Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
54Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CURS Dezv Cognitiva la Prescolar Si Scolar

CURS Dezv Cognitiva la Prescolar Si Scolar

Ratings:

3.5

(2)
|Views: 2,625 |Likes:
Published by mirela mirea

More info:

Published by: mirela mirea on Jul 09, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2014

pdf

text

original

 
DEZVOLTAREA COGNITIVA LA VÎRSTA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂVârsta preşcolară - perioada preoperatorie (Piaget)După cum am văzut într-un curs anterior, Piaget consideră că la vârsta de doi ani copilulîncepe să folosească
 simboluri
, adică imagini, cuvinte sau acţiuni care vor să semnifice altceva. Deasemenea el poate manipula mintal aceste simboluri. Aceste două schimbări marchează începutul aceea ce Piaget numeşte
perioada preoperatorie
.Această schimbare poate fi observată destul de clar în jocul simbolic.Jocul la copiii miciActivitatea ludică a copiilor evoluează vizibil între 1-6 ani. Psihologii care au studiat acesteschimbări descriu mai multe tipuri de distincte de jocuri împărţite în stadii. Aceste stadii coexistăadesea, copii jucând simultan jocuri aparţinând unor stadii diferite. Cu toate acestea, jocul evoluează prin caracteristicile sale distinctive, în următoarea secvenţă.
Jocul senzorio-motor
. Spre vârsta de 12 luni, copilul îşi petrece cea mai mare parte atimpului explorând şi manipulând obiectele, folosind toate schemele senzorio-motorii de care dispune.Duce obiectele la gură, le agită, le aşează unele peste celelalte sau le deplasează. Astfel el ajunge săînţeleagă diferitele proprietăţi ale obiectelor şi ceea ce poate face cu ele.
Jocul constructiv
. Explorarea obiectelor este continuată şi mai târziu, mai ales în faţaobiectelor noi. Spre vârsta de doi ani, copilul începe să utilizeze obiecte pentru a construi sau realizaanumite obiecte. De exemplu, el se poate servi de cuburi pentru a construi un turn, pentru a rezolvaun puzzle, sau a fabrica obiecte din plastilină. Aceste jocuri constructive reprezintă circa 50% din jocurile copiilor între 3-6 ani.
Primul joc de simulare
. Jocurile de simulare încep aproape în acelaşi timp. Spre circa 2 ani,se pot observa primele manifestări ale acestei simulări, de exemplu atunci când copilul se preface cămănâncă folosindu-se de o linguriţă, sau se piaptănă cu un pieptene de jucărie. Jucăriile sunt încăfolosite conform utilizării iniţiale iar acţiunea este dirijată spre propria persoană. Între 15-21 de luni,apare îno transformare: destinatarul simulării devine o altă persoană sau o jucărie. Copilulutilizează în continuare obiectul în concordanţă cu destinaţia sa iniţială (ceaşcă, linguriţă) dar cea caresimulează acţiunea este (de exemplu) păpuşa. Copiii hrănesc păpuşa, o piaptănă şi o îmbracă.
Substituirea în simulare
. Spre vârsta de 2-3 ani, copilul de foloseşte de obiecte în altescopuri decât cele cărora acestea le sunt destinate. Ei pot de exemplu să coafeze părul păpuşii cu un biberon, prefăcându-se că acesta este un pieptene, să călărească o mătură sau să utilizeze cuburiledrept camioane. Jocul constructiv, în care jucăriile sunt folosite "corect" continuă să existe. Sprevârsta de 4-5 ani însă, 20% dintre activităţile ludice ale copiilor constau în jocuri de simulare din ce înce mai complexe.
Jocul social teatral.
În jocurile lor, copii de vârstă preşcolară pretind adesea că sunt altă persoană; încep să joace roluri. Se joacă de-a mama sau de-a tata, de-a şoferul şi călătorii, de-a
 
