Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Succesul şi insuccesulşcolar.
 
Una din temele importante ale psihologiei sociale, cu impact deosebit înmediul şcolar, o constituie studiul gîndirii sociale sau al atribuirii cauzale.Teoriile din acest domeniu descriu felul în care omul construieşte explicaţia cu privire la experienţele sale. Indivizii caută să înţeleagă lumea şi să-i desluşeascădeterminismele, căci numai astfel ăşă pot duce la bun sfîrşit acţiunile. În cazul încare nu reuşesc să obţină explicaţii mulţumitoare cu privire la evenimentelemediului ce-i înconjoară, ei trăiesc o stare de discomfort psihic.Oamenii îşi făuresc explicaţii atît pentru fenomenele lumii fizice ( deexemplu, pentru un trăsnet sau pentru erupţia unui vulcan), cît şi pentrucompăortamentele umane ( pentru manifestări de furie, mărinimie sau pentrueşec) . În general, astfel de explicaţii au o natură cauzală, în sensul că eleatribuie efectului observat o cauză.Fritz Heider , iniţiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atenţiecercetătorilor asupra importanţei inferenţelor pe care le face simţul comun cu privire la evenimentele din mediu. El aşezat nevoia de înţelegere, de ordine, decoerenţă logică între motivele umane fundamentale. În concepţia lui, cauzele pecare le atribuim comportamentelor celorlalţi sunt de două feluri:-factori interni (de pildă, motivaţia persoanei);-factori externi (situaţia, presiunea socială).De asemenea, el a arătat că individul nu face numai hetero-atribuiri, căutînd săexplice conduitele celorlalţi , dar şi auto-atribuiri, în încercarea de ase înţelege pe sine.Jones şi Davis au rafinat modelul lui Heider, insistînd asupraatribuirilor interne. Teoria propusă de ei, a inferenţelor corespondente, descriemaniera în care individual inferează o dispoziţie (o trăsătură) a actorului(persoana care desfăşoară comportamentul şi asupra căreia se face atribuirea ) pe baza comportamentului observat. Elementul central al unui astfel de demers estereperarea intenţiei actorului, iar pentru a stabili existenţa intenţiei, observatorultrebuie să ştie daă actorul este sau nu conştient cu privire la efectele acţiuniisale, şi dacă este capabil de a produce aceste efecte. În cazul în care unul dincele două elemente ale intenţiei lipseşte, atribuirea internă este compăromisă.Indivizii sunt intertesaţi să fecă atribuiri interne (deci să pună în corespondenţăcomportamente şi dipoziţii), întrucît cauzele din interiorul persoanei sunt stabileşi fac conduita predictibilă.În cadrul teoriei atribuirii,un cîmp de cercetări deosebit de interesants-a dovedit a fi cel al atribuirii succesilui şi eşecului. Bernard Weiner, psihologulsocial care a stuniat acest gen de activitate cognitivă, a stability că, în general,cauzele pe care le invocă indivizii în încercarea de a explica reuşita sau eşecul proprii sau ale altora pot fi ordonate după două dimensini:
intern (personal)- extern (situaţional;
stabil-instabil.
2
 
