4.

MOTILITATEA

1. COMPLEMENT SIMPLU

1. Patologia motlliatil se manifesta In majorilatea cazurilor laA. Copii de varsta frageda. B. Adolescenll. C. Adulti. D. Oamenii Tn varsla. E. Invalizi. 2. lndica|i aria Brodmann. unde sunt situate celulele aiganlo-piramidale Betz:

C. 3. D. 4. E. 5. 3. Numanil celulelor Betz este de: A. 25000. B. 50000. C. 100000. D. 300000. E. 1 000 000. 4. In componenta fasciculului piramidal sunt aproximativ A. 25 000 de fibre. B. 50 000 de fibre. C. 100 000 de fibre. D. 300 000 de fibre. E. 1000 000 de fibre. 5. De ce reprezenlanta unor segmente corporate pe cortexul cerebral ocupa o suprafata mai mare decat a altora? A. Deoarece determina distribuirea lopografica a leriloriilor nervilor periferici B. Pentru a asigura fenomenul de ortostatiune. C. Fiindca au o functie mai importanta, fina. D. Deoarece principiul de organizare a sistemului motor este analogic celui de sensibilitate comuna a aparatului segmentar E. Pentru a realiza func(ia motilitatii In mod ierarnic. 6. Indicati fasciculul care ocupa 2/3 anterioare ale bratului posterior al capsufei interne: A. Riramidal. B. Cortico-nuclear. C. Grafolel. D. Fronto-ponto-cerebelos. E. AI senslbilitatii comune. ^@@

@ @ "t>ul-'i ';'^i-"l^i 'V .ijeiidpiq m|nxa[jaj inaje apiqouj, as je|npauj lueuBas aje3 u| @^\, @aiiqisod alueosiuj aieoi 'puej ad puej 'ainDaxa es aundojd as i in|nABU]og @3 @injoieuiLuexe aundo as ajeo B| 'ueasiuj aae^ |nAeu]og @Q @idejp iqBun un qns 01x31^ ui nqaunuaB pueuii 'mi -nied m|nue|d ejdnseap a^eoua^u! S|0jqujaiu eaipu |esjop iiqnaap ui |nAeu|og @3

-sizaj eundo nu gs !e6nj aisa ajea 'min/\eu|oq mindjoo 9|e ajeinolue a|8iuauj -6as aieoi uip el'uaAjns elueasiuj eieoi @PUBJ ad pu?j @eiiojexa injoieuiujex3 @g @Aiiaadsaj miniHasnuj ei]3ej]uoo ejede mosnm inun minuopua] eaj!AO| e"| @v nuizzeBuii/ij laqojd e epajos eajauasap ilaBaiv 'It. @apun @apun @pu @apun @apun

-ajde as GIBLUJOU B}JO^ ap 8jeiun|OA a|ue3siLU 'apund pulo ap ininuja^sis injpes u| 'o\. @lajiejn |B ujaiui minjapui^s Bibe^uoo ezea[nujiis '3, @endnd eie|ia @ @niaid jo|uoidaaaj e^dnse aumpeejiuoo o eii3jax3 @o @aiisBJiuoo ap eipun^ 3saui|d3puj is lieuis jo|iq3snuj a|ajqy ezea/uau| @g @a|BJiua3 a|unpnjis ajds njajnp E ejBouaiin eajailujsueji njiusd so/jau minujaisis ,,ETjeod piqasao" "V :e^|e jo|iuojn9uoiouj laiioun^ e epsjoo esjsuossp liaBaiv '6

@lesianjoul lepmjejid "3 @losjip lepmjejid "a @jeapnu-osluoo @qaepjng is 1109 @g @oiineiei-ouids 'V joua]ue je|npaiu inuopjoa uud aaaji ajeo |n|n3iosBj lieaipui '9 "lueuids laAnpeuj |e \ewe\ m|nuopjoo '3 @njguids GAnpeuj iS ueipiqej |nq|nq ajiuiQ 'Q @lejqajaa m|n|n3unpad '0 @aujaiui isinsdeo mimqaunuSQ @g @eleipej laueojo^ @v :|nieAiu B| ezeasianjaul as |ep!OiEJid mininaisse^ a|ajqij uip eins e| isazido 'i.

13. Care din figuri reprezinta evocarea reflexului tricipilai?

A ('

Y /!/ @J

B ^/p,

14. Alegeti descrierea corecta a reflexului Babinski: A. Extensia halucelui pfin apticarea unei presiuni pe creasta tibiei. de sus m jos. B. Extensia halucelui la presiunea exercitata pe muschiul sural. C. Flexie plantara rapida a degetelor la percutia plantara a lor. D. 0 excilatie dureroasa in porliunea distala a unui membru inferior, ce duce la o miscare de tripla flexie. E. Excitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui. celelafle degete flexandu-se si rasfirandu-se (semnul evantaiului). 15. Paraiiziile alterne se instaleaza prin leziuni de: A. 'Cortex motor. B. Corona radiata. C. Capsula interna. D. Truncni cerebral. E. Maduva spinala.