medicul şi bolnavul. Copii de 2-3 ani pot să se implice în astfel de jocuri atunci când acestea suntiniţiate de fraţii lor mai mari. De obicei însă, această formă de joc poate apărea abia spre vârsta de 3-4ani. Copiilor le place foarte mult acest tip de joacă ce necesită adesea un scenariu destul de complicat.Trebuie subliniat că ocupând, chiar şi temporar, rolul unei alte persoane, copilul devine mai sensibil la punctele de vedere şi senzaţiile altora, ceea ce îi permite să depăşească în mod progresiv viziunea saegocentrică asupra lumii.La copii de vârstă preşcolară, o mătură poate deveni căluţ, iar un cub devine un tren.Utilizarea acestor simboluri se produce în acelaşi timp cu apariţia cuvintelor. De altfel, atunci cândcopilul a reuşit să manipuleze mai bine simbolurile, se observă că şi memoria i s-a ameliorat şi că elcaută în mod mai sistematic obiectele pierdute sau ascunse.Pe lângă utilizarea simbolurilor, Piaget oferă o descriere oarecum negativă a gândirii copilului preşcolar: el ne spune mai ales ceea ce copilul nu poate să facă. Studii mai recente oferă o imagineceva mai pozitivă.
Conştientizarea punctului de vedere al celorlalţi: egocentrismul
. Observaţiile lui Piaget audus la concluzia că în perioada preoperatorie copii nu abordează lucrurile decât din punctul lor devedere, pornind de la propria lor gamă de referinţe, ceea ce Piaget numeşte
egocentrism
(Piaget,1954). Nu înseamnă că ei sunt egoişti: pur şi simplu, ei cred că toată lumea gândeşte ca ei.
Conservarea
: În mod similar, Piaget era convins că în această fază, copilul dobândeşte unanumit grad de înţelegere a identităţii obiectelor. Copilul senzorio-motor ajunge să înţeleagă faptul căobiectele continuă să existe chiar dacă el nu le mai vede. Totuşi, unele obiecte, deşi au suferit unelemodificări ale aspectului lor, rămân constante -
conservate
, în termenii lui Piaget - iar aceastăconservare îl descumpăneşte pe copilul de vârstă preşcolară. Există şase tipuri de conservare dupăPiaget. În fiecare caz, i se prezintă copilului două obiecte identice, apoi i se cere să confirmeidentitatea obiectelor în raport cu diverse caracteristici (greutate, lungime, număr etc.). Unul dintreobiecte este ulterior deplasat sau deformat, iar copilul este întrebat dacă obiectele sunt în continuareidentice. Copiii recunosc rareori acest tip de conservare înaintea vârstei de cinci ani; Piaget explicăaceastă situaţie prin faptul că ei sunt atât de absorbiţi de aparenţa schimbării încât nu se concentreazăasupra aspectului neschimbat.Tip Metodă de evaluare NumărDouă rânduri paralele de aceei lungime, coind aceli număr de monede saude nasturi. Apoi, se măreşte sau se micşorează distanţa între monede, sau seaşează monedele altfel. Copilul este întrebat dacă există în continuare acelaşinumăr de monede în ambele grupe.LungimeSe folosesc două creioane de lungime identică, aşezate exact unul lângă celalt.Se deplasează unul dintre creioane astfel încât vârful să depăşească margineaceluilalt. Copilul este întrebat dacă cele două creioane au tot aceeaşi lungime.LichidDouă vase identice, conţind aceei cantitate de a; se varlichidul dintr-unvas într-un pahar înalt şi strâmt iar cel din celălalt vas într-un pahar mic şi lat.Copilul este întrebat dacă în ambele pahare este aceeaşi cantitate de apă.SubstaăDouă bile de plastilină identice. Una este strivită şi i se dă forma unui cilindru.Copilul este întrebat dacă cele două forme conţin aceeaşi cantitate de plastilină.GreutateaDouă bile identice de plastilină. Ele sunt cântărite pe o balaă pentru a arăta căau aceeaşi greutate. Apoi una este deformată iar copilul este întrebat dacă ambeleau aceeaşi greutate.
 
