Cum să câştigi lupta împotriva documentelor electronice cu RFID

Un ghid pentru combaterea întrebărilor şi argumentelor pro-RFID ce vin din partea prietenilor, familiei,
colegilor, mass-mediei şi guvernului.

Acest ghid vă va fi folositor dacă:

- Credeţi în intimitatea şi libertatea personală şi vă simţiţi inconfortabil în legătură cu noile tipuri de
documente/carduri electronice şi bazele de date ataşate lor, ce au fost instituite de guvern.
- Sunteţi nesigur în privinţa modului de a răspunde celor ce sunt pro-documente electronice. Poate chiar au
argumente ce par convingătoare şi v-ar plăcea să ştiţi cum să le combateţi.

Acest ghid va parcurge principalele întrebări şi argumente pro-RFID pe care le-aţi putea auzi de la prieteni,
familie, guvern, oficiali şi mass-media. Sperăm să vă ofere contra-argumente solide pentru a vă putea
impune punctul de vedere.

Pentru ce luptăm noi?

Ramailiber.ro este un grup de presiune înfiinţat cu scopul opririi guvernului de la introducerea
documentelor electronice obligatorii şi a vastelor baze de date ce vor stoca informaţiile personale de pe
aceste documente. Suntem de asemenea împotriva documentelor electronice "opţionale", pe care le
considerăm o treaptă spre transformarea lor în documente obligatorii.

Suntem un grup de oameni preocupaţi, care vor să protejeze intimitatea şi libertatea personală ce dispar
tot mai repede. Fondurile noastre provin din donaţii voluntare şi eforturi personale. Nu suntem partizanii
niciunui partid politic, grup, nu suntem afiliaţi niciunei societăţi comerciale.

Nu suntem împotriva tuturor formelor de identificare. Noi ne concentrăm atenţia împotriva creării de registre
de centralizare a datelor de identitate şi a planurilor ce includ atribuirea unui număr unic, de identificare
şi/sau a unui identificator biometric (RFID) fiecărui cetăţean şi împotriva iniţiativelor ce includ transferul
datelor personale către o a treia parte (instituţii ale statului şi nu numai), fără consimţământul explicit al
individului în cauză.

Noi suntem împotriva introducerii obligatorii intr-un registru naţional de date de identitate şi împotriva creării
acestui număr unic pentru fiecare persoană ce va fi introdus în respectivul registru, indiferent de cât de
"inocente" sau securizate sunt informaţiile ataşate. Noi suntem împotriva acestui lucru din principiu.

Principalul argument:
Ca un susţinător al ideii anti-RFID este foarte important să ai în minte problema principiului moral, chiar
daca alegi să foloseşti argumente practice ("Este costisitor, nu va împiedica terorismul, va criminaliza
oamenii obişnuiţi" etc.)

Motivul pentru care este important să crezi în acest principiu moral este faptul că argumentele practice au
mai puţină greutate şi pot fi uşor combătute- asta înseamnă că este mai puţin probabil să câştigaţi oamenii
de partea dumneavoastră.

Pentru a putea impune punctul dumneavoastră de vedere, puteţi folosi ideea de sclavie. Aceasta constă în
faptul că oamenii ar trebui să fie liberi, în afară influenţei oricărei forţe coercitive- liberi să aleagă propria
cale, liberi să-şi urmeze fericirea şi chiar să facă propriile greşeli. Aceasta este modalitatea de a argumenta
contra sclaviei. Rezultatele sunt mai mici dacă spui că sclavii sunt, de exemplu, ineficienţi şi că maşinile ar
fi mai bune. Acest lucru invită la o discuţie lungă şi inutilă asupra eficienţei relative a maşinilor-vs-om. Ai
putea foarte uşor să pierzi o dezbatere ca aceasta dacă oponentul poate convinge audienţa că omul este
de fapt mai bun/ieftin/flexibil decât o maşinărie- ceea ce poate fi foarte adevărat.

Deci care este de fapt ideea?

Ideea este că tu, cetăţean liber, nu iţi trăieşti viaţa cu "permisiunea guvernului". Guvernul este (sau ar
trebui să fie) un servitor al poporului, nu un conducător. Intimitatea şi libertatea sunt drepturile tale şi
singura permisiune pe care noi o dăm guvernului este de a reduce aceste drepturi în circumstanţe
excepţionale. Nu este o funcţie a guvernului aceea de a se angaja intr-o supraveghere în masa a
cetăţenilor care respectă legea său să pună la punct sisteme de identificare obligatorie , să aibă un dosar
pentru fiecare cetăţean, să-i transforme în criminali pe cei care refuză să se conformeze.

Deşi ar trebui să fii ghidat mereu de principii morale, în realitate majoritatea oamenilor nu pot argumenta
dintr-o asemenea postură mai ales când sunt puşi în faţa unor oameni ce nu ţin cont ele. Trăim intr-o
societate pragmatică, unde majoritatea este de acord cu expresia: "Dacă merge, atunci dă-l încolo de
principiu."

Prin urmare, dacă nu eşti angajat intr-o dezbatere cu un om care ştie ce înseamnă un principiu moral, este
mai bine să iţi echilibrezi abordarea, dar să ţii mereu cont de el.

De exemplu:
"Noi credem în găsirea unui echilibru corect între păstrarea libertăţii noastre şi a intimităţii, pe de o parte, şi
satisfacerea dorinţei noastre de securitate şi siguranţă, pe de altă parte. Un asemenea echilibru cere un
guvern înţelept şi binevoitor şi o vigilenţă constantă din partea populaţiei. Trebuie să fim pregătiţi pentru cei
ce ar încălca libertatea şi intimitatea noastră pentru interesul lor politic sau financiar."