@ni /^[lf^\ / ^^^^ j [M^UJ^ 1-1@" || | | |A" ,,il| | "^11 B ^ || H /^k|| ^ .-ri'^Vriri~^S "^y^-rf^ \ \ @ :ap aiiEJiuaauoo ajeuj ,gm gg^ uiluo3 !|ezeq napnu [EJluao SOA -jau ujaisis inBejiuj, uip go iipaAOp e-s @ZZ @ieuids-oiuaujBai-ojqn.1 inimojiQ '3 @leuids-oluaujBai-ooiiJOO-ouj -elBi-opiied-oiEipnea-ojBiu inimono @a @IBjBiu-ouis-ojBiu inimsjio @3 @|eo!iJoo-ouis-ooiyo3 inimsjio @3 @(luoieipaujojnau) Enunpojne^ @v :aje sieplujejidejixa eipun^ njluad

eiuevoduj! ajeui o go leieisuoa e-s @i.e @[EUlds-ojqnu @3 @ieuids-o|n3iiaa @a -lepnuejid @3 -IBuids-OAiio @g

^^,^,*IP@I&Y,

// /-^ip--'^!l| \ Wr^ ''@^/^vJ A-

'w[ ^5\^ \^y

^^^-^^^^1^^
Y^^^@^Ay^^1

-Ai^io @v

:lnl:)eJl 1ewpw

eiejnie|E eiiiauas U!P tueqajiuj inuujas @OZ "gjeqinq EAIIO @3 @uE|nqiisaA iiapnN '0 @ejBau la^ueisqns e fieinoiiej eepecl '0 @ajBau ialue)sqns B eiesjop saved 'g @nsoJ|nepnN @v :ieuis indjoo njlued eunuEdop ap jozlujn^ (niediouud ileoipui -61. @ejeqinq BAII @gjBeau elueisqng @<i

^^^-^^^^-

@|Biid!330|nqo|U!p6HS9l91!"V '8 -lejodujai |nqoi uip ^ Buy @V :3U!inqouiiue-eujB6 ppe ep ajeuj a)E]!)ueo o auiiuoo &ieo iBpjUjejidBJixa in|nuj9)sis injpeo uip inapnu iieo!pu| -gi.

@nsoj |n8|3n(s| '3 @joualUB |ejiu8A inaianN @a @(inpi[Bd) p!ied |nqoio @3 @inuaiiifind @leiaued |nqo| uip z is s 'E 'Z @\. a|K)iuo3 aiiuy @V :uaq;BB luaujBid un BLUSB|doicud ui ulluoo BieJBa a|a|n|a3 'lepmjejidejixa |n|nujaisis injpeo U!P ejnpnjis lieoipui @i\, @'Q-'O SAiieieBaA a|ejaiE[ joiaujeoo -3 @leplujejid minpeji eiuauodujo3 uip Biejoesoqujoi-ooiyoo joiajqid @a @3iua.4 m|nAjaN "0 @snuosaaoe is leuids JOIIAJBN @a '^D-^O leaiAjaa |8Aiu ei lueuids iaAnpgiflj @v :eajepaiE ap leuoilipuoo aisa jaujon-pjeujag pnelo inujojpuis '91,

B. Dopamina. C. Acetilcolina. D. Acid gama-aminobutiric. E. Dopamina, acetilcolina si acid gama-aminobutiric. 23. Dopamina: A. Trece bariera hematoencefalica. B. Nu trece bariera hematoencefalica. C. Produce o hiposensibilitate a receptorului dopaimaminergic. D. Poate fi utilizata m tratamentui sclerozei multiple. E. Reduce starea de tensiune musculara permanenta. 24. Cel mai vechi sistem. sub aspect filogenetic, ce asigura motricitatea la animalele care nu dispun de un sistem motor piramidal, esle: A. Sistemul motor extra piramidal. B. Cerebelul. C. Maduva spinarii. D. Sistemul nervos periferic. E. Sistemul muscular. 25. Se numeste recurbafie: A. Ridicarea umamlui la bolnavul cu coree. B. Aruncarea bratului inainte la bolnavul cu coree reumatica. C. indepartarea bratelor la bolnavul cu paraplegic inferioara Strumpell. D. Executarea cu membrele superioare si inferioare a celor mai variate miscari. E. Hiperextensia In articulatiile membrelor. 26. Hemibalismul se datoreaza: A. Leziunilorcorpului Lewys. B. Ischemiei nudeului rosu. C. Inflamatiei cerebrale cu implicarea substantei negre. D. Contuziei de trunchi cerebral cu lezarea puntii Varolio. E. Tulburarii integritatii talamusului optic. 27. Alegeti descrierea corecta a miocloniilor: A. Contractii musculare bruste, involuntare, ce se localizeaza m unul si acelasi grupdemuschi. B. Miscari involuntare lente, continue, vermiculare, ondulante, ce predomina in segmentele distale ale membrelor. C. Miscari bruste, involuntare. dezordonate, bizare, necorespunzatoare unui scop. D. Rotatie cu caracter tonic sau clonic a gatului. E. Boala familiala, Tn care aparitia hiperkinezelor este precedala de crize epileptice. Boala evolueaza spre o rigiditate generalizata si o dementa progresiva. 28. Cerebelul este situat in: A. "Fosa craniana posterioara. B. Fosa craniana medie. C. Fosa craniana anterioara. D. Gaura mare occipitala. E. Fosa Meckele. ^

rtf^^^'tfa,.