VolumulSe utilizează două bile de plastilină identice. Ele sunt scufundate în două vaseidentice conţinând aceeaşi cantitate de apă pentru a arăta copilului că ele ocupăacelaşi spaţiu. Apoi, una dintre bile este deformată iar copilul este întrebat dacăcele două bile ocupă în continuare acelaşi spaţiu.
Clasificarea
. Piaget a fost de asemenea preocupat de aptitudinea copilului de a clasificaobiectele - de a le grupa în ansambluri sau categorii pe baza unor proprietăţi abstracte sau concrete,cum ar fi culoarea, forma sau doar etichetele lingvistice. Piaget a distribuit unor copiii miciansambluri de obiecte sau de imagini de persoane, de animale, cerându-le să le grupeze după cum"merg" sau nu împreună. Copiii între 2-3 ani, în faţa unui astfel de ansamblu, aliniază de obiceiformele sau desenele pe un rând, fără vreo legătură aparentă, ceea ce Piaget numeşte
colecţie figurală 
. La 4 ani, copii încep să trieze şi să grupeze într-o manieră mai sistematică obiectele, folosindmai întâi o proprietate comună cum ar fi forma, apoi două în acelaşi timp, cum ar fi dimensiunea şiforma.În ciuda acestei evoluţii, copilul mai are încă un drum lung de străbătut. Copilul din perioada preoperatorie nu înţelege întotdeauna principiul
incluziunii claselor
, adică faptul că unele clase leînglobează pe altele.: câinii fac parte din categoria animalelor, trandafirii din cea a florilor etc.
Logica în perioada preoperatorie
. La copilul de vârstă preşcolară, logica pare uneori"ilogică". De exemplu, o fetiţă care nu şi-a făcut siesta, a refuzat să ia cina pentru că, după ea, nuvenise încă după amiaza. Ea asociase corect după amiaza şi siesta dar a introdus o legătură cauzalădirectă inexistentă. Această formă de logică infantilă este numită
logică transductivă.
 NOI PERSPECTIVE ASUPRA PERIOADEI PREOPERATORIICercetări recente efectuate privind gândirea copiilor între doi şi şase ani subliniază că Piaget asubestimat oarecum copilul de această vârstă. S-ar părea că el are mai multe capacităţi colective decâtar sugera-o observaţiile lui Piaget.
Conştientizarea punctului de vedere al altora: (egocentrismul)
. Cercetările realizate privind această problemă arată, de exemplu, că la 2-3 ani, copii sunt deja capabili să înţeleagă faptulcă celelalte persoane văd sau trăiesc lucrurile în mod diferit. Astfel, ei îşi adaptează discursul sau jocurile în funcţie de tovarăşii de joacă. Se joacă diferit după cum se află în prezenţa unor persoanemai mici sau mai mari decât el, şi îşi modifică modul de vorbire atunci când se adreseaunui copilmai mic sau unui copil handicapat.Totuşi, această comprehensiune nu este prea clară la această vârstă. John Flavell sugereazăexistenţa a două niveluri de abilităţi în planul conştientizării punctului de vedere al celorlalţi. Maiîntâi, copilul ştie că celelalte persoane văd şi experimentează lucrurile în mod diferit. În al doilea rând,copilul dezvoltă un ansamblu complet de reguli complexe care să-i permită să înţeleagă exact ceea cecealaltă persoană vede sau simte. Copiii de 2-3 ani au o cunoaştere de nivelul întâi dar nu şi de nivelulal doilea. Se constată că ei dobândesc o cunoaştere de nivelul al doilea spre 4-5 ani.John Flavell a arătat că, înainte de 4 ani, copii confundă aparenţa cu realitatea. De exemplu,dacă li se arată un burete vopsit astfel încât să semene cu o piatră, ei vor spune că obiectul seamănăfie cu un burete şi deci este un burete, fie cu o piatră şi deci este o piatră. Copii de 4-5 ani însă,reuşesc să facă diferenţa între cele două; ei îşi dau seama că buretele seamănă cu o piatră dar estevorba despre un burete (Flavell, 1986). Astfel, copilul mai în vârstă înţelege că un acelaşi obiect poatefi reprezentat în maniere diferite, în funcţie de punctul de vedere al persoanei care îl priveşte.Folosind acelaşi tip de material, cercetătorii şi-au pus întrebarea dacă un copil poate înţelegenoţiunea de
impresie falsă 
. După ce l-au pus să atingă buretele-piatră şi i-au pus întrebările de rigoare

Activity (54)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Florentina Tanu liked this
Florentina Tanu liked this
Trifan Anisoara liked this
Leo Yubita liked this
Haman Florentina liked this
Haman Florentina liked this
Anamaria Urzica liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->