Astfel, o abordare mai uşor de digerat este aceea conform căreia noi trăim intr-o societate, deci trebuie să
facem compromisuri în ceea ce priveşte anumite libertăţi, pentru a trăi în bună pace cu ceilalţi. Dar trebuie
să fim foarte atenţi la ce libertăţi renunţăm şi care este motivul pentru care ni se cere să renunţăm la ele.
Apoi puteţi explica de ce un registru naţional de identitate şi un document biometric este o intruziune
masivă în libertatea fiecăruia- sau cel puţin permite o asemenea intruziune.

Documentele biometrice şi registrul naţional de identitate este un pas foarte mare către controlul
autorităţilor asupra oamenilor şi alterează balanţa de putere dintre cetăţeni şi stat.

Nu documentul biometric este problema, ci imensa bază de date în care fiecare cetăţean devine un număr
intr-un computer al guvernului, care va avea câte un dosar pentru fiecare dintre noi. La început, dosarul va
conţine puţine informaţii (data de naştere, adresa etc.). Dar, în mod gradat (în scopul "prevenirii
terorismului", "stopării crimei" sau "protejării copiilor"), dosarul va conţine sau va putea trimite către
informaţii personale ca de exemplu: locurile des frecventate, religie, preferinţele sexuale, preferinţele
politice, fişa de sănătate, dosarul penal. Normal, guvernul "nu are" în prezent asemenea planuri de
adăugare a datelor de genul acesta.

Toate argumentele practice (cost, probleme electronice etc.) sunt secundare acestui argument bazat pe
principiul moral- dar evident le veţi folosi şi pe acestea din plin.

Argumentează din perspectivă pozitivă, nu negativă

înainte să intrăm în prezentarea argumentelor pro şi contra cardurilor biometrice, mai este un aspect foarte
important.

De câte ori este posibil, afirmă clar şi răspicat idealurile PENTRU care lupţi (intimitate şi libertate) în loc să
spui despre cele împotriva cărora lupţi (RFID-uri şi baze de date guvernamentale). Acest lucru are un efect
mai puternic. De ce? Pentru că toţi vor intimitate şi libertate- acestea nu sunt concepte străine nimănui.
Nimeni nu renunţă la ele de bunăvoie, ci numai după îndelungi încercări de convingere că acest lucru este
pentru binele lor- deşi ne pricepem mult mai bine la a renunţa la libertatea altor oameni şi nu a noastră.
Foarte puţini oameni (ezităm să spunem "niciun om") vor face o afirmaţie ca: "Sincer, sunt dezgustat că
cineva ar dori asemenea drepturi- intimitate şi libertate. Acum se vede clar corupţia cu care ne confruntăm
în această lume prin faptul că cineva are tupeul să sugereze că aceste lucruri sunt bune..."

Prin urmare, încercaţi mereu să-i daţi o conotaţie pozitivă:

"De ce eşti împotriva acestor documente biometrice?"
"înainte să răspund la această întrebare, vreau doar să spun că sunt un adept al libertăţii umane. Sunt
împotriva acestor documente biometrice numai pentru ca ele periclitează în mod real această libertate.
Libertate pe care milioane de oameni au considerat-o atât de importantă încât şi-au dat viaţa pentru ea în
diferite războaie.
Foloseşte argumente contra bazelor de date, nu a documentului
Majoritatea oamenilor vede cardurile/documentele ca fiind inofensive- deja au o mulţime în portofel sau în
geantă. Pur şi simplu nu văd nimic sinistru intr-o altă "bucata de plastic". Au dreptate intr-o privinţă- bazele
de date sunt cu adevărat periculoase, nu cardul. Aşadar, încercaţi să duceţi discuţia către registrele
naţionale, nu către documentul în sine. Pericolele constau în existenta unui fişier pentru fiecare cetăţean în
parte, ce va conţine din ce în ce mai multe informaţii şi a unei armate de "utilizatori autorizaţi" în creştere,
ce vor avea acces la acestea.

Cum să ai efect maxim intr-o dezbatere

Vă puteţi afla intr-o dezbatere- încinsă- despre intimitate, documente biometrice, campania Big Brother a
guvernului etc. Nu este eficientă o dezbatere unu la unu, încercând să convingi pe cineva de ceea ce spui,
deoarece, oamenii nu sunt obişnuiţi în general să urmeze logic firul discuţiei şi să gândească din
perspectiva principiului moral (ei consideră acest lucru ca fiind extrem şi rigid).

Concluzia? Veţi avea mult de lucru, dar poate să fie distractiv.

Cu cine veţi avea de a face

Spre deosebire de subiecte mai emoţionale precum vivisecţia, avortul, eutanasia, este improbabil să daţi
peste argumente vehemente pro-RFID. Mulţi oameni nici nu şi-au pus problema documentelor. Dacă totuşi
s-au gândit la ea, probabil au vaga idee cum că acestea ar putea împiedica terorismul şi crima intr-un mod
nedefinit şi posibil să fi asimilat una din replicile de genul: "Dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai de ce să te
temi." sau "Dacă este salvată viaţa unui copil, atunci merită."

Prin urmare, eşti în competiţie cu apatia şi ignoranţa mai degrabă decât cu înflăcărarea şi siguranţa. Vă
puteţi întâlni totuşi cu persoane (rare de altfel) care au idei extremiste :

"Aş pune un cip în capul fiecăruia pentru a-i controla gândurile, dacă acest lucru ar opri crimele." Cu cât îi
veţi ataca ideile mai mult, cu atât se va aprinde mai tare, invocând închisoarea pe viaţă la prima abatere
penală ("...nu ar fi trebuit să facă ilegalitatea dacă nu voia să se ducă la închisoare") şi pedeapsa cu
moartea pentru o gama mai mare de crime. Se îndoieşte că cele două milioane de camere ascunse
existente azi sunt de ajuns şi dacă ar fi după el ar pune câte o cameră ascunsă şi câte un microfon în
fiecare casă. Ar afirma că doar criminalii ar putea obiecta la aşa ceva. Când îi veţi spune că preţul unei rate
mici a criminalităţii este o dictatură totalitară, va fi de acord, de fapt chiar va vrea ca această dictatură să
vină mai repede. Din fericire, asemenea oameni sunt rari. Este foarte greu/imposibil să-i faci să devină mai
rezonabili. Cel mai bine este să te retragi din discuţie.