@m|n|aqaja3 eidoioieujos '3

(^JVSv ^ @ ^^^^"^ -sqa-'ss lumxauoo alueijoduji ieuj a|33 @Q jHBap^g^' vBffit'^tiHfr1 @aseo|3qaj93-o3njo3 ailumxeuoQ @3

(@@p!@^ ^8m ^lil'Jay H/lO, @ininisqajas minxauoo e^luopanqjeoi^ @g ^^^^^Sr'T^^^^-^ ~-^siSf_) V5^SEP-^ @ininisqajaa napnN @V :Eiuizajdaj elejnieje EUJSLIOS @gg

"njBuids iBAnpeiu a|e ajeoiJOlue 9|aujeo3 uip IUOIOLU a|a|n|ao -3 @ue|nq!iss.\ M3pnN @G @qinq uip Bieinoiiaj eiueisqns @3 @njoioujoinoo jo|iAjeu naianisj @g @ejeouaisod eieuipnii6uo| eia|apueg @v -ui eulujjai as ajeinqiisaA-oieqajaa 3|0jqid @fe @so|aqaja3-oiuod-ojoduj3i-oiidf030 |npeji '3 @lesjop so|aq3jao-ou!ds inpeji @a @ajE]nq!iseA-o|3qajao sisjqij @3 @|E3!uoo-ouje|ei-ojqnj iniinoji^ @g @(Ijajoj e9.iespn.i3u) ]euids-ojqnj mininoiose^ eajBsionjoulay @v :uud ezeaziieaj as lueuids eAnpeiu n3 ininiaqajao ejnie6a-i @ge

@ueipiqej inqing '3 @oi|ojeA eaiund @ @leiaauazai -a|Bjqajao lapeoos |E |eiuo^ inqo-] @g @oildo |n|n3jaqnj, @v :ajds jouadns so|aqajao m|n|n3unpad e3|e3 ad asaujod !n|n;sqaj83 ie uBiisef \i snsoqofi @ujjoji[oquja 'leluip napnu uip alusjap a|ajqij @^E @ia|nso3 uj ajeuj e|n|ao '3 @efu^jnd einiao @a @eje|nuej6 eaiuj e|n]30 '3 @Bje|nuej6 ajeui ein[ao -g @is|nso3 uj ein|30 @v :3)sa laqajao u] einjaa elueuoduji IBLU eaa 'siBoioizy ajapaA ep ]ound UIQ "1.E

@efeipej eucuoo "a @suqa/33 aej.M joqjy '3 @JOUILU snuuasuB sa^ @g @jofeiu snuussuB sQci "V :no aunipas ad euELuease as ao nioj u; ajeu -ndsip o eluizajdaj iS ini e E|EJiuao Eaumjjod ednso m|n|aqeje3 e eq|E eiueisqns @OE

-iqsunuaB U!Jd aiiun jouaisod lejq is jouaiue iejg -g

:sp padse aje |n|aqaja3 'sidossojaeiAi @g^

36. Cercetarile experimentale au aratat ca extirparea portiunii antenoare a vermisului cerebelului provoaca: A. Caderea corpului rnainte. B. Caderea corpului inapoi. C. Miscarea inapoi a capului. D. Extinderea anterioara a membrelor. E. Ftexiunea membrelor. 37. Musculatura sinergista este reprezentata de muschii: A. Care executa miscarea. B. Care opresc la timp actui motor. C. Care participa secundar la miscarile voluntare. D. Netezi ai tractului gastrointestinal. E. Care sincronizeaza actu) motor voluntar. 38. Indicati rolui fiziological cerebelutui: A. Sustine functia corticala. B. Genereaza miscarile de sinergie. C. Modifica tonusul muscular in stalica si mers. D. Coordoneaza diferite grupe muscuiare in vederea realizarii unui act motor. E. Efectueaza actui de memorizare. 39. Rolul de a menline muschii inlr-o anumita stare de lonus, necesara pentru execularea unei miscari. ii apartine: A. Substantei reticulate. B. Celulelor y. afiate in coamele anterioare ale maduvei spinarii. C. Celulelor mici din coamele medulare anterioare. D. Nucleului rosu. E. Nucleului lenticular. 40. Lezarea emisferei cerebeloase provoaca: A. Caderea spre partea bolnava. B. Caderea spre partea opusa leziunii. C. Caderea inainte. D. Caderea inapoi. E. Oscilatia trunchiului corpului (titubatia). 41. Alegeti descrierea corecta a probel Holmes-Stewart: A. Bolnavul sta in picioare cu calcaiele si varfurile degetelor strans lipite. B. Rugam bolnavul sa flexeze antebratui pe brat, opunem rezistenta la aceasta flexie si brusc dam drumul. C. La bolnavul asezat pe un plan inalt cu gambele alamate in jos se examineaza reflexul rotulian. D. Pacientului culcat pe spate i se propune sa se ridice in picioare fara ajutorul mainilor. E. Pacienlul sta Tn picioare si se apleaca maximal pe spate. 42. Mersul .de rata" se observa in: A. Paralizia nervului sciatic popliteu extern, determinata deseori de hernie discala I-, cu compresiunea radacinii Ly B. Miopatia cu atrofii musculare. @N^(

