisiei de Si ,disparisiei persoane" problem[ persoane" O primd persoane" in rAndul rAndul crimelor de drept in crimelor impotriva umanitSlii, indiferent extrem de interesantd care dacd a fost impotriva umanitSlii, indiferent in rAndul crimelor dacd a a impotriva umanitSlii, indiferent dacd a fost sau invocatd fost sau nu nu urmatd de de torturi cu urmatd aceastl torturi fost sau alte tratamente inumane. Acest ocazie sesau refer6 la includereainumane. alte tratamente Acest iii sau nu urmatd de torturi de sau alte tratamente inumane. Acest ,disparisiei persoane" subiect a subiect afost fost aprig dezbdtut dezbdtut procuror gi in aprig rAndul crimelor subiect procuror de c[tre avocalii avocalii victimelor, impotriva umanitSlii, indiferent a fost aprig dezbdtut procuror gi de c[tre victimelor, dacdgi a de c[tre avocalii victimelor, fost sau nu urmatd de torturi sau alte tratamente inumane. Acest i subiect a fost aprig dezbdtut de c[tre avocalii victimelor, procuror gi
',

.,

38 39

54 55

',',',

',

e8 e8 e8

politiciera politici politici opozanlilor opozanlilor opozanlilor eramai mai mult multdecAt decAt notorie). notorie). era mai mult decAt notorie). e8 (Rom6nia avdnd din pdcate ,,privilegiul" de a deline acest,,record").
eq

eq(a eq eq (a cArui (a cArui responsabilitate cArui responsabilitate ln ln comiterea grave abuzuri responsabilitate ln grave comitereaunor unorgrave abuzuri impotriva impotriva comiterea unor abuzuri impotriva

(Rom6nia avdnd (Rom6nia (Rom6nia pdcate,,privilegiul" avdnd din din pdcate pdcate dea adeline delineacest,,record"). acest,,record"). avdnd din de a deline acest,,record"). ,,privilegiul" de ,,privilegiul"

(a cArui

responsabilitate

ln

comiterea unor grave abuzuri impotriva

opozanlilor politici era mai mult decAt notorie).

10

tradifional, un stat adrnite doar competen{a teritoriala qi nlr o cotrpetenld principiile de laUMANITAR Ntirenberg universalS, chiar dacd lOO personald RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL Coman & Ponta 2010 pronuulat s-au indubitabil in sens contrar. judecata generalului in fala avoca{ii Pinochet ?n problemd Augnsto pus6 de cazul Pinochet O alta fundamentalS in disculie desliguratd Lorzilorroo. Curlii qefilor (sau foqtilor de stat este cea referitoare la imunitatea ac-ordat[ judecitorii la data de 24 rnartie Solulia de cdtre englezi generalul Cur{ii r;efi curn eradatd Pinochet). In acest domeniu, sentin{a Astfel, s-a decis cd cd 1999 a flost destul de neclard in aceastd direclie. UMANITAR lOO RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL 1998 are o valoare uriaqd, afirmAnd Lorzilor din 25 noiembrie pot in Chile ulterior face obiectul extrdddrii numai crimele comise in fala celor mai grave crirne orice fel de imunitate trebuie sd cedeze UMANITAR lOO iN DREPTUL INTERNATIONAL generalului in fala avoca{iiRASPUNDEREA Augnsto Pinochet ?n judecata desliguratd qi la 29 septembrie ratificdrii intrdrii in vigoare in Marea Britanie, pe 24 Aceastd ctnroscute de umanitate. decizie a fost confirmatd Lorzilorroo. Curlii referire expres[ la 1998, a1999 Conven{iei asupra Torturii, a judecata se facedar o desliguratd intr-o alti comnrartie de cdtre aceeagi Cufteftrd a Lorzilor, generalului in fala avoca{ii Augnsto Pinochet ?n judecitorii rnartie la data de 24 Solulia datdacesteia, de cdtre frontierele englezi Este insd evident crima de disparilie aldturatd torturii innu forma tipic6. pot fi pretext, niciutt punere. niciun Conform Lorzilorroo. Curlii Astfel, s-a decis cd 1999 a flost destul de neclard in crirne aceastd direclie. perioada generalul in Pinochet era acnzat faptele comise ci deenglezi pentnr internafionale, de addpost cei care comit judecitorii rnartie la de 24 Solulia datd de cdtre data indiferent pot face in Chile ulterior obiectul extrdddrii crimele comise de 1973-1978 ci care numai recunoagterea implicitd a crimei pozilie pe inalta acesta o numai ocup5. Ei Astfel, s-adisparilie decis cd 1999 a flost destul de neclard in aceastd direclie. qi la 29 septembrie ratificdrii intrdrii in vigoare in Marea Britanie, putea inculca o crimd continuatd duce la relinerea culpabilit[1ii precizat, prima Lorzilor E,ste interesant cd sentinld a Curlii de pot face obiectul extrdddrii numai crimele comise in Chile ulterior expres[ in la 1998, Conven{iei asupra Torturii, a se face o referire a qi ftrd patului exprimate la acordarea extrdddrii. Conform opiniei pe neutralitate a 24 noiembrie 1998 fost casatd motivul lipsei de29 dh qi la septembrie ratificdrii intrdrii in avigoare in Marea Britanie, Este insd evident crima de disparilie aldturatd torturii in forma tipic6. judec6tor judecdtori. Ronald David Bartle, care a considecizie de cdtre lordul lordul Hoffman, a admis cd a expres[ avut de-a runuia la 1998, dintre Torturii, se face o referire a Conven{iei asupra ftrd acare perioada in Pinochet era acnzat faptele comise ci generalul de a extrddare asupra derat admisibild cererea de umanitare in cadml societdlii lungul tirnpului activitili ,,e./bclele familiei ,,Atnnesty Este insd evident crima de disparilie aldturatd torturii in forma tipic6. de disparilie 1973-1978 ci numai recunoagterea implicitd a crimei potera morale". crimelor de Ei dispariyie unei torturicomise fi usimilctte in perioada Pinochet acnzat de faptele ci generalul I00 putea inculca o crimd continuatd duce la relinerea culpabilit[1ii principiile fundacu Decizia instanlei britanice s-a confruntat pronunfc ccrcrii consideratd competcnta sA asupra admisibilitalii se de disparilie 1973-1978 lir.rstanld Ei ci numai recunoagterea implicitd a crimei qi patului exprimate in la acordarea extrdddrii. Conform opiniei venitc mod de: extrdclarc din partea Spaniei). cirora, ininculmentale ale sistemului de common-law conform putea ca o crimd continuatd duce la relinerea culpabilit[1ii judec6tor Ronald David Bartle, care a considecizie de cdtre lordul qi nlr o cotrstat adrnite doar competen{a teritoriala tradifional, un patului qi la acordarea extrdddrii. Conform opiniei exprimate in extrddare asupra derat admisibild cererea de chiar petenld personald principiile Ntirenberg universalS, dacd ,,e./bclele de la familiei judec6tor Ronald David Bartle, care a consi-a decizie de cdtre lordul pot morale". crimelor de dispariyie usimilctte unei torturi pronuulat s-au indubitabil in sens contrar. derat admisibild cererea fi de extrddare ,,e./bclele asupra familiei a principiile fundacu 100 Decizia instanlei britanice s-a confruntat pus6 de cazul Pinochet O alta fundamentalS in torturi disculie pot morale". crimelor deproblemd dispariyie unei fi usimilctte mod cirora, in mentale ale sistemului de common-law conform qefilor de stat (sau foqtilor este Decizia cea referitoare la imunitatea ac-ordat[ principiile fundacu instanlei britanice s-a confruntat qi nlr o cotrstat adrnite doar competen{a teritoriala tradifional, un generalul Pinochet). r;efi era In acestconform domeniu,cirora, sentin{a curn ale mod inCur{ii mentale sistemului de common-law petenld personald principiile la Ntirenberg universalS, chiar dacd de cd 25 noiembrie 1998 are valoare uriaqd, afirmAnd Lorzilor din o qi nlr o cotrtradifional, un stat adrnite doar competen{a teritoriala pronuulat s-au indubitabil in sens contrar. grave in fala celor mai crirne orice fel de imunitate trebuie sd cedeze petenld personald universalS, chiar dacd principiile de la Ntirenberg problemd pus6 in disculie de cazul Pinochet O alta de fundamentalS pe 24 Aceastd ctnroscute umanitate. decizie a fost confirmatd s-au pronuulat indubitabil in sens contrar. qefilor (sau foqtilor referitoare imunitatea de stat este cea la ac-ordat[ intr-o alti comnrartie 1999 de cdtre aceeagi Cufte a Lorzilor, dar 100 O alta problemd fundamentalS pus6 in disculie de cazul Pinochet generalul Cur{ii r;efi era Pinochet). In acest domeniu, sentin{a curn pot pretext, niciutt punere. frontierele nu fi niciun Conform acesteia, este cea referitoare la imunitatea ac-ordat[ qefilor de stat (sau foqtilor cd noiembrie 1998 are valoare uriaqd, afirmAnd Lorzilor din ointernafionale, crirne indiferent de addpost cei care comit generalul Cur{ii r;efi era 25 Pinochet). In acest domeniu, sentin{a curnpentnr grave in fala celor mai crirne orice fel de imunitate trebuie sd cedeze pozilie pe inalta acesta o ocup5. 25 care noiembrie 1998 are o valoare uriaqd, afirmAnd cd Lorzilor din pe 24 Aceastd confirmatd precizat, prima ctnroscute de umanitate. decizie a fost Lorzilor E,ste interesant cd sentinld a Curlii de grave in fala celor mai crirne orice fel de imunitate trebuie sd cedeze intr-o altipe comnrartie 1999 cdtre Cufte a motivul Lorzilor, dar pe neutralitate a 24 noiembrie 1998 aceeagi a fost casatd lipsei de dh 24 Aceastd confirmatd ctnroscute dede umanitate. decizie a fost judecdtori. pot pretext, niciutt punere. frontierele nu fi niciun Conform acesteia, de-a lordul Hoffman, care a admis cd a avut runuia dintre nrartie 1999 de cdtre aceeagi Cufte a Lorzilor, dar intr-o alti compentnr cei crirne indiferent de addpost care comit umanitare in internafionale, cadml societdlii lungul tirnpului activitili ,,Atnnesty pot fi niciun pretext, niciutt punere. frontierele nu Conform acesteia, pozilie pe inalta care acesta o ocup5. addpost pentnr cei care comit crirne internafionale, indiferent de I00 precizat, prima interesant cd sentinld a Curlii Lorzilor pronunfc ccrcrii consideratd competcnta sA se asupra admisibilitalii pozilie pe inaltaE,ste care de acesta o ocup5. lir.rstanld partea venitc Spaniei). pe neutralitate a de: extrdclarc din 24 noiembrie 1998 a fost casatd motivul lipsei dh E,ste interesant de precizat, cd prima sentinld a de Lorzilor Curlii judecdtori. Hoffman, care a admis a avut de-a runuia pe motivul neutralitate a 24 dintre noiembrie 1998 a lordul fost casatd lipsei decd dh umanitare in cadml societdlii lungul tirnpului activitili ,,Atnnesty judecdtori. de-a lordul Hoffman, care a admis cd a avut runuia dintre

il il

lungul tirnpului activitili umanitare in cadml societdlii ,,Atnnesty I00

de:
de:

lir.rstanld consideratd competcnta sA se pronunfc asupra admisibilitalii ccrcrii venitc din partea Spaniei). extrdclarc I00 lir.rstanld consideratd competcnta sA se pronunfc asupra admisibilitalii ccrcrii extrdclarc venitc din partea Spaniei).

politic. Ministrul de Inteme Britanic Jack Straw pennilAnd generalului Pirrochet sd se intoarcd la Santiago de Chile la data de 3 Partea u II-a r01 Bourdon 2000 medicale privind shndtatea acestuia, gi rnaftie 2000, pe considerente International" - unafuribunde din organizaliile neguvemamentale rnai cele in ciuda protestelor qi ale reprezentanjilor victirnelor ai activ irnplicate in fonnarea unui curent de opinie favorabil extr[d5rii pentru organizaliilor proteclia drepturilor omului. lui Pinochet. Totuqi, Augusto Pinochet a r5mas, din nou, fErd imunitate. I.fl Simbolul de cazul Pinochet ca qidictator caracterul spectaPartea clata de 9 iLrnie reprezentat u II-a 2005, anunta ABC News, cd fbstul r01 chilian va qi apoi culos al arestdrii judecat al eliberdrii sale, au lbcut uitat cd aceastd fi pentru gi fraudd corupfie. Curtea de Apel din Santiago r01 de Partea u II-a International" - ridicarea una din organizaliile neguvemamentale rnai cele ineficacitate a imunitdlii fusese deja prevdzutd in dAnd articolul 7 al StaChile a ordonat imunitdlii generalului, astfel unda activ irnplicate fonnarea unui curent de opinie favorabil extr[d5rii tutului Tribunalului Militar de la Ni.irenberg. Este demnd de reaverde instantelor pentru purlerea lui sub acuzare. in urma International" -inuna din organizaliile neguvemamentale rnai cele lui Pinochet. nrintit, in acest context, procurorului afirma{ia la Niiren- I, investigaliilor, chiliene au descoperit mai multe conturi activ irnplicatear.rtoritdfile in fonnarea unui curent de opinieamerican favorabil extr[d5rii Simbolul reprezentat qibdncile de cdreia cazul qccepta Pinochet ca caracterul berg Robert Jackson paradoxul pe numele ca secrete qi al soliei lLriconform Pinochet sale, in din spectaSUA. ,,nu putem lui Pinochet. qi culos al arestdrii apoi al eliberdrii sale, au lbcut uitat cd aceastd responsubilitatea penald cuplul sd cuPinochet atdt mai Potrivit slabci ctr ctit datelor uutorul oficiale. beneficia de aproximativ 125 de Simbolul reprezentat qi caracterul de fie cazul ca spectaineficacitate a puternic imunitdlii prevdzutd fusese in articolul 7aceastd al Stacrintei esle mai crimele sale grave". depuneri sunt mai baucare ce 17 deja milioane de dolari. Fostul dictator qi depdqeau culos al arestdrii apoiiar al eliberdrii sale, au lbcut uitat cd tutului Tribunalului Militar la de Ni.irenberg. Este demnd de reajuslifica Pentrur gi a rndri mai putut mult complexitatea nu a cazului niciodatd provenienta procurorii banilor, iar spun ,,Pinochet" ineficacitate a imunitdlii fusese deja prevdzutd in articolul 7 al Stanrintit, in acest context, procurorului afirma{ia american la Niirengi trebuie mentionat faptul cd rrrr plitit cd autoritdlile propria s-a niciun din impozit pentru Chile, nu ei. Augusto Pinochet a cerut tutului Tribunalului Militar de la Ni.irenberg. Este demnd !ar6, de reaqccepta berg Robert Jackson conform cdreia putem paradoxul ca nnmai cd nu au solicitat aLrtoritif extridarea, ikrr dar chiar s-au opus unei sd blocheze ,,nu aseancheta farniliei pentru sale, arestate nrintit, in acest context, afirma{ia procurorului american la Niirenresponsubilitatea penald sd cu atdt mai slabci ctr ctit lulenea uutorul mdsuri, invocAnd delapiclarea tocmai qi a imunitatea propundnd aproximativ 17 milioane acestuia dolari, infonneazd BBC. qccepta berg Robert Jackson conform fie cdreia ,,nude putem paradoxul ca crintei mai puternic sale grave". sunt mai chiar politic unesle arbitraj cuiar Marea Britanie problemdr0r. in aceastd responsubilitatea penald sdcrimele cu atdt mai slabci ctr ctit uutorul fie complexitatea cazului Pentrur gi a cviclent rndri mai mult ln respinsd). celemai din urmd, a fost adoptatd solulie tot de compromis ,,Pinochet" linitialivi "'' crintei puternic esle iar crimele sale o sunt mai grave". gigi trebuie mentionat faptul autoritdlile propria din politic. Chile, nu Ministrul de Inteme Britanic pennilAnd Jack geneStraw !ar6, Pentrur a rndri mai cd mult complexitatea cazului ,,Pinochet" nnmai cd nu au solicitat extridarea, dar chiar s-au opus unei ralului Pirrochet asesd se intoarcd la Santiago de Chile la data de 3 gi trebuie mentionat faptul cd autoritdlile din propria !ar6, Chile, nu lulenea mdsuri, invocAnd tocmai qi imunitatea propundnd rnaftie acestuia 2000, pe considerente privind medicale gi shndtatea acestuia, nnmai cd nu au solicitat extridarea, dar chiar s-au opus unei asechiar politic un arbitraj cu tocmai Marea Britanie problemdr0r. in aceastd in protestelor ciuda furibunde qi ai 80 ale reprezentanjilor victirnelor lulenea mdsuri, invocAnd qi propundnd imunitatea acestuia ln cele din urmd, a fost adoptatd o solulie pentru tot de compromis organizaliilor proteclia drepturilor omului. chiar un arbitraj politic cu Marea Britanie in aceastd problemdr0r. politic. Ministrul dePinochet Inteme pennilAnd geneStraw Totuqi, Augusto a r5mas,Jack din nou, fErd imunitate. I.fl ln cele din urmd, a fost Britanic adoptatd o solulie tot de compromis ralului Pirrochet sd se intoarcd la Santiago clata de 9 iLrnie de Chile la data de 3 2005, ABC News, cd fbstul dictator chilian va politic. Ministrul de anunta Inteme Britanic pennilAnd Jack geneStraw judecat rnaftie 2000, pe considerente privind medicale gi fi pentru sd shndtatea gi corupfie. acestuia, fraudd Curtea de Apel dinla Santiago de ralului Pirrochet se intoarcd la Santiago de Chile data de 3 in ciuda protestelor furibunde qi ale reprezentanjilor Chile victirnelor a ordonat ai ridicarea imunitdlii generalului, dAnd astfel unda rnaftie 2000, pe considerente privind medicale shndtatea acestuia, gi pentrupentru organizaliilor proteclia drepturilor instantelor purlerea luiomului. sub acuzare. in urma in protestelor ciuda furibunde qi ai I, ale reprezentanjilor 120 verde victirnelor Totuqi, Augusto Pinochet a r5mas, investigaliilor, din nou, fErd imunitate. I.fl ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai multe conturi organizaliilor pentru proteclia drepturilor omului. clataTotuqi, depe 9 iLrnie 2005, anunta ABC News, cd fbstul dictator secrete numele qi chilian va lLri Pinochet al soliei sale, in bdncile din SUA. Augusto Pinochet a r5mas, din nou, fErd imunitate. I.fl judecat fi pentru gi fraudd Potrivit corupfie. datelor Curtea de Apel oficiale. din Santiago de cuplul beneficia de aproximativ 125 de clata de 9 iLrnie 2005, anunta ABC News, cd fbstul dictator chilian va Chile a ordonat ridicarea imunitdlii generalului, depuneri baucare dAnd ce depdqeau 17 milioane astfel unda Fostul dictator fi judecat pentru fraudd gi corupfie. Curtea de de dolari. Apel din Santiago de juslifica verde pentru purlerea generalului, nu a putut lui niciodatd provenienta sub acuzare. in unda procurorii urma banilor, iar spun Chile a instantelor ordonat ridicarea imunitdlii dAnd astfel I, investigaliilor, cd rrrr s-a plitit ar.rtoritdfile chiliene aului niciun descoperit mai impozit pentru multe conturi ei. Augusto Pinochet cerut verde instantelor pentru purlerea sub acuzare. ina urma I, secrete pe numele qi al lLri Pinochet aLrtoritif ikrr soliei sale, in sd blocheze bdncile din SUA. ancheta farniliei pentru sale, arestate investigaliilor, ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai multe conturi Potrivit datelor delapiclarea oficiale. a aproximativ cuplul 17 milioane beneficia de in aproximativ de sale, dolari, infonneazd de BBC. pe secrete numele qi al lLri Pinochet soliei bdncile din125 SUA. depuneri baucare ce depdqeau 17 milioane de dolari. Fostul dictator Potrivit datelor oficiale. cuplul beneficia de aproximativ 125 de juslifica putut nu a"'' cviclent respinsd). provenienta banilor, iar procurorii spun linitialivi depuneri baucare ceniciodatd depdqeau 17 milioane de dolari. Fostul dictator cd rrrr plitit s-a niciun impozit pentru ei. Augusto Pinochet a cerut nu a putut juslifica niciodatd provenienta banilor, iar procurorii spun aLrtoritif ikrr sdniciun blocheze ancheta farniliei sale, arestateapentru cd rrrr s-a plitit impozit pentru ei. Augusto Pinochet cerut delapiclarea a aproximativ 17 milioane de dolari, infonneazd BBC. aLrtoritif ikrr sd blocheze ancheta farniliei sale, arestate pentru delapiclarea a aproximativ 17 milioane de dolari, infonneazd BBC.
i

ll
I I

1'l
I

1'l
I

ll ll
I
I I

I
I I I

I I

"'' linitialivi

cviclent respinsd).
cviclent respinsd).

11

"'' linitialivi

il il

'o)

pot pretext, niciutt punere. frontierele nu fi niciun Conform acesteia, gi faptul trebuie mentionat cd autoritdlile propria din !ar6, Chile, nu pentnr crirne internafionale, addpost cei care comit nnmai cd nu au solicitat extridarea, dar chiar s-au opus indiferent unei ase- de Coman & Ponta 2010 pozilieinvocAnd pe care acesta inalta o ocup5. lulenea mdsuri, tocmai imunitatea acestuia qi propundnd precizat, interesant cd prima sentinld a Curlii Lorzilor 100 chiar un E,ste de politic cu arbitraj Marea Britanie problemdr0r. in aceastd 101 neutralitate a 24 noiembrie 1998 a fost casatd pe lipsei dh ln cele din urmd, a fost adoptatd o motivul solulie tot dede compromis lordul Hoffman, care a admis cd a avut runuia dintre judecdtori. politic. Ministrul de Inteme Britanic pennilAnd Jack Straw gene-de-a Partea u II-a r01 umanitare in cadml societdlii lungul tirnpului activitili ,,Atnnesty ralului Pirrochet Partea u II-a sd se intoarcd la Santiago de Chile la data de 3 r01 rnaftie 2000, pe considerente privind gi rnai shndtatea acestuia, International" - una din medicale organizaliile neguvemamentale cele I00 International" una din organizaliile neguvemamentale rnai cele ccrcrii competcnta sA se pronunfc asupra admisibilitalii in ciuda protestelor qi ai ale reprezentanjilor victirnelor activ irnplicate lir.rstanld consideratd infuribunde fonnarea unui curent de opinie favorabil extr[d5rii partea activ irnplicate venitc Spaniei). in fonnarea de: extrdclarc din unui curent de opinie favorabil extr[d5rii pentru proteclia drepturilor omului. organizaliilor lui Pinochet. lui Pinochet. Totuqi, Augusto Pinochetde a r5mas, din nou,ca fErd imunitate. spectaI.fl Simbolul reprezentat qi caracterul 101 cazul Pinochet INTERNATIoNAL UMANITAR 118 mspuNnBnn.q iN DREpruL reprezentat qi de cazul Pinochet ca caracterul spectaclata culos de 9Simbolul iLrnie 2005, anunta News, cd fbstul dictator chilian va i qi apoiABC al arestdrii al eliberdrii sale, au lbcut uitat cd aceastd qi culos al arestdrii apoi al eliberdrii sale, au lbcut uitat cd aceastd fi judecat pentru gi fraudd corupfie. Curtea de Apel din Santiago de Staineficacitate a imunitdlii fusese deja prevdzutd in articolul al interese\ urnan6, fie din 7 clintr-un sentiment sincer cle solidaritate ineficacitate a imunitdlii prevdzutd fusese deja in articolul 7 al StaChile a ordonat ridicarea imunitdlii generalului, dAnd unda tutului extrern Tribunalului Militar de la Ni.irenberg. Este astfel demnd de reapolitice de pragmatice. tutului Tribunalului Militar la de Ni.irenberg. Este demnd de reaverde instantelor pentru purlerea lui sub celor acuzare. inTribunale urma nrintit, in acest context, procurorului afirma{ia american la Niirendoul Experienfa rezultati din activitatea I, nrintit, in acest context, procurorului afirma{ia american la Niireninvestigaliilor, ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai qccepta multe conturi berg Robert Jackson conform cdreia paradoxul ca principal, putAnd in ,,nu putem fi menlionate. ad-hoc a fost destul de cornplexd, qccepta din berg Robert Jackson conform cdreia putem paradoxul ca pe secrete numele qifie lLri penald Pinochet al soliei sale, in slabci bdncile SUA. responsubilitatea sd cu ,,nu atdt mai ctr ctit uutorul unndtoarele aspecte: responsubilitatea penald sd cu atdt mai slabci ctr ctit uutorul Potrivit oficiale. cuplul fie beneficia aproximativ 125 pentru de crintei puternic esle mai iar crimele sale de sunt mai procedurS" de grave". -datelor la adoptarea Statutelor Ei a ,,Regulilor crintei puternic esle mai iar17 crimele salede grave". sunt mai cazului depuneri baucare ce depdqeau milioane dolari. Fostul dictator Pentrur gi a rndri mai mult complexitatea ,,Pinochet" instan{e, ca gi in practica acestora, a avut loc prima cele doud ,,conPurtea a ll-a Pentrur gi a rndri mai 101 nu atrebuie mult complexitatea cazului juslifica putut ,,Pinochet" niciodatd provenienta procurorii banilor, spun 115 gi mentionat faptul cd autoritdlile propria din iar Chile, nu in existente fruntare" intre cele doud mari sisteme filosofico-juridice !ar6, gi trebuie mentionat faptul cd autoritdlile propria din Chile, nu cd rrrr s-a plitit niciun impozit pentru ei. dar Augusto Pinochet a respectiv, !ar6, cerut asennmai cd nu au solicitat extridarea, chiar s-au opus unei tuturor persoanelor (nurnit gi acuzatorial sau i cornmon-law lurnea ctvilizatd: cel de responsabire" de crime. ,,prezumate nnmai cd nu au solicitat extridarea, dar chiar s-au opus unei aseaLrtoritif ikrr sd blocheze ancheta farniliei pentru sale, arestate lulenea mdsuri, invocAnd tocmai qi propundnd imunitatea acestuia reprezentanli politici (cunoscttt gicomandanti inchiputere gi de diferite sub numele anglo-saxon) cel decu civil-law de decizie, lulenea mdsuri, invocAnd tocmai qi de imunitatea propundnd acestuia delapiclarea a aproximativ 17 milioane de dolari, infonneazd BBC. chiar politic un arbitraj cu Britanie problemdr0r. in aceastd ierarhii gi qi subordonali politice cele _ interesele sau simpli continental); inMarea aceastd situalie, zitorial sau executanti, cAt qi in ,,bdtetorirea chiar politic uncele arbitraj cu Marea Britanie problemdr0r. in aceastd ln din urmd, a fost adoptatd o solulie tot de compromis drttnrului" gi aga unei destLrl justitie infruntat in contextul s-au cdtre o de anevoios, efective de funclionare eficientd penald ilterln cele din urmd, a fostBritanic adoptatdJack o solulie decomparalie compromis cviclent respinsd). "'' linitialivi politic. Ministrul de Inteme pennilAnd geneStrawtot nationald permanentd. de noi, la care singurul element genesitualii interna{ionale politic. Ministrul de Inteme Britanic pennilAnd Jack geneStraw 115 ralului Pirrochet sd se intoarcd la Santiago de Chile la data dela 3 Astfel, i'cele din practica Tribunalului de in rezultatd din se urmd, luna iulie relativ[ Pirrochet a fost experien{a Santiago 1994, 3 Comisia de Drept ralului Pirrochet sd se intoarcd la Santiago de Chile la data de 3 rnaftie 2000, pe considerente privind medicale gi International shndtatea acestuia, un Proiect rnaftie 2000, aproba pe considerente cle statut qi recomanda medicale gi Niirenberg; shndtatea Adundrii acestuia, Gernaftie 2000, pe considerente privind medicale gi shndtatea acestuia, in protestelor ciuda furibunde nerale reprezentanjilor a protestelor ONU sd ai convoace qi qi oale rnai Conferintd pentru func{ionat mult victirnelor mai bine Internafionald furibunde - Tribunalul Yugoslavia a ale reprezentanjilor victirnelor Plenipoai in ciuda protestelor ciuda furibunde qisd ale reprezentanjilor victirnelor ai pentru organizaliilor proteclia tentiarfi care drepturilor si discute, s5, finalizeze gi sediul sd omului. adopte (cu reuqind pentru pentru la Arusha), organizaliilor proteclia o Conventie cel Rwanda relativi eficient decAt drepturilor omului. pentru organizaliilor proteclia drepturilor omului. penale la crearea gi fu'clionarea Totuqi, Augusto Pinochet a din nou, fErd imunitate. I.fl u'ei curfi I'ternationale. special datoritd Totuqi, intr-un tennen mult rnai scnrl, Augusto Pinochet devind opera{ional a r5mas, r5mas, din nou, in fErd imunitate. Totuqi, Augusto Pinochet a r5mas, din nou, fErd imunitate. I.fl clata de accelerare 2005, ABC News, cd fbstul dictator a lucririlor chilian Comisiei a fost influen{atd, prelungit primul Europa produs in in ii clata Aceastd de 9 9 iLrnie iLrnie irnpactului de anunta conflictul militar 2005, anunta ABC News, cd fbstul dictator chilian va va i clata de 9 iLrnie 2005, anunta ABC News, cd fbstul dictator chilian va judecat tnod gi evident justiliei fi pentru gi de aparilia pe fraudd corupfie. Curtea de Apel scena din Santiago de internafionale judecat a unor noi Razboi Mondial; fi pentru de-al gi Doilea dupd sfArqitul celui fraudd corupfie. Curtea de Apel din Santiago de judecat fi pentru gi fraudd corupfie. Curtea de Apel din Santiago de factori institulionali, Chile a ordonat cu ridicarea imunitdlii generalului, o semnificalie dAnd uriaql astfel contextul dezvoltdrii pentru cum unda spuYugoslavia s-a in dovedit, aqa Chile - dacd Tribunalul a ordonat ridicarea imunitdlii generalului, dAnd astfel unda Chile a ordonat ridicarea imunitdlii generalului, dAnd astfel unda actuale a fenomerrului. verde instantelor pentru Este purlerea vorba, primul in lui sub acuzare. r6nd, urma aga cunl in am fileltdefiemise peste 20 de condamndri verde instantelor pentru lueam. mult mai activ, av6nd deja purlerea sub acuzare. urma verde instantelor pentru purlerea lui sub acuzare. inconturi urma tionat deja, de crearea Tribunalului investigaliilor, ar.rtoritdfile Penal chiliene au lnternational descoperit mai pentru multe Fosta (cazurile Tadic, pentru internalionale nitive toate tipurile de crime investigaliilor, ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai multe conturi investigaliilor, ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai multe conturi Yugoslavie. pe secrete numele qi lLri Pinochet al in bdncile din printre de mai sale, impoftante ca valoare Blaskic, Erdemovic, fiind secrete pe numele lLri qi cele Pinochet al soliei soliei sale, in bdncile din SUA. SUA. secrete pe numele qi beneficia lLri Pinochet al soliei sale, in SUA. 118 Potrivit datelor oficiale. cuplul de aproximativ 125 de procesuldin lui Jean in bdncile nu este mai pulin adevdrat cd sentin{a Potrivit datelor oficiale. r precedent), cuplul beneficia de aproximativ 125 de Potrivit datelor oficiale. cuplul beneficia dedolari. aproximativ 125 de depuneri baucare ce depdqeau 17 milioane de Fostul dictator pronunlatd 1998 cdtre Tribunalul la 2 de Claude Akayesu, septembrie depuneri baucare ce depdqeau 17 milioane de dolari. Fostul dictator B. Tribunalul Penal Interna[ional pentru depuneri baucare ce depdqeau 17 milioane de dolari. Fostul dictator juslifica nu a provenienta banilor, iar spun juslifica fiind prima condamnare valoare istoricd uriaEd, de Arusha, are oniciodatd putut nu la a putut niciodatd provenienta procurorii banilor, iar procurorii spun juslifica Rwanda putut nu a niciodatd provenienta procurorii banilor, iar spun cd rrrr plitit s-a niciun impozit pentru ei. Augusto Pinochet a cerut pentru instanld intemalionald; crima de genocid emisd de cdtre o cd rrrr s-a plitit niciun impozit pentru ei. Augusto Pinochet a cerut cd rrrr plitit s-a niciun impozit pentru ei. Augusto Pinochet a cerut aLrtoritif ikrr sd blocheze ancheta farniliei pentru sale, arestate instanle celor doui - Consiliul de Securitate al ONU, creatorul aLrtoritif yugoslavie ikrr sd blocheze ancheta farniliei pentru sale, arestate TribunalLrl Internafional pentru Fosta a servit, de aLrtoritif ikrr sd blocheze 17 ancheta farniliei pentru sale, arestate delapiclarea a aproximativ milioane de dolari, infonneazd BBC. permanen{d de penale in ctt o serie s-a vizut confruntat delapiclarea a gi ad-hoc, aproximativ 17 milioane altf-el de dolari, infonneazd ca rnodel pentru infiinfarea ulterioard a unui tribunal BBC. interdelapiclarea a aproximativ 17 milioane de dolari, infonneazd BBC. plus s-au inrnullit privind probleme funclionarea acestora; in dificile national penal penal ad-hoc. respectiv, a Tribtmalului Inrernulionar cviclent respinsd). "'' pentru alte tribunale ad-hoc (Cambodgia, semnificativ solicitdrile pentlu cviclent respinsd). Rtt,unc/c linitialivi "'' linitialivi linitialivi cviclent respinsd). "'' a devenit Leone iar de Securitate Irak,Prin Timor, Sierra penal unnare, un an maietc.), tarziu deConsiliul la infiinlarea Tribunarurui parte membre iniliative, mare din statele mult rnai reticent la aceste o Intemational pentru Fosta Yugoslavie, urmare atrocitdtilor comise in penale cu O.N.U., caracter unei instanle Rwanda, ale ONU in dorind cuprevederiloradevdrat crearea baz,a Capitolului VII al Cartei

1'l 146 1'l I

ll ll
I II
I I

investigaliilor, ar.rtoritdfile chiliene au descoperit mai multe conturi secrete pe numele lLri Pinochet qi al soliei sale, in bdncile din SUA. Potrivit datelor oficiale. Bourdon 2000 cuplul beneficia de aproximativ 125 de depuneri baucare ce depdqeau 17 milioane de dolari. Fostul dictator nu a putut juslifica niciodatd provenienta banilor, iar procurorii spun cd rrrr s-a plitit niciun impozit pentru ei. Augusto Pinochet a cerut aLrtoritif ikrr sd blocheze ancheta farniliei sale, arestate pentru delapiclarea a aproximativ 17 milioane de dolari, infonneazd BBC.
"'' linitialivi
cviclent respinsd).

I,

I
I I

120

Partea a II-tr

119

I I

s-a dovedit din practica Tribunalelor, dac[ mai era necesar,

291
5

20 21

I, I, I,

52

absoluta necesitate a existenlei unei forle de polilie internationald, care s[ aresteze gi sd aducd in fala judecdlii persoanele responsabile de crime internationale; daci cea mai mare pafte a acuzatilor arestafi in 6aza unui mandat emis de Tribunalul pentru Fosta Yugoslavie au ' fost captura{i de cdtre forfele internafionale de men(ineie a p[cii, situa{ia unor lideri criminali precum Radovan Karadzic sau Ratko I\'lladic (Iirii a rnai aminti de Zeliko Raznatovic ,,Arkan") este un argument in plus pentru ideea prezentatd mai sus; Curtea Penald . Internalionald se va confruutta, in mod sigur, inc[ de la primele sale acte efective. cu aceastd problerni qi doar comunitatea interna{ionalS in ansamblu (din r6ndurile cdreia este evident cd SUA nu trebuie, ?n nicirrn caz, ld,sate la o parte) va putea gdsi o solu{ie adecvatd ca eficierr{d qi procedu16: - prin rezultatele favorabile oblinute de cele doud Tribunale, aceste instante au reuqit si cAqtige un capital de incredere qi credibilitate care s-a dovedit extraordinar de benefic pentru sustinerea ulterioard a Curfii Penale Interna{ionale; - comunitatea internalionald qi opinia publiod rnorldiall au oferit un larg suport activitAlii celor doud Tribunale qi au conqtientizat din I ce in ce mai mult necesitatea unei Curli Penale cu un caracter independeut, universal qi pennanent, care sd evite in acest fel punctele slabe ale instantelor ad-hoc; - prirr schirnbarea regimului politic de la Zagreb gi apoi de la Belgrad, urrnatd de deschiderea mai mult sau mai pulin sincerd qi benevold a colaboririi Croaliei gi Iugoslaviei cu l'ribunalul, s-au creat noi condilii pe care doar viitorul le va putea analiza in profunzime; in acest context este evident ci qi aducerea lui Slobodan Milosevic in fala instanlei internafionale constituie un eveniment de o irnportantd capitalA, dar cu efecte pe termen mediu Ei lung, ce trebuie incd evaluate cu mare atentie.

12

10. Comancongtiin{ei & Ponta 2010 umanitdtii"l " 122 irrcep6nd cu sffirqitul anilor '80, societatea civilci a devenit mandatara intereselor victimelor, incepdnd in aceasti calitate s[

instante penale interna{ionale a fost depdqitd de insemnate progrese, realizate in domeniul dreptului internafional, al legilor morale qi al

21

T T

joace un rol mult mai imporlant in cadrul conceftului na{iunilor. Este evident cb mondializarea accentuatd a mediatizdrii atrociti{ilor cornise in oricare colt al lumii, ca Ei multiplicarea mijloacelor de comttnicare, au dus la o evidentd cregtere gi universalizare a indigndrii qi revoltei fa!6 de tragediile vdzute. Aceste schimbdri de esenld vor Partee a il-a t23 Partee a il-a t23 qi notnentul istoric de la Rorna din anul 1998. prefigura
123

anterioare, in luna decembrie 1996, Adunarea Cenerald a ONU confirmd mandatul Comisiei Pregdtitoare Bourdon 2000 Ei hotdr[;;te couvocarea unei conferin{e plenipoten{iare in cursul anului 1998 (ltalia oferind ca loc de desfbqurare Rorna). Aceast[ conferinld avea ca obiect studierea rezultatelor muncii Cornisiei 9i adoptarea Statutului Curlii Penale Internalionale. Din funa maftie 1996 pdnd in luna martie 1998, au avut loc 6 reuniuni ale Cornisiei Pregdtitoare (h-rcrdrile deslbgur6ndu-se la sediul ONU de la New York). Cu fiecare ocaz.ie, aceste intilniri au lbst teatrul confruntdrilor de interese qi chiar de rnentalit[li intre diferite

In continuarea deciziilor

state.

123

Ca ale noi stiri de Ca cele cele mai mai semnificative semnificative manifestdri manifestdri ale acestei acestei noi stiri la dede V. V. Pella dc La conception Geaminu, vedca qi Grigorc A se fapt, pot pe fi rnen{ionate, parte, de o oblinerea unui consens nesperat "o fapt, pot fiet pe rnen{ionate, o parte, oblinerea unui consens nesperat dcs Roumaine paix, in contre la dede crimes plevention de definition ,,Revue in Consilir-rl privind de al infiinfarea Tribunalelor in Consilir-rl privind1968, 189; Grigore de Securitate Securitate al ONU ONU infiinfarea Tribunalelor nr. 2, p. Juridiques", Serie de Sciences Sociales. Scienccs pe parte, ad-hoc, iar de altd crearea unei coalilii mondiale V. Pella lui Vcspasian conccpliei Privire critici asupra Moca. Cheorghe Geambnu. ad-hoc, iar pe de altd parte, crearea unei coalilii mondiale a a OrganiOrganiza\illor neguvemamentale la in Universitalii care Viena, in luna iunie 1993, au in drcptul internafional, statelor responsabilitatea ,,Analclc desprc za\illor neguvemamentale care la Viena, in luna iunie 1993, au adopadopjuridice", 1964, p. 77. a iniliaAnul Xlll, sociale. $tiinle Bucurcgti. Seria qtiintci tat o declaralie de suslinere necondilionatd gi de tat o declaralie de suslinere necondilionatd gi prolnovare a iniliade prolnovare tivei a pune tivei de de infiinfare infiinfare a penale permanente, permanente, ,,pentru a unei unei curli curli penale ,,pentru a pune capdt irnpunitdlii". capdt irnpunitdlii". In In sfArgit, sfArgit, in in anul anul 1995, 1995, Adunarea Adunarea Generald crearea Generald ONU ONU decide decide crearea ('omi,sii urrei Pregdtitoare ?n vederea elabordrii unui text urrei ('omi,sii Pregdtitoare ?n vederea elabordrii unui text de de sintezd sintezd care conven{ii internafionale de infiinlare care sd sd formeze formeze obiectul obiectul unei unei conven{ii internafionale de infiinlare a a penale permanente. unei instanle unei instanle penale permanente. Textul pornire era Textul de de pornire era cel cel finalizat finalizat anterior anterior de de cltre cltre Cornisia Cornisia de de Drept Drept International, International, la la care care se addugau se addugau elerneutele noutate prin de rezultate crearea Tribunalelor elerneutele de noutate rezultate prin crearea Tribunalelor ad-hoc. [n ad-hoc. [n aceeagi perioadd, se aceeagi perioadd, se abandoneazd abandoneazd definitiv definitiv ideea ideea de de a trece in in sarcina a trece sarcina Adundrii Adundrii Generale printr-o rezolu{ie proprie a Generale a a ONU ONU infiinlarea infiinlarea printr-o rezolu{ie proprie a Penale, Cur{ii din moment ce o asemenea solu{ie, tin6nd cont Cur{ii Penale, din moment ce o asemenea solu{ie, tin6nd cont de nade natura prin care tura actului actului prin care a fost adoptat1, fi lipsit la inceput a fost adoptat1, ar ar fi lipsit de de la inceput noua noua jLrridic[ instan(d de orice for{d vis-d-vis de statele jLrridic[ instan(d internafionald internafionald de orice for{d vis-d-vis de statele
na{ionale. na{ionale. In In continuarea continuarea deciziilor deciziilor anterioare, anterioare, in in luna luna decembrie decembrie 1996, 1996, Adunarea Cenerald a ONU confirmd mandatul Comisiei Adunarea Cenerald a ONU confirmd mandatul Comisiei Pregdtitoare Pregdtitoare hotdr[;;te couvocarea unei Ei plenipoten{iare in unei conferin{e conferin{e plenipoten{iare in cursul cursul Ei hotdr[;;te couvocarea (ltalia anului 1998 oferind ca loc de desfbqurare Rorna). Aceast[ anului 1998 (ltalia oferind ca loc de desfbqurare Rorna). Aceast[ conconferinld adopferinld avea avea ca ca obiect obiect studierea studierea rezultatelor rezultatelor muncii muncii Cornisiei Cornisiei 9i adop9i tarea tarea Statutului Statutului Curlii Curlii Penale Penale Internalionale. Internalionale. Din pdnd in Din funa funa maftie maftie 1996 1996 pdnd in luna luna martie martie 1998, 1998, au au avut avut loc loc (h-rcrdrile 6 reuniuni ale Cornisiei Pregdtitoare deslbgur6ndu-se 6 reuniuni ale Cornisiei Pregdtitoare (h-rcrdrile deslbgur6ndu-se la la sesediul diul ONU ONU de de la la New New York). York). Cu fiecare ocaz.ie, Cu fiecare ocaz.ie, aceste aceste intilniri intilniri au au lbst lbst teatrul qi chiar teatrul confruntdrilor confruntdrilor de interese qi de interese chiar de de rnentalit[li rnentalit[li intre intre diferite diferite

21

TotodatS, aceste reuniuni au fost qi locul in care societatea cit,ild. prin glasul Organizaliilor Neguvernamentale, a cdgtigat in maturitate politica qi tehnicd. A avut loc o regrupare Ei implicare activX a circa 500 de astfel de organizafii, reparltizate, practic, in intreaga lurne qi care s-au angrenat intr-un lobby extrem de energic qi de

I I i i

l l
l l

22

TotodatS, qi locul TotodatS, aceste aceste reuniuni reuniuni au locul in au fost fost qi in care care societatea societatea prin glasul cit,ild. cit,ild. prin glasul Organizaliilor Organizaliilor Neguvernamentale, Neguvernamentale, a cdgtigat in in mamaa cdgtigat turitate implicare activX politica qi qi tehnicd. turitate politica tehnicd. A A avut avut loc loc o o regrupare regrupare Ei implicare activX Ei a a circa circa 500 practic, in 500 de de astfel astfel de de organizafii, organizafii, reparltizate, reparltizate, practic, in intreaga intreaga lurne qi care lurne qi qi de care s-au s-au angrenat angrenat intr-un intr-un lobby lobby extrem extrem de de energic energic qi de

state. state.