În general, majoritatea oamenilor nu şi-au pus problema cipurilor. Unii vor fi clar împotriva efectului Big
Brother (spionajul maselor) iar alţii pot fi uşor pro.

Aceasta este o veste bună pentru noi, deoarece cei mai mulţi oameni sunt cel puţin deschişi să ne asculte
şi să fie convinşi de către noi. Comparaţi aceasta cu polemicile pe subiecte delicate precum avortul, unde
cei mai mulţi oameni au deja o părere bine definită, bazată pe concepţii morale sau religioase. Este
aproape imposibil să transformi un om pro-avort intr-unul anti-avort sau invers. Din fericire nu este cazul
campaniei noastre.

Cum să câştigi o dispută

Obiectivul (în orice dezbatere sau orice altă problemă) este de a-l face pe celălalt să ia în considerare
punctul dumneavoastră de vedere şi eventual să-şi schimbe propriul punct de vedere datorită discuţiei cu
dumneavoastră.
Obiectivul nu este să "câştigi" disputa şi să "ai dreptate" printr-o multitudine de fapte incontestabile
prezentate dintr-o răsuflare. Când încerci să faci asta, oamenii se depărtează şi devin tot mai fermi în
convingerea lor.
Iată aşadar câteva ponturi pentru atingerea adevăratului scop, acela de a câştiga inimi şi minţi:

Pont nr.1 Rămâi calm!

Oricât de nepasionat ai fi de un subiect, niciodată nu este plăcut ca cineva să-ţi vorbească pe un ton ridicat
sau ca unui idiot. Cum vă simţiţi când cineva se poartă aşa cu dumneavoastră? Acest comportament îl face
pe celălalt să intre în modul de apărare chiar în momentul în care aţi vrea ca el să vă asculte punctul de
vedere. Deci, fără ţipete, gesturi bruşte, agitaţie fără rost, ton şi vorbe ce denotă superioritatea.

Pont nr.2 Fără limbaj condescendent

Vreţi o modalitate rapidă de îndepărta un om de înţelegerea punctului dumneavoastră de vedere şi de a-l
face să devină ostil şi defensiv? Folosiţi limbajul condescendent şi etichetele negative- sau folosiţi un ton
ce sugerează aceste lucruri:
"Numai un prost ar crede..."
"Ce fel de afirmaţie cretină mai e şi asta?"
"Este pur şi simplu ridicol şi nerezonabil."
"Tu glumeşti,nu?"
"Uite, o să mai explic încă o dată şi de data asta o să te iau încet, ok?"
"Asta este genul de întrebare tâmpită pe care o tot aud de la proşti ca tine."
"îmi pierd timpul aici. Am crezut că ai ceva mai multă inteligenţă."

Pont nr.3 Ascultă cealaltă persoană şi respectă-i punctul de vedere

"Nu învăţ nimic atunci când vorbesc eu" este foarte adevărat.
Ce vreţi de fapt de la persoana cu care discutaţi? Vreţi ca ea să vă asculte cu atenţie, să se gândească la
punctul dumneavoastră de vedere şi eventual (sperăm) să treacă de partea dumneavoastră, nu e aşa?

Cea mai bună cale de a face acest lucru posibil este de a trata persoana în cauza cu acelaşi respect- dar
este dificil de făcut asta când una din cele mai puternice concepţii ale dumneavoastră este pusă la
încercare.

Chiar dacă vi se pare că omul respectiv are un comportament voit sarcastic său prostesc, în realitate
oamenii se angajează în dezbateri de genul acesta fie din curiozitate, fie pentru că au şi ei anumite idei la
care ţin. Aceste idei pot fi greşite (în opinia dumneavoastră), dar trebuie să fie respectate.

Mai pe scurt, trebuie să începeţi de la nivelul la care sunt interlocutorii dumneavoastră dacă vreţi să aveţi o
şansa cât de mică să-i convingeţi.

Dacă vă combat ideile, întrebaţi-vă în gând următorul lucru vital: "De ce anume au nevoie în acest
moment?" În felul acesta aveţi posibilitatea de a empatiza cu persoana respectivă înainte de a începe să
vă enumeraţi argumentele. Folosind doar argumente practice nu se poate câştiga o dispută cu subiect
delicat şi emoţional.Totuşi, dacă reuşiţi să vă apropiaţi de acea persoană veţi avea o şansă.

Pont: 90% din oamenii pro-documente biometrice au această opinie din cauza fricii. Prin urmare, ei au
nevoie de siguranţă şi apărare. Ei văd lumea ca un loc periculos, cu criminali şi terorişti la fiecare colţ de
stradă. Guvernul îi ajută bucuros în această privinţă, dacă va avea de câştigat din asta. Oamenii sunt
speriaţi şi vor să fie protejaţi- ca noi toţi, de altfel. Ei văd aceste documente (şi alte măsuri de securitate
draconice) ca obiecte ce le pot aduce mai multă siguranţă. Motto-ul lor ar putea fi:

"Siguranţă şi protecţie prin orice mijloace."

întâmplător, mulţi dintre noi, cei din grupul anti-documente biometrice, suntem de asemenea speriaţi şi
vrem siguranţă. Suntem îngrijoraţi că libertatea dobândită atât de greu va dispărea şi vrem să fim protejaţi
împotriva interferenţei şi controlul statului în viaţa privată.