@sjenpaja '3 @a|ejoujni @a @eaiieujnejj. @3 @BiejaosiA @g @njoiElueyuj @v :i|oq a|aJBO)eujjn w 8Luo)dims ^luizajd nleii|!louj 8|ue|6ajaQ @\,

mdinnwiN3W3idwo3-n

6(EOOZ 'euwpeyj oyej6!|Od-|Euoi!p3 iruluaQ 'neuisiuo) ..alBnjiqoojnau is aiBo|Oin -BN" |n|enueuj ui piAauaeuel @g ep esussap iuns minsjeuj e ajeiDejap ap undii 8ieo -/t@aiiseds soieqajso insja^ -3 @siiaqei |nsje|rt @e|eiuo4 EIXBW @3 '|Ejaie|iq oiiseds |nsja^ @g '|ejeie|iun oiiseds |nsja^ @v ^jau6euj ep' usiuousf eajiiunuap gijeod aluip ueujoua^ SJBO -9^ @(amn e|eoq) einue^ui g|ejqaja3 elziiejed @3 @gl!i -qoiajpauj e|eog @o @eseoieqaj93-oiuod-oA!|0 eitojiv "g @sseo|aq3j83 a|uoujni v :ui eAjasqo as @uo aiinuj IBUJ a|ao ap '.aaapeo^ ur aiiseds [nsja^ -91. @soiaqajao @j8|n -ana -0!iedo @Oluaise ;insjauj ui BiEAjasqo a|ueise^ueuj uip sijed aaei ^eais ur |nsjaiA| @vy -pg|d ui ezojeps '3 @ei!ie @gAisajBojd ejeinasnuj EI^OJISIO @3 @eluaisei @eaiiaqelp eiiedojnaujiod @V :aje|n3snujojnau nunipuof B soiideu -isisod lauejqujam in|aAiu e| |nfeooiq oo| aje elajgo Biua6oied ui eipeieui lieoipui @c^ @so|aqaj8308|ed |nujojpui9 '3 @ejequjoi asip ap ainujaH @a @ejjeg-UtEnmQ eiejiA elUAauiiod @O

2. Patologia motilitatii se poate manifesta deseori prin: A. Pareze sau plegii. B. Hiperkinezii. C. Convulsii. D. Dereglari de coordonare a miscarilor. E. Hemihipoalgezie. 3. Este important ca fiecare medic sa depisteze la limp simptomele palologiei motilltitii, pentru ca sa: A. Stabileasca diagnosticul bolii. B. Aplice un tratament adecvat. C. Evite complicatiile ulterioare. D. Promoveze un mod sanatos de via^a. E. Previna aparitia multor boli, in prezent incurabile. 4. Indicati sistemele datorita carora se realizeaza motilitatea la om; A. Sistemul piramidal. B, Sistemul de perceplie si de transmitere a durerii. C. Genomul uman. D. Sistemul extra piramidal. E. Motoneuronii periferici situati in coamele anterioare ale maduvei spinarii. 5. Aftalizatorul motor cortical include: A@ NucleuI central. . B, Celulele ce indeplinesc aceeasi functie. situate in alte campuri ale cortexului. G. Talamusul. -'@v. Puntea Varolio. f, Piramidele. 6. J^HXnatotopia molorie are urmatoarele particularitati: yfc Este aproape identica cu somatotopia senzitiva. .@.tk Regiunea membrului inferior ocupa partea superioara a cortexului. -,^^Coborand mai jos, pe circumvolutiunea precentrala sunt reprezenlate partile ;,^:i ce corespund inervatiel molorii a membrului superior, capului, trunchiului. ^Dendritefe pornesc spre penferie pentru a realiza conexiunea cu receptorii X^ipirali ai tendoanelor. -' ^ ^Axonii formeaza IractuI talamo-cortical. 7.^^oamele anterioare ale maduvei spinarii sunt situate mai multe tipuri de celule:

fsomatomotorii. alfa. intercalate (Renshaw). arcului reflex intervine: ul inhibitor. aferenta senzitiva. ul facilitator. eferenta motorie. ron motor situat in coamele anterioare medulare.

@loojeqci 'v :ue]nqiissA napnu lieoipui @91. @ujnjqnjoeu is ujnjqnjoaied :iuojnau ap lumijod z uip imie3|B 3)S3 3 @ej6eeu aile-iopo o aje e|esjop euoz @a @eaiieisoj ejeoins ap 3^3 @o @e|eAO eiiijo^ BJV 'g @?3!|e^a3uaz3uj-o|e^a3u3ip Bj3!]uoj^ e| leniis 3^3 @^ :nsoj inapnu ei ejeolua^aj aisajoo ainiBujjye liepaias '91. '(vgVO) ouiinqouiLue-A [nplay -3 "(E|) Bui|nsu| @a @(q3V) euliooinasv @3 @(VN) eulieusjpejON @g '(Hi-S) euluoiojas @V :iepneo inapnu ui uiiuoo as ajeo luoieipaujojnau neoipui @^\.