13
I
I

diul ONU de la New York). Cu fiecare ocaz.ie, aceste intilniri au lbst teatrul confruntdrilor de interese qi chiar de rnentalit[li intre diferite

T
Bourdon 2000
22

Coman & Ponta 2010 state. qi locul in care TotodatS, aceste reuniuni 123 au fost societatea UMANITAR INTERNATIoNAL naspuNnnnnl iN DREPTUL 124
124

124

124

cit,ild. prin glasul Organizaliilor Neguvernamentale, a cdgtigat in maqi tehnicd. turitate politica A avut loc apoi, o regrupare activX nivel regional chiar la Miqcdrile s-au organizat, eficient. Ei implicare a circa 500 practic, astfel de organizafii, reparltizate, in intreaga (nurnai in sau SUA, Fran{a (America Europa) sau nalional dede Sud, UMANITAR DREPTUL INTERNATIoNAL iN naspuNnnnnl 124 qi lurne qi care s-au angrenat intr-un s-au lobby extrem de energic de efort intdi a acestui In linia Marea Britanie existAnd c6te 50). InterRoqie nivel universal de rnarile organizalii aflat UMANITAR DREPTUL INTERNATIoNAL iN - Crucea naspuNnnnnl 124 regional la nivel chiar apoi, organizat, Miqcdrile s-au eficient. MeRights Federation, Human Arnnesfy International, nafionald, sau (America de Sud, Europa) sau nalional (nurnai in SUA, Fran{a regional la nivel chiar apoi, organizat, Miqcdrile s-au eficient. etc. frontieres decins sans Marea Britanie existAnd c6te 50). In linia intdi a acestui efort s-au (nurnai Fran{a sau in SUA, nalional (America greqeli de Sud, Europa) numeroasele fdrl, ignora auniversal incontestabil Este 9i InterRoqie nivel de sau rnarile organizalii cd, aflat - Crucea s-au efort intdi a acestui linia c6te 50). In existAnd de Marea Britanie muuca civile, ai societdlii reprezentanli ale acestor inexactitd{i nafionald, Arnnesfy International, Human Rights Federation, MeRoqie Interuniversal de nivel organizalii aflat rnarile a intereselor de protec{ie forme mai etc. evoluate a celor santineld - Crucea 9i frontieres decins sans MeRights Federation, Human Arnnesfy International, ruqinafionald, compromisuri al funestelor de denunldtor omului, drepturilor 9i greqeli numeroasele fdrl, ignora cd, a incontestabil Este 9i etc. frontieres Penald sa decins sans Curte muuca ca aceastd a contribuit renunldri ale statelor, noaselor de civile, ai societdlii reprezentanli ale acestor inexactitd{i greqelila9i numeroasele ignora cd, fdrl, a incontestabil posibile Este acceptabile cele mai poatd condifiile fi totugi creatd protec{ie a intereselor de forme maiin evoluate a celor santineld 9i de muuca civile, ai societdlii reprezentanli aleAceastd acestor inexactitd{i neaqteptati intre fraternitate colaborare lnoment. acest compromisuri al qi funestelor de denunldtor omului, drepturilor 9i ruqiprotec{ie Curte a intereselor forme mai evoluate celor de proteclie santineld a umanitare 9i avdnd scopuride atAt de diverse, organizalii Penald sa ca aceastdsau a contribuit ale statelor, noaselor renunldri ruqicompromisuri alcele funestelor de denunldtor omului, din toate drepturilor provenind toate continentele din 9i omului, a drepturilor 9i mai acceptabile posibile la poatd fi totugi creatd in condifiile Penald sa Curteau contribuit ca aceastd qi deseori pus in statelor, renunldri noaselor juridice qi ale politice lumii, au fraternitate surprins ale a sistemele intre qi neaqteptati colaborare acest lnoment. Aceastd la posibile acceptabile cele mai la poatd in condifiile jenante fi creatd rnult mai dispuqi totugi ai statelor, oficiali reprezentanlii situalii organizalii atAt de diverse, avdnd scopuri umanitare sau de proteclie intre qi neaqteptati fraternitate colaborare inclusiv Aceastd poate cd lnoment. proprii. afirma acest Se dictate de itrterese iniliative provenind din toate continentele 9i din toate omului, a drepturilor proteclie deau sau rAnd) umanitare avdnd scopuri de in a atAt de diverse, (SUA in primul organizalii China a urlor dorin{a evidentd 9iau 16ri qi deseori pus juridice qi politice lumii, surprins ale sistemele din toate provenind toate continentele din reald, a omului, fhrd nicio a drepturilor fag5, institulii moarte dinai unei 9idispuqi crearea obline la jenante rnult putere mai statelor, oficiali reprezentanlii situalii qi pus in juridice au qi politice deseori lumii, au surprins mai ale mici sau mai sistemele al conjugat de efortul in final anihilatd fost ldrilor iniliative dictate de itrterese proprii. Se poate afirma cd inclusiv jenante reprezentanlii mai dispuqi ai statelor, oficiali (aga cum extrefil de situalii presiunea spunealn intenlionate bine ,,gdldprimul de la a rAnd) in rnult ade urlor dorin{a evidentd qi 16ri (SUA 9i China cd inclusiv proprii. Se poate afirma itrterese dictate iniliative Neguvemamentale. gioasd") a Organizatiilor putere reald, a fhrd nicio institulii moarte din fag5, uneide crearea obline de a (SUA rAnd) in primul partia urlor dorin{a evidentd simultan, principal din aceste in 9i China 16riconsiderente, mai mici sau maistatele al ldrilor conjugat de efortul in final anihilatd fost putere reald, a nicio fhrd fag5, institulii moarte din cdt unei preferat sistem crearea un obline au Pregdtitoare la lucrdrile cipante qi Comisiei de presiunea (aga cum spunealn extrefil de ,,gdldbine intenlionate mai mici sau mai al conjugat lor de efortul in final anihilatd reprezentanfii fost cd pulin disculii, afirmAnd transparent de mai ldrilor Neguvemamentale. gioasd") a Organizatiilor (aga extrefil de qi qi de presiunea cum spunealn jocului" iau regulile qi intenlionate care stabilesc binein ,,gdldcei sunt,,conducdtorii oficiali partistatele principal din aceste considerente, simultan, Neguvemamentale. gioasd")la solu{ionate a lucrdrile Organizatiilor au fost delicate puncte cele mai in acest scop, deciziile. sistem cdt un au preferat Pregdtitoare Comisiei cipante partistatele simultan, considerente, principal din aceste infbrmale in in cadrul prin unor compromisuri adoptarea ,grupurilor lor mai pulin transparent de disculii, afirmAnd cd reprezentanfii de cdt preferat un sistem (situaaustabilesc Pregdtitoare Comisiei oficiali la lucrdrile permis clelegafilor cipante numai a fost lasunt,,conducdtorii care accesul lucrll' qi iau jocului" regulile qi cei care oficiali lor reprezentanfii cd afirmAnd pulin de disculii, transparent Organizaliilor mai reprezentaulii de cdtre vehement contestatd evident lie deciziile. in acest scop, cele mai delicate puncte au fost solu{ionate qi jocului" iau regulile qi care stabilesc cei sunt,,conducdtorii oficiali neguvernamentale). prin adoptarea unor compromisuri in cadrul ,grupurilor infbrmale de solu{ionate au fost delicate grup celepermis mai decizional, de in acest scop, un procesul s-a format deciziile. a impulsiona Pentru (situaoficiali clelegafilor numai puncte a fost la care accesul lucrll' de infbrmale in cadrul parle prin unor compromisuri a frcut adoptarea - Grupul ,,light minded" care Organizaliilor - din ,grupurilor state moderate 9i de cdtre reprezentaulii lie evident contestatd vehement (situaoficiali permis clelegafilor numai a fost care accesul lucrll' la Acesta cuprinde circa 80 de {6ri de pe toate continentele RornAnia. neguvernamentale). Organizaliilor reprezentaulii cdtre Marea vehement contestatd fiind de cele mai active, (Canada, Belgia, Australia, lie evident grup de format unBritanie s-a iar decizional, Pentru a impulsiona procesul neguvernamentale). state moderate - Grupul ,,light minded" - din care a frcut parle 9i un grup de procesul decizional, a impulsiona Pentru pe format toate continentele de {6ri des-a cuprinde circa 80 Acesta RornAnia. parle 9i a frcut din care minded" Grupul state moderate ,,light fiind cele mai active, iar Marea Britanie (Canada, Australia, Belgia, RornAnia. Acesta cuprinde circa 80 de {6ri de pe toate continentele (Canada, Australia, Belgia, fiind cele mai active, iar Marea Britanie

Pcrrtea a

II-a

125

I'
I' I'

T
I

22 23

23

aldttrr6ndu-li-se in anul 1997, dupd preluarea guverndrii de cdtre Premierul Tony Blair). Rolul principal era de a media intre statele cu Pcrrtea a II-a pozilii intransigente gi de a gdsi soluliile acceptabile la nivelul 125 cel rnai larg. Dacd este de remarcat cd de multe rezultatul ori a constat in Pcrrtea a II-a 125 aldttrr6ndu-li-se in anul 1997, dupd preluarea guverndrii de cdtre irnpiedicarea variantelor gi celor mai rele in realizarea progrese unor Premierul Tony Blair). Rolul principal era de a media intre statele cu aldttrr6ndu-li-se in anul 1997, guverndrii dupd preluarea de cdtre evidente, nu se poate qi acceptarea, contesta din naivitate, necesitate pozilii gi intransigente de a gdsi soluliile acceptabile la nivelul cel Premierul Tony Blair). principal Rolul era de a media intre statele cu sau chiar oinism. ade ullor rezolvdri ce se indepdrtau evident de la rnai larg. Dacd este remarcat cd de multe ori rezultatul a constat in pozilii gi intransigente gdsi de a soluliile acceptabile la nivelul cel ideile fundamentale de la care pornise. irnpiedicarea variantelor celorse mai rele gi in realizarea unor progrese rnai larg. Dacd este de remarcat cd de multe rezultatul ori aSUA, constat in iu contrapondere la acest (in efort, statele mari special clar evidente, nu se poate contesta qi acceptarea, din naivitate, necesitate irnpiedicarea variantelor gi in celor mai rele realizarea progrese qi unor qi Rrrsia gi-au China) nu cdrlile cele mai importunte" ctr ,jucat sau chiar oinism. a ullor rezolvdri ce se indepdrtau evident de la evidente, nu se poate contesta qi acceptarea, din naivitate, necesitate ocazia dezbaterilor diverselor articole Comisiei PregSideile fundamentale de la care se pornise.in cadrul sau iu chiar oinism. a ullor rezolvdri ce se indepdrtau evident la de titoare. Aceste atu-uri fost pdstrate pentru au Conferinta de la Roma contrapondere la acest efort, statele mari (in special SUA, clar ideile fundamentale (fiind de la care pornise. se folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte de votul qi Rrrsia qi China) nu gi-au ,jucat cdrlile cele mai importunte" ctr iu contrapondere la acest efort, (in statele marirnai special SUA, clar final asupra pentru Statutului), putea a articole controla bine fenomenul ocazia dezbaterilor diverselor in cadrul Comisiei PregSqi Rrrsia qi gi-au China) nu cdrlile cele mai importunte" qi ctr a obline rnaxirnul de posibil. compromis titoare. Aceste atu-uri pdstrate pentru au fost ,jucat Conferinta de la Roma ocazia dezbaterilor diverselor articole gi Fran{a in cadrul Comisiei PregSChiar a avut rol un special, fiind singura care, in (fiind lard de folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte votul titoare. Aceste atu-uri fost pdstrate pentru au Conferinta anul 1995. prezentat de la Roma a proiect propriu un de Statut, total diferit de cel final asupra Statutului), pentru a putea controla rnai bine fenomenul (fiind folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte al votul de Drept International (cu evidenta inten{ie de a-lde sabota qi Con-risiei a obline rnaxirnul de posibil. compromis final asupra pentru Statutului), putea a pe qi controla rnai bine fenomenul acesta din unnd de a tergiversa pozitivd). ftnalizarea Dacd Chiar gi Fran{a a avut un rol special, fiind singura lard care,un in qi a obline rnaxirnul de compromis posibil. asemenea proiect, gi de alte susfinut ar fi fost adoptat, fi ldri mari, anul 1995. a prezentat propriu un proiect de Statut, total diferit am de cel gi Chiar Fran{a avutinternalionale un rol (cu special, fiind singurade in asistat la crearea uneia curti total dependente de voinla lard al Con-risiei de Drept International evidenta inten{ie a-lcare, sabota anul 1995. prezentat a proiect propriu un de Statut, total diferit de cel statelor, in special permanente ConsiliLrlui pe acesta din unnda qicelor de a membre tergiversa pozitivd). ftnalizarea ale Dacdde un al Con-risiei de Drept International (cu evidenta inten{ie de a-l Securitate ONU. In cele din urm[, incep6nd cu anul 1997,Frantp asemenea al proiect, gi susfinut de alte ldri mari, ar fi fost adoptat, sabota am fi pe qi de a tergiversa acesta din unnd pozitivd). ftnalizarea Dacd un va trece increarea rAndul suslindtorilor activi ai Curlii, folosind ?nsd ultima asistat la unei curti internalionale total dependente de voinla asemenea proiect, gi de susfinut alte mari, fi fost qi ar adoptat, am fi cea rnai irnportantd cu 48 de prin ore inainte de votul final ldri ,,catte", statelor, in special a celor membre permanente ale ConsiliLrlui de asistat la crearea unei curti internalionale total dependente de voinla irrtrodrrcerea articolului (ce 124 prevede posibilitatea din Stahrt Securitate al ONU. In cele din urm[, incep6nd cu anul 1997,Frantp statelor, in special a momentul celor membre permanente pentru ale ConsiliLrlui un de stat ca, suslindtorilor la ratificdrii, sd proroge intrarea in va trece in rAndul activi ai Curlii, folosind ?nsd ultima Securitate al ONU. In cele din urm[, incep6nd cu anul 1997,Frantp vigoare a competen{elor Curlii fald propriii pe de cetS{eni termen de qi cea rnai irnportantd ,,catte", cu 48 de ore inainte de votul final prin va trece in rAndul suslindtorilor activi ai Curlii, folosind ?nsd ultima 7irrtrodrrcerea ani). articolului (ce prevede 124 din posibilitatea Stahrt qi cea rnai irnportantd cu 48 de ore inainte de votul final prin pentru un stat ca, la ,,catte", momentul ratificdrii, sd proroge intrarea in irrtrodrrcerea articolului (ce 124 prevede posibilitatea din de Stahrt vigoare a competen{elor Curlii fald propriii cetS{eni pe termen de pentru 7 ani). un stat ca, la momentul ratificdrii, sd proroge intrarea in vigoare a competen{elor Curlii fald de propriii cetS{eni pe termen de 7 ani).

14

T
T

la care accesul a fost permis numai clelegafilor oficiali (situaevident lie Pcrrtea a II-acontestatd vehement de cdtre reprezentaulii Organizaliilor 125 Pcrrtea Comanneguvernamentale). & Ponta 2010 a II-a 125 grup de format unde s-a decizional, aldttrr6ndu-li-se in anul procesul 1997, dupd preluarea guverndrii Pentru a impulsiona cdtre 124 aldttrr6ndu-li-se in anul 1997, preluarea guverndrii dupd de cdtre parle a frcut din care minded" Premierul Tony Blair). principal era de a media intre statele cu Grupul Rolul state moderate 125 9i ,,light Premierul Tony Blair). principal Rolul de a pe media intre statelecel cu toate de pozilii 80 deera gi de cuprinde circa intransigente gdsi Acesta RornAnia. a soluliile acceptabile lacontinentele nivelul {6ri Pcrrtea a intransigente II-a 125 pozilii gi gdsi de a soluliile acceptabile laanivelul cel Britanie iar Marea fiind mai active, (Canada, Belgia, rnai larg. Australia, Dacd este de remarcat cdcele de multe ori rezultatul constat in rnai larg. Dacd este de remarcat cd de multe rezultatul ori a constat in irnpiedicarea variantelor gi celor mai rele in realizarea progrese unor aldttrr6ndu-li-se in anul 1997, dupd preluarea guverndrii de cdtre irnpiedicarea variantelor gi in realizarea celor mai rele progrese unor evidente, nu poate qi se contesta acceptarea, din naivitate, necesitate Premierul Tony Blair). Rolul principal era de a media intre statele cu evidente, nu qi acceptarea, se poate contesta din naivitate, necesitate sau chiar oinism. a gi ullor rezolvdri ce se acceptabile indepdrtau evident la de pozilii intransigente gdsi de a soluliile la nivelul cel sau chiar oinism. a ullor rezolvdri ce se indepdrtau evident la de ideile fundamentale de la care pornise. se rnai larg. Dacd este de remarcat cd de multe ori rezultatul a constat in ideile fundamentale de la care pornise. se iu contrapondere la acest (in special 125 statele mari clar irnpiedicarea variantelor gi in celor efort, mai rele realizarea progrese unor SUA, iu contrapondere la acest (in efort, statele mari special SUA, clar qi Rrrsia qi gi-au nu cdrlile cele importunte" ctr ,jucat evidente, nuChina) qi acceptarea, se poate contesta din mai naivitate, necesitate qi Rrrsia qi China) nu gi-au ,jucat cdrlile cele mai importunte" ctr ocazia dezbaterilor articole in cadrul Comisiei PregSsau chiar oinism. a diverselor ullor rezolvdri ce se indepdrtau evident de la ocazia dezbaterilor diverselor articole in cadrul Comisiei PregStitoare. Aceste atu-uri fost se pdstrate pentru Conferinta de la Roma ideile fundamentale de au la care pornise. titoare. Aceste atu-uri fost pdstrate pentru au Conferinta de la Roma (fiind folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte de votul iu contrapondere la acest efort, statele (in special mari SUA, clar (fiind folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte de votul final asupra pentru Statutului), putea a controla rnai bine fenomenul qi Rrrsia qi China) nu gi-au ,jucat cdrlile cele mai importunte" ctr final asupra pentru a putea Statutului), controla rnai bine fenomenul qi a obline rnaxirnul de posibil. compromis ocazia dezbaterilor diverselor articole in cadrul Comisiei PregSqi a obline rnaxirnul deavut posibil. compromis gi Chiar Fran{a a rol special, unpdstrate fiind singura lard care, in titoare. Aceste atu-uri fost pentru au Conferinta de la Roma gi Chiar Fran{a a avut rol un special, singura care, in anul 1995. prezentat a proiect propriu un defiind lard Statut, total diferit de cel (fiind folosite uneori chiar cu c6teva zile sau ore inainte de votul anul 1995. prezentat a proiect propriu un de Statut, total diferit de cel al Con-risiei Drept International (cu evidenta defenomenul a-l sabota final asupra de pentru a putea Statutului), controla inten{ie rnai bine alaCon-risiei de Drept (cu ftnalizarea evidenta inten{ie de a-l sabota pe qi International acesta unnd de a tergiversa pozitivd). Dacd un qi obline din rnaxirnul de posibil. compromis pe qi acesta din unnd de a tergiversa pozitivd). ftnalizarea Dacd un asemenea 125 susfinut de alte mari, fi fost ar adoptat, am fi gi Fran{a Chiar proiect, a avutgi rol un special, ldri fiind singura lard care, in asemenea proiect, gi susfinut de alte mari, fi fost ar adoptat, am fi asistat la crearea unei curti internalionale ldri total dependente de voinla anul 1995. prezentat a un proiect propriu de Statut, total diferit de cel asistat la crearea unei curti internalionale total dependente de voinla statelor, in special a celor membre permanente ale ConsiliLrlui de al Con-risiei de Drept International (cu evidenta inten{ie de a-l sabota statelor, a de celor membre permanente ale ConsiliLrlui de Securitate al special ONU. cele urm[, incep6nd cupozitivd). anul 1997,Frantp pe qi acesta in din unnd In a din tergiversa ftnalizarea Dacd un Securitate al ONU. In cele din urm[, incep6nd cu anul 1997,Frantp va trece in rAndul suslindtorilor activi ai Curlii, folosind ?nsd ultima asemenea proiect, susfinut gi de alte ldri mari, fost adoptat, ar fi am fi va trece rAndul suslindtorilor Curlii, folosind ?nsd ultima qi cea rnai irnportantd cu activi 48 de ai prin ore inainte de votul final asistat la in ,,catte", crearea unei curti internalionale total dependente de voinla qi cea rnai cu 48 de ore(ce inainte de ConsiliLrlui votul final prin ,,catte", irrtrodrrcerea articolului 124 prevede posibilitatea din Stahrt statelor, in irnportantd special a celor membre permanente ale de irrtrodrrcerea articolului (ce 124 prevede posibilitatea Stahrt pentru unal stat ca, In la cele momentul proroge ratificdrii, sdcu intrarea in Securitate ONU. din din urm[, incep6nd anul 1997,Frantp pentru stat ca, la momentul proroge ratificdrii, sd intrarea in vigoare a competen{elor Curlii fald propriii pe de ai cetS{eni termen de va trece un in rAndul suslindtorilor activi Curlii, folosind ?nsd ultima vigoare a competen{elor Curlii fald propriii pe termen de ore cetS{eni de 7 ani). qi cea rnai irnportantd ,,catte", cu 48 de inainte de votul final prin 7 ani). irrtrodrrcerea articolului 124 din Stahrt (ce prevede posibilitatea pentru un stat ca, la momentul ratificdrii, sd proroge intrarea in vigoare a competen{elor Curlii fald de propriii cetS{eni pe termen de

lucrll'

I' I'
23

Bourdon 2000

I'
23

23 24

7 ani).

15

Coman & Ponta 2010 126 Rdzboi Prirnului Rdzboi urrnat Prirnului care au au urrnat ini{iativele care toate ini{iativele Chiar daci daci toate Chiar

permanent in in represiv permanent interna[ional represiv interna[ional perioada interbelici interbelici perioada

15

penai, Astfel, in incalitatea calitateasa sade dePregedinte Pregedinteal alAsocialiei Asocialieide deDrept Dreptpenai, Astfel, jurist Vespasian reputatul jurist Vespasian Pella Pellaaaintocmit intocmit in inanul anul1928 1928 un proiect de unproiect de reputatul Statut al unui Tribunal Penal Internalional, Statut pe care AsociaJia Bourdon 2000 Statut al unui Tribunal Penal Internalional, Statut pe care AsociaJia I I1 l-aaprobat. aprobat.Acesta prevedea crearea Acesta prevedea crearea unei unei Camere Camere Penale Penale in incadrul cadrul l-a 1

126 127

127

128

cadin capractic, cdteva rnari spirite spirite din cdteva rnari uiciun efect efect practic, an avut avut uiciun nu an Mondial nu Mondial drept de gi foruri din cadrul cadrul unor unor foruri Etiin{ifice Na{iunilor gi din drul Societd{ii Societd{ii Na{iunilor Etiin{ifice de drept drul eforturile perioada interbelicS, interbelicS, eforturile in toatd toatd perioada au continuat, continuat, in internalional au internalional justilie internaqi concrete de justilie internareale qi concrete de forme reale unei forme pentru realizarea realizarea unei pentru Asoa avut-o activitate mai notabild cea context, ln acest Asoa avut-o activitate mai notabild cea !ional[. ln acest context, !ional[. juristul romAn cireia in r6ndurile Drept Penal, juristul de Interna{ionalS cialia romAn cireia cialia Interna{ionalS de Drept Penal, in r6ndurile de aldturi de reprezentant, aldturi poate cel mai strdlucit strdlucit reprezentant, fost poate cel mai a fost Pella a Vespasian Pella Vespasian mai tArziu devind avea sd care de Vabres. Donnedieu Henri francezul Henri Donnedieu de Vabres. care avea sd devind mai tArziu francezul judecitor la la Ntirenberg. Ntirenberg. de la la Tribunalul Tribunalul de judecitor fost mandatat mandatat afost deiuriEti" a consultativ deiuriEti" 1920, un un ,,comitet in anul anul 1920, ,,comitet consultativ in de Permanentede unei Cu4i Cu4i Permanente proiect pentru pentru infiinlarea infiinlarea unei pregdteascd un un proiect sd pregdteascd sd in principiilor enunlate enunlate in conform principiilor Naliunilor, conform Societblii Naliunilor, a Societblii Justilie a Justilie apdrut a aceastd ocazie, 1919. Cu pace anul din de cursul tratativelor apdrut a aceastd ocazie, 1919. Cu cursul tratativelor de pace din anul jurisdiclie qi qi de jurisdiclie competen{[ de sd aibd aibd competen{[ Curte sd ca aceasti aceasti Curte recomandarea ca recomandarea publice internaa ordinii o violare care constituie crimelor ,,asupra crimelor care constituie o violare a ordinii publice interna,,asupra formudacdformuChiar dacd ale naliunilor". naliunilor". Chiar universale ale l.egilor universale sau a a l.egilor lionale lionale sau simpla completd, sau de clard clard sau completd, simpla fi suficient suficient de de a a fi departe de larea era era departe larea deo o era Naliunilor era de plenul Societelii Societelii Naliunilor principiului de de cdtre cdtre plenul a principiului enunlare a enunlare Partea a II-a t27 au dedepdcate, evoluliile ulterioare au evoluliile ulterioare Din pdcate, fundamentald. Din importanli fundamentald. importanli monstrat c[ ideea era prematurd., raportatd la nivelul de evolu{ie al T28 RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIoNAL UMANITAR mentalitdlii colective, ceea ce a dus la un nou e$ec. Relativ aceeagi perioadd, un comitet de experlipermanent, desemnat de ea Potrivit in acestei Conven{ii, Curtea avea un caracter Consiliul Societilii a fost sd elaboreze dou6 recunoscuti in fiind compLrsd din 5 Nafiunilor, membri, juriqti cu mandatat o colnpetenld proiecte de conven{ii extrem importante materia judecdtori pentru penale dreptul penal, ai unor instanlejustiliei care au fost sau de erau internalionale. O priml convenlie avea ca obiect prevenirea gi reprinafionale ale statelor membre ale SocietS{iiNaliunilor. marea De terorismului, problemd o apirutd chiar de mai mult timp dec6t preciza, statutul asemenea. Convenlia in cele 56 de articole, am fi tenta{i sd credem. Cea de-a doua se referea la infiin{area judejudecbtorilor, organizarea qi competen{a Cur{ii, procednra de unei judece Cu(i Penale Internafionale, care sd de terorism,a gi crimele rnodul de executare catd, pedepsele ce se puteau aplica, precum I "'.'.1 alSturi de orice alte crime care ar afectapacea internalionali. acestora. Este important de mentionat faptul, proiectul cd de Statut fi ar al Acliunea nonnativd, cuprinzAnd cele doud conventii, Cur{ii Internalionale il are ca principal autor pe Vespasian la trebuitPenale un impuls mai mare dupd asasinarea sd dob6ndeascd Ei juristul rom6n Pella, care a influenlat munca sa teoreticd Iugosmaghiar. a regelui Marsilia in auul 1934, de c[tre un teroristprin intreaga gAndire penalS perioada din interbelicd. laviei - Alexandru - qi a ministrului de externe francez Baflhou, un penai, Astfel, calitatea sa de Pregedinte al Asocialiei de Drept pentru politica interbelicd. nume interna{ionald atAt in de evocativ jurist reputatul Vespasian Pella a intocmit in anul 1928 un proiect de la inceputul secoAstfel, dupd aparilia ideii de ,,crimd de rdzboi" Statut al unui Tribunal Penal Internalional, Statut pe care AsociaJia I lului, in perioada interbelicd se adaugd qi ,,lerorisnrul" pe lista criaprobat. prevedea crearea Acestainterna{ional[. 1 l-a Camere Penale din in cadrul pdcate, cauza Dinunei in special melor de naturd \Cur!iiPermanenteInterna!ionaledeJusti!ie'dincadrulSociet5tii caracterului politic al noliunii de terorism, cu rnult mai pronuntat I Natiunilor. dec6t al celorlalte crirne interna{ionale, acesta nu va mai fi Totodatd,in anul I chiar 1935, Vespasian Pella, in calitate de rapoftor, iu irr acelaqi rnod, r-refiind inclus a; " tratat in epoca postbelicd ; intocmit planul unui cod represiv mondial, plan ce includea gi cornpeten{a rnateriald a Tribunalului cle la Niirenberg, a celui pentru proiectul 16 de Statut din anul 1928, vizdnd unei Camere , Fosta Yugoslavie qi nici rndcar in Statutul crearea InternaCurtii Penale in cadrul Curlii Permanente Internationale de Justifie. I Criminale lionale adoptat la Roma, in anul 1998.
r
I I

15 16

I 'l'16

Natiunilor. I Natiunilor. Totodatd,in anul anul1935, 1935, Vespasian Vespasian Pella, Pella,in incalitate calitatede rapoftor,a; derapoftor, a; II Totodatd,in ; intocmit planul unui unui cod cod represiv represiv mondial, mondial, plan plan ce gi ceincludea includea gi ; intocmit planul proiectul de de Statut Statutdin din anul anul 1928, 1928, vizdnd vizdndcrearea crearea unei unei Camere Camere ,, proiectul Criminale in incadrul cadrulCurlii Curlii Permanente PermanenteInternationale Internationale de deJustifie. Justifie. II Criminale Meritele lui lui Vespasian Vespasian Pella Pellaprivind privind crearea crearea unei unei Cu4i Cu4i CriCriMeritele minale Internafionale Internafionale gi giaaunui unuicod codrepresiv represiv mondial mondial au aufost fostunanim .. minale unanim recunoscute in in lume, lume,,,el celcare care a aaruncat aruncat scdnteia scdnteiacrea: ,,elfiind crea: recunoscute fiind cel ", toare aqa cum afirma Jean ", Graven, Pregedinte alAsocialiei Asocialiei InterIntertoare aqa cum afirma Jean Graven, Pregedinte al nalionalede deDrept DreptPenal, Penal,rector rector al alUniversitilii Universitilii din dinGeneva. Geneva. nalionale De altfel, eforturile lui Vespasian Pella s-au concretizatprin prin De altfel, eforturile lui Vespasian Pella I s-au concretizat II adoptarea la data del6 l6 noiembrie noiembrie1937, 1937,o odatd datdcu I adoptarea la data de cuConvenlia Convenlia asupra asupra Prevenirii qi qiReprimdrii Reprimdrii Terorismului, Terorismului, a aConven{iei Conven{iei privind privind crearea crearea Prevenirii unei Cu(i Cu(i Penale PenaleInternafionale. Internafionale. Aga Agacum cum menlionam menlionam mai maisus, sus,rolul rolul unei judecaindivizii Cu4ii era eraacela acela de deaajudeca indivizii acuzfii acuzfii de desdvdrgirea sdvdrgireavreuneia vreuneia Cu4ii din infracliunile infracliunile prevdzute prevdzute de deConven{ia Conven{iareferitoare referitoare la laterorism. terorism. TotTotdin odat6, sediul acesteia urma fie , sd stabilit la Haga. odat6, sediul acesteia urma sd fie stabilit la Haga. ,
!
r

\Cur!iiPermanenteInterna!ionaledeJusti!ie'dincadrulSociet5tii \Cur!iiPermanenteInterna!ionaledeJusti!ie'dincadrulSociet5tii I

!
r

l\l\

Parteq a II-a

129

Mondial fbcea urmdtoarea constatare: ,,Comparatd cu justilia internd, justilia internalionald este cdt se poate de imperfectd, deoagres, deoarece
16
rece ea rdmdne, in principiu, facultativd. Dar ea se afld deja in pro-

in acest sens, ni se pare c[ este extrem de pertinentd opinia unui eminent jurist qi diplomat, Nicolas Politis, care dupd Primul Rizboi

incepuluri ". Totuqi, includerea crimelor de rdzboi qi a terorisrnului in acte internafionale, ca infracliuni universale, poate fi consideratd o noud ,,cirdmidd" la temelia a ceea ce avea sd devind ,justi{ia internafionald". Poate fi menlionat in acest context, cd aceeagi perioadd istoricd va cunoagte gi alte fapte grave, comise in cadrul unor conflicte civile - cazul Spaniei - sau al instaurdrii qi menlinerii puterii de cdtre guvernele dictatoriale - Gennania, Italia, Portugalia sau chiar RomAnia - insd ftrd s[ giseascd un rdspuns adecvat fald de raceste noi provocdri adresate comunitdlii statelor democratice. Este evident faptul, cd viziunile lui Vespasian Pella nu erau corelate la realitdlile existente la acel moment, dar timpul va dovedi corectitudinea ralionamentelor sale qi importanla idealului de justilie promovat de acesta. Din picate, lucririle marelui jurist au fost trecute sub un con de umbrd in Rom6nia postbelicd, fiind totugi cunoscute gi apreciate mult

nu rnai

este justilia privatd, care exista la

7.,\"

cornpeten{a rnateriald a Tribunalului cle la Niirenberg, a celui pentru Fosta Yugoslavie qi nici rndcar in Statutul Curtii Penale InternaComan & Ponta 2010 adoptat la Roma, in anul 1998. lionale I38 RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR 128 Cele doud Convenfii semnate in anul 1937,la Geneva, nu au procedurile irnpiedicate de intrat infac vigoare, de ratificare din America pafte din l8 fiind sunt {dri care nu Uniunea Europeand, gi rdrnAnAnd astfel celui de-al Doilea declanqarea membre Mondial, Latind qi Caraibe, 15 sunt state Rdzboi ale Uniunii Europene, 1l {6ri IErd efecte practice. Cu toate acestea, acestea docnmente sunt dinsirnple regiunea Asiei gi a Pacificului. privind organizarea unei referindu-ne in mod la Convenfia 138 Haga, in Olanda, Sediul Cur{ii seexpres afld la ,.statul-gazd5" - in

:,{

16

31

una din silile de judecatd ale Tribunalului Penal pentru Fosta Astfel cum s-a pretigLrrat in literatura de specialitate, Statutul Yugoslavie ii poartd numele. Poate cd o activitate de traducere de a la Roma in balanld rolurile instituliilor nafionale gi a celor volumelor, line scrise direct in limba francezd, at ajuta la redescoperirea internationale. Acesta este constituit pe baza principiului, propus de lui Pella de cdtre qcoala juridicd romAneascd, ce s-ar putea mdndri cu

promovat de acesta. Din picate, lucririle marelui jurist au fost trecute sub un con de umbrd in Rom6nia fiind totugi cunoscute gi apreciate mult Bourdonpostbelicd, 2000 Partea a II-a mai mult pe plan internalional. Sugestiv, in acest sens, este faptul139 cd

faptul cd nu putem nudomeniul menfiondm Cu(i Penale sd in juridicd internafional, oraqul cu ceaInterna{ionale, mai bogatb tradilie

gi de generoasd a ideea at6t care statele lePrin aveau fala dealegerea de corectd in mod locafii a fost, acestei Yugoslavie. urmare, profesorului Pella, se datorau neincrederii in posibilitalile de acliune vident. una previzibild, eficientd qi ralionald. Oraqr-rl Roma, susale justiliei internafionale, in condiliile in care fiecare stat cduta sd-Ei ceptibil qi el la un tnoment dat sd devind gazdd, nu s-a ardtat, itrsd, facd singur dreptate, iar tratatele internationale deveniserd - pentru a indeajuns de hotdrdt s[ gdzduiascd lLrcrdrile Cur]ii Penale lnterrelua expresia celebrd a lui Bismark - ,,simple petice cle hiirtie, care Partea a II-a r43 dacd acesta qi-a rnanifestat nationale. Cdt despre Niirenberg, chiar nu ayeeu nici mdcur veiloorea hcirtiei pe cure au fbst scrise ". Gennattia, sprijinit de candidatura, nu a fostnu inten{ia de are a-qi o depune jurisdicfie Cuftea complementari numai in ceea ce gansd Ini{iativa in competilie. nicio de a rdmAne neav6nd astfel privegte admisibilitatea unui caz, care este investigat sau judecat de lird qiacestuia, a rdtnas tot el candidalLtra, oraqului Lyon, care gi-a depus un stat care are competentd asupra qi din dar, de asemenea ecou, lipsit[ de sus{inerea Franlei. puncte altb defiind vedere.
143

final, aqa reprezentantii a 16 de state. dar, in aceasta a fostdeja semnatd de a Na{iunilor Internationale Justi{ie sediul Curlii acesta fiind pe re{ineri nu fost ratificati de nicir,rn stat. Serioasele curn aritam, a Unite, precum Ei al Tribunalului Internalional ad-hoc pentru Fosta

l'r

'i
'l

personalitate dispune Prin Statutul Dispozifiile art. sdtt, 86 aleCurtea previdde generald Statutului o obliga{ie de a iuridicd pe teritoritrl funcliile s6-qi exercite pentru toate intentafionald, fiind competentd coopera Statele Pdr{i. Astfel, statele vor coopera in' const6nd totalitate parte. relativ restrAnsd, cu aceastd este Cufte, in qi stat Jurisdic{ia Curfii cadrul anchetelor privind oricdrui urmdririlor crimele afl6 in cornpetenja la crimele numai Un judecdtor lErd sprijinul aceasta se referea unei inilial, ce dinse numai trei crime, iar sa. polifenegti forte uncomunitatea orn dezarmat. Functia de judecatd implicd, pentru major este internalionald. de interes pentruCurtea a putea fi eficace, ca Statul sd delege monopolul constrdngerii colective a expresia ac{iunii Penald Intema{ionall este qi ca anumili agenli posibilitatea qi jurisai sdi sI aib[ de a aresta de a statelor rnernbre la un tratat, care aLr infiinlat o institulie perchezifiona. Astdzi, nu existd polilie nicio forfd internafionald., de diclionalI cu caracter pennaueut, cu competente obligatorie pentru In consecinld, efectivitatea unei jurisdiclii intema{ionale ase sprijind fost creatd Penald Internalionald pdrfi. Prin statele urrnare, Cuftea pe capacitatea, voiltta gi obligalia Statelor a coopera aceasta. pril-t cotrsensul prin acordul de voinli al statelor pdrli, cude alte cuvinte, cu Cu privire lade cele doud Tribunale ad-hoc, Statele au fost, la incdt astfel qi nu internafional, cltre un organism acestora inceput, destul de reticente, pentru a respecta obligatiile care rezultau existenla ei nu depinde de un asernenea organism. din rezoluliile Consiliului de Securitate, din articolul 29 a qi respectiv Cuftea Penald Internalionald este, deci, o anexd jurisdicfiei 28 ale Statutelor TPIY 9i TPIR 9i din articolul25 al CarteiNaliunilor penale nafionale, ca pafte integrantd a legii tra{ionale, in uuna Unite. Acest ultim articol dispune ca,,membrii Organizaliei sd fie de ratificdrii Statutului de citre parlamentele statelor respective. Ea nu acord sI accepte qi sd aplice deciziile Consiliului de Securitate, incalcl suveranitatea na{ional6, aga cum nu trece peste competenta confonn prezentei Cafte". Statele membre se angajeazi sd ,,confere sisternelor judiciare nafionale, care snnt capabile sd investigheze qi sd Consiliului de Securitate responsabilitatea principald a menlinerii judece Deci, jurisdiclia penali na{ionalI are internafionale. pdcii gi a crimele securitdlii internationale", fiind amintit faptul c6, ,,Consiliul jurisdicliei Cur!ii Penale Internalionale. prioritate in asupra actioneazl numele lor" (art. 24). Toate Statele membre trebuie sd respecte deciziile Consiliului de Securitate. Dacd existd o anurniti indoiald despre influenla acestui articol, cele doud rezolulii ale Consiliului de Securitate, care au instituit cele doud Tribunale ad-hoc, ca qi rezoluliile ulterioare, adoptate pebaza capitolului VII din Cartd, au fo{d obligatorie vis-d-vis de ansarnblul Statelor membre. Se qtie cd Republica Federald Yugoslavia (RFI) a fost intotdeauna refractard, in

240

prioritar - a$a Iulian cum am menlionat qi rolul de rjuristul - misiunea deja,,putem sancfioromAn Poenaru aprecia: afirma, de' ' fdrd teama llare a crimelor internationale, comise de un cetd{ean sdu sau a greSi, cd ideile, concepliile Si atitudinea tnaintatd ale lui al Vespasian 'V. comise teritoriul sdu. Instituliile fundarnentale penal Pella,pe dreptuluinativd benefice intregii omeniri, iSi au sursa ln ale inteligenya gi intern fn sclipirile al statelor de geniu se regdsesc qi al ale poporului romdn, prestigios in nuanta cdruisa forma amspecificd, ce pe toate qi paralele meridianelemai aparlineafost pdmdntesc". dreptului international, $asador exact, globului penal interdreptului Pe parcursul timpului, a$a cum vom vedea, doud mari probleme"i ,.; national. -' in Prin mod unnare, evident,Curtea conexe - vorInternationali condiliona evolulia accepru."f Penald nu esteqi un inlocuitor j .,',r,,, pentru jurisdic{ia penald internationalS gi nici nu inlocuiegte siste- l ? mele de justilie penalS nationale, ci doar le completeazd. l Alte prevederi ale Statutului exprim6, de asemenea, suprematia ' sistemelor juridice na{ionale. Ca atare, toate cererile Curlii cu privire la cooperare, inclusiv cele in vederea arestirii, preddrii nnui acnzat,
'
,

Curlii este aceea gi cornplement de stimulent pentru jurisdicliile Subliniind gi actualitatea valoarea, insemndtatea ideilor lui j na{ionale, dreptului penal intem al statelor revenindu-i, in mod VespasianV.Pellaintr-ocercetaremonografic5dedicatdacestuia,;

Comisia de ascendentS. Drept Interna{ional, conform cdruia funcfia primordiald a o asemenea

precum gi aducerii de probe, sunt solufionate de cdtre sisternele judiciare na{ionale. ) Prevederile detaliate privind cooperarea contribuie la eficacitatea Curfii. Pe cale de consecint5, Curtea este in acest fel dif'erita de Tribunalele ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie gi Rwanda, care au jurisdic(ie, concomitentd cu cea a Cur{ilor nalionale, dar in plus, au suprernalie asupra acestora. Tribunalele ad-hoc pot solicita Cur{ilor na{ionale sd Ie cedeze orice caz, conform principiului non bis in idem. Dar infiinlarea acestor tribunale nu afecteazi dreptul sau obliga{ia statelor de a-i ac{iona in justi{ie pe aceia care se fac vinova}i de cele mai gravevioldrialedreptuluiirrterna!ionalumanitar' Am subliniat aici numai aceastd idee, dar pot fi accentuate sau nuan{ate multe altele, la o simpld lecturl sau mai ales o datd cu studiul atent al unui asernenea Statut.
l
I

17

confonn prezentei Cafte". Statele membre se angajeazi sd ,,confere Consiliului de Securitate responsabilitatea principald a menlinerii pdcii gi a securitdlii Coman & Ponta 2010 internationale", fiind amintit faptul c6, ,,Consiliul actioneazl in numele lor" (art. 24). Toate Statele membre trebuie sd 143 respecte deciziile Consiliului de Securitate. Dacd existd o anurniti indoiald despre influenla acestui articol, cele doud rezolulii ale Consiliului de Securitate, care au instituit cele doud Tribunale ad-hoc, ca qi rezoluliile ulterioare, adoptate pebaza capitolului VII din Cartd, au fo{d obligatorie vis-d-vis de ansarnblul Statelor membre. Se qtie cd Republica Federald Yugoslavia (RFI) a fost intotdeauna refractard, in mod evident, iar pAnd la plecarea lui Slobodan Milosevic, nu extrdda niciodati persoanele acuzate, care se gdseau pe teritoriul ei. CAt despre Croatia, aceasta a acceptat, in mod progresiv, sd extridezeperrniidintrecet5}eniis6i.Astfel,aproximativzecedintre aceqtia s-au predat, in mod voluntar gi sunt ast[zi de{inu{i in
inchisoarea de la Haga.

Bourdon 2000
240 241

T T
Partea a a II-a II-a Partea

I
145 145
242 243

I44 I44

UMANITAR INTERNATIONAL UMANITAR iN DREPTUL DREPTUL INTERNATIONAL RASPT]NDEREA iN RASPT]NDEREA

144

deoacu uqttrinld, uqttrinld, deoanu a a fost fost realizatl realizatl cu 86 nu Redactarea articolului articolului 86 Redactarea cu in totalitate sd coopereze Pdr{i sunt obligate Statele rece, dacd cu ! in totalitate sd coopereze ! rece, dacd Statele Pdr{i sunt obligate '' ii Curtea, dispoziliile care pe Statele nu le constrAng fost ratificate care au i. pe Statele au fost ratificate nu le constrAng i. ": Curtea, dispoziliile qi '' ": pur qi nu rezultd rezultd pur Cuftea nu a coopera coopera cu cu Cuftea Pdr1i. Obligalia Obligalia de de a nu sunt sunt Pdr1i. care nu care au sugerat, qi ctlln urmdtoare, din articolele din articolul 86 simplu articolul 86 qi din articolele urmdtoare, ctlln au sugerat, iii simplu din ale dispozilii ale celorlalte dispozilii ansamblul celorlalte ci din din ansamblul anumite delegalii, delegalii, ci degeaba, anumite i degeaba, StatutulLri. StatutulLri.