Pont nr.4: Răspundeţi conform nevoilor şi temerilor fiecăruia

înainte să vă lansaţi în argumente intelectuale, încercaţi să relaţionaţi cu cealaltă persoană şi să vedeţi pe
ce poziţie se află. Dacă este doar curioasă şi nu are păreri bine definite despre subiect puteţi trece direct la
argumente principale.

Exemplu de argument negativ

Mihai şi Dana vorbesc despre documentele biometrice. Mihai este oarecum în favoarea lor, dar nu s-a
gândit prea mult la această problemă. Dana s-a gândit foarte mult şi este clar împotriva lor.

Tipul de răspuns care nu o va ajuta pe Dana să-l convingă pe Mihai

Mihai:"Cred că documentele biometrice sunt exact ceea ce ne trebuie. Ele îi vor opri pe terorişti iar asta
este sigur un lucru bun, nu?

Dana:"Nu fii prost! A fost demonstrat ştiinţific că 89,37% din terorişti nu au niciun fel de document asupra
lor când acţionează...etc..etc.."

Inutil! Mihai nu va face decât să contraatace şi mai mult. Acum comparaţi cu următorul exemplu:

Exemplu de argument pozitiv

Mihai:"Nu sunt de acord. Eu cred că documentele biometrice sunt exact lucrul de care avem nevoie. Ele îi
vor opri pe terorişti, iar asta este un lucru bun,nu-i aşa?"

(Dana ia aminte poziţia de pe care pleacă Mihai înainte de a se arunca în discuţie)

Dana: "Aşadar eşti îngrijorat de atacurile teroriste recente şi vrei ca oamenii să fie în siguranţă?" (Ghicind
nevoia lui Mihai pentru securitate şi protecţie.)

Mihai:"Păi normal!Tu nu eşti? Deja începe să fie ridicol. Bombe la Istambul, World Trade Center, Jakarta-
cine se mai poate considera în siguranţă?"

Dana: "Se pare că eşti îngrijorat că teroriştii ar putea veni în ţară să pună la cale atacuri şi aste te face
neliniştit?"

Mihai: "Păi este destul de posibil lucrul ăsta, nu? şi cipurile din documente vor putea să ne spună cine sunt
persoanele respective..."

(Bun, acum Mihai se simte ascultat, tonul vocii lui s-a calmat şi el a devenit mai rezonabil. Acum Dana
poate progresa.)

Dana: "Bineînţeles că şi eu vreau ca oamenii să fie în siguranţă şi dacă aş fi crezut că aceste documente
electronice ar avea un impact vizibil asupra terorismului, poate aş fi în favoarea lor. Dar sunt motive pentru
care este foarte posibil ca ele să ajute terorismul, în loc să-l oprească..."

Mihai: "Cum aşa?"

Acum Dana poate explica şi ,cel mai important, Mihai ascultă cu atenţie.

Câtă diferenţă poate face felul în care vorbeşti! Deşi, vă avertizăm, nu este atât de uşor să fii calm intr-o
discuţie aprinsă.

Pont nr.5: Schimbarea nu va veni imediat

Aţi vorbit timp de o oră, aţi ascultat şi înţeles îngrijorarea celuilalt şi i-aţi oferit o mulţime de argumente de
necombătut- dar acel cap-pătrat ( ca să folosim un limbaj condescendent) încă nu şi-a schimbat punctul de
vedere. Aceasta nu înseamnă că aţi pierdut. De multe ori oamenii simt nevoia să rămână pe poziţii, chiar
dacă ştiu prea bine că nu au dreptate. Credeţi că nu am trecut toţi prin asta? Poate peste câteva minute,
ore sau zile, ceva ce i-aţi spus îi va reveni în minte şi va avea efectul scontat. Atunci va veni la
dumneavoastră şi vă va spune: "M-am tot gândit la ceea ce am discutat acum o săptămână şi cred că aveţi
totuşi dreptate..."
Pont nr.6 Aţi mai auzit asta de 100 de ori, dar ei nu
Trebuie să fiţi pregătit să repetaţi aceleaşi lucruri de multe ori, ca un disc stricat. ţineţi minte că majoritatea
oamenilor nu s-a gândit prea mult la acest subiect şi va fi prima dată când vor auzi un argument logic şi
bine pus la punct, în comparaţie cu cele banale, prezentate de mass-media (dacă sunt prezentate şi
acelea). Pot fi 1000 de campanii despre diverse subiecte în acelaşi timp, iar oamenii poate că abia cunosc
1% din acestea. Campania noastră este doar încă una din acea listă lungă, aşadar fiţi pregătiţi să aveţi
răbdare şi să tot repetaţi aceleaşi lucruri pentru fiecare persoană în parte. Nu contează de câte ori aţi auzit
"Dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai de ce să te temi", nu oftaţi şi nu vă daţi ochii peste cap înainte de a vă
lansa în multitudinea de argumente contra acestei afirmaţii. Mesajul pe care îl transmiteţi este:
"Doamne...nu-mi vine să cred că aţi pus o întrebare atât de idioată şi evidentă. (oftat) Asta e, se pare că
trebuie să vă iau încet şi să vă mai explic încă o dată..."

Punctul cheie
Doar pentru că o anumită propunere are nişte avantaje (iar documentele biometrice desigur că au anumite
avantaje) asta nu înseamnă că este bună şi ar trebui să fie adoptată. Sperăm că acest lucru este
evident.Dacă nu, luaţi în considerare avantajele interzicerii maşinilor şi a ieşitului pe stradă între orele
18:00 şi 6:00. Amândouă măsurile ar avea foarte mari avantaje (consideraţi cei 3000 de morţi pe an în
accidente de maşină şi mulţimea de criminali intoxicaţi cu alcool de la colţurile străzilor).

Acum haideţi să trecem la principalele argumente şi întrebări peste care veţi da, împreună cu răspunsurile
pe care noi vi le sugerăm.