@SAM3"] ueipsuj-ojiuaa ineionN '3 @jelpaujjaiui inaianN @Q @joualue |ejiuaA |n3|3nN "3 @jE|n3iiua| |ne|3n[s< @g @lepnea |na|3n[sj -v :!n|nsnuiB|ei IE iiepiLUB.ndEJpo na|onu lieaipui -ei. @lejqajao iniqounji uip aiiumleujjo^ '3 @ajeuoi6aj a|unxaid 'a @a|e3iijooqns aiiumieujjod '3 @aiejqaja3 a]ajn3uiuaA @g @a|e3ipo3 eiiuv 'v :apnpui lepimejidBJixa inujaisis -^\.

@oi|euopu3 -3 @a|Bjqed|ed lalue^ eeje]sn6u| @Q @BZOI @ejBiuaui6as eoyojie siziiejed 'g @eoliseds a^aidnuau nes ai6a[douoiA| @v :jaujoH-pieujeg apne|3 minmojpuis 3|E aaiuip ai!jeisa^ueuj lieoipui @\.\

@aie|!qnuqo @3 @3ieja6ex3 @a @elenulujja '3 @aieujiido @g @e|eujjoN @v :!j iod aseouipuaioaiso a|3xa|^ay @oi

@joiexayaj |nuaujex3 -3 @ajjegeqojd -a @euoj @eAipe eaiEi!|iioiAi -g @|nsoj![A| :!!iei!]!iouj |e oiuip inuaujexa e[ eje^aj as ajE3 aiiumiou ileaipui @g

B. Deiters. C. Marburg. D. Roller. E. Bechterew. 17. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la dopamina: A. Se afia in concentratii foarte mici in nucleii bazali si in locul niger. B. Este un important mediator al sistemului nigro-slnat, fimd sintetizata de neuronii substantei negre si deplasata in lungimea axonilor, pentru a se acumula apoi in veziculele presinaptice din caudat si putamen. C. Fimd eliberata Tn caudat, este repede inactivala enzimatic de catecolometiltransferaza si recaptata de neuronii dopaminergici. D. Scaderea concentratiei conduce la un sindrom de hiperkinezie. E. Enzimele care participa la sinteza ei sunt lirozin-hidroxilaza si dopa-decarboxilaza. 18. Hipotonia musculara se constata in: A. Leziunile penferice ale sistemufui nen/os. B. Leziunile maduvei spinarii. C. Afeclarea cerebelului. D. Afeclarea sislemutui extrapiramidal (sindromul hipotonic-hiperkinelic) E. Boala Parkinson. 19. Hipertonia musculara se caracterizeaza pnn: A. Fenomenul ..lama de briceag". B. La membrele supenoare sunt contraclati flexorii, iar la membrele inferioare extensoni. C. Contraclura predomina distal, filnd mai exprimala la nivelul mainii si piciorului. D. Se accentueaza in timpul unor miscari active si mersului. sub influenta frigului, emotiilor. E. Creste in limpul somnului fiziologic. 20 Hipertonia musculara extrapiramidala are urmaloarele particularilati: A. Este ceroasa, globala. generalizata in toate grupele musculare'. B. Predomina proximat. C. Semnul Jama de briceag". D. Exagereaza reffexele de postura. E. Se accentueaza sub influenta fngului. emotiilor. dar diminueaza stib actiunea unor derivati de atropina sau a medicamenlelor antiparkinsoniene si dispare in timpul somnului. 21. Aiegeti afirmatiile corecte refentoare la ngiditatea prin decerebrare: A. Se datoreaza unor leziuni mezencefalice. B. Se manifesta clinic prin hipertonie musculara. C. Are loc tiexia bratelor si antebratelor. D. @Membrele inferioare se afia in flexie, abductie si rotatie externa. E. Au loc miscari involunlare generalizate. 22. Sindromul hipotonic-hiperkinetic se caracterizeaza prin: A. Prezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip coreic. B. Prezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip atetozic. /

@jBinuEjB |niBJis -3 @afupfjnd JO|a|n|ao imejis @g @je|noa|ouj |nie.4S 'V :uniBJis a|ajeoiBLujn uip eimiK]|e aisa m|nieqeja3 ininxauoo ealuoioaii 4.160113 -82 -jnpEl aieq v" -3 @..Bieiujiz EIBOU" -a @jlueq ejELunu y" @o -.siniideoBjv" "g '..edid eujn^v" "V :!n|nujS!uosu!>ued eaiisuapejeo ejniejnuja-i] e| eja^aj as ajea aiiisajdxa lieoje^ 'iz