\, \,

144

cerere rezulta dintr-o dintr-o cerere va rezulta itt acest acest sens, sens, va al Curlii, Curlii, itt Prirnul demers demers al Prirnul pe cale apropriatd, pe sau cale diplornalicd diplornalicd sau pe cale apropriatd, cooperare, adresatd adresatd pe cale de cooperare, ,, de al sau al acceptdrii sau ratificdrii, acceptdrii in momentul cbtre State de aleasi . ratificdrii, in momentul cbtre State aleasi de . in poate fi Statelor, in fi transtnisd transtnisd Statelor, cerere poate Aceastd cerere StatutulLri. Aceastd aprobdrii StatutulLri. 1 aprobdrii 1 Criminald Polilie de prin lnterna{ionald Organiza\ta mod egal, Criminald Polilie mod egal, prin Organiza\ta lnterna{ionald de va Cuftea va competent[. prin regionald (lnterpol) organizalie sau orice r r (lnterpol) sau prin orice organizalie regionald competent[. Cuftea solicite paragrafului 87, sd 6 al art. in putea, printre virtutea altele, putea, printre altele, in virtutea paragrafului 6 al art. 87, sd solicite sale itt cererile cererile sale sprijine itt sd o o sprijine interguvernamentale sd oricdrei organizalii organizalii interguvernamentale ,, oricdrei cale cd acea la timp, descoperit, State au Anumite de cooperare. de cooperare. Anumite State au descoperit, la timp, cd acea cale calea qi deci, decdt calea nesigurd, decdt politic[ qi mai nesigurd, deci, mai era mai mai politic[ "diplornaticd era "diplornaticd Ei nu judiciarS, Justiliei. miniqtrilor din sesizarea rezultdnd aceasta rezultdnd din sesizarea miniqtrilor Justiliei. Ei nu judiciarS, aceasta mai cele politicul are de privinld prea au cdci in in aceastd aceastd privinld politicul are de cele mai fost ascultali, ascultali, cdci au fost prea sd fi rneritat rneritat sd pe aceastd tem6 ar ar fi aceastd tem6 Dezbaterea cuvAut. ultimLrl multe ori pe Dezbaterea cuvAut. multe ori ultimLrl in reluat in - gi gi acest lucru a a fost fost reluat pilot acest lucru Franla. Statele Statele pilot in Franla. fie deschisd deschisd in fie ltrd inceapd ltrd sd inceapd cooperare sd - propuneall propuneall ca ca aceastd aceastd cooperare proiectul Statutului Statutului i,, proiectul .. ,,i,, '' intdrziere gi respectiv Statutele 28 din din Statutele respectiv 28 art.29 gi arnintind art.29 nejustificatd. arnintind intdrziere nejustificatd. cerere de de la orice orice cerere qi TPIR: rdspund, fdrd fdrd intdrziere, intdrziere, la TPIR: ,,(statele) TPIY qi ,,(statele) rdspund, TPIY asisten{d". asisten{d". putea fi fi mod egal, egal, vor vor putea in mod regionald, in o organizalie organizalie regionald, Interpolul sall sall o Interpolul cu ocazia de dorit, Ar fi, de altfel, separat. impreund sau sesizate sesizate impreund sau separat. Ar fi, de altfel, de dorit, cu ocazia turei fie hotdrAtd hotdrAtd crearea crearea turei si fie a Interpolului, Interpolului, si reuniuni anuale anuale a urmdtoarei reuniuni urmdtoarei difuzdrii fie asigurarea misiune sd a cdrei cdrei misiune sd fie asigurarea difuzdrii 9i speciale, a unit6li speciale, 9i unit6li irnpotriva eliberate arestare, mandatelor de executdrii continuarea irnpotriva eliberate arestare, mandatelor de executdrii continuarea

244 245

18

intr-una din din limbile limbile oficiale, oficiale, insolitd insolitd de ii de o o traducere traducere realizat| realizat| intr-una intr-una ii intr-una din limbile de lucru ale curlii sau invers. Alegerea lirnbii se se va va din limbile de lucru ale curlii sau invers. Alegerea lirnbii efectua de de Statul Statul Pafte Pafte in in momentul momentul ratificdrii ratificdrii Statutului. efectua La randul randul sdu, sdu, Statul Statul solicitat solicitat va va respecta respecta caracterul caracterul confidenliarconfidenliarLa al cererilor de cooperare cooperare Ei al justificative al documentelor aferente, cu al cererilor de cu justificative documentelor aferente, Ei exceplia cazului cazului in in care care divulgarea divulgarea acestora acestora este este necesard necesard pentru pentru exceplia executarea cererii. cererii. executarea Prin ururare, ururare, lipsa lipsa de de confidentialitate confidentialitate a a cererilor cererilor de de cooperare cooperare va va Prin putea fi fi decisd decisd de de StatLrl StatLrl respectiv respectiv (paragraful (paragraful 3), 3), dacd dacd acesta acesta din putea din urmd considerd considerd necesar necesar (in (in funclie funclie de de ,,interesele,' sale), contrar contrar urmd ,,interesele,' sale), dorin{ei Curlii Penale lnternafionale. gtie, Se de fapt, publicd ddnd dorin{ei Curlii Penale lnternafionale. Se gtie, de fapt, cd ddnd publicitdlii o aselnenea cerere, se anunla astfel aceastd situafie, iar periar percitdlii o aselnenea cerere, se anunla astfel aceastd situafie, soana cdutatd, cdutatd, afl6rrd, afl6rrd, putea putea fugi. fugi. soana Preocuparea Statelor Statelor de de a a asigura asigura proteclia proteclia victimelor qi a victimelor qi a marmarPreocuparea torilor este exprimatd, din nou, la paragraful 4 la paragraful 4 al al art.87, art.87, chiar chiar daci daci torilor este exprimatd, din nou, redactarea sa sa este este ambigud. ambigud. Sd Sd sperdm sperdm cd cd totugi totugi curtea, curtea, prin prin aceastd aceastd redactarea dispozilie, va putea in va putea in special special sd sd asigure asigure anonimatul anonimatul persoanelor persoanelor a a dispozilie, cdror descoperire descoperire a a identitalii identitalii le-ar le-ar expune expune unor unor represalii represalii (aceasti: (aceasti: cdror posibilitate nu nu rezult5, rezult5, in in mod mod univoc, univoc, din din aceastr aceastr dispozilie). dispozilie). in in fine, fine, , posibilitate , -- ,, a contrario; contrario; daci daci este este vorba vorba doar doar de de Stat, Stat, care care ia ia dispozilii dispozilii in in acestl acestl ,, -a scop dupd ce fost a invitat de proteclia curte, persoanelor amenintate scop dupd ce a fost invitat de curte, proteclia persoanelor amenintate poate fi nu poate fi consideratd, consideratd, in in mod mod sistematic, sistematic, asiguratd. asiguratd. nu De parte la aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, care care nu nu este este parte De aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, la Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii a IX-a, pe pe baza a IX-a, baza snui snui Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii angajament ad-hoc ad-hoc sau sau a a nnui nnui acord acord ?ncheiat ?ncheiat cu cu acest acest stat. stat. angajament Urra dintre cele mai importantepreocupdri importantepreocupdri ale ale ONG-urilor ONG-urilor - dar Urra dintre cele mai - dar care a a rdmas rdmas neintemeiati neintemeiati - a q a fost fost incluclerea incluclerea prevederii prevederii it it statut care - susceptibile de a schimba statut q mecanismelor de de sanc:liune, sanc:liune, susceptibile hotdrdrea mecanismelor de a schimba hotdrdrea Statelor recalcitrante. pafte, recalcitrante. Dac6 Dac6 este este vorba vorba de de un un Stat Stat care care nu nu este este pafte, Statelor obligalia de a coopera poate nu sd decurgd dec6t dintr-un acord sau obligalia de a coopera nu poate sd decurgd dec6t dintr-un acord sau
; ;

proiectul Statutului Statutului - propuneall ca aceastd cooperare sd inceapd ltrd i,, proiectul .. ,,i,, gi respectiv Statutele 28 din din Statutele respectiv 28 art.29 gi arnintind art.29 '' intdrziere nejustificatd. arnintind intdrziere nejustificatd. cerere de la orice orice cerere de qi TPIR: ,,(statele) rdspund, rdspund, fdrd fdrd intdrziere, intdrziere, la TPIY qi TPIR: TPIY ,,(statele) Coman & Ponta 2010 asisten{d". asisten{d". 144 putea fi mod egal, egal, vor vor putea in mod regionald, in o organizalie organizalie regionald, Interpolul sall sall o fi Interpolul cu ocazia de dorit, Ar fi, de altfel, separat. Ar impreund sau sau separat. sesizate impreund fi, de altfel, de dorit, cu ocazia sesizate urmdtoarei reuniuni anuale a Interpolului, si fie hotdrAtd crearea turei urmdtoarei reuniuni anuale a Interpolului, si fie hotdrAtd crearea turei

245

T
144 145

145

continuarea executdrii mandatelor de continuarea executdrii mandatelor de arestare, eliberate irnpotriva presupuqilor autori ai unor critne, care sunt vizate de articolul 5 dir-r presupuqilor autori ai unor critne, care sunt vizate de articolul 5 dir-r Statut. Ar trebui poate, in timp, sa fie sistematizate dispozilii la Statut. Ar trebui poate, in timp, sa fie sistematizate dispozilii la 3 din Regulamentul Interpolului, care, a priori, interzic orice afticolul Partea a II-a 145 3 din Regulamentul Interpolului, care, a priori, interzic orice afticolul politice rdspAndire a mandatelor de arestare referitoare la infracliuni politice la infracliuni referitoare de arestare a mandatelor rdspAndire intr-una din limbile oficiale, insolitd de o traducere realizat| intr-una ii politice. de motivalii sau inspirate de motivalii politice. sau inspirate din limbile practice de lucru ale87 curlii ullor Alegerea consideralii sau invers. se supune 2 al art. Paragraful lirnbii $i se va 2Pafte al de art. 87 se supune ullor consideralii practice $i Paragraful Partea ade II-a efectua Statul in Statului respectiv momentulsd fie transmisi ratificdrii cooperare 145 prevede ca cererea Statutului. de cooperare sd fie transmisi Statului respectiv prevede ca cererea La randul sdu, Statul solicitat va respecta caracterul confidenliarintr-una dinde limbile oficiale, insolitd de o traducere realizat| intr-una ii al cererilor cooperare Ei al documentelor justificative aferente, cu din limbile de lucru ale curlii sau acestora invers. Alegerea lirnbiipentru se va exceplia cazului in care divulgarea este necesard efectua de Statul Pafte in momentul ratificdrii Statutului. executarea cererii. La randul sdu, Statul solicitat va respecta caracterul confidenliarPrin ururare, lipsa de confidentialitate a cererilor de cooperare va al cererilor de cooperare justificative al documentelor cu Ei putea fi decisd de StatLrl respectiv (paragraful 3), dacdaferente, acesta din exceplia cazului necesar in care (in divulgarea acestora este necesard pentru urmd considerd funclie de ,,interesele,' sale), contrar executarea cererii. dorin{ei Curlii Penale lnternafionale. Se gtie, de fapt, cd ddnd publiPrin ururare, lipsa de confidentialitate a cererilor de cooperare va citdlii o aselnenea cerere, se anunla astfel aceastd situafie, iar perputea fi decisd de StatLrl (paragraful 3), dacd acesta din soana cdutatd, afl6rrd, putea respectiv fugi. urmd considerd necesar (in funclie sale), ,,interesele,' Preocuparea Statelor de a asigura de proteclia qi contrar victimelor a mardorin{ei Curlii Penale lnternafionale. gtie, Se de fapt, cd ddnd torilor este exprimatd, din nou, la paragraful 4 al art.87, chiarpublidaci citdlii o aselnenea cerere, se anunla astfel aceastd situafie, iar perredactarea sa este ambigud. Sd sperdm cd totugi curtea, prin aceastd soana cdutatd, afl6rrd, putea fugi. dispozilie, va putea in special sd asigure anonimatul persoanelor a Preocuparea Statelor de a asigura proteclia victimelor qi a marcdror descoperire a identitalii le-ar expune unor represalii (aceasti: torilor este exprimatd, din nou, la paragraful 4 al art.87, chiar daci - , posibilitate nu rezult5, in mod univoc, din aceastr dispozilie). in fine, , redactarea este ambigud. Sd sperdm cd totugi curtea, prin aceastd , a contrario;sa daci este vorba doar de Stat, care ia dispozilii in acestl dispozilie, va putea in special sd asigure anonimatul persoanelor a scop dupd ce a fost invitat de curte, proteclia persoanelor amenintate cdror descoperire a identitalii le-ar expune unor represalii (aceasti: nu poate fi consideratd, in mod sistematic, asiguratd. posibilitate nu rezult5, in mod univoc, din aceastr dispozilie). in fine, , - , De aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este parte la a contrario; daci este vorba doar de Stat, care ia dispozilii in acestl , Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii a IX-a, pe baza snui scop dupd ce a fost invitat de curte, proteclia persoanelor amenintate angajament ad-hoc sau a nnui acord ?ncheiat cu acest stat. nu poate fi consideratd, in mod sistematic, asiguratd. Urra dintre cele mai importantepreocupdri ale ONG-urilor - dar De aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este parte care a rdmas neintemeiati q a fost incluclerea prevederii it statut la Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii a IX-a, pe baza snui mecanismelor de sanc:liune, susceptibile de a schimba hotdrdrea angajament ad-hoc sau a nnui acord ?ncheiat cu acest stat. Statelor recalcitrante. Dac6 este vorba de un Stat care nu este pafte, Urra dintre cele mai importantepreocupdri ale ONG-urilor - dar obligalia de a coopera nu poate sd decurgd dec6t dintr-un acord sau care a rdmas neintemeiati - a fost incluclerea prevederii it sincopei statut q dintr-Lrn aranjament ad-hoc, inchejat cu curtea. in ipoteza mecanismelor de sanc:liune, susceptibile de a schimba hotdrdrea unui Stat, fie cd este Parte, fie ci a incheiat uu asemenea acord, Statelor recalcitrante. Dac6 este vorba de un Stat care nu este pafte, cuftea va putea sr facd o poate constatare in fala Adundrii Statelor pdrli obligalia de a coopera nu sd decurgd dec6t dintr-un acord sau sau a consiliului de Securitate, atunci cfurd acesta o va sesiza. Din 19 dintr-Lrn aranjament ad-hoc, inchejat cu curtea. in ipoteza sincopei contrd, dacr este vorba de un Stat care nu este parte gi dacd acesta nu unui Stat, fie cd este Parte, fie ci a incheiat uu asemenea acord, a incheiat niciun acord, curtea este total neputincioasd.
;
;

difuzdrii 9i fie asigurarea asigurarea difuzdrii misiune sd sd fie a cdrei cdrei misiune speciale, a unit6li speciale, unit6li 9i arestare, eliberate irnpotriva

I I
245
I
I

poate fi consideratd, in mod sistematic, asiguratd. nu poate nu fi consideratd, in mod sistematic, asiguratd. De aseme'ea, parte la aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este parte De Curtea poate invita orice Stat, care nu este la Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii IX-a, pe a baza snui Statlrt, sd Bourdon acorde asistenfd, conform Pirfii a IX-a, pe baza snui 2000 angajament ad-hoc sau a nnui acord ?ncheiat cu acest stat. angajament ad-hoc sau a nnui acord ?ncheiat cu acest stat. Urra dintre cele mai importantepreocupdri ale ONG-urilor Urra dintre cele mai importantepreocupdri ale ONG-urilor - dar - dar care a rdmas neintemeiati - a fost incluclerea prevederii it statut q care a rdmas neintemeiati - a fost incluclerea prevederii it statut q mecanismelor de sanc:liune, susceptibile de a schimba hotdrdrea mecanismelor de sanc:liune, susceptibile de a schimba hotdrdrea Statelor recalcitrante. Dac6 este vorba de un Stat care nu este pafte, Statelor recalcitrante. Dac6 este vorba de un Stat care nu este pafte, obligalia de a coopera nu poate sd decurgd dec6t dintr-un acord sau obligalia de a coopera nu poate sd decurgd dec6t dintr-un acord sau dintr-Lrn aranjament ad-hoc, inchejat cu curtea. in ipoteza sincopei dintr-Lrn aranjament ad-hoc, inchejat cu curtea. in ipoteza sincopei unui Stat, fie cd este Parte, fie ci a incheiat uu asemenea acord, unui Stat, fie cd este Parte, fie ci a incheiat uu asemenea acord, cuftea va putea sr facd o constatare in fala Adundrii Statelor pdrli cuftea va putea sr facd o constatare in fala Adundrii Statelor pdrli sau a consiliului de Securitate, atunci cfurd acesta o va sesiza. Din sau a consiliului de Securitate, atunci cfurd acesta va sesiza. Din parte o contrd, dacr este vorba de un Stat care nu este gi dacd acesta nu contrd, dacr este vorba de un Stat care nu este parte gi dacd acesta nu a incheiat niciun acord, curtea este total neputincioasd. in practici, a incheiat niciun acord, curtea este total neputincioasd. practici, un Stat rcfi'actar nll prea va avea ce griji sd igi facd, in dac6 nu se un Stat rcfi'actar nll prea

va avea ce griji sd igi facd, dac6 nu

se

245 246

De aseme'ea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este parte la Statlrt, sd acorde asistenfd, conform Pirfii a IX-a, pe baza snui angajament Coman & Ponta 2010 ad-hoc sau a nnui acord ?ncheiat cu acest stat. Urra dintre cele mai importantepreocupdri ale ONG-urilor 145 - dar care a rdmas neintemeiati - a fost incluclerea prevederii it statut q 146 mecanismelor de sanc:liune, susceptibile de a schimba hotdrdrea Statelor recalcitrante. Dac6 este vorba de un Stat care nu este pafte, obligalia de a coopera nu poate sd decurgd dec6t dintr-un acord sau dintr-Lrn aranjament ad-hoc, inchejat cu curtea. in ipoteza sincopei unui Stat, fie cd este Parte, fie ci a incheiat uu asemenea acord, cuftea va putea sr facd o constatare in fala Adundrii Statelor pdrli sau a consiliului de Securitate, atunci cfurd acesta o va sesiza. Din contrd, dacr este vorba de un Stat care nu este parte gi dacd acesta nu a incheiat niciun acord, curtea este total neputincioasd. in practici, INTERNATIoNAL UMANITAR in va DREpruL 146 un StatnAspuNonRna rcfi'actar nll prea avea ce griji sd igi facd, dac6 nu se supune obligaliei de a coopera, in mdsura in care Adunarea Statelor Pd4i nu dispune de niciun mijloc coercitiv. Astfel, in ipoteza in care Curtea nu va fi sesizatd de Consiliul de Securitate, Statul recalcitrant nu va constitui obiect dec6t pentru recomanddri. 0 intrebare rdmAne, totuEi: Adunarea Statelor Pdrfi gi/sau un Stat sau Secretarul General vor putea sd sesizeze Consiliul de Securitate, dacd sunt de pdrere cb rezistenfa unui Stat de a coopera constituie o amenin{are pentru pace? De fapt, mecanismele instaurate de Statutul Curlii Penale Intemalionale uu au abolit procedurile clasice de sesizare a Consiliului de Securitate, it.t caz de ameninlare impotriva pdcii qi securitdlii internalionale. In ultirnd instanld, doar Consiliul de Securitate dispune de mijloace de actiune coercitive, stabilite in capitolul VII al Cartei Naliunilor Unite. Fie opera{iunile de men{inere a pdcii se deruleazd pe teritoriul Statului refractar qi/sau Cornunitatea interna{ionald este angajatd militar - in aceastd ipotezd, stadiul .sancliunii va fi depaqit, din moment ce, de cele mai multe ori, forlele militare vor prirni mandat de executare a ordinelor de arestare (este ceea ce s-a intArnplat la Kosovo). Fie, din motive politice, Comunitatea interna{ionald decide sI nu meargd dincolo de o presiune diplomaticd qi politici, printr-o simpld rezolufie, amintind acestttia ordinul Consiliului de SecLrritate. In consecin!6, sanc{iunile, atAt in drept, cAt gi in practicd, vor fi fie inexistente, fie depbqite. In conformitate cu dispoziliile art. 88, Statele Pdrti trebuie sd vegheze pentru a stipula ?n legislalia na{ional5, procedurile care sd perrnitd realizarea oricdrei forme de cooperare prevdzutd iu Paftea a IX-a. Aceasta inseamnh ci ele trebuie sd-qi revizuiascd normele interne, uneori, chiar in mod substanfial, adici sd-qi adapteze legislaliile penale nationale pentru a putea investiga qi judeca persoanele _ vinovate de asemenea crime. Dup[ cum se poate observa, Statutul nu exprimd decAt o dorinld. Doar Statele sultt acelea care vor putea sd decidd sd-qi modifice legisla{ia nafionald. Calitatea cooperdrii Statelor va depinde, iu mod

Bourdon 2000
246 247

T
Partea a II-a

147

Curlii. De fapt, dupd intrarea in vigoare a Statutului - fapt realizat lai

acest moment - Statele Pdrli trebuie si-qi armonizeze legislafia nalio-: nal6, aceasta fiind o conditie esenliald a unei veritabile efectivitdli a

Cur{ii. Aqadar, cooperarea Statelor Pdr{i referitoare

20

'

prevederilor Statutului la nivel nalional este extrem de importantd. Nu trebuie sd omitem aici faptul c6 uneori statele, pentru a motiva lipsa acestui proces, invocd deficienlele sistemului de drept nafional. lns5, Statutul de la Roma este un tratat internalional. Prin urmare, implementarea acestuia depinde de inten{iile politice ale Statelor Pdr1i. Deci, problemele pe care CPI le va intAmpina, in acest sens, sunt mai degrabi politice dec6t legislative. Este clar faptul cd aceastb Curte nu va putea s6 func{ioneze ina mod eficace, dacd Statele Pi(i nu o ajutl in cadml anchetelor qi urmdririlor, pe care ea le va ordona. Era dificil si se ajungd la un consens asupra listei privind ' formele de cooperare prevdzute la paragraful 1 al art. 9j, fiind precizat faptul ci ea.nu este exhaustiv5, {inAnd cont de alineatul I. A priori, aceastd listi presupune ansamblul actelor necesare, dac6 ele sunt executate, pentru a evita ca aceasti Curte si nu se invdrtd in go!., Preocuparea ONG-urilor a constat intotdeauna in evitarea faptului ca Statelor sd nu le fie acordatd o prea mare libertate in refuzul de a coopera. Este, l?rd indoiald, dispozilia asupra cdreia atitudinea Statelor pilot a fost paradoxald. De fapt, organizaliile intema{ionale ale drepturilor omului se agteptau ca mai ales Statele pilot sd aiba o pozilie de v6rf. Insd, acestea se afld departe de a fi la indltirnea ambiliilor lor. De fapt, s-au mobilizat, in mod esenfial, asupra chestiunii competentei Cu4ii qi au neglijat condiliile in care Statutul ar organiza cooperarea intre State gi Cufte. Este greu de recunoscut cd aceastd dispozilie este favorabild intereselor Statelor. De fapt, Statul solicitat va putea sd se bazeze fie pe un principiu juridic fundamentalt'a 1art.93 paragraful 3), fie pe un
i

la

implementarea

-1

legissd-qi adapteze 147 interne, uneori, chiar in mod substanfial, adici Partea II-a a pentru a stipula ?n legislalia na{ional5, procedurile care sd vegheze Partea a 147 Partea II-a nationale pentru a putea investiga qi judeca persoanele a II-a penale laliile 147 perrnitd realizarea oricdrei forme de cooperare prevdzutd iu Paftea a Coman & Ponta 2010 Curlii. De fapt, dupd intrarea in vigoare crime. a Statutului de asemenea fapt realizat vinovate lai _ Curlii. De fapt, normele revizuiascd dupd sd-qi intrarea inseamnh ci ele trebuie in Aceasta vigoare a realizat lai Curlii. Decum fapt, dupd intrarea in Statutul vigoare a Statutului Statutului - fapt fapt realizat 146 IX-a. acest moment - Statele o dorinld.lai Pdrli trebuie nu exprimd decAt si-qi armonizeze se poate observa, legislafia Dup[ nalio-: acest legismoment sd-qi adapteze adici Statele chiar in mod substanfial, Pdrli trebuie interne, uneori, si-qi armonizeze legislafia nalio-: acest moment Statele Pdrli trebuie si-qi armonizeze legislafia nalio-: 147 nal6, aceasta fiind putea modifice o conditie decidd persoanele sd-qi esenliald vor sd a unei sultt acelea care veritabile Doar Statele efectivitdli a qi judeca nal6, pentru investiga aceasta penale a putea fiind laliile nationale o conditie esenliald a unei veritabile efectivitdli nal6, aceasta fiind o conditie esenliald a unei veritabile efectivitdli a Cur{ii. iu moda va depinde, cooperdrii Statelor legisla{ia nafionald. Calitatea Cur{ii. de asemenea crime. ' egal, _ vinovate Cur{ii. Aqadar, a cooperarea intern, qi de aplicarea, dreptului Statelor in^gadrulla Pdr{i nu referitoare de incorporarea implementarea o dorinld. exprimd decAt Statutul observa, cooperarea Dup[Aqadar, cum se poate Statelor Pdr{i referitoare la implementarea Aqadar, cooperarea Statelor Pdr{i referitoare la implementarea prevederilor subliStatutului dispozilie la nivel Aceastdde universald.'" nalional de competenld este extrem mecanismelor importantd. putea modifice decidd sd-qi prevederilor vor sd sultt acelea care Doar Statele Statutului la nivel nalional este extrem de importantd. Partea prevederilor a II-a Statutului la nivel nalional este extrem 147 de importantd. Nuniazd gi trebuie sd omitem efectivitatea aici Statutului faptul intrarea in vigoare a c6 uneori pentru intre statele, diferen{a a motiva iu mod va depinde, cooperdrii Statelor Nu nafionald. Calitatea trebuie legisla{ia sd omitem aici faptul c6 uneori pentru statele, a motiva Nu trebuie sd omitem aici faptul c6 uneori pentru statele, a motiva lipsa acestui proces, invocd deficienlele sistemului de drept nafional. ' egal, a Curlii. intern, De fapt, qi de dreptului dupd lipsa aplicarea, in^gadrul intrarea proces, incorporarea in vigoare acestui de 123 a Statutului - fapt invocd realizat deficienlele lai sistemului de drept nafional. lipsa proces, acestui invocd deficienlele sistemului drept nafional. lns5, Statutul de la Roma este un impotriva tratat internalional. irnpunitalii" de Prin lupta eficace urmare, Vezi scc{iunca,,O acest sublimoment dispozilie lns5, Aceastd Statele universald.'" Pdrli este trebuie Statutul de competenld de la mecanismelor si-qi armonizeze Roma legislafia un nalio-: tratat internalional. Prin urmare, lns5, Statutul de la Roma este un tratat internalional. Prin urmare, implementarea acestuia depinde de inten{iile politice ale Statelor gi efectivitatea nal6, implementarea aceasta Statutului fiind intrarea in vigoare a inten{iile o conditie intre acestuia esenliald niazd diferen{a depinde a unei veritabile de politice efectivitdli a ale Statelor implementarea acestuia depinde inten{iile de politice ale Statelor Pdr1i. Deci, problemele pe care CPI le va intAmpina, in acest sens, Cur{ii. Pdr1i. problemele Deci, pe care CPI le va intAmpina, in acest sens, Pdr1i. problemele Deci, pe CPI le va intAmpina, in acest sens, sunt mai degrabi politice dec6t care legislative. 123 Aqadar, sunt cooperarea mai politice impotriva irnpunitalii" degrabi lupta eficace Statelor Vezi scc{iunca,,O Pdr{i referitoare la implementarea dec6t legislative. sunt mai degrabi dec6t legislative. Este clar faptul politice cd aceastb Curte nu va putea s6 func{ioneze ina prevederilor Este 147 Statutului clar faptul la cd nivel aceastb nalional Curte nu extrem va importantd. s6de func{ioneze Este clar faptul cd aceastb Curte nueste putea va func{ioneze ina mod eficace, dacd Statele Pi(i nu o ajutl in putea qi ina cadmls6 anchetelor Nu mod trebuie eficace, sd omitem dacd aici Statele faptul Pi(i c6 uneori pentru nu o statele, ajutl in qi cadml anchetelor a motiva mod eficace, dacd Statele nu qi -1 -1 cadml anchetelor urmdririlor, pe care ea le va ordona. -1 lipsa proces, urmdririlor, pe acestui care invocd ea le deficienlele va ordona. sistemului de drept nafional. urmdririlor, care le va ordona. Era dificilpe si se ea ajungd la un consens asupra listei privind ' lns5, Era Statutul de si la se Roma este la un un ajungd tratat internalional. consens urmare, listei privind '' Era ajungd consens asupra listei formele de dificil cooperare se prevdzute paragraful la 1asupra al art.Prin 9j,9j, fiind implementarea formele acestuia de depinde cooperare prevdzute inten{iile de politice paragraful la ale 1 Statelor al art. fiind formele cooperare prevdzute paragraful fiind precizat faptul ci ea.nu este exhaustiv5, {inAnd cont de alineatul I. A precizat Pdr1i. problemele Deci, faptul pe ci ea.nu care este exhaustiv5, CPI le va intAmpina, cont in de alineatul acest I. sens, precizat faptul ea.nu este exhaustiv5, {inAnd cont de alineatul I. A priori, aceastd listi presupune ansamblul actelor {inAnd necesare, dac6 ele priori, sunt mai politice degrabi aceastd presupune listi dec6t legislative. ansamblul actelor necesare, dac6 ele aceastd presupune ansamblul necesare, dac6 sunt executate, pentru a evita ca aceasti Curte actelor si nu se invdrtd in go!.,ele Este sunt executate, clar faptul pentru cd aceastb a evita Curte nu putea ca aceasti va Curte s6 func{ioneze si nu ina se invdrtd go!., in sunt executate, pentru a a constat evita caintotdeauna aceasti Curte nu se invdrtd go!., Preocuparea ONG-urilor in evitarea faptuluiin ca mod eficace, Preocuparea dacd Statele Pi(i ONG-urilor nu o a constat ajutl in qi -1 intotdeauna cadml anchetelor in evitarea faptului ca Preocuparea a constat evitarea Statelor sd nu le fie acordatd o prea intotdeauna mare libertate in refuzul de a ca urmdririlor, pe care Statelor ea le sd nu va ordona. le fie prea acordatd o prea mare libertate in atitudinea refuzul de a Statelor sd l?rd indoiald, acordatd libertate a coopera. Este, dispozilia asupra cdreia
i

In conformitate cu dispoziliile art. 88, Statele Pdrti trebuie

sd

coopera. Este, l?rd indoiald, dispozilia asupra cdreia atitudinea lor. De fapt, s-au mobilizat, in mod esenfial, asupra chestiunii liilor Statelor pilot a fost paradoxald. De fapt, organizaliile intema{ionale competentei Cu4ii qi au neglijat condiliile in care Statutul ar orgaale drepturilor omului se 2000 agteptau ca mai ales Statele pilot sd aiba o Bourdon niza cooperarea State gi Cufte. pozilie de v6rf. Insd, intre acestea se afld departe de a fi la indltirnea 247 Este greu de recunoscut cd aceastd dispozilie este ambifavorabild lor. De fapt, s-au mobilizat, in mod esenfial, asupra chestiunii liilorintereselor Statelor. De fapt, Statul putea solicitat va sd se bazeze competentei Cu4ii qi au neglijat condiliile in care Statutul ar orga- fie pe un principiu juridic fundamentalt'a 1art.93 paragraful 3), fie pe un niza cooperarea intre State gi Cufte. risc privind securitatea sa nalionald (paragraful 4), pentru aintdrzia, Este greu de recunoscut cd aceastd dispozilie este favorabild primul aaz sau a respinge, in al doilea, in cererea de asistenfd a intereselor Statelor. De fapt, Statul solicitat va putea sd se bazeze fie Cur{ii. In cele doud cazuri, procedurd o de consultare va prevala din pe un principiu juridic fundamentalt'a 1art.93 paragraful 3), fie pe un risc privind r2a securitatea sa nalionald (paragraful 4), pentru aintdrzia, Accastd noliune estc lnult mai largd clecdt singura referire Ia lcgea nafionald. in primul aaz sau a respinge, in al doilea, cererea de asistenfd a Cur{ii. In cele doud cazuri, o procedurd de consultare va prevala din
r2a

ii

ii

Accastd noliune estc lnult mai largd clecdt singura referire Ia lcgea nafionald.

i i

258 259

147

Era dificil coopera. Este, si seindoiald, ajungd la l?rd un consens dispozilia asupra listei privind ' asupra cdreia atitudinea Statelor pilot a fost paradoxald. De fapt, organizaliile intema{ionale formele Statelor pilot de cooperare prevdzute a fost paradoxald. paragraful la De fapt, 1 organizaliile al intema{ionale art. 9j, paradoxald. ale drepturilor omului se agteptau ca mai ales Statele pilot sd aibafiind o precizat ale drepturilor faptul ci ea.nu se omului este exhaustiv5, agteptau ca mai cont depilot ales Statele alineatul I. A sd o se agteptau {inAnd sd aiba o pozilie de v6rf. Insd, acestea se afld departe de a fi la indltirnea ambipozilie aceastd priori, de v6rf. presupune Insd, listi acestea se afld departe ansamblul de a fi la indltirnea actelor necesare, ambidac6 ele de acestea se de a lor. De fapt, s-au mobilizat, in mod esenfial, asupra chestiunii liilor lor. Cu4ii De fapt, sunt pentru mobilizat, evita in mod ca aceasti Curte asupra si nu se invdrtd in go!., liilorexecutate, competentei qi s-au au a neglijat condiliile inesenfial, care Statutul archestiunii orgacompetentei qi Preocuparea Cu4ii au neglijat ONG-urilor condiliile a constat in care intotdeauna Statutul ar orgain evitarea faptului ca niza cooperarea intre State gi Cufte. niza cooperarea intre gi Statelor sd nu State le fie prea Cufte. acordatd mare libertate in refuzul de Este greu de recunoscut cdo aceastd dispozilie este favorabild a greu de Este coopera. recunoscut Este, l?rd indoiald, cd aceastd dispozilie este atitudinea favorabild cdreia intereselor Statelor. De fapt, Statuldispozilia putea sd solicitat vaasupra se bazeze fie intereselor pilot Statelor. De a fost paradoxald. fapt, Statul putea solicitat De fapt, va organizaliile sd se intema{ionale bazeze juridic pe Statelor un principiu fundamentalt'a 1art.93 paragraful 3), fie pe un fie juridic fundamentalt'a pe un principiu omului ale drepturilor paragraful agteptau (paragraful ca mai pe un ales pilot 3),sd fie Statele aiba o 1art.93 risc privind securitatea sase nalionald 4), pentru aintdrzia, risc privind pozilie securitatea (paragraful sa de v6rf. nalionald Insd, acestea 4), pentru se afld departe aintdrzia, de a fi la indltirnea ambiin primul aaz sau a respinge, in al doilea, cererea de asistenfd a in primul aaz lor. De fapt, sau a respinge, s-au mobilizat, inin almod doilea, cererea esenfial, de asistenfd asupra chestiunii liilor Cur{ii. In cele doud cazuri, o procedurd de consultare prevala va din a Cur{ii. In cele competentei doudqi cazuri, Cu4ii au neglijat o procedurd de consultare condiliile in care Statutul va prevala din ar organiza r2a cooperarea intre State gi Cufte. Accastd noliune estc lnult mai largd clecdt singura referire Ia lcgea nafionald. r2a r2a Accastd greunoliune Este de recunoscut estc lnult mai largd clecdt singura cd aceastd referireeste dispozilie Ia lcgea nafionald. favorabild intereselor Statelor. De fapt, Statul solicitat va putea sd se bazeze fie pe un principiu juridic fundamentalt'a 1art.93 paragraful 3), fie pe un risc privind securitatea sa nalionald (paragraful 4), pentru aintdrzia, in primul aaz sau a respinge, in al doilea, cererea de asistenfd a Cur{ii. In cele doud cazuri, o procedurd de consultare va prevala din
r2a

259

ii

ii

ii

Accastd noliune estc lnult mai largd clecdt singura referire Ia lcgea nafionald.

21

Curtea Penald Internrtlionald reprezintd, asadar, o noud formd jurisdic{iei penale, care tn domeniul interncrlionald de cooperare uunNIra.R tnrnnNaTtonnl ix onnprul nAspunnonna Coman & Ponta 2010 judiciari cotnmdsurh o oferind a Statelor, respectb suveranitatea -iou, 148 condiliilor modifice cererea. va trebui cele mai dar Curtea uunNIra.R privind potrivit crimele tnrnnNaTtonnl ix si-Ei onnprul irnpunitdlii nAspunnonna impotriva plementar[ in lupta Astfel, Statul va principiului suveranitdlii. Stat,atingere conform impuse deaduc cornunitdlii intemafionale. grave care -iou, potrivit condiliilor modifice cererea. va trebui si-Ei dar Curtea si se este obligat dacd , avea intotdeauna ultimul cuvdnt, chiar Astfel, Statul principiului suveranitdlii. Stat, conform impuse de sd justifice (paragraful 6). Marea Britanie ar fi dorit ca aceastd Cr"rrte va juridice Penali Curtea dintre si Raporturile este obligat 3.intotdeauna dacd chiar cuvdnt, ultimul , poati avea la determina, ea insiqi, validitatea oricirui argument relativ se sd Cr"rrte justifice ca aceastd fi dorit (paragraful Britanie Unite Marea Na[iunilor 6). Interna[ionalA posivoinf[" cll mai ar ales na{ionald, argument6nd securitatea Ei Organizatia ,,realla la relativ argument validitatea oricirui ea insiqi, poati bilS a determina, Statului solicitat. Dar, chiar qi acolo, principiul suveranitdlii fost elaborat a Penale Internalionale Cur{ii Faptul cd Statutul posivoinf[" cll mai ales na{ionald, argument6nd securitatea ,,realla singur evaluarea lisAnd Statul sd judece a fost depdgit, Statelor a fost dupd care Internafional, Drept de privire cdtre solicitat. Comisia Dar, inilial de principiul suveranitdlii qi chiar acolo, bilS a Statului nafiottald. sa la securitatea cu la care se expune riscului a Generale Adundrii a Pregdtitoare judece o Cornisie de evaluarea completat singur sd a fost depdgit, Statelor in mod egal, si ajute toate Statele trebuie,Statul Curtea lisAnd ''De asemenea, Diplornatica conferin{a cdtre gi de finalizat ulterior Unite Naliunilor la Statele care se P54i. expune cu privire la securitatea sa nafiottald. riscului qi nu doar 148 ",''poate sd ne ONU, Generald de trebuie, Adunarea convocatd Statele Roma, ajute toate de laIn si in mod egal,a Curtea De asemenea, asdoar cAteva sd prezentim am incercat aceastd sec{ittne, gi ONU, CPI intre existd care gAndul speciald" la cu ducd qi P54i. doar Statele nu ,,rela1ia ", pecte generale privind Paftea IX a Statutului - referitoare la Cloo' cAteva asacesteia. prezentim infiin{area incd de incercat sd o In la aceastd sec{ittne, a de ansambh: imagine doar care s[ ofere - am perarea internalionald 148 prin creatd institulie Cloo' este o la Internalionald Penald referitoare Curtea Totuqi, privind IX a Statutului generale Paftea pecte pot fi IX-a a Pe4ii ale q problematici. aspecte Celelalte acestei Partea II-a 149 149 Unite, a al Naliunilor intern de ansambh: un organism imagine Pd4i, nefiind s[ ofere o Statelor - care vointa perarea internalionald desprinse cu ugurinld din cadrul Statutului CPI. fi o pot fi va IX-a CPI a - aqa Astfel, Pe4ii Justilie. ale de aspecte Internalionald problematici. Celelalte Curtea este acestei cum autonome, nu au fost create de Adunarea asadar, oa noud Generald Natiunilor reprezintd, Internrtlionald Penald Curteacal'e formd internalionale institulii celorlalte CPI. va Statutului se dinalStura cadrul care cu ugurinld desprinse . institulie Unite sau de Consiliul jurisdic{iei de Securitate penale, care ca in cazul celor doud de cooperare interncrlionald tn domeniul o noud formd asadar, reprezintd, Penald Internrtlionald Curtea Tribunale ad-hoct25. judiciari cotnoferind o mdsurh a Statelor, jurisdic{iei respectb suveranitatea penale, care domeniul tn interncrlionald de cooperare Cu toate acestea, Curtea va pdstra mai cele o legdturl privindorganicd crimele cu ONU, irnpunitdlii plementar[ in lupta impotriva judiciari cotnmdsurh o oferind ava Statelor, suveranitatea respectb iar irnplicit, intregul personal care funcliona in cadrr-rl acesteia va' intemafionale. cornunitdlii grave atingere care aduc cele mai privind irnpunitdlii impotriva plementar[ in lupta beneficia probabil de aceleagi privilegii qi imunitdli crimele ca qi funclionarii, intemafionale. cornunitdlii grave care Urrite. aduc atingere Na{iunilor Afirmarea existentei unui ,,cordon ombilicat, cu juridice Penali Curtea dintre Raporturile 3. Nafiunile Unite conduce in cadrul Statutului qi la stabirirea reraliilori, Unite Na[iunilor Organizatia specifice, Interna[ionalA mult mai irnpoftante gi de substanfl, qi intre Curte Ei 3. Raporturile juridice dintre Curtea Penali Consiliul de Secr-rritate. Unite Na[iunilor Organizatia Interna[ionalA a fost elaborat Ei Penale Internalionale Cur{ii Faptul cd Statutul Agadar, Curtea Penald Internalionald este o institulie jurisctic-l dupd care a fost Drept Internafional, de cdtre Comisia inilial de independentci, dar pentru scopurile elaborat care a fost a fost lionald creatd Penale Internalionale suntl Cur{ii Faptul cd Statutul a Generale Adundrii a Pregdtitoare de o completat prin a strans cuCornisie cele ale fost organizaliei Naliunilor dupd unite.care Drept Internafional, de defiinilialrelalionate de cdtre Comisia Diplornatica conferin{a cdtre gi finalizat ulterior de Unite Naliunilor nitie, curtea jurisdicliilor va contribui la pregitirea Generale a Adundrii nationale pentru aa Pregdtitoare o Cornisie de completat a ONU, poate sd ne Generald de Adunarea convocatd la Roma, de investiga giUnite a pedepsi sdvArqirea Diplornatica conferin{a celor mai grave gi finalizat de cdtre crime ulterior care aduc Naliunilor gi ONU, care existd intre CPI gAndul la ,,rela1ia speciald" ducd cu comunitdlii atingere sd ne intema{ionale ONU, in ansamblu, Generald aceea de Adunarea ce poate constituie, de la Roma, convocatd acesteia. la lagAndul infiin{area incd o de gi deja, contribu{ie ONU, CPI semnificativd intre existd care men{inerea p6cii. speciald" la ducd cu ,,rela1ia Internalionald este o institulie creatd prin Penaldart. Curtea Totuqi, Potrivit dispoziliilor acesteia. 2 din Statut, relalia clintre Cune gi / incd de la infiin{area Unite, al Naliunilor intern un fi organism nefiind Pd4i, Statelor vointa prin Organizalia creatd o institulie Unite este Internalionald va stabilitd printr-un Curtea Penald Totuqi,Na{iunilor Acord, aprobati fi o va CPI - de Astfel, Justilie. de Internalionald Curtea este aqa cum pregedintelel Adunarea Unite, Statelor al Naliunilor intern Pdrli gi un organism incheiat apoi de c[tre vointa Statelor Pd4i, nefiind internalionale institulii alStura celorlalte se va care . institulie in numele - Curfii, acesteia. de Justilie. Astfel, CPI va fi o Internalionald Curtea este aqa cum Corrsiliul internalionale de Securitate, celorlalte principalinstitulii se va alStura ca organ care al ONU, ,,orn . institulie ,nrpof sahilitatea de a menyine pacea si securitatea internalionald si de a adopta, in acest sens, mdsuri in vederea prevenirii Si tnldturdrii ameninydrilor impotriva pdcii si in vederea reprimdrii oricdror acte de crgresiune sau a qltor incdlcdri ale pdcii Si sd infdptuiascd, prin mijloace pusnice Si in conformitate cu principiite justiliei Si ale dreptului internalional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau

148 148

!i () irt

/;

ti

2 din Statut, relalia clintre Cune 149 gi / 2000 OrganizaliaBourdon Na{iunilor Unite va fi stabilitd printr-un Acord, aprobati 259 de q II-a autonome, cal'e nu au Pdrli fost create Partea de Adunarea Adunarea Generald Statelor a Natiunilor gi incheiat apoi de 149 I c[tre pregedintelel Unite de Consiliul de Securitate - ca in cazul celor doud Curfii, insau numele acesteia. autonome, cal'e nu au fost ca create deprincipal Adunarea a Natiunilor Tribunale ad-hoct25. Corrsiliul de Securitate, organ al Generald ONU, ,,orn ,nrpof Unite sau de Consiliul de Securitate ca in cazul celor doud Cu toate acestea, Curtea pdstra legdturl sahilitatea o organicd de a cu menyine paceava ONU, securitatea internalionald a si si de Tribunale ad-hoct25. iar irnplicit, intregul personal care va funcliona adopta, in in acest cadrr-rl acesteia va' sens, mdsuri in vederea prevenirii Si tnldturdrii Cu toate acestea, Curtea va o organicd cu acte ONU, beneficia probabil de aceleagi privilegii qi legdturl ameninydrilor imunitdli qi funclionarii, caoricdror impotriva pdcii si inpdstra vederea reprimdrii iar irnplicit, intregul personal care va funcliona in cadrr-rl acesteia va' Na{iunilor qltor Urrite. Afirmarea existentei de crgresiune sau a unui ombilicat, incdlcdri cu ale pdcii sd infdptuiascd, prin Si ,,cordon beneficia probabil de aceleagi privilegii qi imunitdli qi ca funclionarii, Nafiunile Unite in cadrul Statutului mijloace pusnice conduce qi la stabirirea in conformitate justilieireraliilori, cu principiite Si Si ale Na{iunilor Urrite. Afirmarea existentei unui ombilicat, ,,cordon specifice, mult mai irnpoftante gi de dreptului internalional, substanfl, qi intre aplanarea Curte ori rezolvarea diferendelor saucu Nafiunile Unite conduce in cadrul Statutului qi la stabirirea reraliilori, Consiliulcu decaracter Secr-rritate. situaliilor internalional care ar putea duce Ia o incdlcare specifice, mult mai irnpoftante gi de substanfl, intre Curte qi ti Agadar, Curtea pdcii". Penald jurisctic-l Putem este afinna o institulie cdInternalionald de aici rezulti relalia substanfiald, 260 a Consiliul /de Secr-rritate. prevdzutl dar pentru scopurile !i I de Statut, dintre qi Consiliul a fost creatd suntl () irt Curte lionald independentci, decare Securitate. ; ti Agadar, Curtea Penald Internalionald jurisctic-l este o institulie prin strans relalionate cu prevederilor cele ale organizaliei Astfel, potrivit Naliunilor unite. /art. 13 defilitera b, Consiliul de independentci, dar pentru scopurile jurisdicliilor fost creatd lionald suntl !i I nitie, curtea vaactioneazd contribui pregitirea la care nationale pentru conform Capitoluluicare VII a din Carla ONU, a () irt 30 Securitate, prin strans relalionate cu cele ale organizalieimai Naliunilor unite.care aduc defiinvestiga gi Curtea a pedepsi poate sdvArqirea grave sesiztt crime cu o cauzd incelor care una sau mai multe crime, nitie, curtea va contribui la pregitirea jurisdicliilor nationale pentru a atingere comunitdlii intema{ionale aflate sub jurisdiclia infost ansamblu, acesteia, par a fi ceea ce constituie, sdv6rEite. Consiliul poate investiga gi pedepsi a sdvArqirea celor mai grave crime care aduc deja, o contribu{ie semnificativd la men{inerea p6cii. atingere comunitdlii intema{ionale in ansamblu, ceea ce constituie, r25 Potrivit dispoziliilor T'Ply 9i -t'plR. art. 2 din Statut, relalia clintre Cune gi / deja, o contribu{ie semnificativd p6cii. Organizalia Na{iunilor Unite va la fi men{inerea stabilitd printr-un Acord, aprobati Potrivit dispoziliilor art. 2 din Statut, relalia clintre Cune gi / I pregedintelel de Adunarea Statelor Pdrli gi incheiat apoi de c[tre Organizalia Na{iunilor Unite va fi stabilitd printr-un Acord, aprobati i Curfii, in numele acesteia. de Adunarea Statelor Pdrli gi incheiat apoi de c[tre pregedintelel I Corrsiliul de Securitate, ca organ principal al ONU, ,,orn ,nrpof Curfii, in numele acesteia. sahilitatea de a menyine pacea si securitatea internalionald si de a Corrsiliul de ca organ principal al ONU, ,,orn ,nrpof adopta, in acest Securitate, sens, mdsuri in vederea prevenirii Si tnldturdrii sahilitatea de a menyine pacea si securitatea internalionald de a si acte ameninydrilor impotriva pdcii si in vederea reprimdrii oricdror adopta, in acest sens, mdsuri in vederea prevenirii Si tnldturdrii de crgresiune sau a qltor incdlcdri ale pdcii Si sd infdptuiascd, prin ameninydrilor impotriva pdcii si in vederea reprimdrii oricdror acte mijloace pusnice Siqltor in conformitate cu principiite justiliei Si ale de crgresiune sau a incdlcdri pdcii Si sd infdptuiascd, prin dreptului internalional, aplanarea ale oricu rezolvarea diferendelor sau mijloace pusnice Si in conformitate justiliei Si ale situaliilor cu caracter internalional care arprincipiite putea duce Ia o incdlcare dreptului internalional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau pdcii". Putem a afinna cd de aici rezulti relalia substanfiald, situaliilor cu caracter internalional care ar putea duce Ia o incdlcare prevdzutl de Statut, dintre Curte qi Consiliul de Securitate. a pdcii". Putem afinna cd de aici
Potrivit q II-a dispoziliilor art. Partea
i
; i

in ansamblu, ceea ce constituie, deja, o contribu{ie semnificativd la men{inerea p6cii.