Principalele argumente şi întrebări

Urmează o sinteză a punctelor principale pe care vrem să le atingem. Nu uitaţi să vorbiţi din perspectiva
principiului moral de câte ori aveţi ocazia şi apoi să folosiţi aceste argumente practice drept muniţie
secundară.

Cine are de câştigat de pe urma documentelor biometrice?

Guvernul. Toate guvernele ţarilor caută metode de a-şi mări controlul şi puterea asupra populaţiei, uneori
din motive oarecum benigne, dar de cele mai multe ori au efecte negative asupra poporului.

Marile Corporaţii. Ele tânjesc după o clasificare a consumatorilor după profilurile demografice şi
economice. Nu este un motiv sinistru. Acest lucru are ca efect doar creşterea profitului, fiindcă astfel, ei îşi
pot fixa mult mai eficace publicul ţintă.

"Dacă nu ai nimic de ascuns, nu are de ce să-ţi fie teamă."

Această afirmaţie este una dintre cele mai populare, repetate la nesfârşit de mass-media şi intrată deci în
reflexul publicului."

Răspuns: O modalitate bună de a ilustra sărăcia acestui argument este de a oferi un contra-exemplu: "Deci
ai fi de acord cu o cameră ascunsă în fiecare cameră din casa ta, inclusiv în dormitor, ce ar transmite unei
staţii de poliţie? Se pare că multe ilegalităţi au loc în spatele uşilor închise. Abuzuri împotriva copiilor,
conspiraţii criminale, hoţi ce-şi împart banii, vânzări de droguri etc. Poliţia ar putea să controleze rata
criminalităţii cu aceste noi puteri. Aşadar, dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi,nu?

Sau: "Tehnologia sateliţilor spioni a devenit atât de sofisticată încât guvernul poate propune ca o cameră
de luat vederi extrem de puternică din spaţiu să urmărească fiecare cetăţean 24/7 şi să-i înregistreze
fiecare mişcare. Dacă nu ai nimic de ascuns, atunci de ce ţi-ar fi frică de un asemenea sistem?

Interesant este faptul că am ajuns atât de departe în planul statului de a controla tot încât unii oameni,
auzind aceste lucruri, ar fi de acord cu ele.

Un răspuns mai practic: Este nevoie acum să repetaţi afirmaţia, dar în alte nuanţe (cele adevărate).
"Aşadar vrei să spui că nefiind un criminal, atunci guvernul are dreptul să folosească orice mijloace de
urmărire împotriva ta, oricât de draconice şi supărătoare? Toate mail-urile ar trebui să fie deschise, toate
apelurile înregistrate, camere ascunse ce iţi monitorizează fiecare mişcare; toate acestea din simplă
rutină?"

Punct cheie
Documentele biometrice vor transforma zeci de mii de oameni obişnuiţi în criminali. S-a stabilit deja un
mare număr de ilegalităţi şi pedepse pentru a se asigura supunerea populaţiei: amenda de 1000 de lire
pentru neanunţarea schimbării detaliilor personale; 2500 de lire pentru nedeţinerea documentului
biometric; doi ani în închisoare pentru refuzul de a plăti amenda (în Anglia). Nevoia ta de intimitate nu are
nimic de a face cu faptul că ai avea ceva de ascuns. Această noţiune este total eronată. Pentru a-ţi invada
intimitatea, cineva ar trebui să aibă un motiv foarte bun, de exemplu: eşti implicat în activităţi criminale sau
eşti suspect intr-un asemenea caz. Atunci, respectând legea, poliţia iţi poate invada intimitatea pentru o
perioadă limitată de timp, asociată cu cercetarea ta. Numai regimurile dictatoriale ieşite de sub control cred
în monitorizarea şi controlarea tuturor cetăţenilor doar fiindcă un grup mic de indivizi ar putea să facă
ilegalităţi.

De fapt, cei nevinovaţi au intr-adevăr de ce să se teamă. Criminalii şi teroriştii pot găsi cu uşurinţă o cale
de a ocoli aceste documente electronice- care pot fi doar un mic inconvenient(sau poate chiar o adevărată
şansă) pentru ei. Doar cei neatenţi şi naivi pot fi prinşi intr-un coşmar birocratic. Ei sunt cei care vor fi
amendaţi şi consideraţi criminali pentru că nu şi-au înnoit la timp documentul respectiv.

"Dar totuşi, dacă acestea salvează cel puţin un/o..."

...copil, viaţă, victima unei crime sau atac terorist, imigrant ilegal...etc.

Răspuns: "Aşadar, după logica ta, dacă poţi dovedi că aceste documente electronice pot cauza doar o
singură moarte sau vătămarea a unui singur copil, atunci guvernul le va retrage imediat?"

Un răspuns mai practic: Nu aplicăm acest argument în niciun alt aspect al societăţii, aşa că de ce am face
asta pentru documentele biometrice? Ucidem 3,000 şi rănim alţi 30,000 prin accidente de maşină în fiecare
an şi totuşi nu interzicem maşinile. 120,000 mor în fiecare an din cauza bolilor legate de fumat şi totuşi nu
interzicem ţigările. 80 de oameni mor în fiecare an din cauză că alunecă pe scări- dacă folosim acelaşi
argument, ar trebui să le interzicem şi pe acestea, că doar salvează cel puţin o viaţă, nu?