Astfel, Weiner obţine patru tipuri de cause psibile:
•
internă şi stabilă (capacitatea);
•
internă şi instabilă (efortul);
•
externă şi stabilă (dificultatea sarcinei);
•
externă şi instabilă (şansa).Un elev poate să explice nota proastă pe care tocmai a primit-o punînd-o peseama uneia din aceste cause. Trebuie să observăm că performanţele sale şcolareviitoare, precum şi comfortul său psihic depind de atribuirea pe care o face. Esteevident că el se va simţi împăcat cu sine şi stima de sine îi va fi menajată dacăva invoca o cauză externă şi stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facămereu atribuiri interne pentru nereuşitele sale din clasă va avea o stimă de sineslabă şi, în egală măsură, aşteptări slabe cu privire la posibilităţile sale de aobţine note foarte bune.Atribuirile stabile ale reuşitei sau eşecului pot marca o dimensiune foarteimportantă a personalităţii, sentimental propriei eficienţe (
 self-efficacy
). Acesta,definit ca aprecierea unei personae asupra propriilor capacităţi de aorganiza şiduce la împlinire acţiuni necesare pentru atingerea unei performanţe, trebuiedeosebit de stima de sine, care se constituie ca o acreciere globală a valorii propriei personalităţi.
Self-efficacy
este un factor cardinal al succesului şcolar.Elevii care obţin scoruri mari la scalele ce măsoară această caracteristică aurezultate şcolare mai bune. Totuşi, trebuie spăus că există, de exemplu, copiicare au un sentiment al propriei eficienţe foarte dezvoltat în ceea ce priveştedomeniul literaturii, şi au mult mai puţină încredere în forţele lor cîn e vorba dea înfrunta o problemă de matematică.Sentimentul propriei eficienţe poate fi amplificat prin atribuiri interne alesucceselor şi prin auto-persuasiune, dar foarte importante rămîn obţinereasucceselor reale şi feed-back-ul profesorilor.Cunoaşterea condiţiilor determinative ale succesului în activitatea deînvăţare sau nereuşitei şcolare orientează activitatea profesorului, care poateadopta măsuri pentru sporirea capacităţii intelectuale şi morale a elevului sau pentru lichidarea şi mai ales prevenirea piedicilor şcolare.Astăzi este pe deplin dovedit că nivelul de dezvoltare a diferitelor funcţii poate fi ameliorat într-o oarecare măsură prin activităţi organizate corect, maiales la copiii cu o întârziere temporală în ritmul dezvoltării mintale, la cei lipsiţide influenţele educative adecvate în cadrul familiei sau la cei cu o eficienţămintală scăzută ca efect al unor traume sau carenţe afective. (M. Roşca)În matricea complexă a reuşitei şcolare ponderea factorilor intelectualăeste destul de însemnată, cca 50% din varianta rezultatelor şcolare fiind pusă peseama inteligenţei. Restul de 50% este pusă pe seama factorilor nonintelectualide personalitate, precum şi condiţiilor de organizare a activităţii şcolare,metodelor de predare.Deficienţele în percepţiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina pregătirea incomplectă a copilului pentru învăţarea citirii.
3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.

    • More From This User

    2 p.
    drepturi_si_oblig tinerilor p piata muncii
    mirela mirea
    2155 Reads
    12 p.
    VARIABILELE AFECTIVE ŞI MOTIVATIONALE ALE INVATARII
    mirela mirea
    8846 Reads
    19 p.
    Planificarea Carierei
    mirela mirea
    4181 Reads
    131 p.
    Managementul Clasei de Elevi
    mirela mirea
    58371 Reads
    35 p.
    Momente Cruciale in Aparitia Si Dezvoltarea Psihologiei
    mirela mirea
    3515 Reads
    35 p.
    Momente Cruciale in Aparitia Si Dezvoltarea Psihologiei
    mirela mirea
    1232 Reads
    67 p.
    ipostazele psihicului
    mirela mirea
    6282 Reads
    110 p.
    Consiliere Psihopedagogica Si OSP-I
    mirela mirea
    1979 Reads
    69 p.
    Consiliere Psihopedagogica Si OSP-II
    mirela mirea
    1850 Reads
    7 p.
    Esecul Si Abandonul Scolar
    mirela mirea
    11809 Reads
    8 p.
    Abordarile Consilierii
    mirela mirea
    4781 Reads
    84 p.
    Psihologia Copilului-Mihaela Gainsteanu
    mirela mirea
    841 Reads
    91 p.
    Consilierea Carierei Curs
    mirela mirea
    12998 Reads
    68 p.
    consiliere si orientare-ghid(Jigau&alti autori)
    mirela mirea
    16943 Reads
    109 p.
    Tic-tehn.informatice si de comunicare in consilierea carierei
    mirela mirea
    8397 Reads
    20 p.
    th invatarii
    mirela mirea
    783 Reads
    3 p.
    stiluri parentale
    mirela mirea
    5121 Reads
    84 p.
    Psihologia Varstelor
    mirela mirea
    3654 Reads
    19 p.
    Planificarea Carierei
    mirela mirea
    14050 Reads
    97 p.
    Introducere in Consiliere
    mirela mirea
    17215 Reads
    113 p.
    Introducere in Psihologia Familiei Si Psihosexologie
    mirela mirea
    3680 Reads
    34 p.
    Fundamentele Psihologiei sinteza curs (M.Golu)
    mirela mirea
    3237 Reads
    7 p.
    fisa psihopedagogica-exemplu
    mirela mirea
    47623 Reads
    14 p.
    DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TINERILOR PE PIAŢA MUNCII
    mirela mirea
    2052 Reads
    Notes
    Load more