,t

,t
,t
l

Astfel, potrivit prevederilor art. 13 litera b, Consiliul de prevdzutl de Statut, dintre Curte qi Consiliul de Securitate. Securitate, care actioneazd conform Capitolului VII din Carla ONU, Astfel, potrivit prevederilor art. 13 litera b, Consiliul de poate sesiztt Curtea cu o cauzd in care una sau mai multe crime, Securitate, care actioneazd conform Capitolului VII din Carla ONU, jurisdiclia aflate sub acesteia, par a fi fost sdv6rEite. Consiliul poate poate sesiztt Curtea cu o cauzd in care una sau mai multe crime, aflate sub jurisdiclia acesteia, par a fi fost sdv6rEite. Consiliul poate r25 -t'plR.
T'Ply 9i
r25

rezulti relalia

substanfiald,

,t

T'Ply 9i -t'plR.

22

sdu.

competente privind sediul sunt de naturd func{ionald, . Aceste Partea alimitate II-a adici 153 Partea a II-a Coman & Ponta 2010 la exigenlele de bund funclionare a curlii, urmdnd 153
153
practica deja folositd pentru maj oritatea i nstituli i lor internationale. ln ceea ce privegte acordul ce privegte acordul privind sediul, sediul, intre Curte gi Olanda Curte gi Olanda ln ceea privind Ele intre aduc niciun prejudiciu principiului de suveranitate va fi stabilit un acord 'u care juridic sd regimul al instituyiei pe va fi stabilita un acord gazdd,, fixeze care sd juridicnu teritoriald regimul Statului al beneficiazd instituyiei pe din moment ce curtea fixeze de teritoriul statulzri gazdd, acord care va fi aprobat de cdtre Adunarea teritoriul statulzri gazdd, acord care Trebuie va fi aprobat un regim cdtre de extra-teritorialitate. Adunarea doar de gazdi ca Statul sd Statelor Pirli qi incheiat incheiat de cdtre cdtre Pregedintele Pregedintele cur{ii, in numele numele Statelor qi de renunle Pirli la monopolul cur{ii, de ,,exclusivitate,,, in in exercitiul competenlelor acesteia. Aceasta conventie va avea avea ca ca misiune misiune delimitarea delimitarea dreptului dreptului acesteia. Aceasta conventie va sale,^asupra teritoriului respectiv. de organizare gi de control control al curlii in perimetrur amplasarnentului de organizare gi de al curlii In rnod pragmatic, in perimetrur amplasarnentului Statele au prevdzut posibilitatea judecdtorilor
sdu. sdu. de cr se deplasa

Bourdon 2000
31

153

si in alte locuri decdt Haga, aspect precizat in artiAceste competente privind sediulacestui sunt de de naturd func{ionald, Aceste competente privind colul 62 din sediul Statut. sunt Astfel, naturd . dispoziliile articol sefunc{ionald, completeazd . limitate adici limitate la exigenlele de bund funclionare a curlii, adici urmdnd la exigenlele cu prevederile articolului 3 de bund funclionare a curlii, urmdnd qi stipuleazd din statut faptul c6 in practica deja folositd pentru maj oritatea i nstituli practica i lor internationale. deja folositd maj oritatea general procesul i nstituli i lor internationale. se pentru desfhgoard la sediul Curfii, respectiv la Haga, in Ele aduc niciun prejudiciu principiului de suveranitate Ele suveranitate aduc niciun prejudiciu principiului de'u Jos, exceptdnd situaliile in care s-a hotdr6t de Jdrile altfel. 'u teritoriald a Statului gazdd,, din moment ce curtea teritoriald nu beneficiazd de Statuluiconform gazdd,, din moment ce curtea Prinaunnare, nu beneficiazd acestor dispozilii, Curtea poate sdde fie un regim de de extra-teritorialitate. extra-teritorialitate. Trebuie doar gazdi ca Statul un regim sd Trebuie transferutd, doar gazdi ca Statul cont sd de obiectul insuqi - care este represiunea crilinand renunle la monopolul monopolul de ,,exclusivitate,,, in exercitiul renunle competenlelor ,,exclusivitate,,, de in exercitiul melor la competenlelor de naturd universald - chiar dacd motive de transfer ale sale,^asupra teritoriului respectiv. sale,^asupra acesteia nu teritoriului snnt, incd, respectiv. reglementate. In rnod pragmatic, pragmatic, Statele prevdzut au prevdzut posibilitatea judecdtorilor In rnod au judecdtorilor probe va determin Regulamentul deStatele Procedurd qi deposibilitatea a dacd de cr se deplasa in alte locuri decdt Haga, aspect precizat de cr se deplasa si in artiartiin alte locuri decdt Haga, aceastd decizie pregedintele siva fi adoptati de curtea aspect in insdgi, precizat de colul 62 din Statut. Astfel, dispoziliile acestui articol colul 62 se completeazd din Statut. Astfel, dispoziliile acestui articol se completeazd acesteia sau de Adunarea Statelor Pdrli. prevederile articolului cu prevederile articolului 3 qi stipuleazd din statut cu stipuleazd faptul c6 in in qi din statut faptul De fapt, unele c6 State 3 au relevat imediat intplicalii importante general procesul procesul se desfhgoard la sediul general Curfii, respectiv la Haga, in desfhgoard la sediul Curfii, respectiv la Haga, care rezultd din se in depkrsarea intregii curli pe un alt teritoriu, pentru a de Jos, exceptdnd situaliile in care s-a hotdr6t Jdrile de Jos, altfel. exceptdnd situaliile justifica incredintarea in acestei care s-a decizii hotdr6t altfel. Jdrile adoptdrii Adundrii statelor Prin unnare, unnare, conform conform acestor acestor dispozilii, dispozilii, Curtea Prin Curtea poate poate sd sd fie Pdr{i. fie transferutd, cont de obiectul insuqi transferutd, care este represiunea linand cont deltu criobiectul insuqi care este represiunea Aceastd linand cridispozilie are deloc un caracter exceptional, ea melor de naturd universald chiar melor dacdtip motive de de transfer transfer universald -- chiar ale dacd putand motive de fi naturd gdsiti qi ale in alte statute de acelagi : de exemplu. articolul acesteia nu snnt, incd, reglementate. acesteia snnt, incd, reglementate. )2 din nu Statutul curlii Intemalionale de Justilie prevede cd: ,,Totusi, probe va Regulamentul de Procedurd Procedurd qi de de probe Regulamentul va determin de a dacd qi dacd determin curtea poate dezbate a isi poate exercitaJuncyiile in altd parte, dacd si aceastd pregedintele decizie va fi adoptati de aceastd pregedintele curtea insdgi, decizie de va fi adoptati de curtea insdgi, de este considerat necesar ". acesteia sau sau de de Adunarea Adunarea Statelor Statelor Pdrli. Pdrli. acesteia De fapt, fapt, unele unele State State au au relevat relevat imediat De imediat intplicalii intplicalii importante importante care rezultd rezultd din din depkrsarea depkrsarea intregii intregii curli care curli pe pe un un alt alt teritoriu, teritoriu, pentru pentru a a justifica incredintarea justifica incredintarea adoptdrii adoptdrii acestei acestei decizii decizii Adundrii Adundrii statelor statelor
Pdr{i. Pdr{i. putand fi fi gdsiti gdsiti qi qi in putand in alte alte statute statute de de acelagi acelagi tip tip :: de de exemplu. exemplu. articolul articolul

31 32

Aceastd dispozilie dispozilie ltu ltu are are deloc deloc un Aceastd un caracter caracter exceptional, exceptional, ea ea

curtea poate poate dezbate dezbate si poate exercitaJuncyiile isipoate curtea exercitaJuncyiile in parte, dacd in altd altd parte, dacd si isi este considerat ". considerat necesar necesar ". este

)2 din )2 din Statutul Statutul curlii curlii Intemalionale Intemalionale de de Justilie Justilie prevede prevede cd: cd: ,,Totusi, ,,Totusi, --

23

articolului l1Prelinilnard. din Statutul Tribunalului Penal Internalional pentru - Secyia qi a articolului l0 din Statutul Tribunalului Penal Fosta-Yugoslavie Biroul Procurorultti. pentru Internafional Rwanda, Statele P64i au tinut sd confere Cur{ii Coman & Ponta 2010 - Gre.fa. cu norml Preqedinlia, in calitate futrcfionale, de organ al acesteia 154 respectiv, Seclia intreagl. de Apel, Seclia Dacd organele unor roh-rlclasice siu, fac obiectul ca gi surlt Componenla qi reiau structura Prirnei Instanfe, PreSedinliei, Sectia Preliminar[, prezentul Aceastd Statut. articolului 3B din dispozilii specifice ale pentru Internalional Tribunalului Penal articolului l1 din Statutul sd o pe Statutul au dorit Penal importan{a care statele demonstreazd specificitate qi a articolului Tribunalului l0 din Fosta Yugoslavie jr,rdecdtori, fapt constituitd fiind de Preqedinlia acorde unui colegiu de Internafional pentru Rwanda, Statele P64i au tinut sd confere Cur{ii gi un al doilea VicePrim-Vicepreqedinte dintr-un Pregedinte, un intreagl. Preqedinlia, in calitate de organ al acesteia cu norml a Cur{ii. unor pregedinte, mod cu buna administrare abilitafi in colegial Componenla PreSedinliei, ca gi roh-rl siu, fac obiectul gi pentru Yugoslavie Fosta Tribunalelor ad-hoc In cadrul dispozilii specifice ale articolului 3B din prezentul Statut. Aceastd cu normd un organ nu este consideratd drept Rwanda, Preqedinlia specificitate demonstreazd importan{a pe care statele au dorit sd o in cele detaliate rolul sdu suntde iar dispoziliile care definesc intreagd, fapt constituitd fiind Preqedinlia acorde unui colegiu de jr,rdecdtori, qi de Probd a celor doud doud Regulamente de Procedurd gi un al tribunale. doilea Vicedintr-un Pregedinte, un Prim-Vicepreqedinte

132

154 155

qi numirul judecltorilor. Cuftea Penald Intenraprin vot secret de l8 judecdtori, aleqi in componenld are cele Tribunale, doud respectiv gi cdtre cel pentru Fosta Yugoslavie cel lionald (respectiv, 3 ani sau 6 judecdtori mandat pentru (16judecdtori Pdr{i, pe unpentru de 9 ani Rwanda Adunarea Statelor TPIY 11 pentru Ei pot Acest prevdzute nu ti realeqi. care de Statut), TPrR). ani in unele situalii, pafte, care fac numdrul magistra{ilor, numdr dec6t Cu privire este mai la ridicat crimele care vor fi judecate Penald de Curtea judecdtori), gi (15 din c6t fapt, lnterna{ionald de Justilie lnternationalS, atat din Cunea numdrul de judecdtori va fi probabil merit. De dacd s-ar inventaria, la acest inceput de secol, crimele susceptibile de competenfa Cur{ii, s-ar obserua un volum de muncd irnens, la care trebuie sd se aqtepte aceasti jurisdiclie. Este verosimil, ceea ce au presirn{it Statele prevdz6nd, in paragraful 2 al art. 36, posibilitatea Preqedinliei de a propune, in numele Cu4ii, creqterea num6rului de judecitori, stabilit in paragraful l. Pregedinlia va fi obligatd sd-qi motiveze propunerea, iar decizia finald va fi adoptatd, potrivit termenilor paragrafului 2 alineatul b, de cdtre Adunarea Statelor Pdr{i, in confonnitate cu regula oblinerii majoritd{ii de doui treimi. De asemenea, in paragraful 2, aliniatul c (II), este prevdzntd posibilitatea de a reduce numdrul judecdtorilor, dupd ce a fost in prealabil mdrit, daca lucrdrile Cu4ii justifica acest lucru, dar numai hi limita paragrafului I gianume, 18 judecdtori. Dispozilia privind alegerea judecdtorilor pentru un rnandat de 9 ani este similarS, in toate punctele, cu cea prevdzutd in art. 13 din statutul CIJ gi nu diferd decAt in privinla irnportanlei acordate problemei reeligibilitdlii judecdtorilor. De fapt, judecdtorii care fac parte din Curtea Internationald de Justilie sunt reeligibili, spre deosebire de cei care fac parte din CPI. Durata rnandatului este aceeagi pentru cele doud Cur{i, in opozilie cu ceea ce este prevdzut

qi de de a celor doud tribunale. Probd doud Regulamente de Procedurd (respectiv, 3 ani sau 6 pe un mandat 9 ani Adunarea Statelor Pdr{i, ani in unele situalii, prevdzute de Statut), care nu pot ti realeqi. Acest Judecdtorii a)este numdr mai ridicat dec6t numdrul magistra{ilor, care fac pafte, Partea a II-a din lnterna{ionald de Justilie (15 judecdtori), c6t gi155

a) InJudecdtorii cadrul Tribunalelor ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie gi normd un Penald organ cu nu este consideratd drept Rwanda, Preqedinlia judecltorilor. qi numirul IntenraCuftea Alegerea in cele detaliate rolul sdu sunt iar care definesc intreagd, dispoziliile judecdtori, prin de cdtre vot secret aleqi lionald are in componenld l8
137

pregedinte, abilitafi in mod colegial cu buna administrare a Cur{ii.

atat din Cunea Alegerea

De asemenea, in paragraful prevdzntd 2, aliniatul c (II), este Preqedinliei de a propune, in numele Cu4ii, creqterea num6rului de judecdtorilor, posibilitatea de a reduce numdrul dupd ce a fost in judecitori, stabilit in paragraful l. Pregedinlia va fi obligatd sd-qi prealabil mdrit, daca lucrdrile Cu4ii justifica lucru, dar potrivit acest numai Bourdon 2000 propunerea, motiveze iar decizia finald va fi adoptatd, judecdtori. paragrafului hi limita gianume, I 18 termenilor paragrafului 2 alineatul b, de cdtre Adunarea Statelor judecdtorilor pentru un rnandat de 9 privindcu Dispozilia alegerea Pdr{i, in confonnitate regula oblinerii majoritd{ii de doui treimi. ani este similarS, in punctele, toate cu cea prevdzutd in art. 13 din De asemenea, in paragraful 2, prevdzntd aliniatul c (II), este statutul gi CIJ nu diferd decAt in privinla irnportanlei acordate posibilitatea de a reduce numdrul judecdtorilor, dupd ce a fost in judecdtorilor. judecdtorii care problemei reeligibilitdlii De fapt, fac prealabil mdrit, daca lucrdrile Cu4ii justifica acest lucru, dar numai parte din Curtea Internationald Justilie sunt reeligibili, spre hi limita paragrafului I gianume, de 18 judecdtori. deosebire de cei parte care fac din CPI. Durata rnandatului judecdtorilor privind Dispozilia alegerea pentru un rnandat este de 9 pentru aceeagi cele doud Cur{i, in opozilie prevdzut cu ceea ce ani este similarS, in toate punctele, cu cea prevdzutd este in art. 13 din judecdtorii pentru gi TPIR, TPIY pentru o perioadd de 4 ani, statutul CIJ gi nu diferd decAt aleqi in privinla irnportanlei acordate poate prelungi. care se problemei reeligibilitdlii judecdtorilor. De fapt, judecdtorii care fac AstJbl, de 9 ani va de asigura continuitatea Si uniforparte din mandatul Curtea Internationald Justilie sunt reeligibili, spre mit at eu I ucr dr il or Cur I ii. deosebire de cei care fac parte din CPI. Durata rnandatului este Depunerea candidaturilor. Inopozilie confonnitate paracuce termenii pentru cele aceeagi doud Cur{i, in cu ceea este prevdzut grafului 4 al prezintl arL" 36, Statele Pbrli pentru candidali alegerea pentru judecdtorii TPIY gi TPIR, aleqi pentru o perioadd de 4 ani, posturile Curlii in Penale Internationale, potrivit propriilor modalitdfi prelungi. care se poate judiciare sau potrivit de ascensiune la cele mai inalte funclii continuitatea AstJbl, mandatul 9 ani de va asigura Si uniforprocedr.rrii CurJii Intemalionale de Justilie, aflate in vigoare. mit at eu I ucr dr il or Cur I ii. In acelaqi timp, articolul 5 al Statutului Cu(ii L-rterna{ionale de Depunerea candidaturilor. In confonnitate cu termenii paraprevede Justifie, care posibilitatea pentru grup prez.enta fiecare a de grafului 4 al arL" 36, Statele Pbrli prezintl candidali pentru alegerea 4in persoane, poate fi aplicat, din moment ce paragraful alineatul posturile nlr Curlii Penale Internationale, potrivit propriilor4 modalitdfi de ascensiune la cele mai inalte funclii judiciare sau potrivit procedr.rrii CurJii Intemalionale de Justilie, aflate in vigoare. In acelaqi timp, articolul 5 al Statutului Cu(ii L-rterna{ionale de Justifie, care prevede posibilitatea pentru fiecare grup de a prez.enta 4 persoane, nlr poate fi aplicat, din moment ce paragraful 4 alineatul

'l

'l

'l
24

posibilitatea judecdtorilor, dupd posibilitatea de de a a reduce reduce numdrul numdrul judecdtorilor, dupd ce ce a a fost fost in in prealabil justifica acest prealabil mdrit, mdrit, daca daca lucrdrile lucrdrile Cu4ii Cu4ii justifica lucru, dar acest lucru, dar numai numai Comanhi &limita Ponta 2010 paragrafului II gianume, judecdtori. paragrafului hi limita gianume, 18 18 judecdtori. 155 judecdtorilor Dispozilia pentru judecdtorilor privind alegerea Dispozilia privind alegerea pentru un rnandat de un rnandat de 9 9 ani este similarS, in punctele, toate prevdzutd cu cea in 13 art. ani este similarS, in toate punctele, cu cea prevdzutd in art. 13 din din statutul statutul CIJ gi nu CIJ gi nu diferd diferd decAt decAt in in privinla privinla irnportanlei irnportanlei acordate acordate judecdtorilor. problemei reeligibilitdlii judecdtorii care problemei reeligibilitdlii judecdtorilor. De De fapt, fapt, judecdtorii care fac fac parte parte din din Curtea Curtea Internationald Internationald de de Justilie Justilie sunt sunt reeligibili, reeligibili, spre spre deosebire deosebire de de cei parte din cei care care fac fac parte din CPI. CPI. Durata Durata rnandatului rnandatului este este aceeagi pentru cele aceeagi pentru cele doud doud Cur{i, Cur{i, in in opozilie opozilie cu prevdzut cu ceea ceea ce ce este este prevdzut pentru judecdtorii TPIY pentru judecdtorii gi TPIR, TPIY gi pentru o perioadd de TPIR, aleqi aleqi pentru o perioadd de 4 4 ani, ani, care poate prelungi. prelungi. care se se poate AstJbl, AstJbl, mandatul 9 ani mandatul de de 9 ani va va asigura asigura continuitatea continuitatea Si uniforSi uniformit at eu I ucr dr il or Cur ii. mit at eu I ucr dr il or Cur II ii. Depunerea Depunerea candidaturilor. candidaturilor. In In confonnitate confonnitate cu para155 cu termenii termenii paragrafului 4 al prezintl arL" 36, Statele Pbrli pentru candidali grafului 4 al arL" 36, Statele Pbrli prezintl candidali pentru alegerea 156 alegerea in posturile Curlii in posturile Curlii Penale Penale Internationale, Internationale, potrivit potrivit propriilor propriilor modalitdfi modalitdfi UMANITAR INTERNATIONAL iN DREPTUL de la RASPUNDEREA mai inalte 156 funclii sau judiciare UMANITAR iN DREPTUL de ascensiune ascensiune la cele RASPUNDEREA cele mai inalteINTERNATIONAL 156 funclii judiciare potrivit sau potrivit procedr.rrii procedr.rrii CurJii CurJii Intemalionale Intemalionale de de Justilie, Justilie, aflate aflate in in vigoare. vigoare. prezentarea decdt prezentarea nu autorizeazd autorizeazd CPI 36 din din Statutul5 al arlicolului arlicolului b al nu CPI 36 Statutul b In articolul al Cu(ii L-rterna{ionale In acelaqi acelaqi timp, timp, articolul 5 al Statutului Statutului Cu(iidecdt L-rterna{ionale de de pentru.fiecare Stat. candidaturi unei singure pentru.fiecare Stat. unei singure prevede Justifie, care pentru fiecare a prevede posibilitatea Justifie, carecandidaturi posibilitatea pentru grup de prez.enta fiecare grup a prez.enta de Pdrfi Statele Pdrfi de cdtre cdtre Statele nominalizali sunt UMANITAR Prin unnare, candidalii INTERNATIONAL iN DREPTUL RASPUNDEREA 156 nominalizali sunt Prin unnare, candidalii 4 nlr fi din moment paragraful 4 alineatul 4 persoane, persoane, poate nlr poate fi aplicat, aplicat, din moment ce paragraful cede 4 cetd{enia alineatul avAnd in domeniu, reputafi specialiqti celor mai din rAndul din rAndul celor mai reputafi specialiqti in domeniu, avAnd cetd{enia decdt prezentarea autorizeazd 36 din Statutul al arlicolului b urttti al urttti reprezentant un reprezentant mainu mult de un dar nu nuCPI Pd4i la la Statut, Statelor al mai mult de dar Pd4i Statut, Statelor pentru.fiecare Stat. candidaturi unei singure Stat. Stat. Pdrfi Statele de cdtrede sunt nominalizali Prin unnare, candidalii al judecitorilor. alegere procesul de In procesul a judecitorilor. alegere de alegere Criterii al alegere In a de Criterii cetd{enia avAnd in domeniu, reputafi specialiqti celor mai din rAndul de a judecbtorilor, Statele necesitatea de a lua in in considerare considerare necesitatea Pdr{i vor vor lua Statele Pdr{i judecbtorilor, urttti al reprezentant un mai mult de dar nu Pd4i la Statut, Statelor Cur{ii: in componenla componenla Cur{ii: asigura, in asigura, Stat. - reprezentarea principalelor juridice ale ale lurnii; lurnii; principalelor sisteme juridice sisteme - reprezentarea judecitorilor. procesul de alegere al In a alegere 156 de Criterii geograficd echitabil6; reprezentare o - o reprezentare geograficd echitabil6; de a judecbtorilor, necesitatea lua in considerare Pdr{i vor a Stateleechitabili (nu s-a pus qi a s-a femeilor a femeilor a bdrbalilor echitabili o reprezentare reprezentare (nu pus qi bdrbalilor -- o I I asigura, Cur{ii: in in componenla punct la acest acest punct introduce la problerna de de a a introduce in mod mod serios, serios, niciodatd, problerna niciodatd, juridice ale lurnii; principalelor sisteme reprezentarea paritatea). paritatea). geograficd echitabil6; -Necesitatea o reprezentare qi a a femeilor femeilor bbrbalilor qi a bbrbalilor echitabile a reprezentdri unei 156 echitabile reprezentdri unei Necesitatea (nu pus qi s-a femeilor a a bdrbalilor echitabili o reprezentare partea mai ales ales din din puternicd, mai rezistenld puternicd, egal, o o rezistenld in mod mod egal, a intAlnit, intAlnit, in Ia partea punct la acest introduce problerna de a in mod serios, niciodatd, o victorie victorie drept o poate fi fi consideratd consideratd drept ei poate iar adoptarea adoptarea ei arabe, iar Statelor arabe, Statelor paritatea). paritSlii. itr favoarea militeazd pentru care organizaliile pentru organizaliile care militeazd itr favoarea paritSlii. qi a femeilor a bbrbalilor echitabile reprezentdri unei Necesitatea a de a de necesitatea necesitatea seama vor P5r1i vor Statele De asernenea, asernenea, de line seama de P5r1i Statele De line partea mai ales din puternicd, rezistenld egal, o in mod a intAlnit, judecdtorilor in specializali Cu(ii a prezenla in cadrul asigura asigura prezenla in cadrul Cu(ii a judecdtorilor specializali in victorie drept o poate fi consideratd ei iarinclusiv adoptarea arabe, Statelor irnpotriva violenla problemele legate de de violenla in problemele inclusiv dornenii, anumite dornenii, irnpotriva legate in anumite paritSlii. itr favoarea militeazd pentru care organizaliile la acestea' limiteze gi fir6. sd se dar fir6. sd se limiteze la acestea' a copiilor, copiilor, dar femeilor gi a femeilor de a de necesitatea P5r1i vor De asernenea, Statele judecitorii exerjudecitorilor. iqi vor vor exerline seama Totodatd, Independen{a judecitorii judecitorilor. iqi Totodatd, Independen{a judecdtorilor in specializali Cu(ii a prezenla in cadrul asigura nu trebuie aceqtia nu trebuie Prin urrnare, urrnare, aceqtia independenld. Prin in deplin6 deplin6 independenld. funcliile in cita funcliile cita irnpotriva violenla problemele legate de in inclusiv dornenii, anumite profesional. cu caracter caracter profesional. activitate cu in nicio nicio altd altd activitate implice in sd se se implice sd la acestea' limitezeaici gi a sd se judec[dar fir6.este copiilor, femeilor independenfa judec[aici arnintitd se observd, Dupd cum independenfa Dupd cum se observd, este arnintitd judecitorii -- torilor, exerjudecitorilor. iqi vor Totodatd, Independen{a funcqi in cu funcin raport raport cu mdsurd qi in egal6 egal6 mdsurd dar in rapoft cu cu Statele, Statele, dar in rapoft torilor, in nu trebuie aceqtia Prin urrnare, independenld. in deplin6 funcliile cita incomqi dovedi s-ar care putea le exercite pe sd paralele care ar liile paralele pe care ar putea sd le exercite qi care s-ar dovedi incomliile profesional. caracter in nicio altd sd se implice Interjudiciarecu Penale InterCurlii Penale din cadrul patibile func{iile lor activitate cu func{iile judiciare Curlii din cadrul patibile lor cu

Bourdon 2000
140

'l 'l

T T
T

138
q II-a Parteq q II-a Parteq

r57 r57

Penale Internationale Internationale si si exercite exercite funclii politice sau funclii politice sau administrative, administrative, Penale dacd acestea llu profesional. au un caracter dacd acestea llu au un caracter profesional.

139

139

25

judecdtori, respectiv dintr-un Pregedinte, un Prim Vicepreqedinte Astfbl, membrii membrii acesteia sunt aleSi cu cu votul votul majoritdlii absolute qi a Astfbl, acesteia sunt aleSi majoritdlii absolute a ' tl un al doilea pentru Vicepregedinte, abilitali in mod colegial cu buna judecbtorilor, pentru un mandat de p6nd 3 ani sau la expirarea judecbtorilor, un mandat de 3 ani sau p6nd la expirarea administrare ade Curlii. Acest arlicol detaliazd componenta, modajudecdtor, mandatului lor lor de dacd acesta incheie gi1 se incheie inainte de de 3 3 ani gi1 judecdtor, mandatului dacd acesta se inainte ani litatile qi singur6 de alegereo functiile Preqedin{iei sunt reeligibili gi\ LL dat5, spre deosebire de Preqedintele Preqedintele gi\ sunt reeligibili o singur6 dat5, spre deosebire de Astfbl, membrii acesteia sunt aleSi cu votul majoritdlii absolute a !, Vicepreqedintele Curfii lnternalionale de Justilie, care sunt sunt reeliVicepreqedintele Curfii lnternalionale de Justilie, care reeli!, ,, ,, ' ' judecbtorilor, pentru un mandat de p6nd 3 ani sau la expirarea gibili, in termenii termenii arlicolului arlicolului 21 21 al al Statutului, Statutului, ftrd ftrd o lirnitd a o lirnitd a gibili, in mandatului rnandatelor. lor de judecdtor, dacd acesta se incheie inainte de 3 ani gi1 rnandatelor. suntPrimul reeligibili o singur6 gi\ L dat5,Vicepreqedinte spre deosebiresunt de Preqedintele gi cel Primul cel de-al doilea doilea Vicepreqedinte sunt mandatali sa-l sa-l gi de-al mandatali Vicepreqedintele Curfii lnternalionale de Justilie, care sunt reeli- !, , , inlocuiascd pe pe Preqedinte, Preqedinte, atunci c6nd c6nd acesta poate acesta nu poate s5-gi exercite inlocuiascd atunci nu s5-gi exercite ' gibili, in termenii arlicolului 21 al Statutului, ftrd lirnitd o a funclia sau este recuzat. funclia sau este recuzat. rnandatelor. Judecdtorii care care cornpun cornpun Preqedin{ia Preqedin{ia iqi iqi exercitd exercitd funcliile ci'. Judecdtorii funcliile ci'. gi Primul cel de-al doilea Vicepreqedinte sunt mandatali sa-l normd intreagd Ia de momentul alegerii lor. ll normd intreagd de Ia momentul alegerii lor. inlocuiascd pe Preqedinte, atunci c6nd poate acesta nu s5-gi exercite Pregedinfia se ocupd ocupd de de buna buna administrare administrare a a Curfii, Curfii, cu cu exceplia exceplia Pregedinfia se funclia sau este recuzat. Biroului Procurontlui gi a poliliei audierii (ceea ce a poliliei audierii (ceea nu este ce nu este amintit, amintit, Biroului Procurontlui gi Judecdtorii care cornpun Preqedin{ia iqi exercitd ci'. dar rezultd rezultd din din articolul qi articolul 63 paragraf paragraf funcliile 2 articolul 7l). Preqedintia dar qi 63 2 articolul 7l). Preqedintia l normd intreagd Ia de momentul alegerii lor. indeplinegte gi gi alte alte f,r-rncfii, f,r-rncfii, care care ii ii sunt potrivit Statutului. sunt conferite, conferite, potrivit Statutului. indeplinegte Pregedinfia se ocupd de buna administrare Curfii, cu exceplia Arlicolul 38 paragraful 4 38 paragraful 4 stabileqte stabileqte relaliile a de colaborare dintre ' ' Arlicolul relaliile de colaborare dintre Biroului Procurontlui gi poliliei (ceea a audierii nu ce este amintit, qi Biroul Procurorului Preqedin{ie, cu care nu trebuie confundat. Prin __ Biroul Procurorului qi Preqedin{ie, cu care nu trebuie confundat. Prin dar rezultd din articolul 63 paragraf 2 qi articolul 7l). Preqedintia Llrmare, in exercitarea funcliei
3
,

r57 b) Preqedin(ia Preqedin(ia b) Penale Internationale si exercite funclii politice sau administrative, Componenfao modalitifile de alegere alegere Ei funcfiile Prepedinfiei. Prepedinfiei. Ei funcfiile modalitifile de dacdComponenfao acestea llu au un caracter profesional. prevederilor Potrivit art. 38, Preqedinlia este nn nn colegiu colegiu format format din din ,, Potrivit prevederilor art. 38, Preqedinlia este judecdtori, 3 judecdtori, respectiv dintr-un dintr-un Pregedinte, qi Pregedinte, un Prim Vicepreqedinte un Prim Vicepreqedinte qi 3 respectiv b) Preqedin(ia un al al doilea doilea Vicepregedinte, Vicepregedinte, abilitali abilitali in in mod mod colegial colegial cu cu buna buna '' un Componenfao modalitifile de alegere Prepedinfiei. administrare Ei funcfiile a Curlii. Curlii. Acest arlicol arlicol detaliazd componenta, modaadministrare a Acest detaliazd componenta, modaprevederilor Potrivit art. 38, Preqedinlia este nn colegiu format din , litatile de qi functiile de alegere alegere qi functiile Preqedin{iei Preqedin{iei litatile
-

Parteq q II-a

tt

tl tl
,

Independen{a judecitorilor. Totodatd, judecitorii iqi vor exercita funcliile in deplin6 independenld. Prin urrnare, aceqtia nu trebuie Coman & Ponta 2010 in nicio altd activitate cu caracter profesional. implice sd se 156 se observd, este arnintitd aici independenfa judec[Dupd cum 157 torilor, in rapoft cu Statele, dar in egal6 mdsurd qi in raport cu funcliile paralele pe care ar putea sd le exercite qi care s-ar dovedi incompatibile cu func{iile lor judiciare din cadrul Curlii Penale Interna{ionale. Aceast[ dispozilie, deja prevdzutd in art' 16 qi 17 din Statutul de Justilie, pune accent pe independenla CutiiqInternafionale Parteq II-a r57 necesard judecitorilor, in ceea ce priveqte solulionarea unui litigiu Penale Internationale implicate. si exercite funclii politice sau administrative, sau pdr{ile dacd acestea llu40 profesional. au paragraful un caracter3, spre deosebire de art.l6 din Statutul Articolul Parteq q II-a r57

144

Cur{ii lntema{ionale de Justifie, nu interzice judecdtorilor Curlii b) Internationale Preqedin(ia si exercite funclii politice sau administrative, Penale
dacd Componenfao acestea llu au un caracter profesional. modalitifile de alegere

Pregedinfia se ocupd de buna administrare a Curfii, cu exceplia Biroului Procurontlui gi a poliliei audierii (ceea ce nu este amintit, Bourdon 200063 paragraf 2 qi articolul 7l). Preqedintia dar rezultd din articolul indeplinegte gi alte f,r-rncfii, care ii sunt conferite, potrivit Statutului. Arlicolul 38 paragraful 4 stabileqte relaliile de colaborare dintre ' Biroul Procurorului qi Preqedin{ie, cu care nu trebuie confundat. Prin _ Llrmare, in exercitarea funcliei adrninistrative, Pregedinlia va acfiona qi va coopera cu Procurorul cu privire la toate problen,ele de interes ' comun. in funclie de volumul de activitate al Cu(ii gi dupS consultarea cu ceilalli judecltori, Pregedin{ia poate si decidd, in mod periodic, asupra misurii prin care aceqtia sunt obligali sd iqi exercite func{iile cu rrormd irrtreasd.

157

Ei funcfiile Prepedinfiei. Potrivit prevederilor art. 38, Preqedinlia este nn colegiu format din , t b) Preqedin(ia 3 judecdtori, respectiv dintr-un Pregedinte, un Prim Vicepreqedinte qi tl un al doilea Vicepregedinte, inEi mod colegial cu buna ' Componenfao modalitifile abilitali de alegere funcfiile Prepedinfiei. administrare a Curlii. Acest arlicol detaliazd modaprevederilor Potrivit art. 38, Preqedinlia este nncomponenta, colegiu format din , t litatile qi de alegere functiile Preqedin{iei 3 judecdtori, respectiv dintr-un Pregedinte, un Prim Vicepreqedinte qi tl Astfbl, membrii acesteia sunt aleSi cu votul majoritdlii a ' un al doilea Vicepregedinte, abilitali in mod colegialabsolute cu buna judecbtorilor, mandat de detaliazd p6nd la expirarea 3 ani sau administrare apentru Curlii.un Acest arlicol componenta, modajudecdtor, mandatului lor de dacd acesta incheie se inainte de 3 ani gi1 litatile qi de alegere functiile Preqedin{iei L suntAstfbl, reeligibili o singur6 dat5, spre cu deosebire de Preqedintele membrii acesteia sunt aleSi votul majoritdlii absolute gi\ a Vicepreqedintele Curfii Justilie, care reeli- !, , , judecbtorilor, pentru unlnternalionale mandat de 3de ani sau p6nd lasunt expirarea ' gibili, in termenii arlicolului 21 al Statutului, ftrd lirnitd o a mandatului lor de judecdtor, dacd acesta se incheie inainte de 3 ani gi1 rnandatelor. sunt reeligibili o singur6 dat5, spre deosebire de Preqedintele gi\ L gi cel Primul de-allnternalionale doilea Vicepreqedinte sunt mandatali sa-l !, , Vicepreqedintele Curfii de Justilie, care sunt reeli, ' inlocuiascd pe Preqedinte, atunci21 c6nd nu poate s5-gi exercite gibili, in termenii arlicolului al acesta Statutului, ftrd lirnitd o a funclia sau este recuzat. rnandatelor. Judecdtorii care cornpun iqi exercitd ci'. gi cel Primul funcliile de-al doileaPreqedin{ia Vicepreqedinte sunt mandatali sa-l normd intreagd Ia de momentul alegerii lor. inlocuiascd pe Preqedinte, atunci c6nd acesta nu poate s5-gi exercite l Pregedinfia se ocupd de buna administrare a Curfii, cu exceplia funclia sau este recuzat. Biroului Procurontlui gi a poliliei audierii (ceea ce nu funcliile este amintit, Judecdtorii care cornpun Preqedin{ia iqi exercitd ci'. dar rezultd din qi articolul 63 paragraf normd intreagd de Ia momentul alegerii2 lor.articolul 7l). Preqedintia l indeplinegte gi alte care ii sunt potrivit conferite, a Pregedinfia se f,r-rncfii, ocupd de buna administrare Curfii,Statutului. cu exceplia Arlicolul 38 paragraful 4 stabileqte relaliile colaborare dintre ' Biroului Procurontlui gi a poliliei (ceeade audierii nu ce este amintit, qi Preqedin{ie, Biroul Procurorului cu care nu trebuie confundat. Prin _ dar rezultd din articolul qi 63 paragraf 2 articolul 7l). Preqedintia Llrmare, in exercitarea funcliei adrninistrative, Pregedinlia va acfiona indeplinegte gi alte f,r-rncfii, care ii sunt conferite, potrivit Statutului. qi va coopera 38 cu paragraful Procurorul 4 privire la cu toate problen,ele de interes Arlicolul stabileqte relaliile de colaborare dintre '' comun. Biroul Procurorului qi Preqedin{ie, cu care nu trebuie confundat. Prin _ in funclie de volumul gi dupS consultarea de activitate al Cu(ii Llrmare, in exercitarea funcliei adrninistrative, Pregedinlia va acfiona l judecltori, cu ceilalli poate Pregedin{ia periodic, si decidd, in modde qi va coopera cu Procurorul cu privire la toate problen,ele interes ' asupra misurii prin care aceqtia sunt obligali sd iqi exercite func{iile comun. 26 cu rrormd irrtreasd. in funclie de volumul de activitate al Cu(ii gi dupS consultarea l cu ceilalli judecltori, Pregedin{ia poate si decidd, in mod periodic,
,

141

Rwanda, Tribunalului Penal Internalional pentru UMANITAR INTERNATIONAL RASPUNDEREA iN DREPTUL 158 doud tribunale. Mai mult, in cadrul acestor Preliminard Seclie Tribunale nu vorbesc despre Sec{ii, ci direct celor doud Statutele c) Sectiile Coman & Ponta 2010 Cur[ii
158

158

nale in cadrul Internalional pentru Rwanda, neexistAnd nicio Penal Tribunalului gi Seclia Preliminard. -lnstanle Mai mult, tribunale. judecdtorilor, doudalegerea piinPreliminard in cadrul Seclie posibil, dupd ce este acestor urmare, imediat Sec{ii, despre nu vorbesc Tribunale sus. ci direct celor doud in Inai Statutele menlionate cele trei seclii, se organizeazd Cufiea acestora. se bazeazd pe pe Camere funclionale organizarea despre judecdtorilor in cadrulasecliilor Repaftizarea ^ al curlii, de modul trateazd 39 Articolul qiorganizare organizare. pe competen-lele ele dintre fiecdreia 9i natura funcliilor incredin{ate 3 organe distingea fiecare aft. 34 alineatLrl inc6t funcfiocompletdnd m6sur6 in aqadeja judecdtorilor lacare curte, aleqib, experienla Primei Seclia de Apel, qi in respectiv: penal cadrul acesteia, in drept nale in specialigti propo4ia doritd deSecfia sa ciprinda seilie gi Preliminard. Seclia lnstanle penal[ qi de specialiqti in drept interna{ional. procedurS - piin urmare, judecdtorilor, posibil, cotttponenya dupd alegerea este imediat ce precizeazd 39 Dispoziliile articolului fiecdrei Secyii. sus. 5i alli Inai menlionate seclii, trei in cele se organizeazd Cufiea Sr"yio cte Apet este compusd din PreEedintele Curlii Astfel, pe bazeazd se judecdtorilor secliilor in cadrul Primei Repaftizarea iar celelalte doui Seclii, respectiv, Seclia 4 .fudecdtori, qi pe competen-lele ele dintre fiecdreia cel 9i parte, din natura funcliilor qi Seclia incredin{ate Preliminard. sunt alcituite, fiecare in tniitanye fiecare inc6t m6sur6 in aqa judecdtorilor la curte, am aleqi experienla seclie trebuie, bineinleles - aqa cum pulin 6 judecdtori. Fiecare in penal qiin in drept propo4ia doritd de specialiEtilor seilie sa ciprinda proporlii ale despecialigti exigenlelor - sd rdspunda menlionat interna{ional. drept qi depenald specialiqti procedurS irr drept internalional, qi a in specialiqtilor procedurd pelal,penal[ drepi - Dispoziliile cotttponenya 39 precizeazd comvor fi Secyii. articolului Instanfe fiecdrei qi Sec{ia Primei Prelirninara ci Secfia qtiindu-se alli Curlii PreEedintele procompusd 5i cte Apet judecStori Astfel, experienld in domeniul cu din din este puse, iu Sr"yio majoritate, Primei Seclia respectiv, 4 .fudecdtori, penal. iar celelalte doui Seclii, cesului parte, din cel fiecare alcituite, sunt qi Seclia Preliminard. fiecdrei tniitanye iu in cadrul judiciare exercitate sunt ale Curlii Funcliile am cum aqa pulinprin 6 judecdtori. Camere. Fiecare seclie trebuie, bineinleles seclii in specialiEtilor ' menlionat de proporlii exigenlelor fie de sd rdspunda exercitate sunt ale Prelitninure canterei Astfel,- func{iile internalional, irr drept penald qi a specialiqtilor judecdtor procedurd pelal, ai de la fie de un singur jLrdecdtori Secliei preliminare, 3drepi fi comvor Instanfe Primei qi Sec{ia Prelirninara ci Secfia qtiindu-se qi Regulamentului ale ac'eastd secfie, conform dispoziliilor Statutului din judecStori cu experienld in domeniul propuse, iu majoritate, qi de Probe. Procedurd de penal. Camerei de Primd Instanld sunt exercitate de 3 cesului Func{iile judiciare sunt exercitate iu cadrul fiecdrei ale Curlii Funcliile lnstan!5. judecdtori ai Sec{iei de Primd

organizarea pe Camere funclionale a acestora. despre ^ aceste 39, care articolului organizare al curlii, de reglementeazd Precizlri. Dispozi(iile trateazd modul Articolul 39 organizare. Staqi 13 din 14 in art. prevazute cele diferd de b, organe ale curlii, care distingea deja 3 organe funcfioaft. 34 alineatLrl completdnd lugoslavie Fosta pentru Internalional Penalrespectiv: 9i a tutele Tribunalului Secfia de Apel, Seclia Primei acesteia,

143

143

DacdStatutulnustabileEteoierarhieveritabilaintreSectiile] Precizlri. Prerogativa Procurorului inilia investigalii Curlii, autorii acestuia au dorit sd arate,de in a mod clar, importanta proprio motu a atras delegalilor in cadrul Conferintei acordati Secfiei de atenlia Apel, din moment ce aceasta ar putea Diplosd conr

Partea o distinclie a II-a importantd se stabilegte intre Sec{ia primei Instanle i 1s9 gi cea Prelirninari pe de o pafte, ca qi intre Seclia primei Instanle qil Atunci cAnd activitatea cea de Apel, pe de altd par1e. Cu(ii o cere, se pot constitui in mod Bourdon 2000 simultan mai rnult de o Camerd de Primd Instan!6 saude deApel o Camerd Prin urrnare, judecdtorii numili in cadrul Sec{iei vor Preliminard. functiona in aceastd Seclie pe durata intregLrlui rnandat, in tirnp ce Desigur, nu putealn omite Camera de Apel, care qi este judecdtorii numiti in cadrul Sec{iei Primei lnstante acompusd sec{iei judecdtorii din toli Secliei de Apel. Preliminare vor functiona in aceste sec{ii pe o perioadd de 3 ani i ' o distinclie importantd se stabilegte Sec{ia primei Instanle (paragraful 3) - aceqtia din urm5 continud intre sd fr.urcfioneze peste acest i primei gi cea Prelirninari pe pafte, de o qi ca intre Seclia Instanle termen, pand la incheierea oricdrei cauze, care le-a fost incredinfatdqil cea de Apel, pe de altd par1e. in aceste judecdtorii numili in cadrul Secliei de Apel seclii. Mai mult, judecdtorii Prin urrnare, numili innumai cadrulin Sec{iei de Apel vor iqi exercit5, in mod exclnsiv, atribuliile aceastd Seclie, in functiona in aceastd pe Seclie durata intregLrlui rnandat, in tirnp ce timp ce judecdtorii din cadrul celorlalte doud secfii pot ,,permuta,,, judecdtorii numiti in cadrul Sec{iei Primei a sec{iei potrivit principiului impa4ialitdlii, reafirmat inlnstante vedereaqi exercitdrii Preliminare atribufiilor lor.vor functiona in aceste sec{ii pe o perioadd de 3 ani i (paragraful 3) - aceqtia din urm5 continud sd fr.urcfioneze peste acest Prin urrnare, nicio dispozilie a Statutului nu interzice reparI termen, pand la incheierea oricdrei cauze, care le-a fost incredinfatd tizarea, in mod provizoriu, a unor judecitori de la Seclia de primd in aceste Mai mult, judecdtorii numili in preqedintta cadrul Secliei de Apel Instan{d faseclii. Seclia Prelirninard sau invers, dacd apreciazd iqi exercit5, in mod exclnsiv, atribuliile numai in aceastd Seclie, in cd activitatea Cur!ii o irnpune. timp ce judecdtorii din cadrul celorlalte doud secfii pot ,,permuta,,, DacdStatutulnustabileEteoierarhieveritabilaintreSectiile] potrivit principiului impa4ialitdlii, reafirmat in vederea exercitdrii Curlii, autorii acestuia au dorit sd arate, in mod clar, importanta atribufiilor lor. acordati Secfiei de Apel, din moment ce aceasta ar putea sd con- l urrnare, nicio dispozilie sentintele a Statutului nu interzice repar- I firrne,Prin sd anuleze sau sd revizuiascd acloptate de camerele primd tizarea, in judecitori mod provizoriu, a unor de la Seclia de Prirnei Instarrte. preqedintta Instan{d fa Seclia Prelirninard sau invers, dacd apreciazd cd activitatea Cur!ii o irnpune. d. Procurorul
1.. ,
,
r

1..

'

uratice. acestui fapt nu a constat numai in acordarea firrne, consecinta unor sd anuleze sau sd revizuiascd sentintele acloptate de camerele garan{ii cu privire la exercitarea atribuliilor sale, ci qi in exigen}e Prirnei Instarrte. riguroase privind at6t pregdtirea profesionald, cdt gi conduita morald, pe care sd le indeplineascd Procurorul. d.trebuie Procurorul

' secliiAstfel, func{iile canterei

de Procedurd qi de Probe.