"Ce este aşa de rău în a avea un document-card cu cip? Doar avem nevoie de ele în lumea noastră
modernă şi deja avem o grămadă de asemenea acte."
Răspuns: Ramailiber nu se opune documentelor de identitate precum cardurile RATB, cardurile de
bibliotecă, cele bancare etc. Mai mult, nu suntem împotriva niciunei metode de identificare în particular (de
exemplu cea biometrică). Pe scurt, dacă alegi să ai un card bancar biometric dat de (să zicem) Banca
ABC, atunci aceasta este alegerea ta. Poţi să depui banii la acea bancă sau nu, poţi să porţi cardul cu tine
sau nu- şi poţi da în judecată ABC dacă trimite informaţiile tale personale către o a treia parte, fără
consimţământul tău. Noi suntem împotriva introducerii obligatorii a documentelor biometrice pentru fiecare
cetăţean al României, şi a bazelor de date asociate acestora, manevrate de birocraţii guvernamentali.
Asemenea baza de date ar creşte în fiecare an tot mai mult, până când guvernul ar avea un fişier pentru
fiecare persoană din România. Fişierul şi documentul (cardul biometric) vor conţine sau trimite la istoricul
financiar, de sănătate, religie, etnie, dosarul penal, istoria achiziţiilor(cumpărăturilor), locurile frecventate de
cetăţeanul "ţintă", profilul politic, profilul ADN etc. În fiecare an ne vom trezi cu un telefon care ne va anunţa
că trebuie să mai adăugam date în dosar şi totul în numele luptei "anti-fraudă", "anti-crimă", "anti-terorism",
"pentru protecţia copiilor", "anti-evaziune fiscală" sau altele la fel.

"Sună cam á-la-Big Brother, dar ce te face să crezi că guvernul ar vrea un asemenea nivel de
control asupra populaţiei?"
Răspuns: Toate guvernele din toate ţările caută metode de a-şi mări puterea şi controlul. Deşi vorbesc
despre reducerea puterii statului şi creşterea puterii poporului, ele au făcut exact contrariul- au introdus mai
multe legi, taxe mai mari, mai multă centralizare şi reducerea libertăţilor cetăţenilor. Pentru argumentul
nostru foarte important este faptul că documentele biometrice şi registrul naţional de baze de date sunt
instrumente suficiente ca să permită regimurilor corupte să facă orice. Poate acest guvern nu face rău
poporului- dar următorul? Ce spuneţi despre următoarele 50 de guverne? Practic, aveţi încredere în
guverne că vor face ceea ce e mai bine pentru cetăţeni acum şi pentru totdeauna?
"Care este de fapt pericolul aici?"
Răspuns: Spionajul guvernamental. În fiecare an vedem cum tot mai mulţi birocraţi au acces la dosarele
cetăţenilor şi cum tot mai multe informaţii sunt cerute spre a fi adunate în acele dosare.
Acest lucru ne va face să cedăm în mod constant şi zilnic controlului exercitat de stat. Astfel ne vom pune
întrebări precum: "Oare am cardul biometric la mine?Dacă sunt oprit de poliţie? Trebuie să-mi aduc aminte
să-l iau la mine mereu. Sper să nu fiu prins de data asta..." şi "Oare să cumpăr revista asta despre arme?
Dacă apare în dosarul meu? Poate nu ar trebui să vizitez ţara asta- ar da o impresie proastă la dosar. Hai
să nu cumpăr şi sticla asta de vin- ar putea afecta statistica mea medicală şi bonusurile de la firma de
asigurări..."

"Dacă va opri terorismul, atunci eu sunt de acord cu această măsură."

Punct cheie
Cardurile biometrice vor avea efect mult prea mic împotriva terorismului, ba chiar îl pot facilita. Unii terorişti
sunt "purtători de card" în ţara în care locuiesc cu acte în regulă (exemplu Timothy McVeigh, cel care a pus
bomba în Oklahoma). De asemenea, precauţiile uzuale, de bun simţ, împotriva terorismului vor fi lăsate la
o parte, punandu-se toată încrederea în aceste carduri.

"Cardurile biometrice nu vor opri terorismul" David Blunkett- parlamentar englez (înainte să-şi dea
demisia).

Răspuns: De fapt, ar putea să facă viaţa teroristului mai uşoară. Chiar guvernul englez a renunţat la
sloganul obosit "lupta împotriva terorismului", privind aceste carduri, atunci când au realizat că ele nu se
ridică la nivelul aşteptat. Guvernul a reînceput să-l folosească pentru a susţine celelalte argumente slabe
pentru această măsură draconică. Imaginaţi-vă teroriştii de la 11 septembrie abandonandu-şi planul pentru
că...nu au un card biometric valid. Nu pare foarte credibil. "Oare lipsa unui cârd biometric va opri un terorist
hotărât? Nu. De asemenea, mulţi terorişti sunt cetăţeni "purtători de card", cum am mai spus. Aceste
documente biometrice pot fi falsificate foarte uşor (vezi mai jos), permiţând teroriştilor să intre în ţară fără
să treacă prin prea multe puncte de control (mai puţine decât în prezent). De ce? Daca ei au cardul şi irisul
lor scanat se regăseşte în baza de date nu li se va spune decât "Puteţi să treceţi", fără să se mai uite
cineva la ei şi a doua oară.

"Am auzit că preţul pentru implementarea unui sistem ca acesta este foarte mare. Este adevărat"
întrebare cheie
De ce guvernul intenţionează să cheltuiască cel puţin 5.5 bilioane de euro pe un sistem de identificare pe
bază de RFID, în loc să folosească acei bani în învăţământ, infrastructură, spitale?
Răspuns: Guvernul estimează o cheltuială de mai mult de 5.5 bilioane de euro. La aceasta se pot adăuga
sume pentru rateurile obişnuite date de guvern atunci când se implică în proiecte de mare anvergură,
putând să se ajungă la un total de două sau trei ori mai mare decât suma iniţială. În tot acest timp spitalele
sunt o ruşine, şcolile au nevoie de reparaţii, sistemul de transport în comun a devenit bătaie de joc, iar
copiii din zonele defavorizate trăiesc în mizerie. Acum puteţi să vă întrebaţi de ce guvernul preferă să
cheltuiască suma aceasta enormă pentru a ne introduce intr-un sistem computerizat gigant, decât pentru
aceste probleme adevărate ale societăţii.
Se va crea o birocraţie vastă de angajaţi cu salarii mari pentru a menţine sistemul de etichetare a fiecărui
cetăţean, de eliberare de carduri, de amendare a celor ce nu respectă regulile, de tratare a cazurilor de furt
şi pierdere.