@nuo|30nu is unaii joun e nes oi|eqiujaq 'aizoiais -oaj03 "aizoiale '318J03 dii ap ajeiun|OAui ueasiuj joun e eiueuiujop eiuazajd '3 @iqosnoi ep dnj6 (SE| -aae is |nun ui euneapioiui aiezi|e3oi 'a3!diioajais aisnjq 'ajeiun|OAui ueosi^ @a @ajeiuniQA JOIUBOSIUJ eajiuiia3u| '3 @3iieis jei3Eje3 n3 ejniejnujaji @g @alEplujEJidejixa leluoyadiq injapejeo eyeod S3 ejE|n3snuj alEiipiBly @v :uud ezeazuaiaejea as uosuiijjEd inujojpuis '92 @alpnppE 8!pnpqE ap 'aisuaixa ts aumxau ap aAiieujane ue3S!in Ezean]3aia a|aia6aa '3 @ajein3iujjaA iuns ajueasiiAj 'a @anuiiuo3 iuns alueosi^ @3 @apidej iuns alueosi^ @g @ajBoua^ui is ajeouadns joiajqujauj 8|e aisisip a|aiuauj6as ui eunuopejd 'V :ezoia]E e| ajeoiua^aj apajoo ainleujjye liaBaiv "SS @BOIUOJO eniedaH '3 @e.ie|n3!]ua|oiedau eiua3sajaua6aa '<] @uoiBuiiunH eeaj03 '3 @joiapiAejB Eaejo3 @g @g311BLUn9J BH|B^aOU3 @V ;ui 3sau|eiuj as aaiajoo a|UB3siiA| @^ @exa|dujo3 eluo^v '3 @(apBJiuoa as a|8znq 'PIUOUI es 11430 'aisaiaj3ui as eaiunj^) (isaiojB 'ajeziq eseujuB a}siu einaaxa |aia^ nuosn^ @a @joi eaumsaoDns ui auipjo oeJA ejej 'tni|B ei luaujouj un E| ap aiiqeueA 'eonulue @e|duje ugosi^ @3 @doss inun ajeoiez -undsajooau 'a-ieziq 'ainzeAajdau 'aieuopjozap 'sjeiun|OAU! 'aisnjq LIE^S!^ @g

-siueBjo ie izaiau nuasnuj iioi apuudno iod as @aJEiun|OAU! joiijeosiuj Bliuedv @v :uud ezeazuapBjea as eaaj03 @eg @jE|nosnuj snuouadiH '3 @!|uo|30|uj is unaii joun e nes aiieqmjaq dii ap ajeiun|OAUi ueasiuj joun B BIUBUILUOP Biuazajd 'G @oizoiaie-osjoo dii ap ajeiuniOAU! ueasiLU Joun e glueunuop eiuazajd @3

D. Centrul medular. E. Stralul celulelor gigantice. 29. Prin cele 3 perechi de pedunculi, cerebelul asigura legatura cu siructurile: A. Sensibililatii comune. B. Trunchiului cerebral. C. Sistemului extrapiramidal. D. Cortexului cerebral. E. Maduvei spinarii. 30. Lezarea pallor laterale ale cerebelului conduce la aparitiaA. Afaziei. B. Dismetriei. C. Asinergiei. D. Adiadocokineziei. E. Agnoziei vizuale. 31. Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la; A. Inhibitia miscarilor involuntare. B. Coordonarea miscarilor necesare pentru statiune si mere. C. Execularea fina superioara a miscarilor initiate de cortexul cerebral. D. Miscarea asociata a capului si globilor ocuiari. E. Deglutitie pentru lichide^i solide. 32. Despre starea tonusului diferitor grupe de muschi. cerebelul primeste informatia: A. Prin ribrele arciforme. B. De la nucleii Goll si Burdach. C. De la nucleui vestibular Bechterew. D. Prin tractui spinocerebelos antenor (Flechsig). E. Prin tractui cortico-pontin. 33. Sindromul cerebelos se prezinta sub forma de: A. Tulburari de statiune si mers. B. Pierdere a echilibrului. C. Lipsa de coordonare a miscarilor de tonus in directia unei hipotonii. D. Hiperkineze. E. Hipertonus muscular .lama de briceag". 34. Selectati afirmatiile corecte referitoare la mersul cerebelos: A. Mers ebrios, nesigur, in zigzag. B. Membrele inferioare sunt departate unul de aitul. C. Oscilatii ale trunchiului. D. Balansari ale membreior superioare. E. Pasi foarte mici, marunti. 35. Selectati manifestarile clinice care pot fi prezente in cazul tulburarii functiei cerebetoase: A. Adiadohokinezia. B. Hipermetria. C. Hemeralopia.

@]eipejo|!is '9 @ue'|iq3V @fr @uei|nioy @e @leiidpui @z @leiidpig @[, :e|axa|^ay @ajeouajul @q -ajeouadns @e :a|ajqujaiAj :ajeoua^u ad ap - ajeo is ajeouadns S]ajqujauj ad ap ezeaumjexa as sxaijaj SJBO lieoipui @z