Prelitninure sunt exercitate fie de fie de un singur judecdtor de la preliminare, jLrdecdtori Secliei ai 3 Statutului qi ale Regulamentului dispoziliilor ac'eastd secfie, conform Func{iile Camerei de Primd Instanld sunt exercitate de
3

prin Camere.

Precizlri. Prerogativa Procurorului de a inilia investigalii proprio motu a atras atenlia delegalilor in cadrul Conferintei Diplouratice. consecinta acestui fapt nu a constat numai in acordarea unor garan{ii cu privire la exercitarea atribuliilor sale, ci qi in exigen}e riguroase privind at6t pregdtirea profesionald, cdt gi conduita morald,
pe care trebuie sd le indeplineascd Procurorul.

judecdtori ai Sec{iei de Primd lnstan!5.

27

Preliminard.

Comandin & Ponta 2010 toli judecdtorii

159

Desigur, nu putealn omite Camera de Apel, care este compusd Secliei de Apel. o distinclie importantd se stabilegte intre Sec{ia primei Instanle i gi cea Prelirninari pe de o pafte, ca qi intre Seclia primei Instanle qil cea de Apel, pe de altd par1e. Prin urrnare, judecdtorii numili in cadrul Sec{iei de Apel vor functiona in aceastd Seclie pe durata intregLrlui rnandat, in tirnp ce judecdtorii numiti in cadrul Sec{iei Primei lnstante qi a sec{iei Preliminare vor functiona in aceste sec{ii pe o perioadd de 3 ani (paragraful 3) - aceqtia din urm5 continud sd fr.urcfioneze peste acest termen, pand la incheierea oricdrei cauze, care le-a fost incredinfatd in aceste seclii. Mai mult, judecdtorii numili in cadrul Secliei de Apel iqi exercit5, in mod exclnsiv, atribuliile numai in aceastd Seclie, in timp ce judecdtorii din cadrul celorlalte doud secfii pot ,,permuta,,, potrivit principiului impa4ialitdlii, reafirmat in vederea exercitdrii atribufiilor lor. Prin urrnare, nicio dispozilie a Statutului nu interzice repar- I tizarea, in mod provizoriu, a unor judecitori de la Seclia de primd Instan{d fa Seclia Prelirninard sau invers, dacd preqedintta apreciazd cd activitatea Cur!ii o irnpune.
r

Bourdon 2000
143

1..

'

7
Partea a II-a 161

160

160

160

DacdStatutulnustabileEteoierarhieveritabilaintreSectiile] 7 7 clar, importanta l Secfiei de Apel, din moment ce aceasta putea ar sd constatutul determind organ, acest reglementeazd, ' acordati 42. care Articolul firrne, sd anuleze sau sd revizuiascd sentintele acloptate de camerele modalitdlile sa, UMANITAR preciz6nd procurorului, autoritatea atribufiile UMANITAR Ei iN INTERNATIONAL iNDREPTUL DREPTUL INTERNATIONAL RASPUNDEREA 160 160 RASPUNDEREA Prirnei Instarrte. pentru a gi cerute condi$ile alegerii sau a recuzdrii acestuia, cdt statutul determindstatutul post. organ,determind acestorgan, la acest42. reglementeazd, acest ' ' accede care 42. carereglementeazd, Articolul Articolul d. Procurorul post sunt acest modalitdlile pentru ocupa sa, modalitdlile a preciz6nd sa, cerute procurorului, autoritatea preciz6nd Condiliile procurorului, autoritatea Conditii. atribufiile atribufiile ,. Ei / Ei 16 din pentru aa pentru 4 al articolului gi cerute paragraful gi cerute de condi$ile cele stipulate cdt condi$ile identice cu recuzdrii acestuia, cdt aproape sau a recuzdrii acestuia, alegerii sau a alegerii Precizlri. Prerogativa Procurorului de a inilia investigalii in pentru Fosta Yugolavie, Interna{ional Tribunalului Penal post. post. Statutul la acest la accede acest accede proprio motu a atras atenlia delegalilor in cadrul Conferintei Diplomoralitate o post fie in de sd acest postsunt procurorul pentru ocupa sunt a acest cdrora cerute pentru ocupa Condiliile a accep{iunea Conditii. cerute Condiliile Conditii. ,,trebuie uratice. ,. consecinta ,. acestui fapt nu a constat numai acordarea unor / /aproape qi o bogati sd aib[ 16 din profesional[ 4 al articolului 16 din competenld paragraful o mare de 4 al articolului de cele stipulate paragraful exernplard, identice cu de cele stipulate atribuliilor sale, ci qi in exigen}e identice cula aproape cu garan{ii privire exercitarea De in qi a urmdririlor". pentru Fosta Yugolavie, crime in de cazurilor pentru Fosta Yugolavie, Interna{ional in instrutnentarea Tribunalului Penal experien{d Statutul Penal Interna{ional Statutul Tribunalului riguroase privind at6t pregdtirea profesionald, cdt gi conduita morald, moralitate excelentd o i accep{iunea aibd o fie de s[ sd moralitate procurorul trebuie procurorul o pe l6.ngd acestea, cdrora procurorul ,,trebuie asemenea, cdrora accep{iunea pe ,,trebuie sd fie de care trebuie sd le indeplineascd Procurorul. de qi oobogati limbile dintre qi practicd cel pu{in una qisd bogati curentd inprofesional[ sdaib[ aib[ oo mare o profesional[ exernplard, cLrnoaqtere competenld marecompetenld de exernplard, de De qi urmdririlor". De in crime qiaaurmdririlor". ale Curlii. decrime experien{d lucru cazurilorde ininstrutnentarea instrutnentarea cazurilor experien{d Tribunale, excelentd doud i iasemenea, celor s[ trebuie de procurorul excelentd pe deosebire acestea, aibdo o Alegere. Spre s[aibd procurorul trebuie pel6.ngd l6.ngd acestea,procurorul asemenea, de limbile este numit de pu{in dintre gi care de Rwanda, qi curentd limbile pentru pu{inuna una dintre Fosta Yugoslavie cLrnoaqtere qioopracticd practicd incel cel respectiv, curentdin cLrnoaqtere al General Secretarului propunerea la Securitate, ale Curlii. de lucru Consiliul ale Curlii. lucru doud procurorii-adjuncli, celor de procurorul de asemenea, Tribunale, deosebire doudTribunale, Alegere. Spre procurorul celor Naliunilor Unite, deprocurorul deosebire(qi Alegere. Spre prin vot de este numit va fi ales gi care Rwanda, procllrorului) Curfii de propunerea pentru Yugoslavie la Fosta este numit alegi gi care care sunt Rwanda, ' respectiv, respectiv, pentru Fosta Yugoslavie prin rnajoritate al General Pdrli, Secretarului Adundrii Statelor propunerea membrii la cdtre de de secret Consiliul Securitate, la propunerea Secretarului General al deSecuritate, Consiliul (cu nu se fi stabilit urt procurorii-adjuncli, condilia sd de (qi 9(qi ani procurorul de asemenea, pentru o perioadb absoluta, procurorii-adjuncli, Naliunilor Unite, procurorul de asemenea, Naliunilor Unite, prin ctt perioada identicd va deci alegerii), Curfii procllrorului) prinvot in momentul la vot mai scurt alegi mandat fiales ales ' ' care procllrorului) Curfii vafi propunerea lapropunerea alegi caresunt sunt qi prin rnajoritate judecdtorilor Procurorul qi fi Pdrli, reales' nu poate Statelor mandatului secret Pdrli, prin rnajoritate Adundrii Statelor membriiAdundrii cdtremembrii decdtre secretde 28 urt itdli diferite. sd nalional 99ani unct vor aveade pentru proc urorul-adj ooperioadb fistabilit stabilit urt absoluta, (cucondilia nuse sefi sdnu condilia perioadb de ani(cu pentru absoluta, principiul independenlei ctt : mandat aici deci alegerii), Este afinnat perioada Independenfa. mai cttperioada identicd deciidenticd alegerii), momentul inmomentul maiscurt scurtin mandat
iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR 160 Curlii, RASPUNDEREA autorii acestuia au dorit sd arate, in mod
,

148

148

148 149

de aspectele nejudiciare ale administrdrii gi funcfiondrii curJii, lird a prejudicia func{iile gi atribuliile Procurorului. e) e)Grefa Grefa Grefa este condusd de un Grefier, care este principalul func{ionar administrativ Grefa qi igi exercitd de al curlii nejudiciare ale gi Grefardspunde rdspunde atribu{iile sub deaspectele aspectele autoritatea nejudiciare aleadministrdrii gi administrdrii Pregedintelui funcfiondrii prejudicia Cu(ii. lird a gi func{iile funcfiondrii curJii, atribuliile Procurorului. curJii, lird a prejudicia func{iile gi atribuliile Procurorului. Acest Grefa organ al Curlii de constituie principalul care unor Grefaeste dispozitii func{ioestecondusd rnai condusd deun unGrefier, Grefier,obiectul principalul careeste este func{ionar aprofundate administrativ qi al curlii decat acelea igi ale qi gi 16 din exercitd art. atribu{iile nar administrativ sub Statutele autoritatea Tribunalului al curlii igil7 exercitd atribu{iile sub autoritatea Pregedintelui Penal lnternafional Cu(ii. Pregedintelui Cu(ii.pentru Fosta Yugoslavie gi a Tribunalului penal Acest Internalional pentru al Curlii Rwanda. Acestorgan organ al Curliiconstituie constituie obiectul obiectulunor unordispozitii dispozitii rnai rnai penale aprofundate De exemplu, decat gi 16 din putem ale art. l7 faptul mentiona StatuteleCurlii aprofundate Tribunalului c6 Statutul decatacelea

Exercitarea atribufiilor. Biroul este condus de cdtre Procuror, care este sprijinit de unul sau mai rnulli Procurori-adjuncli, abilitali Partea Partea aaII-a II-a 161 161 procedeze si la orice acte pe care Statutul le cere Procurorului. Ei iqi vor Exercitarea exercita Exercitarea functiile atribufiilor. atribufiilor. cu norm6 Biroul intreagd. Biroul este Membrii estecondus condus de cdtre biroului nu vor j de cdtreProcuror, Procuror, putea care si sprijinit solicite gi careeste este unul sprijinitde accepte sau mai denici unulsd instructiuni Procurori-adjuncli, sau mairnulli rnulli de la nicio Procurori-adjuncli, abilitali sursd abilitali exterioar6. si procedezela siprocedeze laorice oriceacte pecare actepe careStatutul Statutulle lecere cereProcurorului. Procurorului. Ei Eiiqi iqi vor Procurorul vorexercita exercitafunctiile are autoritate functiile cu deplind gestiuniibiroului qi intreagd. cunorm6 norm6 asupra Membrii intreagd. nu Membrii administrdrii vor biroului nu vorj j putea puteasi Biroului, solicite gi personalului, nici siinclusiv solicitea gi gi instructiuni nicisd a instalafiilor de sdaccepte accepte instructiuni a celorlalte resurse. sursd dela lanicio nicio sursd exterioar6. In pofida numeroaselor opozilii, este definitd pentru prima datd exterioar6. Procurorul posibilitatea procurorului are Procurorul juridici deplind qi areautoritate asupra de a numi consilieri autoritate deplind gestiunii qiadministrdrii cu experienfd asupragestiunii administrdrii Biroului, pe inclusiv problerne aapersonalului, Biroului, gi inclusiv specifice, instalafiilor personalului, inclusiv,aa dar resurse. giaacelorlalte nu restrictiv, instalafiilor de ,,violentd celorlalte resurse. cu In motivalie numeroaselor gi violenli opozilii, pofida sexualS Inpofida definitd irnpotriva numeroaselor copiilor". opozilii,este este definitdpentru pentruprima primadatd datd posibilitatea posibilitatea procurorului procuroruluide juridici deaanumi numiconsilieri consiliericu cuexperienfd experienfdjuridici pe e) Grefa specifice, peproblerne problerne nu restrictiv, specifice,inclusiv, de inclusiv,dar dar nu restrictiv, de,,violentd cu ,,violentdcu motivalie sexualS irnpotriva motivalie copiilor". giviolenli sexualSgi violenli irnpotriva copiilor". Grefa rdspunde

Procurorul are autoritate opozilii, deplind asupra gestiunii qi administrdrii In pofida numeroaselor este definitd pentru prima datd decigiidenticd ctt perioada momentul alegerii), mai scurt mandat Biroului, inclusiv personalului, ain a instalafiilor a celorlalte posibilitatea procurorului juridici de a numi consilieri cu experienfdresurse. judecdtorilor Procurorul qi qi poate fi reales' nu mandatului In pofida numeroaselor opozilii, este definitd pentru prima pe problerne datd specifice, inclusiv, dar nu restrictiv, de ,,violentd cu Comanproc & Ponta 2010 nalional itdli diferite. unct vor avea urorul-adj posibilitatea procurorului de a numi consilieri cu experienfd juridici motivalie gi sexualS violenli irnpotriva copiilor". 160 principiul independenlei : pe problerne Este afinnat Independenfa. specifice, inclusiv, daraici nu restrictiv, de ,,violentd cu ternerile exprimate sd amintim relevant Este Procurorului. Biroului motivalie sexualS gi violenli irnpotriva copiilor". e) Grefa pe procuror angavedea il vor de numeroase State, iu sensul cd a control gi gef, oricbrui j6ndu-se in absenfa Grefa depropriului aspectele nejudiciare in rdspunde unndriri ale ale administrdrii e) Grefa la Arbott, Louise funcfiondrii de doamna adoptatd curJii, lird decizta priori. De exemplu, a prejudicia gi atribuliile func{iile Procurorului. rdspunde qi de aspectele nejudiciare ale gi de acuzare administrdrii un act inilia de acare Grefa - de respectiv este mai 1999 condusd de 27 un Grefier, dataGrefa principalul este func{iofuncfiondrii curJii, prejudicia lird a ullqi gi func{iile atribuliile pentru Slobodan Procurorului. nar de arestare administrativ mandat al curlii igi exercitd de a elibera simultan atribu{iile sub autoritatea Grefa este condusd de un Grefier, principalul care este aceste func{iosd amplifice Pregedintelui reuqit a s6rbi Cu(ii. 4 demnitari alli Milosevic ai nar administrativ qi al curlii igi exercitd atribu{iile sub existent. autoritatea Acest in vedere avAnd organ exprirnate, al Curlii slab constituie uleori obiectul temeri, unor dispozitii rnai ,,consellsul" Pregedintelui Cu(ii. in mod independent, aprofundate aclioneazd Procurorului Biroul decat Prin unnare, acelea ale art. l7 gi 16 din Statutele Tribunalului Acest 161 organ al Curlii Fosta constituie obiectul unor dispozitii penal cu primirea rnai este Penal Acesta lnternafional Curlii. inpentru cadrul distinct ca organ Yugoslavie gimandatat a Tribunalului aprofundate decat acelea ale gi art. l7 16 ce din Statutele privind Tribunalului crimele qi a Rwanda. pentru tttturor informafiilor comunicdrilor lin de , Internalional penal Penal lnternafional pentru Fosta Yugoslavie gi a Tribunalului pentru anchetele gi c6 Statutul a condnce pentru mentiona a le examina De exemplu, Curtii, putem competen{a faptul Curlii penale Internalional pentru Rwanda. fala Curfii. qi a susline aaLrzarea in pentru prevede ocuparea unui post de grefier sau de ,IuternaJionale penale De adjunct, exemplu, putemca mentiona c6 Statutul Curlii grefier exigen{a persoanafaptul respectivd sd fie de o moralitate IuternaJionale prevede ocuparea unui post de grefier sau de exemplard gi de o mare pentru competenld profesionall. Aceastd condife nu grefier adjunct, exigen{a ca persoana respectivd sd fie de o moralitate era men{ionatd in Statutele celorlalte doud Tribunale. De asemenea. r exemplard gi de sd o mare competenld profesionall. Aceastd condife aceqtia trebuie aibd o excelentd cunoagtere qi o practicd curentdnu in / era men{ionatd in Statutele celorlalte doud Tribunale. De asemenea. r cel pulin una dintre lirnbile de lucru ale Curfii. i aceqtia trebuie sd aibd o excelentd 161 qi cunoagtere practicd o curentd in In cadrul Curlii Penale Intemationale, judecdtorii sunt aceia care / pulin cel una dintre lirnbile de lucru ale Curfii. il vor alege pe grefier, prin vot secret, cu o majoritate absolutd, i In cadrul judecdtorii Curlii Penale Intemationale, aceiapdrfi, care cont de eventualele recomanddri Adundriisunt ale Statelor fin6nd il vor alege pede grefier, prinTribunale vot secret, cu o in majoritate absolutd, spre deosebire cele doub ad-hoc, grefierul care este pdrfi, contde de cdtre eventualele recomanddri Adundrii Statelor fin6nd desemnat Secretarul General ale al Naliunilor Unite, dupd UMANITAR INTERNATIONAL DREPTUL iN spre RASPUNDEREA deosebire 162 de cele doub TribunaleInternational. ad-hoc, in care grefierul este consultarea Pregedintelui Tribunalului desemnat de cdtre Secretarul General al Naliunilor Unite, dupd 162 beneficiazd de un matrdat, a c6rui dacd procurorul De altfel, consultarea Pregedintelui Tribunalului International. duratd este egald cu cea a mandatului judecdtorului, grefierul este ales pentru un lnandat de 5 ani. Totuqi, el este reeligibil, fdri limii_tarea numarului de mandate qi iqi exerciti funcliile cu normd intreagfl. Dac6 este uecesar, la recomandarea Grefierului judec5torii
Paragraful 6 al articolului 43, care reglementeazd Grefa, menliol' neaz|infiinlarea unei Diviziuni de Ajutor pentru victime qi Martori, aleg in acelagi mod ttn Grefier-adjunct.

148

150

Acest organ al Curlii constituie obiectul unor dispozitii rnai aprofundate decat acelea ale art. l7 gi 16 din Statutele Tribunalului Penal lnternafional Bourdon pentru 2000 Fosta Yugoslavie gi a Tribunalului penal Internalional pentru Rwanda. De exemplu, putem mentiona faptul c6 Statutul Curlii penale IuternaJionale prevede pentru ocuparea unui post de grefier sau de grefier adjunct, exigen{a ca persoana respectivd sd fie de o moralitate exemplard gi de o mare competenld profesionall. Aceastd condife nu era men{ionatd in Statutele celorlalte doud Tribunale. De asemenea. r aceqtia trebuie sd aibd o excelentd cunoagtere qi o practicd curentd in / cel pulin una dintre lirnbile de lucru ale Curfii. i In cadrul Curlii Penale Intemationale, judecdtorii sunt aceia care il vor alege pe grefier, prin vot secret, cu o majoritate absolutd, fin6nd cont de eventualele recomanddri ale Adundrii Statelor pdrfi, spre deosebire de cele doub Tribunale ad-hoc, in care grefierul este desemnat de cdtre Secretarul General al Naliunilor Unite, dupd consultarea Pregedintelui Tribunalului International.

150

t
Partea a II-a

it"
163

150

mului de apdrare care va funcliona

in fata Curtii

Penale Inter-'

o importan{d capitald, care va furniza mdsuri de protecfie 9i acorduri de securitate, asistenla Ei consultanld pentrLr rnartorii qi victimele care se prezinta in fala curlii gi va include personal cu experienld in traulne, inclusiv traume legate de crime de violenld sexuald. AceastS Diviziune, creatd in cadrul Grefei. ca qi pentru cele doui Tribunale ad-hoc, este din fericire independentd in raport cu Biroul procuronrlui. De asemenea, in cadrul Regulameutului de Procedurd qi de Probe, nu se face aluzie la necesitatea de a angaja femei specializate, culn a fost qiin cazul articolului 34 paragraful b) qi d) al Regulamentului de Procedurd qi de Probe al Statutului Tribunalului Penal Intemalional pentru Fosta Yugoslavie. precizarea adusd
de

29

cdtre Tribunalul Penal International pentru Fosta Yugoslavie qi respectiv, Tribunalul Penal Internalional pentru Rwanda, ca organizarea sistemului de apdrare sd fie incredinlatd Grefei. Astfel, Canada, Franta, Germania gi Jdrile de Jos au propus in cadrul sesiunii Comisiei Pregdtitoare, din 26 iulie - 13 august 1999, sd fie creat, ?n cadrul Grefei, un Consiliu al Apdrdrii. Anumite delegalii au estimat laptul cd in cazul in care Cornisia Pregdtitoare ar crea Lln asemellea Consiliu, mandatul acesteia ar putea fi astfel depdqit. Potrivit acestei propuneri, acest Consiliu ar beneficia de confidenlialitate qi de independen![ profesionali qi ar asista procurorul qi Curtea in privinla chestiunilor legate de ap[rare, ca qi pe avoca{ii obligali sd pledeze in fa{a Cur{ii Penale Intema{ionale. Prin urmare, rdlndne de rezolvat o problemd majord - orge-

na{ionale. Se va releva faptul c5, except6nd aceste dispozilii, Statutul nu evoci, in mod expres, existenta unei entitdli care sd fie rnandatatd cu o asemenea misiune. Marea majoritate a Statelor doresc, conform practicii adoptate de

ales normd cu normd funcliile cu qi iqi iqi exerciti exerciti funcliile mandate qi de mandate numarului de i_tarea numarului i_tarea judec5torii Grefieruluijudec5torii larecomandarea recomandarea Grefierului uecesar, la esteuecesar, Dac6este intreagfl. Dac6 intreagfl. Coman & Ponta 2010 Grefier-adjunct. mod ttn in acelagi aleg Grefier-adjunct. mod ttn aleg in acelagi menlioGrefa, menlio162 reglementeazd Grefa, 43,care carereglementeazd articolului 43, alarticolului Paragraful 66al lParagraful l' ' neaz|infiinlarea qiMartori, Martori, pentru victime victimeqi Ajutorpentru deAjutor Diviziuni de uneiDiviziuni neaz|infiinlarea unei protecfie 9i deprotecfie mdsuri de va furniza furniza mdsuri careva 9i capitald, care importan{d capitald, o importan{d deo de qi pentrLr rnartorii qi consultanld asistenla securitate, pentrLr rnartorii de acorduri Eiconsultanld acorduri de securitate, asistenla Ei cu personal cu giva include personal vainclude falacurlii curlii gi in fala prezinta in seprezinta carese victimele care .. victimele violenld de crime de legate traume inclusiv violenld in traulne, de experienld in traulne, inclusiv traume legate de crime experienld qipentru cele pentrucele caqi Grefei. ca incadrul cadrul Grefei. creatdin Diviziune, creatd AceastS Diviziune, sexuald.AceastS sexuald. cu raport in independentd fericire din estedin fericire independentd in raport cu ad-hoc, este Tribunalead-hoc, doui Tribunale doui de Regulameutului in cadrul De asemenea, asemenea, in cadrul Regulameutului de procuronrlui. De Biroul procuronrlui. Biroul angaja a de la necesitatea aluziela necesitatea de a angaja facealuzie qide nuse seface Probe,nu deProbe, Procedurd qi Procedurd b) paragrafulb) 34paragraful qiincazul articolului 34 cazularticolului fostqiin culn aafost femeispecializate, specializate, culn femei al Statutului qi Probe al Statutului deProbe Procedurd qi de deProcedurd qi d) Regulamentuluide al Regulamentului d) al qi Yugoslavie. pentru Fosta Intemalional Penal Tribunalului Yugoslavie. pentru Fosta Intemalional Penal Tribunalului adusd precizarea adusd prin precizarea Roma, prin laRoma, 162 exprimatd la Dorin{a exprimatd Atribu{ii. Dorin{a Atribu{ii. de birou unbirou de fiedoar doarun nufie 163 sdnu Grefeisd biroul Grefei fostca cabiroul dispozilii, aafost acestor dispozilii, acestor 'Iribunalelor 'Iribunalelor in cadrul cadrul deja in intAmpll deja seintAmpll cum se agacum ci, aga ,,,con1opigti;', ci, ,,,con1opigti;', putea vor putea carevor lad-hoc,acesta persoanecare dinpersoane constituitdin birouconstituit fieun unbirou sdfie lad-hoc, acestasd victimelor asistenlb de mdsurilor in acordarea victimelor rol decisiv asistenlb un de aibd mdsurilor ls[ aibd un rol decisiv in acordarea ls[ apdrdtorilor. qiin inalegerea alegerea apdrdtorilor. falaCur,tii Cur,tii qi prezinti in infala seprezinti qimartorilor, carese martorilor, care qi Fosta pentru Internalional Penal Fosta Tribunalului pentru al Grefei Biroul Internalional Astfel. Astfel. Biroul Grefei al Tribunalului Penal pentrn Internalional Penal pentrn Tribunalului al gi respectiv, Internalional Yugoslavie gi respectiv, al Tribunalului Penal Yugoslavie propun i$ipropun carei$i avocalilor, care tabloul avocalilor, alcdtuiascdtabloul s6alcdtuiascd esteabilitat abilitats6 Rwanda este Rwanda din apdrdrii in cadrul fi numili oficiu. putea pentrua aputea fi numili in cadrul apdrdrii din oficiu. figureze,pentru sdfigureze, sd indemnizalie lor o o indemnizalie i'tervenfiei lor percep in in schirnbul schirnbul i'tervenfiei uuo"uli percep Aceqiiuuo"uli Aceqii sernnificativ6. sernnificativ6. au careau Probe' care deProbe' deProcedurb Procedurb9i Regulamentului de Dispoziliile Regulamentului 9ide Dispoziliile ce Pregltitoare, Comisiei Pregltitoare, ce in sesiunile sesiunile Comisiei York,in laNew New York, discutate la fostdiscutate fost in determinat audeterminat in 2000, au iunie 2000, 30iunie de 30 panSla la data datade desfrqurat panS s-audesfrqurat s-au Grefeiatribuliilor Grefeiintindereaatribuliilor privinldintinderea aceastdprivinld , ,aceastd (paraStatutului (paraaStatutului dispoziliea este singura 43 articolul De fapt, dispozilie este singura 43 De fapt, articolul Partea a II-a 163 sistelaorganizarea organizarea sistemod irnplicit, irnplicit, la inmod referire, in ceface facereferire, grafeleff Ei A)ce grafele EiA)

Se va releva faptul c5, except6nd aceste dispozilii, Statutul nu evoci, in inmod modexpres, expres, existenta existenta unei uneientitdli entitdlicare caresd sdfie fiernandatatd rnandatatdcu cu evoci,

150 151

151

it"

mului de apdrare care va funcliona in fata Curtii Penale Inter-'

163
na{ionale. Se va releva faptul c5, except6nd aceste dispozilii, Statutul nu evoci, in mod expres, existenta unei entitdli care sd fie rnandatatd cu o asemenea misiune. Marea majoritate a Statelor doresc, conform practicii adoptate de

intermediul reprezentanlilor reprezentanlilor legali. legali. Regulamentul Regulamentul de gide deProcedurl Procedurl gi intermediul de Probeva va determina determinaintinderea intinderea acestei participdri a acesteiparticipdri avictimelor victimelorla la Probe proces.Or, Or, in in rnod rnod inevitabil qi oricare inevitabil qi oricarear ar fi fi intinderea intinderea acestei acestei proces. participdri, reprezentanlii reprezentanlii legali, legali, adicd adicd avocalii avocalii victimelor, victimelor, r.lu r.luvor participdri, vor aveaaceea$i aceea$iautoritate (insensul autoritate(in sensulde pr"rtere) ca giavocafii depr"rtere) cagi avocafii apdrdrii. apdrdrii.in in avea cele din unnd, Regulile deontologice nu sunt aceleaqi in cadrul cele din unnd, Regulile deontologice nu sunt aceleaqi in cadrul tr-rturor barourilor. barourilor. De Decapacitatea capacitatea lor lor de de a ase seuni uni intr-un intr-un demers demers tr-rturor gi comun de a depdgi divergenlele vadepinde depinde capacitatea capacitateaacestora acestora de de comun gi de a depdgi divergenlele va face,,contragreutate" Grefe Grefei.i. aaface,,contragreutate" Vatrebui trebui sd sdfie fie reglementat reglementat un unCod CodDeontologic Deontologic al alavocalilor avocalilor Va pledeazd in care pledeazd infala falaCu(ii Cu(ii Penale Penale Interna{ionale, Interna{ionale, in inmod mod verosimil care verosimil
151

cdtre Tribunalul TribunalulPenal Penal International Internationalpentru pentru Fosta FostaYugoslavie Yugoslavieqi qi I I cdtre respectiv, Tribunalul Tribunalul Penal Penal Internalional Internalional pentru pentru Rwanda, Rwanda, ca caorgaorgarespectiv, nizareasistemului sistemuluide deapdrare apdrare sd sdfie fieincredinlatd incredinlatd Grefei. Grefei. nizarea Astfel,Canada, Canada, Franta, Franta,Germania gi Jdrile de Germania gi propusin Josau aupropus in Astfel, Jdrile deJos cadrul sesiunii sesiunii Comisiei ComisieiPregdtitoare, Pregdtitoare, din din26 26iulie iulie-- 13 13august august1999, 1999, cadrul sdfie fiecreat, creat,?n ?ncadrul cadrul Grefei, Grefei, un unConsiliu Consiliual alApdrdrii. Apdrdrii. Anumite Anumitedeledelesd galii au estimat laptul cd in cazul in care Cornisia Pregdtitoare arcrea crea galii au estimat laptul cd in cazul in care Cornisia Pregdtitoare ar Llnasemellea asemellea Consiliu, Consiliu, mandatul mandatul acesteia acesteia ar puteafi arputea fi astfel astfeldepdqit. depdqit. Lln Potrivit acestei propuneri, acest acesteipropuneri, acest Consiliu Consiliu ar ar beneficia beneficiade de conficonfiPotrivit denlialitate qi deindependen![ independen![ profesionali profesionali qi qiar procurorulqi qi arasista asistaprocurorul denlialitate qi de privinla chestiunilor Curtea in inprivinla chestiunilor legate legate de deap[rare, qipe peavoca{ii ap[rare, ca caqi avoca{ii Curtea obligali sd pledezein sdpledeze infa{a fa{aCur{ii Cur{iiPenale Penale Intema{ionale. Intema{ionale. obligali Prin urmare, urmare, rdlndne rdlndne de derezolvat rezolvat o problemdmajord oproblemd majord-- orgeorgePrin nizarea sistemului sistemuluide deapdt"are apdt"arein in fala Curlii. Curlii. nizarea fala Pecale calede deconsecinld, consecinld, modalitdfle modalitdfle de participare activd departicipare activd sau sau Pe pasivdaavictimei victimei in incadrul cadrulprocesului procesului vor vordepinde depinde de deaceasta. aceasta. pasivd De fapt, fapt,vor vor trebui trebui conciliate conciliate doud doudimperative, imperative, care parconcarepar conDe tradictorii. tradictorii. prevederile articolului Din prevederile articolului68 paragraful 3 68paragraful 3al alStatutului Statutuluirezultd rezultd Din cdvictimele victimele vor puteasd-qi vor putea prezinte opiniile sd-qi prezinte opiniilein in fala falaCur,tii, prin ",", Cur,tii, prin cd

asemeneamisiune. misiune. ooasemenea Bourdon 2000 Marea majoritate Statelor doresc, doresc,conform conform practicii practiciiadoptate adoptatede de Marea majoritate aaStatelor

cdtre Tribunalul Penal International pentru Fosta Yugoslavie qi respectiv, Tribunalul Penal Internalional pentru Rwanda, ca organizarea sistemului de apdrare sd fie incredinlatd Grefei. Astfel, Canada, Franta, Germania gi Jdrile de Jos au propus in cadrul sesiunii Comisiei Pregdtitoare, din 26 iulie - 13 august 1999, sd fie creat, ?n cadrul Grefei, un Consiliu al Apdrdrii. Anumite delegalii au estimat laptul cd in cazul in care Cornisia Pregdtitoare ar crea Lln asemellea Consiliu, mandatul acesteia ar putea fi astfel depdqit.

30

163

Comano & Ponta 2010 asemenea misiune. o asemenea misiune.

Se Se va va releva releva faptul faptul c5, c5, except6nd except6nd aceste aceste dispozilii, dispozilii, Statutul Statutul nu nu evoci, unei entitdli care sd fie rnandatatd evoci, in in mod mod expres, expres, existenta existenta unei entitdli care sd fie rnandatatd cu cu

Bourdon 2000
II

163

163 164

intermediul gi intermediul reprezentanlilor reprezentanlilor legali. legali. Regulamentul Regulamentul de de Procedurl Procedurl gi de de Probe va determina intinderea participdri acestei a victimelor Probe va determina intinderea acestei participdri a victimelor la la proces. rnod fi intinderea proces. Or, Or, in in rnod inevitabil qi oricare inevitabil qi oricare ar ar fi intinderea acestei acestei participdri, vor participdri, reprezentanlii reprezentanlii legali, legali, adicd adicd avocalii avocalii victimelor, victimelor, r.lu r.lu vor avea aceea$i autoritate (in sensul de pr"rtere) ca gi avocafii apdrdrii. in avea aceea$i autoritate (in sensul de pr"rtere) ca gi avocafii apdrdrii. in cele cele din din unnd, unnd, Regulile Regulile deontologice deontologice nu nu sunt sunt aceleaqi aceleaqi in in cadrul cadrul tr-rturor barourilor. De capacitatea lor de a se uni intr-un demers tr-rturor barourilor. De capacitatea lor de a se uni intr-un demers comun gi de a depdgi divergenlele va depinde capacitatea acestora de comun gi de a depdgi divergenlele va depinde capacitatea acestora de a face,,contragreutate" Grefe i. a face,,contragreutate" Grefe i. Va sd fie reglementat Deontologic avocalilor Va trebui trebui sd fie reglementat un un Cod Cod Deontologic al al avocalilor UMANITAR pledeazd INTERNATIONAL care iN DREPTUL in RASPUNDEREA fala 164 Cu(ii Penale Interna{ionale, in mod care pledeazd in fala Cu(ii Penale Interna{ionale, in mod verosimil verosimil cu aprobarea AdunSrii Statelor Pdr1i, conform articolului 112 paragraful 2 aliniatul g qi paragraful 4 din Statut. ,,Organul de control", infiintat de paragraful 4, spre exemplu, va decide dacd un avocat poate interveni, in mod succesiv, in calitate de consilier al apdrdrii, apoi in calitate de consilier al victirnelor, in procesele referitoare la acelaqi conflict. Le mai rimAn cAliva ani diferitelor ; barouri pentru a organiza un Barou Unic care si fie competent in fala Curlii Penale Internalionale.

Marea Marea majoritate majoritate a a Statelor Statelor doresc, doresc, conform conform practicii practicii adoptate adoptate de de cdtre Tribunalul Penal International pentru Fosta Yugoslavie cdtre Tribunalul Penal International pentru Fosta Yugoslavie qi qi respectiv, respectiv, Tribunalul Tribunalul Penal Penal Internalional Internalional pentru pentru Rwanda, Rwanda, ca ca orgaorganizarea nizarea sistemului sistemului de de apdrare apdrare sd sd fie fie incredinlatd incredinlatd Grefei. Grefei. Astfel, Canada, Franta, de Jos au propus in Astfel, Canada, Franta, Germania gi Jdrile Germania gi Jdrile de Jos au propus in cadrul 26 iulie cadrul sesiunii sesiunii Comisiei Comisiei Pregdtitoare, Pregdtitoare, din din 26 iulie - 13 13 august august 1999, 1999, sd ?n cadrul Grefei, un Consiliu al Apdrdrii. Anumite sd fie fie creat, creat, ?n cadrul Grefei, un Consiliu al Apdrdrii. Anumite deledelegalii galii au au estimat estimat laptul laptul cd cd in in cazul cazul in in care care Cornisia Cornisia Pregdtitoare Pregdtitoare ar ar crea crea Lln Lln asemellea asemellea Consiliu, Consiliu, mandatul mandatul acesteia acesteia ar putea fi ar putea fi astfel astfel depdqit. depdqit. Potrivit Potrivit acestei propuneri, acest acestei propuneri, acest Consiliu Consiliu ar ar beneficia beneficia de de conficonfidenlialitate qi de independen![ profesionali qi procurorul ar asista denlialitate qi de independen![ profesionali qi ar asista procurorul qi qi Curtea privinla chestiunilor Curtea in in privinla chestiunilor legate legate de de ap[rare, qi pe pe avoca{ii ap[rare, ca ca qi avoca{ii obligali pledeze in fa{a obligali sd sd pledeze in fa{a Cur{ii Cur{ii Penale Penale Intema{ionale. Intema{ionale. Prin urmare, rdlndne de rezolvat Prin urmare, rdlndne de rezolvat o problemd majord o problemd majord orge- orgenizarea sistemului de apdt"are in Curlii. nizarea sistemului de apdt"are in fala Curlii. fala Pe Pe cale cale de de consecinld, consecinld, modalitdfle modalitdfle de participare activd de participare activd sau sau pasivd a victimei in cadrul procesului vor depinde de aceasta. pasivd a victimei in cadrul procesului vor depinde de aceasta. De De fapt, fapt, vor vor trebui trebui conciliate conciliate doud doud imperative, imperative, care par concare par contradictorii. tradictorii. Din prevederile articolului Din prevederile articolului 68 paragraful 3 68 paragraful 3 al al Statutului Statutului rezultd rezultd cd victimele putea vor prezinte sd-qi opiniile in cd victimele vor putea sd-qi prezinte opiniile in fala fala Cur,tii, prin Cur,tii, prin

151 152

152

", ", ",

7
152
Partea a II-a

r65

pentru toate statele membre ale Organiza{iei Nafiunilor Unite, membre sau nemembre la Statut. intr-adevdr, articolul l2 paragraful2 precizeazd, faptul cd nu se cer condiliile prealabile exercitdrii competenfei Cur{ii, atunci c6nd aceasta actioneazd la cererea consiliului de Securitate. Aceastd dispozitie face un instrument fundamental din sesizarea curlii de cdtre Consiliul de Securitate. Astfel, Curtect dobdndeSte caracter universal doar atunci cdnd este sesizatd de Consilinl de Securitale, despre care qtim c6 anumite rezolu{ii ale sale au caracter obligatoriu cu privire la comunitatea statelor. In aceastd eventualitate, statele care ar fi sperat, nefiind membre in Statut, sd-qi decline responsabilitatea in cazul crimelor

6. Exercitarea competen[ei Cur[ii Penale

31

Interna[ionale

articolului 14, de cdtre Consiliul de Securitate atunci c6nd aclioneazd Penale Cur[ii 6. Capitolului Exercitarea Unite sau din oficiu de VII competen[ei al Cartei Naliunilor fttbaza in condiliile determinate in afticolul 15. cdtre procuror Interna[ionale Coman & Ponta 2010 Astfel, Statutul stipuleazd trei miiloace prin care pot fi iniliate 164 13 nu face decAt sd enutnere condiliile in care Cuftea Articolul procedurile Cu(ii. vizate la la cele patru cu privire iEi poate exercita Cnrtea competenla cu o in crime legdturd igi exercitS competenla Prin urrnare, articolul 5. tnai uua sau in care 5, dacd o cavzd, mentionati la articolul crimd in reaminteqte de ordin Aceastl dispozilie adresatd proeste rnodalitdlile fost sdvArqitd, crime pare a fi general rnulte asernenea parte in termenii poate de cdtre ull stat fi sesizatd Curtea care curorului de cdtre un Stat Parte sau de cdtre Consiliul de SecLrritate al c6nd aclioneazd atunci de Securitate cdtre Consiliul articolului 14, de ONU. Capitolului VII al Cartei confortn ac{ionAnd ONU, oficiu de Unite sau Naliunilor VII al Cartei fttbaza Capitolului investigalie poate, de asemenea, sd declan$eze odin Procurorul 15. in afticolul cdtre procuror proprio motu. in condiliile determinate prin fi iniliate care pot de trei miiloace stipuleazd 164 Astfel, Statutul cd SecuConsiliul de cdtre sesizarea Cur{ii Se va obserya 165 procedurile Cu(ii. particulare, spre deosebire dispozilii niciunei nn face obiectul ritate legdturd cu o igi exercitS competenla Cnrtea Prin urrnare, oficiu. de cea din in de cdtre un stat sau forrnulatd de sesizarea tnai uua saus-au in care 5, dacd o cavzd, mentionati la articolul crimd intr-adevdr, la inceput gi chiar in rnod excesiv, statele proadresatd este pare fi fost sdvArqitd, crime a rnulte asernenea de a gAndit sd ittvesteascd Consiliul de Securitate cu prerogativa al de SecLrritate Consiliul Parte sau de cdtre cdtre un Stat curorului de de o proceduri iu fala Curfii. Intdietatea Consiliului r65 demara Partea a II-a ONU. al Cartei Capitolului VII confortn ONU, ac{ionAnd de faptul cd sesizarea sa va avea forld obligatorie este datd Securitate investigalie oUnite, poate, de asemenea, sd declan$eze Procurorul pentru toate statele membre ale Organiza{iei Nafiunilor memproprio motu. bre sau nemembre la Statut. de Secucdtre Consiliul Cur{ii de cd sesizarea Se va obserya intr-adevdr, articolul l2 paragraful2 precizeazd, faptul cd nu se particulare, spre deosebire dispozilii niciunei nn face obiectul ritate cer condiliile prealabile exercitdrii competenfei Cur{ii, atunci c6nd stat sau de cea din oficiu. cdtre un forrnulatd de sesizarea aceasta actioneazd la de cererea consiliului de Securitate. Aceastd gi excesiv, statele s-au in rnod inceput chiar la intr-adevdr, dispozitie face un instrument fundamental din sesizarea curlii de de a prerogativa cu de Securitate gAndit Consiliul sd ittvesteascd cdtre Consiliul de Securitate. de Consiliului Curfii. universal Intdietatea proceduri iu fala o Curtect demara Astfel, dobdndeSte caracter doar atunci cdnd forld obligatorie cd sesizarea sa va avea qtim de faptul este Securitate este sesizatd de datd Consilinl de Securitale,
despre care

81 82

82

rezolu{ii ale sale gi au caracter obligatoriu cu privireprocuromlui. la comunitatea Nafiunilor uniter2e dacd deferd apoi aceastdiitualie statelor. In aceastd eventualitate, statele care ar fi sperat, nefiind Rdzboiul declangat de NATO impotriva Belgradului, chiar dacd. membre in Statut, 2000 sd-qi decline Bourdon responsabilitatea in sdu cazul crimelor suscita nLlmeroase comentarii asupra caracterului qi tardiv comise pecontribuie, teritoriul lor sau in suntdefinilie implicatiacetdteni ai lor, inadaptat, vor totugi, lacare o noud obligaliilor colnu-fi constr6nse justiliei sd se supund exigenlelor internationale. nitdlii internafionale in fafa actelor de violenlr comise pe scard largd un llou Pol Pot unui masacreazd parte gi in Astfel, a populatiei rnod masiv , dacd, impotriva grup nalional. o in mdsura in care sale, chiar dacd statul, al c[rui conducdtor este, nu pafte face frontierele din pennite vor din ce in ce mai pufin tdinuirea celor mai mari Statut, putea va fi anchetat dacd primul in rAnd Consiliul de Sebarbarii, ac{iunea consiliului de securitate are $anse s[ se amplifice. curitate se criticat sesizeazd dede situa{ie in baza capitolului al Unii au lipsa legalitate a ac{iunii NATO.vII F6r6 a cartei intra Nafiunilor gi uniter2e dacd deferd apoi procuromlui. in detalii, trebuie recunoscut faptul cd aceastdiitualie noile misiuni ale consiliului Rdzboiul declangat NATO impotriva Belgradului, chiar dacd. de Securitate, cdnd estede vorba despre obligalia cornunitdlii intersuscita nLlmeroase comentarii asupra aflate caracterului sdu par nalionale de a oferi ajutor tardiv popula{iilor in pericol, totalqi inadaptat, contribuie, totugi,dreptului la o noud definilie a obligaliilor incompatibile colnucu exercitarea de veto. Aceasta inseamnd cd nitdlii internafionale in universal fafa actelor violenlr pe se scard Nalargd va intdri caracterul al de Cu4ii prin comise reforma Cartei gi in rnod masiv impotriva grup unui nalional. in mdsura in care Unite, agteptatd de multd vreme, care va trebui cu atdt nai {iunilor frontierele vor pennite din ce in pufin ce mai rnult tdinuirea celor sd prevadd mai mari abolirea dreptului de veto pentru toate intervenliile barbarii, ac{iunea consiliului de securitate are $anse s[ se amplifice. r2e Unii au criticat lipsa de legalitate ac{iunii NATO. a intra Capitolul referitor la actiunea in caz deaarnenin{are a pdcii qiF6r6 a securitdflll in detalii, recunoscut faptul cd folosirii internationale, trebuie noile misiuni singulul care prevecle posibilitatea ale consiliului fortei. de Securitate, cdnd este vorba despre obligalia cornunitdlii internalionale de a oferi ajutor popula{iilor aflate in pericol, par total incompatibile cu exercitarea dreptului de veto. Aceasta inseamnd cd se va intdri caracterul universal al Cu4ii prin reforma Cartei Na{iunilor Unite, agteptatd de multd vreme, care va trebui cu atdt nai rnult sd prevadd abolirea dreptului de veto pentru toate intervenliile
l

ll
l

lr

ll
l

lr

rezolu{ii ale sale au caracter obligatoriu cu privire la statelor. In aceastd eventualitate, statele care ar fi sperat, nefiind membre in Statut, sd-qi decline responsabilitatea in cazul crimelor comise pe teritoriul lor sau in care sunt implicati cetdteni ai lor, vor fi constr6nse sd se supund exigenlelor justiliei internationale. Astfel, un llou Pol Pot , dacd, masacreazd o parte a populatiei sale, chiar dacd statul, al c[rui conducdtor este, nu face pafte din Statut, va putea fi anchetat dacd in primul rAnd Consiliul de Securitate se sesizeazd de situa{ie in baza capitolului vII al cartei Nafiunilor uniter2e gi dacd deferd apoi aceastdiitualie procuromlui. Rdzboiul declangat de NATO impotriva Belgradului, chiar dacd. suscita nLlmeroase comentarii asupra caracterului sdu tardiv qi inadaptat, contribuie, totugi, la o noud definilie a obligaliilor colnunitdlii internafionale in fafa actelor de violenlr comise pe scard largd gi in rnod masiv impotriva unui grup nalional. in mdsura in care frontierele vor pennite din ce in ce mai pufin tdinuirea celor mai mari barbarii, ac{iunea consiliului de securitate are $anse s[ se amplifice. Unii au criticat lipsa de legalitate a ac{iunii NATO. F6r6 a intra in detalii, trebuie recunoscut faptul cd noile misiuni ale consiliului de Securitate, cdnd este vorba despre obligalia cornunitdlii inter-

c6 anumite comunitatea

Capitolul referitor la actiunea in caz de arnenin{are a pdcii qi a securitdflll internationale, singulul care prevecle posibilitatea folosirii fortei.

r2e

32

cd nu se Statut, va putea fi anchetat dacd in competenfei primul rAndCur{ii, Consiliul de Secer condiliile prealabile exercitdrii atunci c6nd curitate se sesizeazd la de cererea situa{ie in baza capitolului vII al cartei aceasta actioneazd consiliului de Securitate. Aceastd Coman & Ponta uniter2e 2010 Nafiunilor gi instrument dacd deferd fundamental apoi aceastdiitualie procuromlui. dispozitie face un din sesizarea curlii de 165 Rdzboiul declangat de NATO impotriva Belgradului, chiar dacd. cdtre Consiliul de Securitate. 166 suscita nLlmeroase caracterului qi sduatunci tardiv Astfel, Curtect comentarii dobdndeSte asupra caracter universal doar cdnd inadaptat, contribuie, totugi, la o noud definilie obligaliilor colnueste sesizatd de Consilinl de Securitale, desprea qtim c6 anumite care nitdlii internafionale in caracter fafa actelor de violenlr pe comise scard largd rezolu{ii ale sale au obligatoriu cu privire la comunitatea gistatelor. in rnod In masiv impotriva grup unui nalional. in mdsura in care aceastd eventualitate, statele care ar fi sperat, nefiind frontierele pennite vor din ce in pufin ce mai tdinuirea celor mai mari membre in Statut, sd-qi decline responsabilitatea in cazul crimelor barbarii, consiliului de securitate are $anse s[ se amplifice. comise ac{iunea pe teritoriul lor sau in care sunt implicati cetdteni ai lor, vor fi Unii au criticat lipsa de legalitate a ac{iunii NATO. F6r6 a intra constr6nse sd se supund exigenlelor justiliei internationale. in detalii, trebuie recunoscut cd noile misiuni ale consiliului Astfel, un llou Pol Pot faptul masacreazd o parte a populatiei , dacd, de Securitate, cdnd este vorba despre obligalia cornunitdlii intersale, chiar dacd statul, al c[rui conducdtor este, nu face pafte din nalionale deputea a oferi ajutor popula{iilor pericol, aflate in par total Statut, va fi anchetat dacd in primul rAnd Consiliul de Seincompatibile cu exercitarea dreptului de veto. Aceasta inseamnd cd curitate se sesizeazd de situa{ie in baza capitolului vII al cartei se va intdri caracterul universal al Cu4ii prin reforma Cartei NaNafiunilor uniter2e gi dacd deferd apoi aceastdiitualie procuromlui. Unite, agteptatd de multd vreme, care {iunilor va trebui cu atdt Rdzboiul declangat de NATO impotriva Belgradului, chiar nai dacd. UMANITAR INTERNATIONAL iN DREPTUL 166sd RASPUNDEREA rnult prevadd abolirea dreptului de pentru veto toate intervenliile suscita nLlmeroase comentarii asupra caracterului sdu tardiv qi inadaptat, contribuie, o cd va fi adoptati qi rnai totugi, timp, a la oin acelagi noud semnificd, definilie de tip obligaliilor colnur2e umanitar Capitolul referitor la actiunea in caz de arnenin{are a pdcii qi a securitdflll nitdlii internafionale Naliunilor ale in geograficl fafa actelorade membre statelor mai bund reprezentare violenlr comise pe scard largd internationale, singulul care prevecle posibilitatea folosirii fortei. gi in rnod va cdin secare Este de sperat, masiv impotrivade Securitate. grup nalional. in cadrul Consiliului unui Unite in mdsura frontierele pentru celor tipmari de acest pennite vor majoritate calificatd un vot cu din merge spre ce in ce mai pufin tdinuirea mai barbarii, ac{iunea consiliului de securitate are $anse s[ se amplifice. interven!ii. instidin legdtura Unii au criticat Primatul Consiliului lipsa de de Securitate legalitate arezultd ac{iuniiqiNATO. F6r6 a intra in detalii, Cuftea.recunoscut faptul cd noile misiuni ale consiliului trebuie tufionalI cu unui incheierii interop{iunea au apreciat de Securitate, De fapt, mai multe cdnd este state vorba despre obligalia cornunitdlii fiind ca Unite qi Nayiunilor Organizalia nalionale tntre Curte special acord de a oferi ajutor popula{iilor aflate in pericol, par total cele dotrd intre cooperdri potrivitd pentru unei incompatibile stabilirea cu exercitarea dreptului defunclionale veto. Aceasta inseamnd cd judiciar. ca organ pdstrAnd independen{a Curlii intactd se va intdri institulii, caracterul universal al Cu4ii prin reforma Cartei Nanicio in Statut frgureazd in sfdrgit, nu mai Remarcdm, Unite, agteptatd de cd multd vreme, care va {iunilor trebui cu atdt altd nai cu excepSecuritate, de de cltre Consiliul rnult sd la Cur{ii dreptului prevadd referire sesizarea abolirea de veto pentru toate intervenliile 1ia articoltrlui 53 din Capitolul V, respectiv,Anchete Si urntdriri. r2e moduri de sesizare a Curlii, despre trei este vorba Prin utmare, Capitolul referitor la actiunea in caz de arnenin{are a pdcii qi a securitdflll procurorului de cdtre prin sesizarea internationale, respectiv: a.singulul care prevecle posibilitatea folosirii fortei.un stat-parte; b. prin sesizarea procurorului de cdtre Consiliul de Securitate al ONU; c. prin deschiclerea din oficiu, de cdlre procuror, a unei anchele tn IegJturd ut suvdrSireu trnei infruc{iuni.
l

Bourdon 2000
82 83

7lr
l

ll

Pqrtea a II-a

167
'

ll
l

lr

7.