"Cine va plăti pentru toate acestea?"

Răspuns: Tu vei plăti. Plata poate fi directă (au planuri de a-ţi cere taxă pentru privilegiul de a fi transformat
intr-un număr) sau prin taxe şi impozite mărite. Guvernul nu are bani proprii, aceştia vin de la oameni ca
mine şi ca tine, intr-un fel sau altul. Şi sub un sistem obligatoriu de carduri biometrice, nu vei avea ce să
faci, decât să plăteşti. Nu vei avea de ales. Opoziţia va fi taxată întâi cu amenzi şi apoi cu închisoarea.
Guvernul plănuieşte deja o nouă clasă de ilegalităţi şi pedepse, asociate cu aceste documente.

"Dar sigur vor reduce crimele,nu? Asta ar trebui să fie ceva bun."
Punct cheie
Poliţia nu s-a arătat pană acum foarte convinsă de această aşa-zisă reducere a criminalităţii ca rezultat la
folosirii documentelor biometrice. Mai degrabă se va creea o imensă afacere subterană de falsificare a
acestora, estimată la câteva bilioane de euro. Ce poate să fie făcut de om, poate fi falsificat de om.
Răspuns: Poate reduce frauda prin CNP, dar aceasta este doar o infimă parte din fraudele de securitate
socială. În schimb, nu poate face nimic pentru a opri alte ilegalităţi (hoţie, atacuri,spargeri, violuri, crimă...).
Iar în ceea ce priveşte crima organizată, ea chiar poate avea de câştigat. Pentru motive, vezi discuţia
despre terorism. Metoda potrivită de abordare a fraudei de securitate socială este prin identificarea corectă
a persoanelor care folosesc serviciile sociale- nu prin introducerea de carduri biometrice obligatorii pentru
toţi cetăţenii. (Aceeaşi idee se poate folosi şi în cazul următor: introducerea cardului biometric pentru toţi
cetăţenii deoarece...oamenii împrumută cărţi din biblioteci folosind nume şi adrese false şi nu le
returnează. Răspunsul- metode de identificare mai bune pentru biblioteci, nu instituirea documentelor
biometrice pentru toată lumea.) De asemenea, nu este un argument valid să spui: "Dacă X reduce
ilegalitatea, atunci X ar trebui introdus." Acest lucru lasă deschisă calea pentru microfoane ascunse la
fiecare colţ de stradă, înregistrarea de rutină a telefoanelor, deschiderea mail-urilor private etc. Toate
acestea ar reduce drastic ilegalităţile.
Poliţia rar are probleme la identificarea criminalilor, odată prinşi. De obicei problemele apar la obţinerea
unei pedepse corespunzătoare pentru aceştia, iar asta nu are nimic de a face cu documentele biometrice.

"Dar acestea nu au cum să fie falsificate, nu?"

Răspuns: Este un card din plastic, făcut de om, cu un cip, făcut de om. Orice este făcut de om, poate fi
falsificat de om. Nu poţi crea un asemenea card pe masa din bucătărie, dar ce ziceţi de un laborator ultra-
modern, condus de cele mai sofisticate minţi criminale de pe planetă, creat special pentru cele 300 bilioane
de euro estimate pentru piaţa ilegală de documente biometrice false?
Oare acest titlu din ziarul "The Telegraph", iunie 2007, vă surprinde?
"Teroriştii cu bomba de la Parlament au folosit carduri de identitate false pentru a accesa Palatul
Westminister."
Sau acesta: "Mafia organizată, specializată in falsificarea cardurilor de identitate - în Taiwan."
Dar acesta?:
"Capii mafiei drogurilor scot acum mai mult din falsificarea cardurilor decât din droguri."
De asemenea, aceste carduri vor fi produse de oameni, ce vor munci în fabrici (enorme), pline de...oameni.
Aceşti lucrători vor avea, în principiu, salariul minim pe economie. Credeţi că unii dintre ei ar fi tentaţi de o
mită de 500, 1000 sau 10,000 de euro pentru a trece câţiva oameni "speciali" prin sistem sau pentru a livra
100 de carduri "blank" (goale) unui individ dintr-un bar, fără nicio întrebare? Dacă nu ei, atunci poate
supervizorii sau managerii? 100,000 euro pe an în plus este destul de tentant,nu?

"Tot nu înţeleg. Cum poate să fie falsificat un iris sau o amprentă?"

Răspuns: Informaţia biometrică nu poate fi falsificată (hai să presupunem asta). Cu alte cuvinte, irisul şi
amprenta ta sunt unice. Însă, detaliile de pe card pot fi modificate. Astfel, un terorist va avea un card fals,
cu irisul şi amprenta sa scanate pe el, dar cu nume, adresă şi număr unic false- toate, în mod ilegal,
înregistrate (ca la carte) în registrul naţionale de baze de date de către un om din interior care a fost plătit
în acest scop. Când îşi va folosi cardul la aeroport, irisul scanat va corespunde cardului şi datele despre el
vor apărea : Ion Popescu, Strada Cutare, Nr. 13, Oraş Oriunde- deşi el este de fapt Domnul A Terorist,
având cu totul alte date. ţineţi minte, nu este irisul său amprenta în sine pe card, ci doar o înşiruire de 1 şi 0
(cod binar), reprezentând irisul şi amprenta ta.