@lejqaj -03 inxayos ns e|ejaiB|iq ejnieBa] BJV '9 @miaBuijei ie 'uoieoiiseu.! '\3\ -sj nqosnoi e/uaLu e ap eileuiisap BJV 'S @lejqajaa imqounji u; itEniis 'lualuejo IUOIOLU JO|!AJSU najonu ui eumjjai 93 @f @(aieiiua6 a]aueBjo 'ejeuun eoiz -BA '|npaj) EUlAiad eaieiiAea ui sieniis jo|aueBjo e Ejeiun|OA BjepiLuejid eau -ELUOS eajEAjaul njluad isuiisap aiS3 @E -lejiuaoejed m|nqo| |n]eAiu e| a|ejqsjso !eja^siuja e eujaiui eaued uip goeaid 'z @eluapuaose a|Biu04 !ium6aj e Bjeouajul eaued uip eaeaid @[. @jea|3nu-03iuoo @e :a|iieiue|n3!ijed :|npeji :a3^ioads a|es a|i]E]ueinomed no inpeji liepos'v ' L @lejaesoqmo 1-031^103 @q

yidWIS3a3130SVIII

@q3!SJpauj e|eog '3 @UOS[!M e|eog @uoiBuilunH eaajo3 '3 -uiequapAs ea8J03 @g @uosuiiiJBd eieog @v :0!iaun)Jed!q insjauj iGAjasqo i; aieod ajea ui ainpeieu neaiput @^ \\\t\30 no aBjsuj" |nABU!Og @3 @|nsnoi6eisiu luazajd aisg @a @AiieBau aiss 6jaqiuoy inumas @o -..luiqaejis u^ e3|eo" |nAeu|og @g @ouiauiiadiu 'IBUO|BI SJBUJ un aiS3 @v :3iiaqei insjauj BI ajeoluajaj a)oaj03 ainieujjye !iaBa|v @92 @eje|nosnuj eiuoiodiH '3 @|nsnuj6eiS!N

3. Repartizati cifrele in corespundere cu literele: Tipul: Tipul: a. Reflexe a. Reflexe cutanate cutanate b. b. Reflexe Reflexe patologice patologice Reflexele: 1. Cremasterian. 2. Abdominal. 3. Plantar. 4. Babinski. 5. Oppenneim. 6. Gordon Rossolimo. 7. De aparare de tripla reaclie. 8. Rossolimo. 4. Asociati sindroamele neuronului motor periferic si al celui central cu caracteristicile lor: a. Sindromul neuronului motor peri feric. b. Sindromul neuronului motor central. 1. Atrofie musculara. 2. Hipertonie musculara (spasticitate cu amplitudine redusa a miscarilor pasive). 3. Fasciculatii musculare - contraclarea unor grupun de fibre musculare, fara a duce la deplasarea membrului. 4. Hipotonie musculara. 5. Abolire a reflexelor osteotendinoase. 6. Hiperreflexie osteolendinoasa. 7. Clonus al plantei si al '@olulei. 8. Diminuare sau abolire a reflexelor cutanate abdominale si cremasterian. 9. Reactie de degenerescenta. 10. Reflexe patologice: Babinski. Oppenheim, Gordon si allele. 11. Reflexedeapafaresiderelractietnpla. 12. Sinkinezii. 5 Repartizati caracteristicile clinice ale spasmului de torsiune si ale torticolisuluf spasmodic: spasmodic: a. Spasmul de torsiune. b. Torticolisul spasmodic. 1. Miscari involunlare localizale la nivelul muschilortrunchiului. 2. Rotatie cu caracter tonic sau cionic a galului. 3. Coloana vertebrala efectueaza o torsiune de mare amplitudine, miscari de flexfe si extensie. 4. Se pun in evidenta contractii ale sternocleidomastoidianului, ale trapezului si muschiului splenius. 5. Corpul se rasuceste in alitudine bizara. 6. Dupa spasm, muschii sunt hipotonici. 7. Rotatia se face datorita contractiei muschilor cervicaii atat profunzi, cat si superficiali.

@3ia (aumsajdujoo 'aujsii -eujneji) (eeuojad minAjau eajepa^v "/ @gjeinosBA nes ea -!ieujnEJi @g|ejoujni BiBaiyoo ajepa^v -9 @'-1 HUP -epej eaumsajdujoo no ssip ap aiujaH @g @ai-ie^-ioa-ieuo g|ejnau eiiedol^ @^ @JE|np -auj snuooida ap ejeinssBA amjauosi @e @eseou -a6B|oo 'e|ejtA 'eauauip ^uAsuijOd @z @3ia ealuasje -eoliaqelp 'e3!|oooie :e!iedojnaui|0d @L :aoeoAojd a| es iod ao a|azne3 no SJBUJ ap a|uejnqim iieposv -lejaieiiq fedais @q @|ejaie|!un fedaig @e

@J010LU inxayoa ui eumjjei es ajqy uip ayed o "0L @Bu^aujaM eejespnjoul gzeaujJOj @6 @ludojd napnu uip BiluaAcud ejqy jo| Elueuodujoa uj nv @8 @soiaq -ajaa-oiuod-ojodujai-oiidpao inpeji @/ @so|aqaja3-oiuod-o]uo4 |npeji @9 @aseojaq -ejao-otuod aiiunixauos ezeaziieaj ag '9 @siouaA ui 'm|njaqajao e aued iseaaae ui Eunujei as ajqy aisaae eieoi adeojdy @t' @ejeqinq gi -einaiiaj elueisqns no is ajeoua^ui IBA -i|o aiiumieujjo^ na ajunigBa] ejn6isv '@ @qoepjng is 1105 a|ajqij 7 @jouadns soiaqajao |n|nounpad 'a @(Bis "mpauj soiaqajaa |n|nounpad "q -qaa|d) |BSJQP so|aqaja3-ou!ds |npEJi @[. @jouajul soiaqajaa |n|n3unped "B :e|ajam n3 a|ej^3 lieposy @/ @ejBeau eiueisqng@ j_ @uuo^iioquja |napn[sj'9 @nsoj |napnN@s 'snsoqofB sna/an/y@'y @JE|n3!)ua| |napn[M@@ @lepneo |na|3nNz @lei&ise^ |napnN@i minujaisis a|e [ejqsjao imipunji uip is a|B3iijo3qns lumieuiiod @e :a|&jaii| na e|e^p lieposy -9 @m|n|aqaja3 iiepnN -q @leplujBjidejixa