Jurisdic[ia Cur[ii Penale Interna[ionale

ratione loci

7.1. Jurisdic(ia

i
'

Cutl.u are competenla de a judeca acele crime care au fost sdvdrqite pe teritoriile Stcttelor Pdrli sau care au fost sdvdrSile de
cdlre cetdyenii uttui asemenea Stut. Curtea are, de asemellea, cornpeten!6, atunci cdnd un Stat, care nu este parte la Statut, acceptd jurisdiclia Curlii asupra crimelor

33

Un asemenea transfer trebuie, totodatd, sd fie realizat in conl cordantd cu normele intemationale pentru drepturile ornului qi libertdlile fundamentale. Degi jurisdiclia Curlii poate deveni universali, prin ratificarea Statutului adoptat la Roma de cdtre mai multe state, este totugi in continuare o jurisdiclie penal[ teritorial[. Ca organisrn principal al Naliunilor Unite, cdruia i-a fost incredinlatd atribulia de menfinere a pdcii qi a securit[tii internationale, Consiliul de Securitate are competen{a de a lua orice m[surd, inclusiv cea de folosire a for{ei impotriva unui Stat agresor; s-a hotdrAt, a$a cum am vdznt, crearea unor Tribunale Penale Speciale pentru Fosta Yugoslavie qi Rwanda, in vederea judecdrii persoanelor presupuse a fi vinovate de sdvdrgirea crimelor de genocid, a crimelor de rdzboi, precllm qi a crimelor impotriva umanitdlii; a .fbrliori, are competenla de a transfera asemenea persoane in vederea iudecdrii de cdtre CLrrle. in legdturd cu acest subiect de extridare, trebuie notat faptul cd Statele P[r,ti au, confonn StatutLrlui de la Roma, obligafia de a preda Cu4ii indivizii despre care se presupune cd au comis crime aflate in jurisdic{ia acesteia. StatLrtul face distincfia dintre termenul de predare, care inseamni ,,predarea unei persoane din controlul Statului, in cel al Curlii" qi termenul de extrhdare, care insearnnd,,predarea unei persoane de ffi Stat celuilalt", ascr cum prevede tratatul, convenlia sau legi,slalia internd, adicd unui alt Stat suveran, in timp ce Curtea este o institu{ie jurisdiclionald, creatd conform normelor internalionale, cu consimldmAntul Statului in cauz5. Aceasta a fost regula pentru Tribunalele ad-hoc. Conform rezoluliilor Consiliului de Securitate al ONU, prin care s-au consti-

r' I

il

Coman & Ponta 2010 Statele Pd4i.

169

are competen,td, numai pentru crimele sdvdrSite dupd intrarea in vigoare a Statutulttz, respectiv dupd data de 1 iulie 2002, pentru
74 75

Bourdon 2000

Se enuntd, aici, absenta caracterului retroactiv al Cur{ii. Estevorba, bineinteles, despre o condilie de acceptare sine qua non a statLrtului cu4ii Penale Intema{ionale de cdtre totalitatea statelor. Era oricum inimaginabild varianta in care Curtea si aibd competenta de a judeca crimele comise in Algeria intre anii 1960-1962, crimele_. comise in Vietnarn sau ?n anumite ldri din Africa. Trebuie amintit faptul ci unul din principiile fundamentale ale unui stat de drept este caracterul neretroactiv al legii sale penale qi cd nu ar fi avut niciun sens ca Statutul Curfii Penale Internalionale sd incalce acest principiu. In sffirqit, o competentd retroactivd a Curfii ar fi contribuit Ia redeschiderea a numeroase <cutii ale Pandorei> gi ar fi dezldnluit, intr-un sfArgit de secol lnarcat de o inflalie a actelor de ciinld, nllmeroase plAngeri, in rnare parte poate chiar justificate, dar care ar fi ddunat eficacitdlii qi chiar credibilitdtii Curlii.

r
Partea a

17O
170

RASPUNDERE,A iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR

ll-a

t7t
t

Astfel, articolul I I nu spune nimic despre o problemd rdmasd pdn[ astdzi nerezolvatd, aceea a unor lnecanisme care si perrnit[ Cu(ii si solicite desesizarea in avantajul unui tribunal ad-hoc, constituit anterior de Consiliul de Securitate qi care ltu qi-ar fi incheiat lucrdrile. Caracterul retroactiv al competenlei unui astfel de tribunal nu este, evident, Eocant, din motnent ce aceasti competenld se limiteazd la fapte, la un teritoriu Ei la o perioadd precise. Ipoteza nu este cornplet irealistd, degi mecanismele unei astfel desesizdri al unui tribunal ad-hoc in favoarea Cur.tii Penale de Internalionale rdmAn ab^solut obscure. Este aici o contradiclie in faqd care nu este rezolvat[. In plus, este dificil de imaginat, desesizarea, de exemplu a unui tribunal ad-hoc, mandatat sd judece crimele comise in Cambodgia intre anii 1975 Ei 1979 in favoarea Curfii Penale lnterna{ionale, in condiliile in care o cornpetenf6 retroactivd este imposibil6. Dificultatea line qi de faptul cd regulile de procedurd aplicabile pentru fiecare tribur-ral ad-hoc sunt susceptibile de a se deosebi in punctele importante de cele ale Statutului 9i de cele care au rezultat din lucririle comisiilor preparatorii care s-au incheiat la
data de 30 iunie 2000.

75 76

Acest paragraf (2 al articolului I 1) este, in rnod evident, esen{ial, fiind vorba, aici, de^prirna traducere a caracterului non universal al' competenlei CPI. Intr-adevdr, statele care se simt ameninlate de competenla Cur{ii sunt cele care ii vor adopta Statutul cel mai tArziu sau chiar deloc, pennil6nd, astfel, conducdtorilor lor sau agenlilor lor s6 fie exoneraji de actionarea injustifie, atunci c6nd s-ar face responsabili de crime care sunt de competen{a Cur,tii, dupd intrarea in vigoare a Statutr"rlui. Desigur, se face referire la mecanismul prevdzut la articolul 12 $ in 3, tennenii cdruia fiecare dintre statele comunitdlii interna{ionale, caz cu caz, va putea, prin declaratie depusd la grefier, sd consimtd ca, respectiv, Curtea s6-qi exercite competenfa asupra crimelor pentru care a fost sesizatd. Fiecare intelege cd un asemenea mecanism nu va fi folosit in mod masochist, ci de cdtre state care. neratificdnd statutul CPI, vor avea motive politice serioase sd-i recunoascd competenta
pentru crirnele comise de !5ri vecine. Mai rnult dec6t atdt, un Stat are posibilitatea, atunci cdnd ratificd Statutul sau aderd la acesta, sd aleagd amdnarea jurisdicliei Curlii asupra crimelor de rdzboi, pentru o perioad6 de 7 ani. Franta este, pentru moment, singura lard care a folosit aceastd op{iune.

/
, )n

,I

'

Totuqi, este necesar sd se pund intrebdri asupra unei iniliative susceptibile de a fi adoptatb, pentru a asigura coexisten{a, dac6 nu chiar fuzittnea nnui tribunal ad-hoc cu Curtea Penald Internafionald. -Aceastd problemd provine dintr-o contradiclie ontologicl a Statutului Cu4ii Penale Interna{ionale care a declinat orice caracter retroactiv al competen{ei sale, in condiliile in care, prin natur6, tribunalele ad-hoc au de judecat crime comise anterior intr[rii lor in vigoare. Vom preciza, in continuare - conform dispoziliilor articolului 11 - cd nicio persoand nu va fi responsabili penal pentru faptele comise

7.3.

Jurisdic[io ratione personae

Cuftea este competentd sd judece qi sd pedepseascd persoanele

34

fizice vinovate de comiterea infracyiunilor, aflate sub jurisdiclia

Curlii, dac[ au implinit vdrsta de 18 ani. Rdspunderea peneild a persoanelor fizice este o rdspundere indi-

:-|

Totuqi, este necesar sd se pund intrebdri asupra unei iniliative susceptibile de a fi adoptatb, pentru a asigura coexisten{a, dac6 nu Comanchiar & Ponta 2010 nnui tribunal ad-hoc cu Curtea Penald Internafionald. fuzittnea -Aceastd 170, problemd provine dintr-o contradiclie ontologicl a Statutului I Cu4ii Penale Interna{ionale care a declinat orice caracter retroactiv al ' competen{ei sale, in condiliile in care, prin natur6, tribunalele ad-hoc au de judecat crime comise anterior intr[rii lor in vigoare. Partea a ll-a 11 preciza, in continuare - conform dispoziliilor articoluluit7t Vom penal pentru faptele comise persoand nu fi responsabili - cd nicio va 171 Acest paragraf (2 al articolului I 1) este, in rnod evident, esen{ial, anterior intrdriiin vigoare a Statutului. fiind vorba, aici, de^prirna traducere a caracterului non universal al' Pentrtt Statele care devin Pdrti la Statut, dupd intrarea in vicompetenlei CPI. Intr-adevdr, statele care se simt ameninlate de goare a acestuia, jurisdicfia Cur{ii se va aplica numai pentru crimele competenla Cur{ii sunt cele care ii vor adopta Statutul cel mai tArziu sau chiar deloc, pennil6nd, astfel, conducdtorilor lor sau agenlilor lor afar'6 de cazul in care acestea au formulat o declaralie conform s6 fie exoneraji de actionarea injustifie, atunci c6nd s-ar face responprevederilor articolului 12 paragraful 3. In sensul acestei dispozilii, sabili de crime care sunt de competen{a Cur,tii, dupd intrarea in intrarea in vigoare a Statutului o reprezintd prima zi a lunii, care vigoare a Statutr"rlui. nnneazd celor 60 de zile de la data depunerii de c[tre Stat a Desigur, se face referire la mecanismul prevdzut la articolul 12 $ instrumentului sdu de ratificare, acceptare, aprobare satt aderare. 3, in tennenii cdruia fiecare dintre statele comunitdlii interna{ionale,
caz cu caz, va putea, prin declaratie depusd la grefier, sd consimtd ca, respectiv, Curtea s6-qi exercite competenfa asupra crimelor pentru care a fost sesizatd. Fiecare intelege cd un asemenea mecanism nu va Partea a II-a L77 fi folosit in mod masochist, ci de cdtre state care. neratificdnd statutul CPI,Acesta politice vor avea motive este motivr.rl pentru serioase sd-i recunoascd care Statutul de la Romacompetenta conline, iil pentru unele categorii crirnele comise de crime de aflate sub jurisdiclia sa, o codificare a nor!5ri vecine. melor existente, Mai rnult dec6t iar cu privire atdt, un Stat atunci cdnd ratificd la are alteposibilitatea, aspecte, dezvoltarea progresivdl a normelor internalionale. Statutul sau aderd la acesta, sd aleagd amdnarea jurisdicliei Curlii Putem asupra pentruConferinlei spune crimelor de cd rdzboi, in cadrul o perioad6 de ani. de7la Roma s-a stabilii i destul de repede Franta un consens este, pentru moment, care a folosit caresingura aceastd s[ reduci competen{a Curtii Ia, lard cele patru crime definite in articolul 5 $ I din Statut. intr-adevdr, op{iune. cu privire la crimele de genocid qi la crimele impotriva umanitAlii, dreptul personae 7.3.internalignal Jurisdic[io le-a ratione considerat, intotdeallna, crime de naturd internalionald. In rnulte privinfe, Statutul Tribunalului de la Cuftea este competentd sd judece qi sd pedepseascd persoanele Ntirenberg gi-a spus cuvdntul, astfel, identificarea crimelor de gevinovate de comiterea infracyiunilor, aflate sub jurisdiclia fizice nocid qi a crimelor de rdzboi drept crime intemafionale a fost reafirCurlii, dac[ au implinit vdrsta de 18 ani. matd. atdt prin adoptarea qi intrarea ?n vigoare a Conventiei din data Rdspunderea peneild a persoanelor fizice este o rdspundere indide 8 decembrie 1948, privind Prevenirea gi Pedepsirea Crimelor de viduald. Nu se adrnite rbspunderea colectivd a acestora. Genocid, c6t qi prin recunoagterea unor diferite principii generale Pe cale de consecin\d, Curtea nu este competentd ,sd judece constitntive unui drept international tradilional - pe l6ngi adoptarea. statele sau alte entitdli legale (persoane juridice sau morale), chiar diferitelor tratate intemationale, respectiv: cele care au instituit dacd acestea pot fi implicate in pregdtirea sau comiterea unor crime, Tribunalul de la Ntirenberg gi de la Tokio gi mai recent, cele doui care intrd sub jurisdiclia acesteia. Tribrrnale ad-hoc, responsabile cu judecarea crimelor comise in Solufia adoptati aici este in conformitate cu practicile TribuFosta Yugoslavie qi in Rwanda. nalelor Internationale de la Niirenberg gi Tokyo gi a Tribunalelor Caracterul internalional al crimelor cle rdzboi a fost dobAndii ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie qi Rwanda qi este intemeiatd pe faptul, prin adoptarea gi intrarea in vigoare a celor patru Convenlii de la cd asemenea crirne sunt comise, in ultimd instan!6, de persoane. Geneva, din data de 12 august 1949 gi a celor doui protocoale Adilionale din anul 1977. Crima de agresiune, care figura, asemeni celorlalte trei, in pro,
1

Franta este, pentru moment, singura lard care a folosit aceastd

op{iune.

76

Bourdon 2000 7.3. Jurisdic[io ratione personae

Cuftea este competentd sd judece qi sd pedepseascd persoanele

fizice vinovate de comiterea infracyiunilor, aflate sub jurisdiclia

76

Curlii, dac[ au implinit vdrsta de 18 ani. Rdspunderea peneild a persoanelor fizice este o rdspundere individuald. Nu se adrnite rbspunderea colectivd a acestora. Pe cale de consecin\d, Curtea nu este competentd ,sd judece statele sau alte entitdli legale (persoane juridice sau morale), chiar dacd acestea pot fi implicate in pregdtirea sau comiterea unor crime, care intrd sub jurisdiclia acesteia. Solufia adoptati aici este in conformitate cu practicile Tribunalelor Internationale de la Niirenberg gi Tokyo gi a Tribunalelor ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie qi Rwanda qi este intemeiatd pe faptul, cd asemenea crirne sunt comise, in ultimd instan!6, de persoane.
1

:-|

lr'

/
, )n

177

36

:-|

35

Tribunalul de la Ntirenberg gi de la Tokio gi mai recent, cele doui Tribrrnale ad-hoc, responsabile cu judecarea crimelor comise in ComanFosta & Ponta 2010 qi in Rwanda. Yugoslavie 177 Caracterul internalional al crimelor cle rdzboi a fost dobAndii 178 prin adoptarea gi intrarea in vigoare a celor patru Convenlii de la Geneva, din data de 12 august 1949 gi a celor doui protocoale Adilionale din anul 1977. Crima de agresiune, care figura, asemeni celorlalte trei, in proiectul elaborat inilial de Comisia de Drept Interna{ional, are particularitatea de a fi fost evocatd in repetate rAnduri, in timpul constituirii Societalii Na{iunilor in anul 1929, din nou in Statutul 'lribunalului de la Niirenberg, apoi in Carta Naliunilor Unite qi in acelagi timp, are particularitatea de a fi rdmas, intr-un oarecare fel, o crimd denurnitd, dar niciodatd identificatd pe deplin, in pofida Rezoluliei Adundrii Generale a ONU din data de l4 decembrie I974 (AG/Rez.33l4). Contururile exacte ale acestei calificiri juridice rdrnAn de precizat. Motivul este foarte simplu. E,ste vorba, in mod evident, de acea crim5" intemalionald care prin natura ei, este cea mai politicd; de 178 Statele RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIoNAL aceea, au avut intotdeauna preocuparea asidu[ de UMANITAR a nu se ldsa

Bourdon 2000
37

7
Partea a II-a

179

ingrddite printr-o definilie anlrme, lds6ndu-Ei astfel rn6nd liberd, adicd facultatea de a aprecia, caz dupd caz, oportunitatea politici de a califica agresorul. drept un mare delincvent internalional sau dirnpotrivd un stat care-qi apdrd interesele legitirne. Era ugor de anticipat cd la acest subiect poziliile Israelului qi Statelor Unite ale Arnericii pe de o parte, iar a statelor arabe pe de altd parte, vor fi diarnetral
opuse.

Angajarea unei clisculii asupra definirii crimei de agresiune ar fi implicat, in ochii a uurneroase State, riscul de a deschide o veritabild cutie a Panclorei. Cdteva State chiar au fbcut acest lucru, respectiv, Cuba gi Irak de exemplLr qi au incercat in repetate rAnduri sI deschidd o disculie pe terna naturii criminale a ernbargo-ului. Astfel, $ 2 al articolului 5 poate fi explicat prin aceasti incapacitate aproape ontologicd de a defini crima de agresiune. latd cnm, in mod paradoxal, StatutLrl aflrmd competenla Curlii de a judeca crima de agresiune, in timp ce Statele nici rndcar nn au incercat sd-qi ascundd neputinta de a ajunge la un consens asupra unei defini1ii. Necesitatea statelor, considerate mai mult sau rnai pulin dorninante in jocul interna{ional, de a nu fi ingrddite de o definilie oarecare se regiseqte in ultimele doui rAnduri din $ 2 care sr-rbliniazd cd

mului, a determinat redactorii Convenliei Europene pentru Preverrirea Terorismului din data de 2J ianvarie 1977, intratd ?n vigoare la 22 decernbrie 1987, sd prevadd nn mecanism de competenld universald. in terrnenii acestei dispozilii, intrd in obligalia acestor
State sd identifice, sd aresteze qi sd jr"rdece orice prezumtiv autor de crirnd de terorism, dacd acesta se afl6 pe teritoriul sdu, frrd sd fie condilionat de nalionalitatea autorului sau a victimei. Se poate men{iona c5, in Codul Penal Spaniol, autorul urei crime de terorism poate fi aolionat in justilie indiferent de nalionalitatea sa qi de cea a victimei, de locul comiterii crimei gi mai ales de locul in care se afla presupusul autor. in temeiul acestei dispozilii, a declanEat judecdtorul Balthazar Garzon rdsundtoarea urmdrire penald a generalului Augusto Pinochetr30. Totuqi, aceleagi State au remarcat gi absenla unor conven{ii internationale referitoare la crimele de terorism, care leagd majoritatea Statelor, in afara faptului ci terorismul, oricAt de condamnabil ar fi, nu poate fi asirnilat unei crime de naturd universald. CAteva State din Caraibe qi din America de Sud au incercat destul de asiduu, dar au renuntat repede, sd introducd traficul internafional de stupefiante in prevederile articolului 5. Fundamentul insistenlei lor era evident, fiind vorba ca in schimbul acceptului lor pentru Statut, Cuftea sd introducd dispozilia propusd. Marea majoritate a Statelor au refuzat irnediat introducerea unor

deja adoptate diferite convenlii interna{ionale cu rolul de a organza la scard mondial5 prevenirea qi pedepsirea acesteia. C6teva state nu au pregetat sd remarce cd necesitatea solidariz[rii gi cooperdrii Statelor, in vederea stopdrii intemalionalizirii continue a teroris-

L.t

aceastd definilie trebuie sd fie compatibild cu dispoziliile corespunzdtoare din Carla Naliunilor Unite. Altfel spus, Statele, care au statut de membru pennanent al Consiliului de SecLrritate qi-au reafir-

mat dorinta v5dit5 de a pennite Consilir.rlui de Securitate sd creeze grila necesari qi prealabild oricdrei calificdri a crirnei de agresiune. Anumite State au incercat sd introducd pe lista celor patru crime internationale alte crime. Printre acestea se numdrd terorismul gi

36

de agresiune. latd cnm, in de mod StatutLrl aflrmd competenla Curlii de a judeca crima agresiune, in judeca crima de agresiune, in StatutLrl aflrmd competenla Curlii de a timp ce Statele nici rndcar nn au incercat sd-qi ascundd neputinta de a timp ce Statele nici rndcar au incercat Coman & Ponta 2010 ajunge la un consens asuprann unei defini1ii. sd-qi ascundd neputinta de a ajunge la un consens asupra unei defini1ii. 178 Necesitatea statelor, considerate mai mult rnai pulin logicd de a defini crima
paradoxal,

7 7
178 179

179

traficuldin cu internafionalizarea stupefiante. Aparen{a de legitirnitate a acestor incercdri derivd crescutd rnanifestiri a anumitor criderivd din crescutd rnanifestiri a anumitor minale. Era internafionalizarea totuqi indispensabil, ca majoritatea acestor State sd crinu minale. Era totuqi indispensabil, cacrimelor, majoritatea acestor State sd nu confirnde caracterul international al rezullat al globalizdrii confirnde caracterul international globalizdrii al a qi al unei circulalii ecouotnice din al ce crimelor, in ce mai rezullat accelerate bunurilor qi alcn ecouotnice unei circulalii din ce in mai accelerate ce a bunurilor gi a indivizilor, caracterul universal al acestora. Este, insd, evident gi amai indivizilor, cnmomentul caracterul tragic universal insd, evident aldata acestora. c5, ales dupd de la de 11Este, septernbrie 2001, c5, mai ales dupd momentul tragic de la data de 11 septernbrie 2001, acest subiect este deparle de a fi definitiv incheiat. acest subiect deparle de a enuntate fi definitiv incheiat. In afar[ este de argumentele rnai sus, aceloraEi State le-a In argumentele enuntate sus, aceloraEi State le-a fost reamintit faptul pentrurnai c5, mai ales crima de terorism, au fost Partea a afar[ II-a de 179 Partea a II-a 179 fost reamintit faptul c5, mai ales pentru crima de terorism, au fost deja adoptate diferite convenlii interna{ionale cu rolul de a organza deja adoptate diferite convenlii interna{ionale cu rolul de a organza la mondial5 prevenirea qi pedepsirea C6teva state nu lascard scard mondial5 prevenirea qi pedepsireaacesteia. acesteia. C6teva state nu pregetat au remarce sd cd necesitatea solidariz[rii gicooperdrii au pregetat sd remarce cd necesitatea solidariz[riigi cooperdrii Statelor, in vederea stopdrii intemalionalizirii continue a terorisStatelor, in vederea stopdrii intemalionalizirii continue a terorismului, pentru Premului,a adeterminat determinatredactorii redactoriiConvenliei ConvenlieiEuropene Europene pentruPreverrirea Terorismului din data de 2J ianvarie 1977, intratd ?n vigoare verrirea Terorismului din data de 2J ianvarie 1977, intratd ?n vigoare la la22 22decernbrie decernbrie1987, 1987,sd prevaddnn sdprevadd nnmecanism mecanismde decompetenld competenld universald. in universald. interrnenii terrneniiacestei acesteidispozilii, dispozilii,intrd intrdin inobligalia obligaliaacestor acestor qi jr"rdece State orice prezumtiv autor de Statesd sdidentifice, identifice,sd sdaresteze aresteze qisd sd jr"rdece orice prezumtiv autor de crirnd crirndde deterorism, terorism,dacd dacdacesta peteritoriul acestase seafl6 afl6pe teritoriulsdu, sdu,frrd frrdsd sdfie fie condilionat nalionalitatea de autorului sau a victimei. condilionat de nalionalitatea autorului sau a victimei. Se poatemen{iona Sepoate men{ionac5, c5,in inCodul PenalSpaniol, CodulPenal Spaniol,autorul autorulurei urei justilie poate crime de terorism fi aolionat in indiferent crime de terorism poate fi aolionat in justilie indiferentde denalionalioqi de cea a victimei, de locul comiterii crimei gi nalitatea nalitateasa sa qi de cea a victimei, de locul comiterii crimei gimai maiales ales de locul in presupusul care se afla in temeiul dispozilii, acestei de locul in care se afla presupusulautor. autor. in temeiul acestei dispozilii, judecdtorul a adeclanEat declanEat judecdtorulBalthazar Balthazar Garzon Garzonrdsundtoarea rdsundtoareaurmdrire urmdrire penald generalului a Augusto Pinochetr30. penald a generalului Augusto Pinochetr30. Totuqi, Totuqi,aceleagi giabsenla aceleagiState Stateau remarcatgi auremarcat absenlaunor unorconven{ii conven{ii internationale referitoare la crimele de terorism, care internationale referitoare la crimele de terorism, careleagd leagdmajomajoritatea ritateaStatelor, Statelor,in inafara faptuluici afarafaptului citerorismul, terorismul,oricAt oricAtde decondamnabil condamnabil ar poatefifiasirnilat arfi, fi,nu nupoate asirnilatunei uneicrime crimede denaturd naturduniversald. universald. qi CAteva State din Caraibe America din CAteva State din Caraibe qi din Americade incercat deSud Sudau auincercat destul introducd traficul destulde deasiduu, asiduu,dar darau aurenuntat renuntatrepede, repede,sd introducd intersd traficulinternafional de stupefiante in prevederile articolului 5. Fundamentul
,

sau dorniNecesitatea statelor, considerate pulin dornimai mult sau nante in jocul interna{ional, de a nu fi ingrddite de rnai o definilie oarejocul interna{ional, nante in a nu fi ingrddite de o definilie oarecare regiseqte se in ultimele de doui rAnduri din $ 2 care sr-rbliniazd cd care regiseqte se in ultimele doui rAnduri 2 din care sr-rbliniazd cd $ dispoziliile coresaceastd definilie trebuie sd fie compatibild cu aceastd definilie trebuie compatibild sd fie Unite. dispoziliile corespunzdtoare din Carla Naliunilor Altfel cu spus, Statele, care au punzdtoare din Carla Naliunilor Unite. Altfel spus, care Statele, au statut pennanent qi-au de membru al Consiliului de SecLrritate reafirstatut pennanent qi-au de membru al Consiliului de SecLrritate reafirmat dorinta v5dit5 de a pennite Consilir.rlui de Securitate sd creeze mat dorinta de a pennite Consilir.rlui Securitate sd creeze grila qi prealabild necesariv5dit5 oricdrei calificdri a de crirnei de agresiune. grilaAnumite qi prealabild necesari State oricdrei calificdri crirnei a de agresiune. au incercat sd introducd pe lista celor patru crime Anumite State au incercat pe numdrd patru crime sd introducd lista celor internationale gi alte crime. Printre acestea se terorismul internationale gi alte crime. Printre acestea se numdrd terorismul traficul cu stupefiante. Aparen{a de legitirnitate a acestor incercdri

38

Totuqi, aceleagi gi absenla State remarcat unor conven{ii internationale referitoare la au crimele de terorism, leagd majocare internationale referitoare la crimele de leagd majoterorism, care ritatea Statelor, in afara faptului ci terorismul, oricAt de condamnabil ritatea afara faptului ci terorismul, oricAt de condamnabil poate fi in ar fi, nuStatelor, asirnilat unei crime de naturd universald. ar fi,CAteva nu poate fi asirnilat unei crime de naturd universald. State din Caraibe qi din America de Sud au incercat CAteva State din Caraibe din America de Sud au incercat destul de asiduu, dar au renuntatqi repede, intersd introducd traficul destul de asiduu, dar au renuntat repede, introducd intersd traficul nafional de stupefiante in prevederile articolului 5. Fundamentul nafional de prevederile stupefiante in articolului Fundamentul 5. insistenlei lor era evident, fiind vorba ca in schimbul acceptului lor insistenlei lorCuftea era evident, fiind vorba ca in schimbul acceptului lor pentru propusd. Statut, sd introducd dispozilia pentru propusd. Statut, Cuftea sd dispozilia Marea majoritate a introducd Statelor au refuzat irnediat introducerea unor Marea dispozilii, majoritate astfel a Statelor au refuzat irnediat unor asemenea peste introducerea incAt, trec6nd controversele de asemenea peste dispozilii, astfel incAt, trec6nd controversele de juridicd tehnicd ap[rute in mod ocazional acordul comunit6{ii juridicd tehnicd ap[rute in mod ocazional acordul comunit6{ii internationale de a delimita competenla Cu(ii la cele patru crime internationale de a delimita competenla Cu(ii la cele patru crime
Genelalul chilian Augusto Pinochet a fost arestat in timpul unei vizite in pe chilian Marear30 Britanie, 16 octombrie pe baza preventivd Genelalul 1998 mandat Augusto Pinochet a fost in timpul vizite in unui arestat de arestare unei eliberat dejudecatorul pe 16Balthazar Garzon, urmat un al doilea de mandat de arest in 16 Marea Britanie, preventivd octombrie 1998 pe bazade mandat unui arestare pc'22 octornblie 1998, notiflcat octombrie 1998.de in un acestc doud mandat mandate dc arestare, eliberat dejudecatorul Balthazar Garzon, urmat al doilea de in 16 arest magistratul pe octornblie generalul Pinochet genocid, spaniol il iicuza dc crimc dc crimc pc'22 octombrie 1998, notiflcat 1998. in acestc doud mandate dcde arestare, imnotriva umanitdtii. magistratul spaniol il iicuza pe generalul Pinochet dc crimc dc genocid, de crimc imnotriva umanitdtii.
r30

nalitatea sa de cea a victimei, de locul comiterii crimei gi mai ales nalitatea sa qi de cea a presupusul victimei, de locul comiterii crimei gi mai ales de locul in care se afla autor. in temeiul acestei dispozilii, de locul in care se afla presupusul autor. in temeiul acestei dispozilii, a declanEat judecdtorul Balthazar Garzon rdsundtoarea urmdrire Bourdon 2000 Balthazar Garzon rdsundtoarea urmdrire judecdtorul a declanEat penald a generalului Augusto Pinochetr30. penald a generalului Pinochetr30. Totuqi, aceleagiAugusto State au remarcat gi absenla unor conven{ii

38

L.t L.t

38 39

37

internationale de a sd delimita competenla Cu(ii cele patru crime qi sd jr"rdece State sd identifice, prezumtiv aresteze oricela autor de crirnd de terorism, dacd acesta se afl6 pe teritoriul sdu, frrd sd fie Comancondilionat & Ponta 2010 de nalionalitatea autorului sau a victimei. r30 Genelalul chilian Augusto Pinochet a fost in timpulautorul in arestat unei vizite poate men{iona Se c5, in Penal Codul Spaniol, urei Marea Britanie, pe 16 octombrie preventivd 1998 pe baza unui mandat de arestare justilie crime de terorism poate fi aolionat in indiferent de nalioeliberat dejudecatorul Balthazar Garzon, urmat de un al doilea mandat de arest in 16 qi gi mai ales nalitatea sa de cea a victimei, de locul comiterii octombrie 1998, notiflcat pc'22 octornblie 1998. in acestc doudcrimei mandate dc arestare, de locul in care se afla presupusul indc temeiul dispozilii, acestei magistratul pe generalul autor. genocid, spaniol il iicuza Pinochet crimc dc de crimc judecdtorul Balthazar Garzon rdsundtoarea urmdrire imnotriva umanitdtii. a declanEat penald a generalului Augusto Pinochetr30. 179 Totuqi, gi absenla unor aceleagi State au remarcat conven{ii 180 nAspuNonnpa iN DREpruL TNTERNATToNAL UMANITAR 180 internationale referitoare la crimele de terorism, care leagd majoritatea Statelor, in afara faptului ci incheiat terorismul, oricAt de condamnabil Aceastd in articolul frrd dificultate. definite 5$ 1 a fost ar fi, nu poate ficum asirnilat unei crime de ?nsd naturd incheiatd, lista universald. disculie, dupd ardtam, nu este definitiv gapte CAteva State revdzutd din Caraibe America incercat vigoare a din ani de Sudin au crimelor trebuind dupdqi de la intrarea destul de asiduu, dar articolului au renuntat 123, repede, revisd introducd traficul conferinlei deinterStatutului, conform cu ocazia nafional de stupefiante perspectivL,in priori pu{in articolului zuire. Aceastd a prevederile realistd, lucru de sperat de 5. Fundamentul insistenlei lor eraun evident, fiind vorba ca in schimbul lor materiale a Curfii acceptului altfel, a pennis consens asLlpra competenlei pentru (respectiv, Statut, sd introducd dispozilia propusd. aft.Cuftea 5). Marea majoritate a Statelor au refuzat irnediat introducerea unor 180 nAspuNonnpa iN DREpruL TNTERNATToNAL UMANITAR asemenea peste controversele dispozilii, astfel incAt, trec6nd 7.5. Crime ale tratatelor de juridicd ap[rute in mod ocazional acordul comunit6{ii tehnicd I 180 Aceastd in articolul incheiat dificultate. definite a fost pe prezente Anumite State, 5 la Roma, au frrd incercat sd introdLrc[ $ nAspuNonnpa iN1DREpruL TNTERNATToNAL internationale de a delimita patru crime competenla Cu(ii la Printre cele UMANITAR ?nsd lista disculie, dupd cum ardtam, nu estegi patru acestea se lista celor crime internaliouale alte definitiv crime. incheiatd, Aceastd in fost incheiat frrd dificultate. gapte articolul 5 1 a ' definite la intrarea in vigoare a crimelor trebuind revdzutd dupd ani de $ numdrd terorismul gi traficul cu stupefiante. " disculie, ?nsd incheiatd, lista dupd cum ardtam, nu este definitiv revi123, conferinlei de Statutului, conform articolului cu ocazia r30 tt-r Genelalul cadrul Conferin{ei Diplomatice existat o bazl, considerabild chilian Augusto Pinochet a a fost arestat in timpul unei vizite in gapte la intrarea in vigoare a crimelor trebuind revdzutd dupd aniCurlii de perspectivL, priori pu{in de zuire. Aceastd a realistd, de sperat jurisdic{iei pentru privegte ?ulucru ce increderea acordatd ceea pe Marea Britanie, 16 octombrie pe baza unui preventivd 1998 mandat de arestare revi123, conferinlei de Statutului, conform articolului cu ocazia pennis materiale a Curfii altfel, a rezultate un consens asLlpra competenlei eliberat dejudecatorul Balthazar Garzon, urmat de un al doilea mandat de arest in 16 referitoare la crimele anurnite tratate interna{ionale din pc'22 octornblie perspectivL, priori pu{in de 1998, (respectiv, zuire. Aceastd a realistd, lucru de sperat octombrie notiflcat 1998. in acestc doud mandate dc arestare, aft. 5). terorism qi la traficul cu stupefiante. Deqi in cadrul Conferinlei nu s-a magistratul pe generalul spaniol il iicuza Pinochet dc crimcmateriale dc genocid, crimc ade Curfii altfel, a pennis un consens asLlpra competenlei putut ajunge la un consens asupra definiliilor acestor crime, o rezoimnotriva umanitdtii. (respectiv, 7.5. Crime aft. 5).ale tratatelor lu{ie anexatd Actului Final recomanda ca o Conferinld de Revizuire I 180 pe qi pe acelea prezente in dezbatere crirnele terorismul, Anumite State,atAt la privind Roma, au incercat cAt sd introdLrc[ s[ ia 7.5. Crime ale tratatelor qi se gi alte privind Ia patru crime Printre acestea la crime. definilii acceptabile lista celor internaliouale drogurile, cu scopul de a ajunge I ' numdrd pe prezente Anumite State,gi la auPrima incercat sd introdLrc[ jurisdiclia terorismul de acest traficul cuRoma, stupefiante. includerea acestora in Curfii. conferinld " lista gi a patru Printre acestea se celor crime internaliouale alte cadrul Conferin{ei Diplomatice existat o bazl, considerabild gen tt-r fi convocatd la7 ani dupd intrarea in crime. vigoare a Statutului. va i" ' numdrd gi jurisdic{iei terorismul traficul cu stupefiante. pentru privegte ?u ce increderea acordatd Curlii ceea din internaAparenta de legitimitate a acestor incercdri derivd " crimele tt-r cadrul Conferin{ei Diplomatice a existat o bazl, considerabild rezultate anurnite manifestdri tratate interna{ionale din crescutd a anumitor criminale. referitoare la Xionalizarea jurisdic{iei pentru ?u Conferinlei increderea acordatd ceea ce privegte qi la traficul nu s-a cu stupefiante. Deqi Curlii in cadrul terorism referitoare la crimele rezultate anurnite tratate interna{ionale putut ajunge la undin consens acestor crime, o rezoasupra definiliilor Penale Regimul sanc[ionator al Cur[ii 8. qi nu la cu Deqi in cadrul Conferinlei s-a terorism traficul stupefiante. recomanda de Revizuire lu{ie anexatd Actului Final ca o Conferinld putut rezola un consens acestor crime, asupra definiliilor qi peoacelea privind in Interna[ionale atAt crirnele terorismul, cAt s[ ia ajunge dezbatere de Revizuire lu{ie anexatd Actului Final recomanda cala o definilii Conferinld qi Ia privind acceptabile drogurile, cu scopul de a ajunge Chiar daci in secliunea precedentd am ftcut unele referiri cu acelea ia in dezbatere atAt crirnele privind terorismul, cAt qi pe jurisdiclia s[ de acest includerea acestora in Curfii. Prima conferinld privire la pedepsele aplicabile de cdtre Curte, in cele ce urmeazd se privind acceptabile drogurile, cu scopul de a intrarea ajunge la gen va fi la7 ani dupd in definilii vigoare a Statutului. qi Ia cuvine sdconvocatd facem unele preciz6ri. i" includerea jurisdiclia acest acestora in Curfii. Prima conferinld internaAparenta legitimitate a acestor incercdri derivd dinde de o persoand condamnatd Prin urmare, de Curte poate fi pedepsitd gen fi la7 ani dupd intrarea in vigoare a Statutului. va convocatd manifestdri crescutd a anumitor criminale. numai ln conforntitate cu Statutul - art.23 - nulla poena sine lege. i" Xionalizarea Aparenta de legitimitate a acestor incercdri derivd din internaXionalizarea crescutd a anumitor manifestdri criminale.

Bourdon 2000

T
39
Purtea a II-a

ilt'
I

181

in cazul unei condamndri, Camera Primei Instanle va examina sentinla respectivi ce va fi irnpusd qi va line cont de probele prezentate ?n cursul procesului, care sunt relevante pentru aceasta.
Camera Prirnei Instanle poate, din proprie iniliativd sau la

38

38

cererea acuzatului san a Procurorului, sd lind o audien!6 special5, pentru prezentarea unor noi probe relevante pentru sentinla in cauz6,. Pronuntarea sentinlei se va face in mod public qi, atunci cdnd este posibil, in prezenta acuzatului. Purtea a II-a 181 Pedepsele disponibile Cur{ii sunt descrise in Partea a VII-a, respectiv in art. 17-80. Acestea sunt reprezentate prin pedepse priin cazul unei condamndri, Camera Primei Instanle va examina Purtea II-alibertate, vativeade respectiv, inchisoarea pAnd la 30 de ani181 sau sentinla respectivi ce va fi irnpusd qi va line cont de probele preinchisoarea pe viafd, atunci cAnd se justificd prin ,,gravitatea major[ a in cazul unei condamndri, zentate ?n cursul procesului, Primei pentru Instanle va examina careCamera sunt relevante aceasta. crimelor qi circumstanlelelor individuale ale persoanei condamnate". sentinla respectivi qidin Camera Prirnei poate, ceInstanle va fi irnpusd probele preproprie va cont de iniliativd la sau line In plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea unor cererea?n zentate acuzatului cursul procesului, san a Procurorului, care sunt relevante sd lindpentru o audien!6 special5, aceasta. proprietdli sau bunuri obtinute, in mod direct sau indirect, de pe urma pentru prezentarea Camera Prirnei poate, Instanle unor noi probe relevante pentru sentinla din proprie iniliativd in cauz6,. sau la crimei. cererea Pronuntarea acuzatului sentinlei public qi, san a Procurorului, se va face insd mod o audien!6 special5, atunci cdnd lind Dispoziliile prevdzute de Statutele celor dou6 Tribunale ad-hoc, pentru este posibil, prezentarea in prezenta probe relevante pentru sentinla in cauz6,. acuzatului. unor noi prin trirniterea la legea din Fosta Yugoslavie gi la legea rwandezS, au Pedepsele disponibile Pronuntarea Cur{ii sentinlei se qi, atunci sunt in Partea a VII-a, va face in descrise mod public cdnd condus la alegerea unei grile de pedepse, aproape identicd, cu cea posibil, respectiv este prezenta in in art. 17-80. acuzatului. Acestea sunt reprezentate prin pedepse priratificatd de articolul 77 din Statutul CPI. Atunci cAnd pedepsele Pedepsele vative de libertate, disponibile respectiv, pAndin Cur{ii inchisoarea laPartea sunt descrise 30 dea ani sau VII-a, prevdzute in proiectul Statutului au fost examinate in anul 1996 de justificd inchisoarea respectiv viafd, prin ,,gravitatea in pe art. atunci cAnd se 17-80. Acestea reprezentate prin pedepse primajor[ a sunt cdtre Comisia Pregdtitoare, apoi de al qaselea Comitet al Adundrii qi libertate, crimelor vative de circumstanlelelor persoanei respectiv, individuale ale pAnd inchisoarea la condamnate". 30 de ani sau Generale a ONU. un nnrndr redus de State au dorit sd anime dezIn plus, Curtea poateatunci pe viafd, plata inchisoarea dispune prin sau unei amenzi confiscarea unor cAnd se justificd major[ a ,,gravitatea baterea asupra posibilitSlii pedepsei capitale. proprietdli qi sau bunuri obtinute, crimelor in mod direct circumstanlelelor sau indirect, de pe urma individuale ale persoanei condamnate". Pedeapsa cu nroartea a fost, deja, prevdzutd gi aplicatd de cdtre plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea unor crimei. In Tribunalele Internationale de la Niirenberg qi Tokyo, la sfArqitul celui proprietdli prevdzute Dispoziliile sau bunuri obtinute, in mod direct indirect, de Statutele celor sau de pe urma dou6 Tribunale ad-hoc, de-al Doilea Rlzboi Mondial" Dar progresele inregistrate in doprin trirniterea la legea din Fosta Yugoslavie gi la legea rwandezS, au crimei. meniul dreptr"rrilor omului fbceau imposibil[ instaurarea pedepsei cu condus la unei grile prevdzute de pedepse, identicd,ad-hoc, Dispoziliile cu cea de Statutele celoraproape dou6 Tribunale moartea inalegerea Statut. CAnd TPIY a fost instituit de cdtre Consiliul de ratificatd prin de articolul din pedepsele trirniterea Statutul CPI. Atunci cAnd la legea 77 Fosta gi din Yugoslavie la legea rwandezS, Securitate in anul 1993, Statele care aplicl in continuare pedeapsa au cu prevdzute proiectul in Statutului fost condus la examinate anul 1996 de alegerea unei grile pedepse, de au identicd, aproape cu sd cea (Statele moartea qi China) qi-au dorit Unite ale Americii nu in o cdtre Comisia qaselea Pregdtitoare, ratificatd apoi de alCPI. Comitet Adundrii articolul alpedepsele 77nici din Statutul Atunci cAnd includd inde Statutul TPIY, ulterior, in TPIR. Generale a un nnrndr prevdzute redus proiectul State dorit anime dezinONU. Statutului au de fost examinate insd anul 1996 de gi Tobago Trinidad principal, qi au in dar lordania, Egiptul, Sinbaterea posibilitSlii pedepsei asupra capitale. cdtre Comisia qaselea Comitet al Adundrii Pregdtitoare, apoi de al gapore qi Malaesia au fost tentate sd redeschidd dezbaterea refePedeapsa cu nroartea prevdzutd gi aplicatd a fost, deja, Generale de cdtre ONU. un nnrndr redus de State au dorit sd anime dezritoare la a pedeapsa capitald, qtiind, insd, cd eforturile lor erau sortite Tribunalele Internationale qi la Niirenberg baterea asupra posibilitSlii de pedepsei capitale. Tokyo, la sfArqitul celui egecului. Rwanda s-a constituit, de asemenea, in apdrdtoarea pedepde-al Doilea Rlzboi Mondial" progresele in doPedeapsa cu nroartea prevdzutd inregistrate gi aplicatd de a fost,Dar deja, cdtre sei capitale, principalii responsabili din Arusha fiind condamna{i la

ilt'
I

ilt'
I
I

-!

ili
;i,ll

ilil

-!

itrl
I

-!
I

:ltl

ili
;i,ll

" ili

;i,ll

ilil

itrl
I

ilil

:ltl itrl

:ltl "

"

proprietdli sau bunuri obtinute, in mod direct sau indirect, de pe urma crimei. Coman & Ponta 2010 Dispoziliile prevdzute de Statutele celor dou6 Tribunale ad-hoc, 181 prin trirniterea la legea din Fosta Fosta Yugoslavie gi la legea rwandezS, rwandezS, au au condus la alegerea unei grile de pedepse, aproape identicd, cu cea cea ratificatd de articolul 77 din Statutul CPI. Atunci cAnd pedepsele pedepsele prevdzute in proiectul Statutului au fost examinate in anul 1996 1996 de de cdtre Comisia qaselea Pregdtitoare, apoi de al Comitet Adundrii al cdtre qaselea Pregdtitoare, Generale Generale a ONU. un nnrndr nnrndr redus redus de State State au dorit sd anime anime dezdezbaterea posibilitSlii pedepsei asupra capitale. baterea asupra pedepsei capitale. Pedeapsa 181 Pedeapsa cu cu nroartea nroartea a prevdzutd gi gi aplicatd a fost, fost, deja, deja, prevdzutd aplicatd de cdtre de cdtre Tribunalele Internationale qi la 182 Tribunalele Internationale de de la Niirenberg Niirenberg qi Tokyo, Tokyo, la la sfArqitul sfArqitul celui celui de-al Doilea Rlzboi Mondial" Dar progresele progresele inregistrate inregistrate in dodomeniul meniul dreptr"rrilor dreptr"rrilor omului omului fbceau fbceau imposibil[ imposibil[ instaurarea pedepsei cu instaurarea pedepsei cu moartea moartea in Statut. Statut. CAnd CAnd TPIY TPIY a fost instituit instituit de a fost de cdtre cdtre Consiliul Consiliul de de Securitate Securitate in in anul anul 1993, 1993, Statele Statele care care aplicl aplicl in in continuare pedeapsa cu continuare pedeapsa cu moartea qi qi-au ale Americii China) nu dorit sd (Statele Unite moartea (Statele qi qi-au Unite ale Americii China) nu dorit sd o o includd Statutul TPIY, nici ulterior, in TPIR. includd in in Statutul TPIY, nici ulterior, in TPIR. Trinidad gi Tobago Trinidad gi principal, dar qi lordania, Tobago in principal, dar qi lordania, Egiptul, Egiptul, SinSingapore qi Malaesia fost au tentate sd redeschidd dezbaterea gapore qi Malaesia au fost tentate sd redeschidd dezbaterea refereferitoare ritoare la pedeapsa capitald, qtiind, insd, la pedeapsa capitald, qtiind, insd, cd cd eforturile eforturile lor lor erau erau sortite sortite egecului. Rwanda s-a constituit, egecului. Rwanda s-a constituit, de de asemenea, asemenea, in in apdrdtoarea pedepapdrdtoarea pedepI82 RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR principalii sei capitale, din Arusha principalii responsabili sei capitale, responsabili din Arusha fiind fiind condamna{i condamna{i la la I82 RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR inchisoarea pe viafd, in timp lor, judecali conform legii ce subalternii din aceastd tard, puteau fi executali. In materie de drept na{ional, mai inchisoarea pe viafd, in timp subalternii lor, judecali conform legii mult de 100 de ldri au abolit, ce in prezent, pedeapsa capitald, in timp ce din aceastd tard, puteau fi executali. In materie de drept na{ional, mai aproape 90 de state o pdstreazd in cadrul legislativ. mult de 100 de ldri au abolit, in prezent, pedeapsa capitald, in timp ce Chestir.rnea pedepselor a frcut obiectul unor lungi dezbateri in aproape 90 de state o pdstreazd in cadrul legislativ. cadrul CDI, care s-au derulat, pdnd in ultimul mornent, inainte de 182 Chestir.rnea pedepselor a frcut obiectul unor lungi dezbateri in Conferinla de la Roma. De fapt, inchisoarea pe via{d a fost consicadrul CDI, care s-au derulat, pdnd in ultimul mornent, inainte de derat6, mai ales, de cdtre ldrile scandinave, drept o forrnd crud6, Conferinla de la Roma. De fapt, inchisoarea pe via{d a fost consiinumani gi degradantd de tratament qi de pedeaps5. In sf6rqit, derat6, mai ales, de cdtre ldrile scandinave, drept o forrnd crud6, articolul 77 a ratificat principiul inchisorii pe viaf6, impunind o inumani gi degradantd de tratament qi de pedeaps5. In sf6rqit, motivalie speciali. articolul 77 a ratificat principiul inchisorii pe viaf6, impunind o Statutul, a$a cum au fbcut gi cele ale TPIY gi TPIR, a prevlzut motivalie speciali. posibilitatea pentru CPI de a propune o amendd, trimilAnd la Statutul, a$a cum au fbcut gi cele ale TPIY gi TPIR, a prevlzut Regulamentul de Procedurd qi de Probe, pentru stabilirea acesteia. posibilitatea pentru CPI de a propune o amendd, trimilAnd la Curtea va putea, intr-adevdr sd ordone, ca amenzile sd poatd fi Regulamentul de Procedurd qi de Probe, pentru stabilirea acesteia. reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecat6, pentru a plati Curtea va putea, intr-adevdr sd ordone, ca amenzile sd poatd fi cheltuielile Statului de unde provin victirnele sau daci este cazul reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecat6, pentru a plati pentru a alimenta fondurile create de articolul 79. cheltuielile Statului de unde provin victirnele sau daci este cazul Un proiect anterior, examinat de CDI, prevedea cd gestiunea pentru a alimenta fondurile create de articolul 79. bunurilor furate sau deturnate, care ar fi fost confisccrte, sd poatd fi Un proiect anterior, examinat de CDI, prevedea cd gestiunea 'incredinlate de Curte unei organizafii internalionale a drepturilor bunurilor furate sau deturnate, care ar fi fost confisccrte, sd poatd fi omului. Dacd Statutul reglementeazd,, in mod corespunzdtor, posi'incredinlate de Curte unei organizafii internalionale a drepturilor bilitatea unei confiscdri a profitului, a bunurilor qi a averilor proomului. Dacd Statutul reglementeazd,, in mod corespunzdtor, posi-

In plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea unor

ili
;i,ll ;i,ll

Bourdon 2000
221

ilil ilil 222

itrl itrl
:ltl :ltl

"

222

T T
Partea a II-a
Partea a II-a competenta

r83 pentru rnodalitdtile de executare

r83 a pedepsei qi prin

222

39

Factori, cum ar f: gravitatea crimei qi circumstanlele indiviDeducerea detenliei provizorii, efectuate in cadrul procedurii luali in considerare in determinarea sentinlei. initiate deficdtre Curte, din pedeapsa pronun{atd, este de la sine Deducerea detenliei provizorii, efectuate in cadrul procedurii infeleasd. initiate de cdtre Curte, din pedeapsa pronun{atd, jurisdic{ie este de la sine Detenyia efectuatd sub titlu de ordin, dat de o nalioinfeleasd. nald, inainte ca aceasta din urmi si fie desesizatd,in beneficiul CPI, Detenyia efectuatd sub titlu de ordin, dat de o jurisdic{ie naliopoate fi absolvitd de pedeapsa Cur,tii. Latitudinea ldsatd Cu(ii va fi nald, inainte ca aceasta din urmi si fie desesizatd,in beneficiul CPI, mai largd,, din moment ce nu trebuie sd fie vorba despre aceleaqi poate fi absolvitd de pedeapsa Cur,tii. Latitudinea ldsatd Cu(ii va fi fapte, ci de fbpte analoge. Aceasta va permite absolvirea unei detenlii mai largd,, din moment ce nu trebuie sd fie vorba despre aceleaqi efectuate pentru o crim6, deja r-rnndritS, de o jurisdiclie nafionald, sub fapte, ci de fbpte analoge. Aceasta va permite absolvirea unei detenlii o altd calificare decAt aceea care ar fi fost fixatd de CPI. efectuate pentru o crim6, deja r-rnndritS, de o jurisdiclie nafionald, sub Atunci cdnd o persoand a fost condamnatd pentru mai multe o altd calificare decAt aceea care ar fi fost fixatd de CPI. crime, Curtea va pronunta o sentin!6 pentru fiecare criml gi o ,,senAtunci cdnd o persoand a fost condamnatd pentru mai multe tin!6 comund", care sd specifice intreaga perioadd de detenfie.. crime, Curtea va pronunta o sentin!6 pentru fiecare criml gi o ,,senAceastd sentintd cornund nu va fi mai micd dec6t cea mai mare sentin!6 comund", care sd specifice perioadd de detenfie.. tin!5 individualS pronunlatd gi nuintreaga va depdqi treizeci de ani de Aceastd sentintd cornund nu va fi mai micd dec6t cea mai mare seninchisoare sau o sentin{6 de inchisoare pe viald. tin!5 individualS pronunlatd gi nu va depdqi treizeci de ani de Pedeapsa capitald nu este inclusd printre sentinlele posibile. inchisoare sau o sentin{6 de inchisoare pe viald. Totuqi, Statrrtul exprirni in rnod clar faptul cd nu afecteaz6. aplicarea, Pedeapsa capitald nu este inclusd printre sentinlele posibile.
duale, r'or

urrnare, posibilitatea pentru condamnat si beneficieze de o eliberare competenta pentru rnodalitdtile de executare a pedepsei qi prin condilionatd, inainte de sfArqitul pedepsei pronunlate. urrnare, posibilitatea pentru condamnat si beneficieze de o eliberare Factori, cum ar f: gravitatea crimei qi circumstanlele indivicondilionatd, inainte de sfArqitul pedepsei pronunlate. duale, r'or fi luali in considerare in determinarea sentinlei.
,

reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecat6, pentru a plati cheltuielile Statului de unde provin victirnele sau daci este cazul Comanpentru & Ponta 2010 fondurile create de articolul 79. a alimenta 182 Un proiect anterior, examinat de CDI, prevedea cd gestiunea 183 bunurilor furate sau deturnate, care ar fi fost confisccrte, sd poatd fi

222 223

'incredinlate de Curte unei organizafii internalionale a drepturilor omului. Dacd Statutul reglementeazd,, in mod corespunzdtor, posibilitatea unei confiscdri a profitului, a bunurilor qi a averilor provenite direct sau indirect de pe urma infracliunii, precizdrile care vor fi ftcute de RPP vor fi decisive. Ele ar putea sd determine, printre altele, sd reapari principiul responsabilitdlii penale penhu persoanele
morale.

T T

183

De fapt, referirea la un terl de bund-a'edinld va permite CPI s[ confiqte bunuri Ei alte valori, in detrimentul persoanelor fizice qi morale care, fiind ?n totalitate strdine de crimele cornise, ar fi totr"rgi, depozitarii in cunogtinld. de catzd a originii criminale a acestor afaceri. Astfel, inghe{area anumitor patrimonii, aga cum este previzut de articolul 93 paragraful 1 alineatul k, in cadrul cooperdrii intre State, ar trebui sb conducd autorii RPP-ului sd fixeze condiliile executdrii unei mlsuri de confiscare impotriva unei persoane morale, Partea a II-a r83 care nu este parte la proces, dar a cdrei bunS-credin!6 ar fi departe de Partea a II-a r83 a fi dobAnditd. In sfArqit, cu privire la executare articolul 110, CPI iqi pdstreazd competenta pentru rnodalitdtile qi prin de a pedepsei urrnare, posibilitatea pentru condamnat competenta pentru rnodalitdtile qi prin si beneficieze de o eliberare de executare a pedepsei condilionatd, inainte de urrnare, posibilitatea sfArqitul pedepsei pronunlate. pentru condamnat si beneficieze de o eliberare Factori, cum gravitatea condilionatd, arde f: sfArqitul qi circumstanlele indiviinainte crimei pedepsei pronunlate. duale, r'or fi luali Factori, considerare cumin in determinarea ar f: gravitatea sentinlei. crimei qi circumstanlele indiviDeducerea detenliei provizorii, duale, r'or fi luali in considerare efectuate in cadrul procedurii in determinarea sentinlei. initiate de cdtredetenliei Curte, din pedeapsa pronun{atd, Deducerea provizorii, este de procedurii la sine efectuate in cadrul infeleasd. initiate de cdtre Curte, din pedeapsa pronun{atd, este de la sine Detenyia efectuatd sub titlu de ordin, dat de o jurisdic{ie nalioinfeleasd. nald,Detenyia inainte ca aceasta sub din urmi si ordin, fie desesizatd,in efectuatd beneficiulnalioCPI, titlu de dat de o jurisdic{ie poate fi absolvitd de pedeapsa nald, inainte Cur,tii. Latitudinea ldsatd ca aceasta Cu(ii va fi din urmi si fie desesizatd,in beneficiul CPI, mai largd,, poate din moment ce nu Cur,tii. fi absolvitd trebuieLatitudinea sd fie vorba despre aceleaqi de pedeapsa ldsatd Cu(ii va fi fapte, ci de din fbpte analoge.ce Aceasta mai largd,, va permite moment unei aceleaqi nu trebuie detenlii sd fieabsolvirea vorba despre efectuate pentru crim6, deja fapte, ci de r-rnndritS, fbpte o de o jurisdiclie nafionald, analoge. Aceasta sub va permite absolvirea unei detenlii jurisdiclie o altd calificare efectuate pentrudecAt aceea care ar fi fost fixatd o crim6, de CPI. deja r-rnndritS, de o nafionald, sub Atunci cdnd o altd o persoand calificare a fost condamnatd decAt aceea care mai multe ar fi fost fixatd de pentru CPI. crime, Curtea va pronunta pentru fiecare o sentin!6 gi o multe Atunci criml mai cdnd o persoand pentru a fost condamnatd ,,sentin!6 crime,comund", sd specifice intreaga perioadd Curtea va care pronunta pentru fiecare degidetenfie.. o sentin!6 criml o ,,senAceastd sentintd cornund va fi mai micd dec6t tin!6 comund", cea mai mare care sdnu senspecifice intreaga perioadd de detenfie.. tin!5 individualS pronunlatd gi Aceastd va depdqi treizeci sentintd cornund ani de nu va fi nu mai micd dec6t cea maide mare seninchisoare sau o sentin{6 pe viald. de inchisoare tin!5 individualS pronunlatd gi nu va depdqi treizeci de ani de Pedeapsa capitald este inclusd inchisoare sau o sentin{6 nu pe printre de inchisoare viald. sentinlele posibile. Totuqi, Statrrtul capitald exprirni nu in rnod clar faptul Pedeapsa printre este inclusd cd nu afecteaz6. posibile. sentinlele aplicarea, de cdtre Statele Pdrti, pedepselor a cuprinse in legile Totuqi, Statrrtul exprirni in rnod clar faptul cd nu afecteaz6. na{ionale ale aplicarea, acestora. AceastdPdrti, dispozilie consacrd cuprinse de cdtre Statele din nou principiul suveraniti{ii a pedepselor in legile na{ionale ale Statelor pentru penald.din lor Neincluderea, prevederile acestora. insuveraniti{ii Aceastdpolitica dispozilie consacrd nou principiul

Atunci cdnd o persoand a fost condamnatd pentru mai multe crime, Curtea va pronunta o sentin!6 pentru fiecare criml gi o ,,senBourdon 2000 tin!6 comund", care sd specifice intreaga perioadd de detenfie.. Aceastd sentintd cornund nu va fi mai micd dec6t cea mai mare sentin!5 individualS pronunlatd gi nu va depdqi treizeci de ani de inchisoare sau o sentin{6 de inchisoare pe viald. Pedeapsa capitald nu este inclusd printre sentinlele posibile. Totuqi, Statrrtul exprirni in rnod clar faptul cd nu afecteaz6. aplicarea, de cdtre Statele Pdrti, a pedepselor cuprinse in legile na{ionale ale acestora. Aceastd dispozilie consacrd din nou principiul suveraniti{ii Statelor pentru politica lor penald. Neincluderea, in prevederile Statutului, a pedepsei capitale llu are, deci, nicio consecintd asupra pedepselor adoptate conform legilor na{ionale, in unna procedurilor derulate in fafa Curlilor Statelor Pdrli. Partea aX-a a Statutr.rlui, intitulatd ,,Executarea", respectiv, art. I 03- I I I stabilegte regimul prin care vor fi aplicate sentinlele adoptate de Curte. Asemenea tuturor prevederilor Statutului, aceastd Parte aratd nivelul la care Cuftea gi Statele Pdrli vor interac{iona pentru promovarea regulilor de drept internafional. Articolele in ceea ce priveqte aplicarea se impart in cele care se aplicd tuturor Statelor Pirfi gi cele care nu se aplicd.

224

40

prevederi riile adoptat lor. acordul in consecinld, nascc6nd dinad-hoc. aceste nu obligaliile ce se fost Statutele celor doui Tribunale Un Stat care .confirme este desemnat sd cu Cuftea, atunci Eiin incheiat primeascd pesens, suntoferit relevante ratificdrii, In in fapt, cas-au celelalte din cadrul s-a sdcondamnat. de{inuli teritoriul sdu, trebuie s5-gi acelaEi primeascd nu inglresuit sd-gi un Statele Coman & Ponta 2010 confirme incheiat c6nd este desemnatde sd Statutului. acordul cu Cuftea, atunci pentru persoanele deschida u;ile centrelor de detenlie condamnate 184 primeascd In inglresuit sd-gi pedepsele de un condamnat. Statele urmare, trebuie ins-au Statul desemnat execntate qi-au prezent, gi Norvegia Mali cele 2Prin Tribunale ad-hoc. PAnd in fapt, doar nu
:-l

271

:-l

184 185

185

pentru persoanele gi-au oferit principiude deschida u;ile centrelor de detenlie condamnate a Curte dintre toate serviciile. Acelaqi propus serviciile. fdrile care " cele qi-au prezent, gi Mali Norvegia 2 Tribunale ad-hoc. PAnd in doar Stat care fostPentru adoptat Statutele celor doui Tribunale ad-hoc. Un alegerea Eiin Statului de executare dintre acelea ce doresc sb propus serviciile. s-a oferit sd primeascd de{inuli teritoriul sdu, trebuie s5-gi persoane asemenea accepte condamnate, Curteape va lua in considerare " Pentru dintre acelea ce doresc sb confirme incheiat c6nd este desemnat sd alegerea Statului executare acordul cude Cuftea, atunci preclrm principiul Pdrli, factori, distribuliei echitabile intre Statele persoane asemenea accepte condamnate, va lua in considerare primeascd In Curtea fapt, nu inglresuit sd-gi un condamnat. Statele s-au general aplicarea Tratatului Interna{ional, acceptate, standardelor preclrm principiul Pdrli, factori, distribuliei echitabile intre Statele pentru persoanele de deschida u;ile centrelor de detenlie condamnate qi opiniile persoanei care reglemerfteaz/a tratamentul delinu{ilor qi-au general gi Norvegia aplicarea Tratatului Interna{ional, acceptate, Mali standardelor cele 2 Tribunale ad-hoc. PAnd in prezent, doar -condamnate. persoanei care reglemerfteaz/a tratamentul delinu{ilor opiniile propus serviciile. paragraful rezultd qi din 3, in Clriteriile de desemnare a Statuhti " Pentru dintre acelea ce doresc sb alegerea Statului de executare va timp ce repariizarea condamnalilor intre diferite State vizate -condamnate. paragraful rezultd din principale. 3, in persoane asemenea Clriteriile desemnare aCurtea Statuhti accepte condamnate, va lua in considerare preocupdri 103 trateazd rezulta din RPP.de Articolul doud vizate va preclrm Pdrli, timp ce repariizarea condamnalilor intre State factori, distribuliei echitabile intre Statele poate de Deqi fiprincipiul supusd unor conditii alediferite Statului executare, principale. 103 este general rezulta din RPP. Articolul trateazd doud preocupdri aplicarea Tratatului Interna{ional, acceptate, standardelor pentru pronunlatd toate Statele sentinla de Curte obligatorie poate de executare, qi opiniile persoanei fi suferi supusd unor conditii ale Statului careDeqi reglemerfteaz/a tratamentul delinu{ilor poate poate Numai Curlea decide Pdryi nu modificdri. Si pentru pronunlatd toate Statele sentinla de Curte este obligatorie in , asupra unei cereri privind apelul sau revizuirea. Prin unnare, -condamnate. poate poate Numai Curlea decide Pdryi nu suferi modificdri. paragraful rezultd din 3, in Clriteriile de desemnare a Statuhti niciun mod Si durata detenliei fixatd de cdtre Cnrle nu poate fi scurtatd privind unnare, in ,sau asupra unei apelul sau revizuirea. vizate va timp ce repariizarea condamnalilor intre diferite State primegte redus[ cond^amnatul, lird Prin acordul Cu(ii, de cereri Statul care poate nu fi scurtatd niciun mod durata detenliei fixatd de cdtre Cnrle principale. 103 Statut. rezulta din RPP. Articolul trateazd Insd, doud preocupdri prin intermediul 110 din unei conform articolului care cond^amnatul, lird acordul Cu(ii, sau redus[ de Statul de executare, Deqi poate fi supusd unor conditii ale poate fi modificdri in condiliile deprimegte saStatului de deten{ie deten{ie, durata 110 Insd, prin intermediul unei conformpronunlatd articolului din este Statut. pentru toate Statele sentinla Curte obligatorie paragraful2 Paragraful de 1 alineatul b) gi vizeazd sd impieschimbatd. poate modificdri inpoate condiliile demodificdri. saCurlea de deten{ie deten{ie, poate Numai decide Pdryi suferi qi permite, infi reducere. Aceste dispozilii durata urmitoarele vor dice aceastd Si nu gi paragraful2 impieParagraful 1 alineatul b) vizeazd sd schimbatd. privind Prin unnare, in ,mod asupra unei cereri apelul sau revizuirea. principiilor internalionale egal, Cu(ii, sd asigure respectarea 185 185 Partea II-a Partea a II-a a qi permite, in reducere. Aceste dispozilii urmitoarele vor dice aceastd poate nu fi scurtatd niciun mod durata detenliei fixatd de cdtre Cnrle referitoare la sitr-ra{ia persoanelor condamnate. Dacd niciun Stat nu {{ principiilor respectarea internalionale mod egal, de Cu(ii, sd asigure primegte redus[ care cond^amnatul, lird acordul Cu(ii, sau desemnat, Statul Statui // este desemnat, niciunul neintrunind condi{iile corespunzitoare, Statui este niciunul neintrunind condi{iile corespunzitoare, persoanelor nu /' referitoare la Dacd niciun Stat sitr-ra{ia 110 condamnate. prin Insd, intermediul unei /' conform articolului din paragrafului Statut. paragrafului olandez il va va substitui, conform 4. olandez il substitui, conform 4. poate fi modificdri in condiliile de deten{ie, sa de deten{ie potrivit prevederilor primeSte Astfel, potrivit care conart. IIdurata 0, Statul Statul prevederilor primeSte Astfel, care conart. II 0, gi paragraful2 Paragraful 1 alineatul vizeazd sd impieschimbatd. posibilitatea pedeapsa nici damnutul nu are posibilitatea modifice inchisorii, sd b) pedeapsa nici damnutul nu are modifice inchisorii, sd qi permite, in reducere. Aceste dispozilii urmitoarele vor dice aceastd intr-un Curtea fixeazd sens nici intr-un sens dejhvorabil. intr-un Curtea fixeazd sens Javorabil, Javorabil, nici intr-un sens dejhvorabil. principiilor respectarea internalionale mod egal, Cu(ii, sd asigure pedeapsa, principiu fost enunlat de iar Statul o executd. Acest a deja pedeapsa, iar Statul o executd. Acest principiu a fost deja enunlat de persoanelor referitoare la sitr-ra{ia Dacd niciun Stat nu t-, TPIY, in cazul cazul Erdemovic, Primei Instanle z t-, atuncicondamnate. c6nd Camera Camera TPIY, in Erdemovic, Primei Instanle z atunci c6nd gi care expf icat: icat: ,,(RezultI care a a fost fost desemnat desemnat va va cd) Statul Statul care care s-a s-a oferit oferit gi expf ,,(RezultI cd)
''

271 272

273

pronun{atd conform posibilitatea executa sentin{a in nulnele Tribunalului, nici damnutul nu are modifice inchisorii, sd prinpedeapsa rnodificdrii Stat nu poate, ?n niciun caz, nici chiar intermediul gi dreptului internalional nuintr-un intern. in corrsecinle, acest intr-un sens Curtea fixeazd a dreptului nici sens dejhvorabil. pentru pedepse, nu pune iu legislaliei, sdJavorabil, schimbe natura acelei a Bourdon 2000 poate, prin intermediul pedeapsa, rnodificdrii principiu fost deja enunlatnu de Stat nu ?nei niciun caz, nici chiar iar Statul o executd. Acest a catrzd, respectiv caracterul cu adevdrat internafional. Statul pentru puneva pedepse, iu legislaliei, sd schimbe acelei a nu TPIY, in Erdemovic, Primei Instanle z atunci c6nd Camera pe care trebuie, condamnatul de cazul asemenea, sI natura impiedice cererile catrzd, caracterul ei cu adevdrat internafional. Statul expf icat: a fost respectiv desemnat nu va cd) Statul care s-a oferit gi care le dori sd adreseze ,,(RezultICur{ii. trebuie, care va pronun{atd de asemenea, sI impiedice cererile pe executa sentin{a ininchisoarea nulnele Tribunalului, Executarea fi condamnatul supusdconform supraunei sentinle cu va gi le dreptului internalional nu intern. in corrsecinle, acest dori sd adreseze Cur{ii. a dreptului vegherii Curlii qi va fi in concordanld cu standardele tratatelor interrnodificdrii supusd supraStat Executarea nu poate, ?n niciun caz, nici intermediul unei sentinle cu chiar inchisoarea va fi delinufilor. general nationale, acceptate, in legdturd cuprin tratamentul qi interpentru pune vegherii tratatelor pedepse, nu iu va fi in concordanld cu standardele legislaliei, sd schimbe natura acelei a primeSte persoona nu are nicio StatulCurlii care condamnatd de CPI, general nationale, delinufilor. acceptate, in legdturd cu tratamentul catrzd, caracterul respectiv nu ei cu adevdrat internafional. Statul pedepsei. obligalie la Va putea sd o transfere, sd o re{ind expirarea pedacd primeSte nu are sd nicio trebuie, care condamnatul va Statul de CPI, decare asemenea, sI persoona impiedice cererile legislaliei o conform na{ionale, intr-uncondamnatd alt Stat gi este cazul, pedepsei. obligalie la expirarea Va sd o o solicitare transfere, sd o dori sd le sau adreseze Cur{ii. inapoieze fi depus s[re{ind o extrddeze unui alt Stat, care ar putea gidatd legislaliei sd o conform na{ionale, intr-un Stat o dacd este cazul, Executarea fi supusd supraunei sentinle cu inchisoarea va qi-a in Persoana ce executat acest sens. condarnnatd dealt Curte, inapoieze fi qi sau s[ o extrddeze unui alt Stat, care ar depus o solicitare intervegherii in tratatelor Curlii va fi concordanld cu standardele pedeapsa,nutnaiareniciceamainesemnificativ6rela!iectrCPIqise qi-a in Persoana ce acest sens. condarnnatd de ?n Curte, o general nationale, delinufilor. acceptate, inStatului legdturd cucare tratamentul gdseqte. va legilor nationale sedatd In executat misura slrpune ale pedeapsa,nutnaiareniciceamainesemnificativ6rela!iectrCPIqise primeSte persoona nu are Statul caresusceptibile condamnatd de CPI, pentru mai in care Statele de azil" cei nicio sd fie ,,p6m6nt gdseqte. va legilor nationale ?n care misura slrpune ale Statului pedepsei. putea obligalie re{ind la expirarea Va se sd oIn transfere, sd o sur-rt pnlin mari criminali numeroase, viitori condamsoafta cAtorva pentru mai in care susceptibile fie ,,p6m6nt cei sd gi azil" legislaliei sd o conform na{ionale, intr-un alt Statde dacd cazul, pentru nati riscdStatele fie sursa de cap" este colnusd unor adevdrate ,,dureri pnlin mari criminali numeroase, viitori condamsur-rt soafta cAtorva inapoieze sau s[ o extrddeze unui Stat, ar fi depus o sh-l solicitare pripropune nitatea internafionald. iqi atunci Statul carealt va care pentru nati riscd cap" colnusd sursa unor adevdrate qi-a in acest Persoana ce executat sens. condarnnatd de,,dureri Curte, de o datd qi publice ruqinii" measci, va fi, fie in fafa opiniei internalionale, ,,statul pripropune nitatea internafionald. iqi atunci sh-l Statul care va pedeapsa,nutnaiareniciceamainesemnificativ6rela!iectrCPIqise aceasta inci din momentul propunerii. hrsd, vor rdm6ne intotdeauna qi publice ruqinii" measci, va legilor fi, in fafa opiniei internalionale, gdseqte. va slrpune nationale ?n care se misura ale Statului ,,statul In qi provine unele State, incepAnd cu care condamnatul care Statul din propunerii. intotdeauna aceasta inci din momentul hrsd, vor rdm6ne in care Statele susceptibile sd fie ,,p6m6nt de azil" pentru cei mai este obligat sa-l primeasca. qi care provine unele State, are incepAnd cude condamnatul Statul din care pnlin mari criminali numeroase, viitori condamsur-rt soafta cAtorva reduceri de' Curtea dreptul a decide asupra oricdrei primeasca. este sa-l pentru nati obligat riscd fie de cap" colnusd sursa unor adevdrate sentinlii revizui doui treimi din va sentinla, in acest sens, dupd ce ,,dureri Si reduceri de' Curtea are de a decide asupra oricdrei propune nitatea internafionald. iqi pe atunci sh-l pricare va sentinld sau 25 de dreptul ani, in Statul cazul detenliei viald, au fost executati. sentinlii doui treimi din sentinla, in acest sens, dupd ce qi publice ruqinii" measci, Si va va fi, revizui in fafa opiniei internalionale, ,,statul pe viald, fost executati. sentinld sau 25 de ani, in cazul detenliei hrsd, propunerii. intotdeauna aceasta inci din momentul vor au rdm6ne unele State, incepAnd cu Statul din care provine condamnatul qi care este obligat sa-l primeasca. Curtea are dreptul de a decide asupra oricdrei reduceri de' sentinlii Si va revizui sentinla, in acest sens, dupd ce doui treimi din sentinld sau 25 de ani, in cazul detenliei pe viald, au fost executati.

t-,

pronun{atd in conform executa sentin{a sentin{a pronun{atd in nulnele nulnele Tribunalului, Tribunalului, conform executa gi nu dreptului internalional internalional gi nu a intern. in in corrsecinle, corrsecinle, acest acest a dreptului dreptului intern. dreptului poate, prin rnodificdrii Stat nu ?n niciun caz, nici chiar intermediul poate, prin rnodificdrii Stat nu ?n niciun caz, nici chiar intermediul pentru a pune iu pedepse, pentru nu pune iu legislaliei, sd sd schimbe schimbe natura natura acelei acelei pedepse, a nu legislaliei, catrzd, respectiv nu caracterul ei ei cu cu adevdrat adevdrat internafional. internafional. Statul Statul respectiv nu catrzd, caracterul pe care trebuie, de care condamnatul condamnatul va va de asemenea, asemenea, sI sI impiedice impiedice cererile cererile pe trebuie, le adreseze dori sd sd le adreseze Cur{ii. Cur{ii. dori Executarea unei fi supusd supusd suprasupraunei sentinle sentinle cu cu inchisoarea inchisoarea va va fi Executarea qi intervegherii in tratatelor Curlii va fi concordanld cu standardele qi vegherii Curlii va fi in concordanld cu standardele tratatelor intergeneral nationale, delinufilor. acceptate, in legdturd cu tratamentul nationale, general acceptate, in legdturd cu tratamentul delinufilor. primeSte persoona persoona condamnatd nu are are nicio nicio Statul care care primeSte condamnatd de de CPI, CPI, nu Statul pedepsei. Va putea sd obligalie sd re{ind la la expirarea Va putea sd o o transfere, transfere, sd o o re{ind expirarea pedepsei. obligalie gi dacd legislaliei na{ionale, sd o o conform legislaliei na{ionale, intr-un intr-un alt alt Stat Stat gi dacd este este cazul, cazul, sd conform

41

Executarea unei sentinle cu inchisoarea va fi supusd supravegherii Curlii qi va fi in concordanld cu standardele tratatelor interComannationale, & Ponta 2010 general acceptate, in legdturd cu tratamentul delinufilor. 185 Statul care primeSte persoona condamnatd de CPI, nu are nicio obligalie sd o re{ind la expirarea pedepsei. Va putea sd o transfere, conform legislaliei na{ionale, intr-un alt Stat gi dacd este cazul, sd o inapoieze sau s[ o extrddeze unui alt Stat, care ar fi depus o solicitare in acest sens. Persoana condarnnatd de Curte, o datd ce qi-a executat

Bourdon 2000
275

pedeapsa,nutnaiareniciceamainesemnificativ6rela!iectrCPIqise va slrpune legilor nationale ale Statului ?n care se gdseqte. In misura in care Statele susceptibile sd fie ,,p6m6nt de azil" pentru cei mai mari criminali sur-rt pnlin numeroase, soafta cAtorva viitori condamnati riscd sd fie sursa unor adevdrate ,,dureri de cap" pentru colnunitatea internafionald. Statul care iqi va propune atunci sh-l primeasci, va fi, in fafa opiniei publice internalionale, ,,statul ruqinii" qi aceasta inci din momentul propunerii. hrsd, vor rdm6ne intotdeauna unele State, incepAnd cu Statul din care provine condamnatul qi care

v
Pqrtea
ct

186Curtea RASPUNDEREA iN DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR are dreptul de a decide asupra oricdrei reduceri de'
186

este obligat sa-l primeasca.

II-a

187

sentinlii revizui sentinla, doui treimi din vareamintit in acest dupd ce posibilitatea sd EsteSi de faptul c5 doar sens, Curtea are pe fost sentinld sau 25 de ani, in cazul detenliei viald, au executati. pedepsei nefiind decdt reducd durata fixate inilial, Statul de detenfie
gardianul persoanei condamnate. neavAnd dreptul la exprimare. Dacb s-ar fi prevdzut in mod contrar, ar fi riscat sd se strice eficacitatea, credibilitatea qi acliunea jurisdicliei interna!ionale.

278 279

adevdratd, pedeapsd

de siguranld este prevdzutd aici: fie

pentru doud treimi din pedeapsd, fie la 25 de ani de inchisoare, in caz de condamnare pe via!6. Jindnd cont de gravitatea crimelor care vor

fi

judecate de CPI, eficacitatea deciziilor adoptate trebuie sd fie garantatd, nepermildnd, in pofida a toate, reexaminarea duratei de deten{ie. Anumite State ar.r amintit dispozilia articolului l0 din Pactul

lnternalional relativ la Drepturile Civile gi Politice, diri anul 1966, care afirma cd ,,scopul esenlial al oricdrui sistem penitenciar trebuie si fie amendamentul gi reabilitarea sociald a condamnatului". Articulafia acestui principiu cu natura crimelor care vor fi judecate de CPI nu este qi nu va fi un lucru sirnplu. Cum ar putea victirnele uuui genocid sd admitd reabilitarea rnai rapidd a cdldilor lor? Criteriile de redtrcere a pedepsei vor rezulta mai ales din RPP, care va stabili, in mod egal, la ce interval de tirnp va putea fi adresat[ aceastd cerere Cu(ii. RPP-ul va face intr-adevdr referire la criteriile admise de obicei in aceastd materie sau la compoftamentul condamnatului pe durata detenfiei, la eforturile licute de acesta pentru a-qi pregdti resocializarea etc. Cooperarea qi concursul persoauei condamnate in timpul desfrqur[rii procedurii vor fi gratificate. Se va aminti faptul cd nu este prevdzut in articolul 78 referitor la pronuntarea pedepsei, ca o cooperare a persoanei judecate, sh fie in sine un criteriu de reducere a pedepsei, chiar dacd ea rdrn6ne la discre{ia judecdtorului.

damnatd, poate alege intre a solicita aplicarea unui tratat bilateral de extrddare sau al unei convenlii regionale de ajutor reciproc judiciar sau sI solicite Curtii remiterea persoanei in cauzd, conform capitolului lX din Statut. Dacd Statul gazdd, al evadatului nu este un Stat Parte (gi acesta este Statul care va fi cdutat de evadat), mecanismele care rezult5, daci este cazul, dintr-o conven{ie bilaterald de extr6dare, vor putea, din punct de vedere teoretic, sd fie rnai eficace dec6t o cerere adresatd de Cur1e. Ar fi fost totugi de dorit ca de Statul care nll este Parte sd depindd o obligalie de constrAngere in privinla unui evadat care qi-a gisit addpost pe teritoriul sdu. Dar CPI nu are, cu, exceplia c6torva dispozilii, dec6t un caracter universal limitat. Spre deosebire de prevederile Pdr{ii a X-a referitoare la incar-

cerare,

ar1.

109, ce se referd la aplicarea mdsurilor de amendd qi

confiscare, dispuse de cdtre Cufte, se aplicd tuturor Statelor Pd(i. Statele Pdr,ti sunt obligate sd aplice amenzile sau confiscdrile ordonate de cdtre Curte sau sd ia mdsuri pentru a acoperi valoarea echivalentb, acolo unde confiscarea nu mai este posibilS qi sd efectueze transferul acestora Cur,tii, fdrd a prejudicia drepturile de bona fide:; ale terlelor par!i.

9. Pozi[ii

contradictorii ale liderilor na[iunilor fa(d de infiin(area Cur[ii Penale Interna[ionale

42

,,Neimplicarea de ciitre unele state tn urmdrirea Si arestarea criminalilor internalionali este imorald, permildnd acestor cdtorva ldri sd tremsJ?rme intreaga ordine internalionald intr-o simpld
ntqscqrad,l"tlt . Rezultat al unui indelungat proces de elaborare, StatLrtul

Cu(ii

culafia acestui principiu cu natura crimelor care vor fi judecate de CPI nu este qi nu va fi un lucru sirnplu. Cum ar putea victirnele uuui Comangenocid & Ponta sd2010 admitd reabilitarea rnai rapidd a cdldilor lor? 186 Criteriile de redtrcere a pedepsei vor rezulta mai ales din RPP, 187 care va stabili, in mod egal, la ce interval de tirnp va putea fi adresat[ aceastd cerere Cu(ii. RPP-ul va face intr-adevdr referire la criteriile admise de obicei in aceastd materie sau la compoftamentul condamnatului pe durata detenfiei, la eforturile licute de acesta pentru a-qi pregdti resocializarea etc. Cooperarea qi concursul persoauei condamnate in timpul desfrqur[rii procedurii vor fi gratificate. Se va aminti faptul cd nu este prevdzut in articolul 78 referitor la pronuntarea pedepsei, ca o cooperare a persoanei judecate, sh fie in sine un criteriu de reducere a pedepsei, chiar dacd ea rdrn6ne la discre{ia judecdtorului. Victimele sunt din nou menlionate, din moment ce condamnatul va putea sd spere la reducerea pedepsei sale, dac6 favorizeazd qi permite repararea pagubei caurzate, ceea ce este in confotmitate cu principiile qi obiceiurile admise in general. i' Statele de executare trebuie sd coopereze cu autoritalile Cu4ii, in cazul evaddrii unui condamnat, pentru oblinerea preddrii persoanei respective sau cu un al treilea Stat, in care este localizatd respectivd, conform acordurilor bilaterale sau rnultilaterale - Pqrtea .persoana ct II-a 187 , existente. Astfel, Statul din detenlia cdruia a evadat persoana condamnatd, poate alege intre a solicita aplicarea unui tratat bilateral de extrddare sau al unei convenlii regionale de ajutor reciproc judiciar sau sI solicite Curtii remiterea persoanei in cauzd, conform capitolului lX din Statut. Dacd Statul gazdd, al evadatului nu este un Stat Parte (gi acesta este Statul care va fi cdutat de evadat), mecanismele care rezult5, daci este cazul, dintr-o conven{ie bilaterald de extr6dare, vor putea, din punct de vedere teoretic, sd fie rnai eficace dec6t o cerere adresatd de Cur1e. Ar fi fost totugi de dorit ca de Statul care nll este Parte sd depindd o obligalie de constrAngere in privinla unui evadat care qi-a gisit addpost pe teritoriul sdu. Dar CPI nu are, cu, exceplia c6torva dispozilii, dec6t un caracter universal limitat. Spre deosebire de prevederile Pdr{ii a X-a referitoare la incarcerare, ar1. 109, ce se referd la aplicarea mdsurilor de amendd qi confiscare, dispuse de cdtre Cufte, se aplicd tuturor Statelor Pd(i. Statele Pdr,ti sunt obligate sd aplice amenzile sau confiscdrile ordonate de cdtre Curte sau sd ia mdsuri pentru a acoperi valoarea echivalentb, acolo unde confiscarea nu mai este posibilS qi sd efectueze transferul acestora Cur,tii, fdrd a prejudicia drepturile de bona fide:; ale terlelor par!i.

279 280

Statele Pdr,ti sunt obligate sd aplice amenzile sau confiscdrile ordonate de cdtre Curte sau sd ia mdsuri pentru a acoperi valoarea Bourdon echivalentb, acolo 2000 unde confiscarea nu mai este posibilS qi sd efectueze transferul acestora Cur,tii, fdrd a prejudicia drepturile de bona fide:; ale terlelor par!i.

9. Pozi[ii

contradictorii ale liderilor na[iunilor fa(d de infiin(area Cur[ii Penale Interna[ionale

,,Neimplicarea de ciitre unele state tn urmdrirea Si arestarea criminalilor internalionali este imorald, permildnd acestor cdtorva ldri sd tremsJ?rme intreaga ordine internalionald intr-o simpld
ntqscqrad,l"tlt . Rezultat al unui indelungat proces de elaborare, StatLrtul Cu(ii Penale Internationale reprezintd cu certitudine o contribulie extrem de imporlantd la dezvoltarea dreptului interna{ional. Cu toate acestea, o viziune corectd qi obiectivd asupra Statutului CurJii Penale Internalionale ne obligd sd relevdm nu numai aspectele pozitive, dar gi diversele critici gi insatisfacfii care au fost adresate de unele tdri.
131
I

rl'
r

Antonio Cassese, fost Pregedinte al Tribunalului Penal pentru

Fosta

Iugoslavie.