IV. RELATIE CAUZA-EFECT

Raspunsurile se vor nota cu: A - daca ambele afirmatii sunt adevarate si exista o relatie cauza-efect intre ele; B - daca ambele afirmatii sunt adevarate si nu exista o relatie cauza-efect intre ele; C - daca prima afirmatie este adevarata, iar cea de a doua este falsa; D - daca prima afirmalie este falsa, iar cea de a doua este adevarata; E - daca ambele afirmatii sunt false.

1. S-a stabilit ca emisfereie cerebelului au functia de coordonare a miscarilor fine ale membrelor superioare si inferioare, iar vermisul - functia de coordonare a miscanlor corpului. 2. Mersul simulat se intalneste la pereoanele care, in mod intentional, simuleaza boala, prezentand dereglari de mers. penlni a obtine un avantaj - certificat medical sau grad de invaliditate. 3. Mersul isteric apare la femeile cu histerectomie si se vindeca repede, prin psihoterapie.

"Z9-S9'd'a '/t@99 @d '3 '9t@99 @d '3 -Sf @f9 @d '0 @tt> 't-9 'd "n @Et' @E9 @d 'a 'Zt @09'd'a-Lt @m @d @v-nt' @6S @d '3 @RK 'w @d 'a @RF' '99'd'a'3'a7e'gs'd'a'/c @t-9 @d '3 'a 'V '9E'OS @d @V @9K @1.9'd'3'a'B'V'9e@B9'd'3'SE 'e9'd'fE';'l @q @/'9'S'e @8 @9S'd'CH '6'8'3 'iS @d -i -a 'S q @zg'd't'E'Z'l'e @/ '6S @d 'a '0 '8 'V @t'E@99'd'a'tE 'eS'd'O'a'VEE@gg'd'VEE '89 "d 'a '3 '9 'V 'Zf~W @d @@-) @7.F "9S 'd '3 'g @LE@w @d 'n @LC @BS @d 'a 'o @a @OE@ce @d @n @nc "99 'd '3 '0 '3 'g '6Z'W @d @3 @R? "ss 'd 'a '3 'g 'v '9zcc @d 'v @R?. 't-9 'd '3 '3 @g @IT,-t-Q @d 'v/T'ts'd'o'a'v9s@ts-d-va,7 @Sg @d -9 't. @[, @q @Zt^9r@d'z'g-E'z@e @9 @E9'd'3'a'3'Vg3@Eg'd'3'C7 @ES'd'Q'O'a'VK@[K'd'Vt.7 @zs 'i "3 'a 'o 'a @E;-09 @d @a @cz 7S '0 0 3 8 V '77.@Rfr @d '=1 -77. 'E9 @d -I @t 'Z @q @9'S'E're @s @zr'd "i\ 'II '01 '8'Z'9'Z'q @6'S't''@'l -e @f @Z9'd'a'v'iz-st @d 'viz '7,9 'd '3 'a 'g 'v '07.@Rt' @d 'n -nz @LS @d 'Q "3 'g 'V'61-'L'V 'd @g @6L @^@d'a-0'B'VOl@Zfd"X'8l '6t- @d '3 '3 'g @/I.@;fr @d @n @/L "9t' 'd '3 'G 'g '9L@t'fr @d @q @QL ^fd'3'O'a'V'Sl@Et''d'(Tt;l 'Zfd'3'3'a'V't'l@lfd'3'tl ^"d '3 'Q '3 "@L@6@ @d '3 TL "IV-Q'S @d '9 'L '9 'S 'f 'q @E'Z'l'B @E @9fd'3'3'Vei'SE'd'G'ZL @t-fd'3'a '"I'll-ee'd'3'LL 'it'l'a'o'voi@/E'lfa'ni @8E-ZE 'd '3 'a '0 'B '6@9E @d 'B @fi @ie @d '3 'a 'a -9@SE @d @a @8 Of-8E q fr E q @S'Z'l @e @z '19 'd 'a 'E-EE @d '9 '@ "I @q '99'@'vz-S'fl'e yy " u i.l@AI-III '9e'd'3'a 3 @/'SE'd'a'/ @ZE'd'O'a'V '9@SE'd-v'9 @ZE'd'B'V 'S-EE'd'o-g 'S@ 'd '3 'n 'V @fr@7f. @d 'q @@b @ZE'd'O'B'V -E'ZE'd'VE @ZE @d'a'3'a'v ize'd'a'z @ZE'd'3 a O'V 'I@ZE'd'0'l

liinsNndsvil