9. Pozi[ii

contradictorii ale liderilor na[iunilor fa(d de infiin(area Cur[ii Penale Interna[ionale

43

,,Neimplicarea de ciitre unele state tn urmdrirea Si arestarea

posibil la solulionarea oferirea de consens, sd ajute CONCLUZII paradoxal poate pirea insd c6, deqi La9 unui ani de la acea forum dat6, uqor IV CRprroLUL pozitive privire la cauze. Este conflictelor de competente cu anumite qi ratifice, 139 de state au semnat Statutul, numai 100 au reuqit sd posibil, reducb tentalia totodatd in ultimul rdnd, ca institulia Curlii sd acceptAnd acest fel competenla Cu4iil52. Lentoarea cu care se Coman & Ponta in 2010 CONCLUZII in acte chiar de justilie agresive. Statelor Pa{i de a se implica unilaterale justificabili procedurile dacd uneori indeplinesc de ratificare, 202 /r pozitive relaliilor internaPrin fiecare dintre aceste efecte asupra dincolo de tnfiin{area Penale Internationale constituie, Curfii , Concl prin dificultdlile tehnice intdlniters3, reflecti insd qi reticen{a statelor putea parte preda evita deciziile statul care va un acuzat, va pas umanitate. orice dubiu, un uriag frcut de lionale, ,in a-qi abandona o parte din suveranitatea nalionald in favoarea unei gigi presiunile inpropriii acelaqi timpau oferind dure internalionale, lipsit care votat Metaforele superlativele nu le-au celorcetileni ;politice judejurisdiclii internalionale. Teama de a-qi vedea dincolo de tnfiin{area Penale Internationale constituie, Curfii ,iadoptarea justilie qi proces echitabil, in victirnelor asigurAnd acuzatului un in data de l7 iulie crime 1998. de o gravitate la nivel Roma, public qi la pentru internalional cali in mod Statutului pas umanitate. orice La9 dubiu, un uriag frcut de , conformitate normelor dreptului cu standardele cele mai inalte ale paradoxal deqi poate pirea insdpoliticd c6, ani de la acea dat6, uqor profund5; a unui este, fapt, externd majord este de intreaga gi lipsit care au votat Metaforele superlativele nu le-au celor ; qi interna!ional. ratifice, numai 100 au reuqit sd 139 de state au semnat Statutul, gi pusd de aceasti poate in evident, influenlatd stat care fi la Roma, disculie in data 1998. Penali Statutului de l7 iulie ''' iadoptarea jurisdicf Curtea InterAvantajul fl exibilitSlii iei oferite de se Lentoarea care in acest fel competenla Cu4iil52. acceptAnd gi-a principala care In acest sens, SUA este noud situalie. tardcu paradoxal deqi poate pirea insd c6, La9 ani de la acea dat6, uqor justificabili numir nalionald real, mai ales in comparalie cu un anumit este vizibil procedurile dacd uneori indeplinesc de ratificare, chiar acestui exprimat o asemenea abordare, a$a cum am ardtat in cadrul /r numai 100conflicte au reuqit sd qi ratifice, 139incidente de state au semnat jurisdiclionale qi reticen{a implicat statelor de internalionale ce au prin insd tehnice Statutul, intdlniters3, reflecti dificultdlile subcapitol. se Lentoarea cu care inatenlia fel competenla Cu4iil52. acceptAnd acest Este la in ultimii ani. parte in favoarea unei care au atras comunitilii internalionale nalionald in a-qi abandona o din suveranitatea adoptdrii Pe de altd parte, o glorificare excesivd a motneutului justificabili procedurile dacd uneori indeplinesc de ratificare, chiar judejurisdiclii propriii cetileni reuqi scurt timp ca aceastd Curte internalionale. Teama de a-qi vedea fel de adevdrat c6, dacd se va in /r pulin indecentd Statutului Curlii Penale Internalionale poate apdrea qi reticen{a statelor prin insd tehnice intdlniters3, reflecti dificultdlile qi public pentru de o gravitate gi internanivel internalional crime cAliva dintre cali in mod lasd Penali sd condamne ,,cdldii istoric" recente, apdrute dupi vis-d-vis de judece evenimentele ,,momentul inexternd favoarea unei nalionald in a-qi abandona o parte din suveranitatea profund5; politicd a unui este, fapt, poate primii pagi fost ci instanla majord este de intreaga spune cd au ftcuJi se ingi Kossovo, in lionali"lsa, privind comise crimele impotriva umanitdlii din 1998, judejurisdiclii propriii cetileni internalionale. Teama de a-qi vedea gi evident, pusdTimorul de aceasti pentru poate insd-gi influenlatd fundamental stat care fiinceput disculie internalionalS a realizeze gi scopul ftr[ a mai chiar Cecenia, Leone, Liberia, de Est Sierra gravitate ''' care public internalional crime de o care cali in mod la nivel gi-a principala In qi acest sens, SUA estepentru noud situalie. a fost infiin{atd. tard profund5; politicd a unui este, fapt, externd majord este de intreaga rs2 in acestui am ardtat cadrul principale o asemenea abordare, a$a cum Penale Intemaexprimat Este unul dezideratele al Curlii din permanenli ai membri Cu menliunea cd Franla este singura dintre cei 5 gi evident, pusd in disculie de aceasti poate influenlatd stat care fi pentru proces, nici garanlie China nefiind subcapitol. securitate viccare a realizat acest ca aceasta si constituie o de Consiliului de Securitate al ONU ''' lionale gi-a principala care In acest sens, dar SUA estein noud situalie. tard macar semnatare. parte, glorificare motneutului adoptdrii excesivd a mdsura in care aceastd Pe de altd o time, relativ[ in mod evident, real6, pentru putea a in acestui modificiri constitulionale am ardtat cadrul Multe state trebuie sd aducd o asemenea abordare, a$a cum exprimat 't' va poate pulin putea fi apdrea nu garanlie Curlii Penale Internalionale vorindecentd Statutului funcfiona. Chiar dacd autorii crimelor
corobora legislalia na{ionald cu prevederile Statutului, cum este gi cazul RomAniei. subcapitol.

329

202 203

204 205

semnatare. l-macarCu justilia rs2 alte cuvinte,

istoric" pedepsire recente, apdrute dupi ,,momentul va fi vis-d-vis de evenimentele niciodatd traqi la rdspundere sau dacd aceastd parte, glorificare motneutului adoptdrii excesivd a Pe de altd o in Kossovo, in privind comise crimele impotriva umanitdlii pentru un bun cdgtigat din 1998, incompletd sau insuficientd unii, este deja poate pulin indecentd apdrea Curlii Penale Internalionale Statutului gi ftr[ a mai publice chiar Cecenia, inLeone, Liberia, Timorul de Est Sierra cd faptul aceste crime vor fi aduse la cunoqtinla opiniei istoric" recente, apdrute dupi ,,momentul vis-d-vis de evenimentele gi internalionale, analizate, iar criminalii vor fi demascali teme vor fr in Kossovo, in comise rs2 crimele impotriva umanitdlii din 1998, permanenli ai judiciar cd Franla este dintre cei 5 membri Cuprivind menliunea gi glob pe intregul care are de singura cdtre un organism ,,hiitui1i" gi acest ftr[ a mai chiar Cecenia, Liberia, Timorul de Est Sierra Leone, proces, nici China nefiind care a realizat Consiliului de Securitate al ONU gi tragd la rdspundere.
dreptul obligalia sd-i

329

cum este gi cazul coroborafavoare. legislalia na{ionald cu prevederile Statutului, au suferit in acest fel, popoarelor care RomAniei. ultimd Se va permite, cele mai mari atrocitdli s[ efectueze un demers de mernorie gi tto pdcate de duca lipsa in viitorul apropiat. De ca.e nu sunt ca lumea sd responsabilizare, undin sistem siguranfi contra Sanse tentativelor de falsificare a istoriei colective qi o condilie indispensabill pentru intoarcerea la democratie. Actiunea negalionigtilor de orice tip va fi mult ingreunatd in acest fel, iar dorinfa unora din factorii politici de a institulionaliza o deformare a istoriei va fi, poate, compromisd qi impiedicatd. Un alt aspect deosebit de dezbdtut qi de controversat referitor la functionarea Curli i. I_ntern a{ionale este princ ipiul comp lementaritelii introdus in Statutrss. Conform acestui principiu, cbmpetenla de judecatd pentru crirnele internalionale revine cu precidere justiliei

a putea modificiri constitulionale Multe state trebuie sd aducd permanenli 't' Cu ai cd Franla este singura dintre cei 5 membripentru menliunea qi predispugi la prevenire a celor un instrument de descurajare gi prevederile RomAniei. cum este cazul corobora legislalia na{ionald cu Statutului, proces, nici China nefiind Consiliului de Securitate al ONU care a realizat acest unor crime de acest gen, dar gi ca un garant al aflIrii siv6rgirea macar semnatare. pentruaceast[ a putea le fi confiscati constitulionale al dreptului victimelor de a nu trebuie sd aducd modificiri adevirului 9i state 't' aMulte Parteu I[-a 205

intemalionald va funcliona uu numai ca

330

judeca acele responsabilizare, nationale, care vor investiga crime aflate sub un sistem de siguranfi contra tentativelor dejurisfalsiEi beneficiile pdrfi. oblinute de la statele internationale. ficare diclia a istoriei Curjii sau penald qi care vor coopera cu aceasta, legea colective vor aduce o condilie indispensabill pentru intoarprimul In rdnd cel mai important participarea argument la Si Jurisprudenla gi aceea pe Curlii Penale Internafionale a Curlilor international5 cerea intr-un la Bourdon democratie. timp scurt la un nivel de dezvoltare mdsura Actiunea negalionigtilor de orice tip va fi mult adoptarea Statutului de la Roma simbolizeazd angajarnentul unui stat 2000 nationale, care vor investiga acele crime aflate sub jurisEi judeca ingreunatd importanlei in acesteia. acest fel, iar dorinfa unora politici din factorii de a parte de a pune capdt impunitblii garanta de a valorile fundamen$i diclia Curjii penald care vor coopera cu aceasta, vor aduce legea practic, institulionaliza La nivelsau Cuftea va multe par umple din lacunele care sd o deformare a istoriei poate, va fi, qi compromisd tale. In acest sens, pozilia este semnificativd delegatuh"ri international5 sisternele intr-un timp pefrancez scurt la nalionale un nivel de dezvoltare mdsura judiciare impiedicatd. caracterizeze gi actuale incuraja va Hubert Vedrine care afinna la momentul adoptdrii Statutului: ,,/a importanlei acesteia. nalionale. dezvoltarea normelor Un alt aspect deosebitde qi deorori dezbdtut de controversat referitor la aptrsul unui secol, marcat care sfideazii constiinla umand, practic, La nivel Curli Cuftea va umple multe par din lacunele care sd Desigur, realizdrile functionarea cele mai mari ale Statutului deriv6, insd, din i. I_ntern a{ionale princ este ipiul comp lementaritelii lupta impotriva nepedepsirii obyine o victorie adevdratd". judiciare caracterizeze sisternele nalionale actuale gi va incuraja beneficiile pdrfi. introdus oblinute de la statele in Statutrss. Conform acestui principiu, cbmpetenlade de Aqadar, guvernelor Statutul oferd Statelor Pdr{i oportunitatea dezvoltarea normelor nalionale. judecatd In primul rdnd cel mai important pentru argument - participarea la justiliei crirnele internalionale revine precidere cu Si cetdlenilor promova a prin bundstarea acestora contribuirea la un Desigur, realizdrile cele maisimbolizeazd mari ale Statutului deriv6, insd, din adoptarea Statutului de la nationale. Roma angajarnentul unui stat juridic care va susline normele sistem dreptului intemalional. Reubeneficiile oblinute de impunitblii la statele pdrfi. parte pune de alucru capdt Competenta a garanta valorile Cur{ii Internalionale atrasd doar in fundamencazurile in $i deeste qeqte acest prin gi judeca stimularea Statelor Pd{i de a investiga primul In rdnd cel semnificativd mai important argument - participarea la Si tale. care despre In acest sens, pozilia este un stat delegatuh"ri francez se dovedeqte cd nu vrea poate sau nu or genocid, ,,unable crimele gi de Statutului crimele irnpotriva umanit5lii crimele deunui rdzboi adoptarea de la Roma simbolizeazd angajarnentul stat unu,illing" Hubert - in textul Vedrine care afinnaintr-un adoptdrii Statutului: original -la sdmomentul asigure desfhgurarea proces unui in ,,/a in cadrul Curtilor nationale, gi mod irrdependent, impa4ial parte pune capdt de a impunitblii garanta de a sfideazii valorile fundamen$i limitele aptrsul recunoscute unui secol, marcat pe plan de orori care constiinla umand, universal. jurisdicliei Curlii qi regimul de cooperare pe,care efectiv. Exercitarea tale. In acest sens, pozilia este delegatuh"ri francez Deqi lupta impotriva nepedepsirii s-a considerat gi obyine o victorie adevdratd". cdsemnificativd acesta un compromis deosebit de se bazeazd, reprezintd o completare incercdnd aeste acestora, s[ aplice Hubert Vedrine care afinna la momentul adoptdrii Statutului: ,,/a grav Aqadar, guvernelor acceptat, Statutul care oferd Statelor Pdr{i va ducc in practicd oportunitatea de la o totald ineficienfl a Cur{ii, jurisdiclia pe care chiar Statele ar aplica-o, atunci c6nd acestea nu aptrsul unui secol, marcat de orori care sfideazii constiinla umand, efectele promova pot fi gi dintr-un privite a prin bundstarea cetdlenilor acestora contribuirea la un alt unghi. sunt capabile sau llll doresc sd judece un anumit caz. lupta impotriva nepedepsirii obyine o victorie adevdratd". juridic In realitate, sistem cAnd care va susline normele un anumit dreptului intemalional. Reustat va invoca compleIn al doilea rdnd, Cuftea PenalS Interna{ionald vaaceastd acorda statelor Aqadar, guvernelor Statutul oferd Statelor Pdr{i oportunitatea de judeca qeqte mentaritate qi imparfial acest lucru gi caz,nt) stimularea va prin solicita Statelor Pd{i de a investiga sd judece pe plan na{ionalun anurnit pdr{i un forum pot predate unde fie persoane, sd in situafiile promova a prin bundstarea cetdlenilor acestora contribuirea la un va fi ldsat crimele gi crimele sd-gi de genocid, crimele procesul irnpotriva desfhqoare umanit5lii rdzboi in gide mod necoresin care acestea fi vor persoand sd predea o discrelionar unui anumit juridic sistem care varefractare susline normele dreptului intemalional. Reupunzdtor. in Statul cadrul Curtilor nationale, gi ?n cauzdva intr-un mod irrdependent, trebui impa4ial sd-qi respecte angajamentul luat in stat. judeca qeqte acest lucru prin gi stimularea Statelor Pd{i de a investiga jurisdicliei fala instanlei internalionale, efectiv. Exercitarea qi regimul gi a opiniei Curlii de cooperare dar publice gi uninationale pe,care genocid, crimele gi crimele de rdzboi de crimele irnpotriva joacd din versale, publicd se bazeazd, reprezintd o opinie o completare aumanit5lii acestora, aplice ce ce in ceincercdnd mai rnults[ rolul de in cadrul Curtilor nationale, gi intr-un mod irrdependent, jurisdiclia pe care la santineld, veghind chiar Statele ar aplica-o, atunci c6nd impa4ial acestea nu respectarea principiilor fundamentale ale drepjurisdicliei efectiv. Exercitarea qi pe,care Curlii regimul de cooperare qi practicii tului sunt capabile sau internationale llll doresc sd judece un anumit caz. rnod, un anunit in rnaterie. in acest se bazeazd, reprezintd o completare incercdnd a acestora, s[ aplice stat, In al ales doilea rdnd, mai Cuftea PenalS Interna{ionald dacd va acorda statelor este vorba despre un stat democratic, gdsi se va jurisdiclia pe care chiarunde Statele ar aplica-o, atunci c6nd in acestea nu pdr{i unsitualie intr-o forum imparfial pot predate persoane, inconfortabild sd fieinvoc6nd situafiile dacd, principiul complesunt capabile sau llll doresc sd judece un anumit caz. in care acestea mentaritdtii prezentat vor firnai refractare o persoand anumit sus, sesd vapredea ardta incapabil de unui a inftptui o doilea rdnd, Cuftea PenalS Interna{ionald va acorda statelor justilie stat. In al colectd $i echitabild, aga curn s-a obligat prin angajamentele pdr{i un forum imparfial pot sd ai predate persoane, in situafiile unde fie sdi, asumate qi dacd anumili cetileni autza\i de crime interin care acestea fi predea vor refractare sd o persoand unui anumit nalionale, vor fi protejafi de arlificii de procedurd sau de mdsuri de stat. amnistiere precipitate. Aceleaqi state se vor gdsi in situatii dificile
Spre cleosebire de l'r'ibunalele Intcrnalionale ad-hoc care prevbd expres cd prccidcre absoluti asupra justitiei na!ionale.
rss

t-.

au

t-.

nationale.

Competenta Cur{ii Internalionale este atrasd doar in cazurile in care despre un stat se dovedeqte cd nu vrea sau nu poate - ,,unable or

44

Deqi s-a considerat cd gi acesta este un compromis deosebit de grav acceptat, care va ducc in practicd la o totald ineficienfl a Cur{ii, efectele pot fi privite gi dintr-un alt unghi. Coman & Ponta 2010 In realitate, cAnd un anumit stat va invoca aceastd comple205 mentaritate qi va solicita sd judece pe plan na{ionalun anurnit caz,nt) 206 va fi ldsat sd-gi desfhqoare procesul in mod discrelionar gi necorespunzdtor. Statul ?n cauzdva trebui sd-qi respecte angajamentul luat in fala instanlei internalionale, dar gi a opiniei publice nationale gi universale, o opinie publicd ce joacd din ce in ce mai rnult rolul de santineld, veghind la respectarea principiilor fundamentale ale dreptului qi practicii internationale in rnaterie. in acest rnod, un anunit stat, mai ales dacd este vorba despre un stat democratic, se va gdsi intr-o situalie inconfortabild dacd, invoc6nd principiul complementaritdtii prezentat rnai sus, se va ardta incapabil de a inftptui o justilie colectd $i echitabild, aga curn s-a obligat prin angajamentele asumate qi dacd anumili cetileni ai sdi, autza\i de crime internalionale, vor fi protejafi de arlificii de procedurd sau de mdsuri de iN DREpruL INTERNATIoNAL UMANITAR 206 nAspuNonnn,r amnistiere precipitate. Aceleaqi state se vor gdsi in situatii dificile

Bourdon 2000
331

T
Parteq a II-a

207

c6nd vor invoca respectul valorilor universale pentru a justifica rss Spre cleosebire de l'r'ibunalele ad-hoc care prevbd de expres cd ameninlate fbcute in Intcrnalionale interven{iile militare ajutorul populaliilor au prccidcre absoluti asupra justitiei na!ionale. genocid sau de crime impotriva umanitdfii, dacd aceste valori nu sunt respectate pe propriul teritoriu gi cu privire la propriii cet6{eni. Este inci mult de discutat gi poate prea devreme pentru a trage concluzii, dacd intervenlia NATO in Kossovo din anul 1999 sau cea in Afganistan, au adus anumite invdliminte gi schimbdrile de mentalitate necesare. In acelaqi timp, este destul de clar cd anumite state dintre cele mai importante ale planetei, culn ar fi China sau Iranul, nu vor semna sau in orice caz, nu vor ratifica Statutul Curlii Penale Interna{ionale pdnd la momentul la care nu vor cunoa$te o
manevrele cele mai ipocrite qi mai cinice pentru a incerca s[-l convingd pe Procuror, Cuftea in ansamblu qi opinia publicd rnondiald cd i-au identificat gi pedepsit in mod corespunzdtor pe toli cei vinova{i. In acest fel, vor incerca sd foloseascd complementaritatea gi sd impiedice instanla internalionali sd se sesizeze gi si solicite preluarea procedurilor nalionale. Aga cum ardtam qi anterior, refuzul SUA de a colabora sau mdcar de a nu bloca, rnai mult sau mai pulin {d!ig activitatea Cur}ii Penale Internalionale, aratd in mod clar atagamentul la ceea ce SUA considerd rolul lor de ,,leadership" - suprematia pe plan mondial. Aceastd atitudine este c6t se poate de relevantd, demonstrdnd voinfa de a juca rolul de ,jandarm al lumii" intotdeauna, prin invocarea
societate cu adevdrat democraticd. Alte state care vor ratifica Statutul se vor eschiva gi vor utiliza

obligaliei de a face respectate valorile democraliei qi a prezerva pacea mondiald, dar avAnd intotdeauna griji de a fi Ia addpost de pericolul pe care

il

reprezintd admisibilitatea existen{ei unui jude-

45

cdtor internalional independent gi impa(ial.

Cu toate acestea, este greu de imaginat o adeviratd instanld penal[ internationali lird participarea ldrii rdmase, in acest montent, singura superputere in stare s5 pund in practicfl deciziile curajoase ale Curlii. Singura varianti optimisti este aceea a schimbdrii intr-un anumit seus a mentalitalii colective in SUA, acceptarea in alt mod a responsabilitdlii de lider al lumii democratice ce-i revine gi infelegerea valorii institulionale juridice qi rnorale a Cur[ii Penale. Orice sistem ce va izola SUA in acest context. este sortit inevitabil ,egecr"rlui. $i totugi, care este cea lnai bund alternativd pentru SUA? Acest subcapitol a ardlat c6, contrar argurnentafiilor sr.rs{indtorilor CPI, a se aldtura Cur{ii poate fi o decizie cu adevdrat riscantd pentru SUA. Acest lucru nu inseamnd totuqi - aga cum sustin adversarii CPI - cd o astfel de decizie ar fi foarte riscanti. Oricare ar fi decizia SUA, ele trebuie si accepte unele compromisrrri, pentru cE ,,op{iunile politicii SUA infala CPI reprezintd niqte schinthtrri". Optitmea de necontestat, ferm sustinuti qi lipsitd de risc, nu existd! in lumea reald, ldrile trebuie si pund in balanld o rnultime de interese concurente, costuri, cAt gi factori politici. Un sirnplu gir nu este o solulie, deoarece Cuftea poate, de fapt, ancheta gi urmdri penal cetd{enii americani in viitor. Suslindnd cd este pufin probabil ca cetSlenii americani sd cornitd genocid, crime impotriva umanitdlii sau crime de rdzboi este o concluzie conjuncturalS. Pe de altd parte, ostilitatea, rezervele fa!6 de Curte qi incercarea de a-gi ascunde in spatele unui scut cetSfenii de la urmdririle penale internationale. nu pare a fi o solulie practicd. De vreme ce obline consimfdrnAntul statului teritorial, CPI poate sd-qi exercite jurisdic{ia asupra unei crime comise de catre un cetdlean american, chiar qi fbri

activitatea. CPI va trebui sd demonstreze in anii urmdtori cd este o fel, vor incerca sd foloseascd complementaritatea gi vinova{i. In acestqi Curte eficientd legitimd. Acesta va fi singurul mod prin care instanla internalionali sd se sesizeze gi si solicite sd impiedice Cuftea putea sd-qi asigure un viitor qi sd convingd SUA sd ar Comanpreluarea & Pontaprocedurilor 2010 nalionale. coopereze. 206 Aga cum ardtam qi anterior, refuzul SUA de a colabora sau Cu toate acestea, rela{ia SUA-CPI ridic6, de asemenea, alte mdcar de a nu bloca, rnai mult sau mai pulin {d!ig activitatea Cur}ii aspecte complexe care trec dincolo de scopul acestui studiu. De Penale Internalionale, aratd in mod clar atagamentul la ceea ce SUA pildd, chiar dacd Pregedintele Bush ar fi semnat Tratatul, mondial. considerd rolul lor de ,,leadership" - suprematia pe planratificarea putea intdlni o c6t se poate sa puternicd in unele cercuri politice demonstrdnd voinfa de relevantd, Aceastd atitudine esteclpozilie americane. de a juca rolul de ,jandarm al lumii" intotdeauna, prin invocarea Pe de altd pafte, reac{iile internafionale cu privire la SUA a prezerva obligaliei de a face respectate valorile democraliei qipozilia uu sunt deloc de neglijat. poate CPI ci nu in are sine un impact pacea mondiald, dar avAnd intotdeauna griji de a fi Ia addpost de politic considerabil politicii strline americaue, dar reticen{a judeexisten{ei unui pericolul pe care il asupra admisibilitatea reprezintd fala de Curte cuplatd cu ultimele evenimente, cum ar fi rdzboiul din cdtor internalional independent gi impa(ial. Iraq, Este pune ar putea pericol gi in legitirnitatea SUA credibilitatea lor a incontestabil faptul ci numai o fracfiune minoritar6in strdirrdtate. Astfel vizibile, ca in cazul ratatei reinnoiri ideea Curlii gide politice sus{ine a efecte clasei sunt americane opiniei publice a Rezolufiei nr. 1487 a ConsiliLrlui devdd Securitate. luna rnai 2004, un instan!5 ca pe aceasti in Penale. Cei mai mulli Interna{ionale SUA au propus o reinnoire a Rezolufiei 1487, numai la intimidare o lund dupd gi de a de limitare a statutului de superputere instrument primelor dezvdluirea fotografii care ardtau abuzurile prizopublicd asupra nu americand cum opinia ale acesteia. Aqa ac{iunilor ferme nierilor din inchisoarea Abu Ghraib din abolirii Iraq. In pedepsei cele din cu urm6, SUA tnoartea, in vederea si se rnobilizeze este dispusd propunerea au renuntat la pare lor, dar incercarea a fi conversia pentru factorilor de influenlarea tot aqa nu a fbcut paqi hotdr6li indoielii iniliale asupra legitimitalii rezolufiei, Curtii. ir.rtr-o certitudine. decizie in vederea ratificdrii Statutului 209 Existd totugi speranta intemeiatd cd existen{a Cu4ii Penale 210 Internationale, din momentul in care aceasta va deveni functionald cu adev5rat gi va avea dinamica vdzutd in cazul Tribunalelor ad-hoc. pentru Iugoslavia qi Rwanda, va obliga probabil anumite state sb se comporte de o manieri morald pe scena universalS. Crearea Tribunalelor lntemalionale ad-hoc qi ulterior a Curfii nAspuNonnna iN onnprur, rNrBRN,lTroNnl, umlNrr,rn Penale este in ntare rndsurd rezultatul actiunii concertate - din ce in ce mai mature, mai indrdzne{e, mai active gi mai ambilioase - a societdlii civile internalionale. Opinia publicd din ldrile democratice, ca gi din cele aflate in tranzilie la democra{ie, este din ce in ce mai atentd gi mai exigent[ cu privire la corectitndinea qi transparenla ac{iunilor celor alegi in funclii publice pentru a conduce societatea qi a asigura pacea civild la scari nalionald qi internalionald. Este sigur ci aceasti exigenld de claritate qi probitate se exprimd deja, cel pujin in ldrile democratice,

331 332

juncturalS.

risc, nu existd! in lumea reald, ldrile trebuie si pund in balanld o rnultime Bourdon de interese concurente, costuri, cAt gi factori politici. 2000 Un sirnplu gir nu este o solulie, deoarece Cuftea poate, de fapt, ancheta gi urmdri penal cetd{enii americani in viitor. Suslindnd cd este pufin probabil ca cetSlenii americani sd cornitd genocid, crime impotriva umanitdlii sau crime de rdzboi este o concluzie con-

niqte schinthtrri". Optitmea de necontestat, ferm sustinuti qi lipsitd de

Pe de altd parte, ostilitatea, rezervele fa!6 de Curte qi incercarea de a-gi ascunde in spatele unui scut cetSfenii de la urmdririle penale internationale. nu pare a fi o solulie practicd. De vreme ce obline consimfdrnAntul statului teritorial, CPI poate sd-qi exercite jurisdic{ia asupra unei crime comise de catre un cetdlean american, chiar qi fbri consimtdmAntul SUA. Mai rnult chiar, SUA nu pot fi sigure de faptul c5, Consiliul de Securitate igi va exercita prerogativa de amdnare in toate cazurile. De asernenea. refuzul unor ldri de a semna BlAI56 sau refuzul de a ratifica acorduri deja semnate, poate fi un indiciu asupra deciziei de a sprijini CPI, chiar daci SUA nu doresc acest lucru.
r56

Acorduri interrrationale bilaterale; se ref'eri la acordurile bilaterale

citre SIJA.

de

332 333

extrddare prevdzutc dc Statut, uzitate foarte des de

T
Parleu q Il-ct

210

2tl
.

prin multiplicarea acfiunilor judiciare indreptate contra celor care abuzeaz\. de puterile economice qi politice pe care le defin, contra autoritdlilor guvernamentale care dau dovadd de opacitate in

i-

gestionarea problemelor de interes nafional, dar qi interna{ional. Se mai poate spera, de asemenea, cd dacd aceastd Curte Penald Internalionald va obline toate mijloacele necesare pentru a funcfiona, va fi inldturatd vestita logici exprimati sugestiv prin formula ,doud greutdli, doud mdsurf'. In cazul in care va obline rezultate semnificative, Curtea va mdri responsabilitatea cetSlenilor din intreaga

lurne fa15 de disfunclionalitdlile existente in ordinea publicd internajionalS, disfunclionalitdli din ce in ce mai cunoscute gi stigmati-

46

e,vte inrorctlci, permifinel acestor ciitorva ydri sci transfornte intreug) ortl in e in t ern u l i o n a l ti i ntr - o s i rnp l d m as c ar a el d" ln acest fel, dreptul international nu inceteazd, sd fie stimulat qi dezvoltat de o conqtiintd universald care acceptd din ce ?n ce mai pulin cinisniul - principalul fundament al vechii politici a raliunii de statr5s. Alte c6teva direc{ii de perspectivd, irr acest sens, sunt deja deschise qi irnplicd acordarea unei aten{ii sporite pentru dezvoltarea lor: disparilia definitivd a imunitdlilor, chiar a qefilor de stat, in cazul comiterii de cdtre aceqtia a unor crirne cu caracter intentational; crearea unei polilii internationale care sd-i urmdreascd qi sd-i aresteze pe cei puqi sub acuzare de cdtre Curte; enunfarea qi includereaclarda terorismului in r6ndul crimelor internationale s.a. in cele clin unnd, aparent paradoxal, cel rnai rnare succes al Curlii Penale Internationale ar consta in a nu mai avea pe cine judeca pentru crime grave. Aceasta nu este din pdcate o ipotezd realistd, dar clr toate acestea, este greu de trecut cu vederea cd in lumea de azi mecanismele de prevenire a conflictelorlse sunt aproape inexistente sau oricuru neperrnis de ineficace. In anul 1993, Federalia Interna{ionald pentru Protec}ia Dreptu-

qi de probitate claritate seeconomice exprimd deja, cel pujin ldrile qi politice puterile pein abuzeaz\. care le democratice, defin, contra judiciare prin multiplicarea acfiunilor indreptate contra celor care autoritdlilor guvernamentale care dau dovadd de opacitate in qi puterile politice pe abuzeaz\. de economice care le defin, Coman & Ponta 2010 gestionarea problemelor de interes nafional, dar qi interna{ional.contra guvernamentale care dau autoritdlilor de opacitate in 210 Se mai poate spera, de asemenea, cd dovadd dacd aceastd Curte Penald igestionarea problemelor qi de interes interna{ional. nafional, dar 211 Internalionald va obline toate mijloacele necesare pentru a funcfiona, mai poate spera, de asemenea, dacd aceastd Curte Penald i- va fiSe inldturatd vestita logici exprimaticd prin formula sugestiv ,doud pentru Internalionald va obline mijloacele toate necesare a funcfiona, greutdli, doud mdsurf'. In cazul in care va obline rezultate semniva fi inldturatd vestita logici exprimati sugestiv prin formula ,doud ficative, Curtea va mdri responsabilitatea cetSlenilor din intreaga greutdli, doud mdsurf'. In cazul in care va obline rezultate semnilurne fa15 de disfunclionalitdlile existente in ordinea publicd interficative, Curtea va mdri responsabilitatea cetSlenilor din intreaga gi stigmatinajionalS, disfunclionalitdli din ce in ce mai cunoscute lurne fa15 de disfunclionalitdlile existente in ordinea publicd interzate. Toate aceste deziderate implicd ideea cd statele vor fi de acord najionalS, disfunclionalitdli din ce in ce mai cunoscute gi stigmatisd joace acest joc in mod corect, dAnd normelor cuprinse in Statut un zate. Toate aceste deziderate implicd ideea cd statele vor ficare de acord inleles umanist qi modernl57, gi desemnind judecdtori sd-gi sd joace acest joc in mod corect, dAnd normelor cuprinse in Statut un exercite funclia cu spirit de independenld, competenld gi imparfiainleles umanist qi modernl57, gi desemnind judecdtori care sd-gi litate. Este de vdzut, in acest context, in ce fel va fi utilizat exercite funclia cu spirit de independenld, competenld gi imparfiacontroversatul articol 124 din Statut, cel care prevede dreptul unor litate. Este de vdzut, in acest context, in ce fel va fi utilizat state de a-qi formula anumite rezerve la momentul ratificirii Stacontroversatul articol 124 din Statut, cel care prevede dreptul unor tutului qi de a prelungi cu p6nd Ia 7 ani intrarea in vigoare a comstate de a-qi formula anumite rezerve la momentul ratificirii Stapetenlei Cu(ii Internalionale asupra propriilor cetSleni. tutului qi de a prelungi cu p6nd Ia 7 ani intrarea in vigoare a comIn timpul vizitei pe care a fdcut-o la sediul Tribunalului petenlei Cu(ii Internalionale asupra propriilor cetSleni. Internalional pentru Fosta Yugoslavie de laHaga, Secretarul General In timpul vizitei pe care a fdcut-o la sediul Tribunalului al ONU, Kofi Annan, afirma cd ,,impunitatea nu va fi ldsatd sd Internalional pentru Fosta Yugoslavie de laHaga, Secretarul General triumfe". Cu aceeaqi ocazie, pregedintele Tribunalului din acel al ONU, Kofi Annan, afirma cd ,,impunitatea nu va fi ldsatd sd moment - italianul Antonio Cassese - reamintea cd ,,neimplicarea de triumfe". Cu aceeaqi ocazie, pregedintele Tribunalului din acel Parleu q Il-ct cdtre unele state tn urmdrirea qi arestarea criminalilor internalionali moment - italianul Antonio Cassese - reamintea cd ,,neimplicarea de permifinel e,vte inrorctlci, acestor ciitorva ydri sci transfornte intreug) qi arestarea cdtre unele state tn urmdrirea internalionali criminalilor ts7 gtiut fiind cdt de interpretabile pot fi unele din prevederile acceptate tocmai ortl in e in t ern u l i o n a l ti i ntr - o s i rnp l d m as c ar a el d" . pentru a menaja toate susceptibilitilile. ts7 gtiut ln fel, qi acest dreptul international nu inceteazd, sd fie stimulat pot fi unele fiind cdt de interpretabile din prevederile acceptate tocmai dezvoltat de toate o conqtiintd universald care acceptd din ce ?n ce mai pentru a menaja susceptibilitilile. pulin cinisniul - principalul fundament al vechii politici a raliunii de statr5s. Alte c6teva direc{ii de perspectivd, irr acest sens, sunt deja deschise qi irnplicd acordarea unei aten{ii sporite pentru dezvoltarea lor: disparilia definitivd a imunitdlilor, chiar a qefilor de stat, in cazul comiterii de cdtre aceqtia a unor crirne cu caracter intentational; crearea unei polilii internationale care sd-i urmdreascd qi sd-i aresteze pe cei puqi sub acuzare de cdtre Curte; enunfarea qi includereaclarda terorismului in r6ndul crimelor internationale s.a. in cele clin unnd, aparent paradoxal, cel rnai rnare succes al Curlii Penale Internationale ar consta in a nu mai avea pe cine judeca pentru crime grave. Aceasta nu este din pdcate o ipotezd realistd, dar clr toate acestea, este greu de trecut cu vederea cd in lumea de azi mecanismele de prevenire a conflictelorlse sunt aproape inexistente sau oricuru neperrnis de ineficace. In anul 1993, Federalia Interna{ionald pentru Protec}ia Drepturilor Ornului publica un rapoft in care se anunta genocidul ce avea sd se petreacd un an mai tArziu in Rwanda. Numeroase alte voci au prevestit, cu ani inainte, politica de epurare etnicd din Bosnia-Herle-

333

2tl

caracter lor: disparilia definitivd a imunitdlilor, a qefilor de chiar cazul crearea unei polilii internationale qistat, care sd-i urmdreascd sd-i in aresteze comiterii de cdtre aceqtia a unor crirne cu intentational; caracter pe cei puqi sub acuzare de cdtre Curte; enunfarea qi includereaclarda Bourdon 2000 polilii crearea unei internationale qi sd-i aresteze care sd-i urmdreascd terorismului in r6ndul crimelor internationale s.a. pe cei puqi qi sub acuzare de cdtre Curte; enunfarea includereaclarda in cele clin unnd, aparent paradoxal, cel rnai rnare succes al terorismului inInternationale r6ndul crimelor internationale Curlii Penale ar consta in a nu s.a. mai avea pe cine judeca in paradoxal, cele clin unnd, rnare aparent cel o rnai succes dar al pentru crime grave. Aceasta nu este din pdcate ipotezd realistd, Penale Internationale ar consta in a nu mai avea pe cine judeca Curlii clr toate acestea, este greu de trecut cu vederea cd in lumea de azi pentru crime grave. Aceasta nu este din pdcate o ipotezd realistd, dar mecanismele de prevenire a conflictelorlse sunt aproape inexistente clr toate greu de trecut cu vederea cd in lumea de azi acestea, este sau oricuru neperrnis de ineficace. mecanismele de prevenire a conflictelorlse sunt aproape inexistente In anul 1993, Federalia Interna{ionald pentru Protec}ia Dreptusau oricuru neperrnis de ineficace. rilor Ornului publica un rapoft in care se anunta genocidul ce avea sd In anul 1993, Federalia Interna{ionald pentru Protec}ia Dreptuse petreacd un an mai tArziu in Rwanda. Numeroase alte voci au prerilor Ornului publica un rapoft in care se anunta genocidul ce avea sd vestit, cu ani inainte, politica de epurare etnicd din Bosnia-Herlese petreacd un an mai tArziu in Rwanda. Numeroase alte voci au pregovina. apoi din Kossovo, fdrd cd, mbsurile de prevenire necesare sd vestit, cu ani poate politica de epurare Bosnia-Herlefie luate. Se inainte, astfel vorbi in termeni etnicd literaridin de ,,cronica unor govina. apoi din Kossovo, fdrd cd, mbsurile de prevenire necesare sd crime internalionale anuntete", dar din pdcate evenimentele tragice, fie luate. Se poate astfel vorbi in termeni literari de ,,cronica unor au avut gi ar-r loc in continuare, IErd ca ceea ce numim comunitatea crime internalionale anuntete", dar din pdcate evenimentele tragice, interrrationala sa gdseascd cel mai adecvat rdspuns. au avut gi ar-r loc in continuare, IErd ca ceea ce numim comunitatea Este de dorit, ca anii care unneazd sI vadd nu numai o justifie interrrationala sa gdseascd cel mai adecvat rdspuns. penal6 iuternationalS efectivi, funclionald qi efioientd, dar gi o Este de dorit, ca anii care unneazd sI vadd nu numai o justifie societate politica internationald care va putea, indiferent de lard sau penal6 iuternationalS efectivi, funclionald qi efioientd, dar gi o de continent, sd f'acd ceea ce este necesar pentru a preintArnpina rdul societate politica internationald care va putea, indiferent de lard sau atunci cAnd acesta este previzibil si denuntat. de continent, sd f'acd ceea ce este necesar pentru a preintArnpina rdul atunci cAnd acesta este previzibil si denuntat.
rs8
l

l"aimosul ,.t'uison rl'etat" al lui Richelieu.

crinre.
crinre.

'5e rs8
'5e

l"aimosul ,.t'uison rl'etat" al lui Richelieu.

Carc creeazi apoi condiliile propice pentru oorniterea tuturor tipurilor de

Carc creeazi apoi condiliile propice pentru oorniterea tuturor tipurilor de

47

Parleu q Il-ct comiterii de cdtre aceqtia a unor crirne cu caracter intentational; crearea unei internationale qi sd-i intreug) care sd-iydri urmdreascd aresteze permifinel e,vte inrorctlci,polilii acestor ciitorva sci transfornte permifinel ydri e,vte inrorctlci, acestor ciitorva sci transfornte intreug) pe puqi cei qi Coman & Ponta 2010 sub de- o cdtre includereaclarda ortl in e in t ern u l iacuzare o n a l ti i ntr s i rnpCurte; l d m asenunfarea c ar a el d" ortl in e in t ern in o n a l ti i ntr - o s i rnp l d m as c ar a el d" l ir6ndul terorismului internationale crimelor 211 s.a. ln acest u fel, dreptul international nu inceteazd, sd fie stimulat qi ln fel, qi acest dreptul international nu inceteazd, sd fie stimulat in cele paradoxal, unnd, rnare aparent cel rnai succes al dezvoltat declin o conqtiintd universald care acceptd din ce ?n ce mai dezvoltat de o conqtiintd universald care ?n acceptd din ce ce mai judeca Penale Internationale Curlii ar consta in al a nu mai politici avea pea cine pulin cinisniul fundament vechii raliunii de - principalul pulin cinisniul politici fundament al vechii a raliunii de pentru grave. Aceasta nu pdcate - principalul este din o ipotezd realistd, dar statr5s. crime Alte c6teva direc{ii de perspectivd, irr acest sens, sunt deja statr5s. Alte c6teva direc{ii perspectivd, deunei irr acest sens, sunt clr toate greu de acestea, este lumea trecut cu vederea cd in dedeja azi qi irnplicd deschise acordarea pentru aten{ii sporite dezvoltarea qi deschise irnplicd acordarea pentru unei aten{ii sporite dezvoltarea prevenire mecanismele de a conflictelorlse aproape inexistente sunt lor: disparilia definitivd a imunitdlilor, chiar a qefilor de stat, in cazul lor: oricuru disparilia definitivd a imunitdlilor, chiar a qefilor de stat, in cazul sau neperrnis de ineficace. comiterii de cdtre aceqtia a unor crirne cu caracter intentational; comiterii de cdtre aceqtia a Interna{ionald unor crirne cu caracter In anul 1993, Federalia pentru Protec}ia Dreptucrearea unei polilii internationale qiintentational; care sd-i urmdreascd sd-i aresteze polilii crearea unei internationale qi care sd-i urmdreascd sd-i aresteze rilor publica Ornului genocidul unde rapoft in care se anunta qi includereaclarda ce avea sd pe cei puqi sub acuzare cdtre Curte; enunfarea pe petreacd cei puqi sub qi includereaclarda acuzare de cdtre Curte; enunfarea se un mai tArziu in Rwanda. Numeroase alte voci au preterorismului in an r6ndul internationale crimelor s.a. terorismului in r6ndul crimelor s.a. din Bosnia-Herlevestit, ani inainte, politica de epurare etnicd in cu paradoxal, cele clin unnd, aparentinternationale cel rnai rnare succes al in paradoxal, cele clin unnd, rnare aparent cel succes al govina. apoi Kossovo, prevenire din fdrd mbsurile cd, de sd judeca Penale Curlii Internationale ar consta in a nu mairnai avea pe necesare cine judeca Penale Curlii Internationale pe realistd, ar consta in a nu mai avea cine unor fie luate. Se poate astfel vorbi in termeni literari de ,,cronica pentru grave. crime Aceasta nu pdcate este din o ipotezd dar pentru grave. crime Aceasta nu pdcate este din o ipotezd realistd, crime internalionale anuntete", pdcate dar din evenimentele clr toate acestea, este greu de trecut cu vederea cd in lumea tragice, de dar azi clr avut toategi greu a acestea, este de trecut cu ceea vederea cd in lumea de azi au ar-r de loc prevenire in continuare, IErd ca ce numim comunitatea mecanismele conflictelorlse aproape inexistente sunt prevenire mecanismele de a conflictelorlse sunt aproape inexistente interrrationala sa gdseascd cel mai adecvat rdspuns. sau oricuru neperrnis de ineficace. sau oricuru neperrnis de ineficace. justifie Este de dorit, ca anii care unneazd sI vadd nuProtec}ia numai o DreptuIn anul 1993, Federalia Interna{ionald pentru In anul 1993, Federalia pentru Interna{ionald Protec}ia Dreptupenal6 qi gi sd iuternationalS efectivi, efioientd, ce dar o rilor Ornului publica un rapoft in funclionald care se anunta genocidul avea rilor publica Ornului genocidul un rapoft in care se anunta ce avea sd politica societate indiferent care va putea, de lard sau se petreacd un an internationald mai tArziu in Rwanda. Numeroase alte voci au prese petreacd un an maiceea pretArziu Rwanda. Numeroase alte voci au rdul de continent, sd f'acd pentru preintArnpina cein este a din vestit, cu ani inainte, politica denecesar epurare Bosnia-Herleetnicd previzibil vestit, cu ani inainte, politica de epurare Bosnia-Herleatunci cAnd etnicd din acesta este denuntat. si govina. apoi din Kossovo, fdrd cd, mbsurile de prevenire necesare sd govina. apoi Kossovo, fdrd cd, de prevenire necesare sd poate fie luate. Se din astfel vorbi in mbsurile termeni literari de ,,cronica unor poate fie luate. Se astfel vorbi in termeni literari de unor ,,cronica crime internalionale anuntete", dar din pdcate evenimentele tragice, crime rs8 internalionale anuntete", dar din pdcate evenimentele tragice, gi ar-r loc au avut in continuare, IErd ca ceea ce numim comunitatea l"aimosul rl'etat" al lui Richelieu. ,.t'uison gi ar-r au avut loc in continuare, IErd ca ceea ce numim comunitatea propice pentru creeazi apoi condiliile oorniterea tuturor tipurilor de interrrationala '5e Carc sa gdseascd cel mai adecvat rdspuns. crinre. interrrationala gdseascd sa cel mai adecvat rdspuns. Este de dorit, ca anii care unneazd sI vadd nu numai o justifie 211 Este de dorit, ca anii care unneazd sI vadd nu numai dar o justifie penal6 qi efioientd, gi o iuternationalS efectivi, funclionald penal6 qi gi iuternationalS efectivi, funclionald efioientd, dar o politica societate internationald care va putea, indiferent de lard sau politica societate putea, internationald va indiferent care de sau lardrdul de continent, sd f'acd ceea ce este necesar pentru a preintArnpina de continent, sd f'acd ceea necesar pentru a preintArnpina rdul ce estesi previzibil atunci cAnd acesta este denuntat. atunci cAnd acesta este previzibil si denuntat.
.

2tl 2tl

Bourdon 2000
333 334

334

rs8

rl'etat" al luipropice Richelieu. Carc creeazi pentru oorniterea apoi condiliile ,.t'uison '5e l"aimosul crinre.'5e Carc creeazi apoi condiliile propice pentru oorniterea
crinre.

rs8

l"aimosul ,.t'uison rl'etat" al lui Richelieu.

tuturor tipurilor de tuturor tipurilor de

48

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a pag 215 216

Bourdon 2000 pag 115

216 217

115 116

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a

Bourdon 2000

217

116

217 218

116 117

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a

Bourdon 2000

218 219

117 118

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a

Bourdon 2000

219

118 119

219 220

119

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 220

Bourdon 2000 119

220 221

120

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 221

Bourdon 2000 120 121

221 222

121

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 222

Bourdon 2000 121 122

222 223

123

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 223 224

Bourdon 2000 123 124

226

126

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 228 229

Bourdon 2000 128 129

229

130

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 229 230

Bourdon 2000 130 131

230

131

10

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 233

Bourdon 2000 307

234

307 308

234

308

11

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 234 235

Bourdon 2000 308 309

12

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 235 236

Bourdon 2000 309 310

236

311

13

Coman & Ponta 2010 Partea a III-a 237

Bourdon 2000 311

284

37

285

37

14