"Vreţi să spuneţi că teroriştii şi criminalii vor avea carduri false, iar cetăţenii care respectă legile vor
fi supuşi la tot mai multe controale, reguli, amenzi şi inconveniente din partea guvernului?"
Răspuns: Da. Dacă acest lucru este greu de crezut, luaţi în considerare armele. Guvernul a retras pistoale
şi legitimaţii de la zeci de mii de cetăţeni nevinovaţi şi a închis magazinele de arme din Marea Britanie. În
acest timp, criminalii armaţi sunt liberi să se plimbe în oraşe, răzând de asemenea legi. Preţul pentru un
pistol de mână în Londra este de 50 de lire, 100 de lire dacă vrei şi cartuşe de 9mm. O puşca-mitralieră?
Este a ta pentru 250 de lire. Cetăţenii suferă, criminalii râd. Încă o dată, este imposibil să vezi criminali şi
terorişti ce renunţă la activităţile lor ilegale numai pentru că trebuie să aibă la ei un card de identitate!

"Le-am avut pe timp de război..."

Răspuns: Acel document era echivalent unui card obişnuit de bibliotecă. Nu despre acela vorbim noi acum.
Uitaţi de acel tip de card, este cu totul altceva. Au doar aceeaşi denumire, atât.

"Dar problema imigrării?

Răspuns: Imigranţii şi cei care cer azil politic sunt deja supuşi unor verificări aspre şi sunt amprentaţi etc.
Imigranţii ilegali nu au de multe ori niciun document de identitate, ba chiar îşi distrug paşapoartele în
încercarea de a deveni oameni fără trecut şi fără identitate. Foarte mulţi imigranţi ilegali înfruntă în mod
conştient moartea pentru a ajunge în ţări mai sigure. Oare cardurile biometrice îi vor opri pe aceşti oameni
disperaţi?

"Dar sigur nu putem avea libertate individuală totală în societate. Vreţi ca guvernul să ne acorde
mai multă libertate?"
Răspuns: Libertatea nu ne este dată de guvern! Lucrurile nu merg aşa (sau cel puţin nu ar trebui să
meargă). Libertatea este dreptul nostru- dar noi angajăm servitori (guvernul) pentru a reduce aceste
libertăţi în limite stricte, dar în puncte esenţiale pentru buna funcţionare a societăţii. El ar trebui să
demonstreze clar că au motive bune pentru a ne reduce libertăţile. Este datoria fiecărui cetăţean de a
monitoriza libertăţile pe care le pierde şi motivele pentru care aceasta se întâmplă- şi să protesteze
vehement dacă nu sunt de acord cu aceste restricţii. Trebuie să punem cu grijă în balanţă libertatea
noastră individuală şi nevoia de a trăi intr-un grup social şi să fim atenţi în mod constant la eventualele
motive corupte pentru care unii oficiali ar vrea să ne reducă libertăţile.

"Cardul biometric nu are şi alte beneficii? De exemplu, dacă ar conţine istoricul meu medical,
medicamentele pe care le-am luat şi le iau, alergiile la diferite alimente sau substanţe etc- nu ar fi
folositor în cazul în care mi-aş pierde cunoştinţa pe stradă şi ar veni ambulanţa?"
Răspuns: Fără dubiu, dacă am avea toţi un card de identitate biometric şi am fi etichetaţi şi introduşi intr-un
calculator guvernamental, am avea avantaje. De exemplu, lucrul cu birocraţii ar fi mult mai uşor. Dar, doar
pentru că un lucru are avantaje nu înseamnă că ar trebui implementat. (Exemplu: interzicerea fumatului ar
salva 120,000 de vieţi în fiecare an.) Răspunsul pentru întrebarea dumneavoastră este: Dacă
dumneavoastră credeţi că aveţi nevoie de un card medical de urgenţă, atunci puteţi avea unul şi îl puteţi
ţine în permanenţă asupra dumneavoastră. Acest lucru nu are de a face cu noi, restul oamenilor, şi nu ar
trebui să fim obligaţi să avem un asemenea card.

"Documentele biometrice există şi în alte ţări, iar în acestea nu par să aibă loc discuţii."
Răspuns: Iarăşi, acesta nu este un argument, faptul că sistemul a fost implementat în alte ţări, deci nu ar fi
nicio problemă să fie implementat şi la noi. (Exemplu: Ei au cenzurat accesul la internet în ţara X- deci de
ce nu şi aici? Hoţilor li se taie mâinile în ţara Y- deci ar trebui să fie aşa şi la noi.) Şi alte ţări au carduri de
identitate. De obicei este o bucată de plastic cu o poză şi o semnătură. Noi nu protestăm împotriva
acestuia. În opinia noastră, niciun guvern nu are dreptul de a avea o bază de date cu informaţii despre
fiecare cetăţean şi cu atât mai mult nu are dreptul să folosească forţa ca să asigure complianţa. Cetăţenii
care au acceptat aceasta joacă un joc foarte periculos, lasandu-se pe mâna unui guvern "binevoitor" acum
şi pentru totdeauna.

Plan de acţiune în şase paşi

Scopul acestui pliant este de a vă înarma cu răspunsuri pentru multitudinea de argumente şi întrebări pe
care le veţi auzi. Iată şase lucruri pe care le puteţi face pentru o eficienţă mai mare în transmiterea
mesajului anti-RFID:
1. Deveniţi activi din punct de vedere politic. Dacă vă pasă de intimitate şi libertate, ACUM este timpul să
acţionaţi şi să vă faceţi auzit.
2. Deveniţi membru al site-ului ramailiber.ro
3. Deveniţi membru al grupului ramailiber sau creaţi-vă grupul propriu
4. Discutaţi cu cât mai mulţi oameni şi convingeţi-i să se alăture cauzei ramailiber.
5. Scrieţi reprezentaţilor pe care i-aţi votat.
6. Scrieţi presei.

Sinteză
Indiferent de problemă sau întrebare, un card de identitate naţional obligatoriu nu este o soluţie
acceptabilă. Sunt soluţii mult mai bune, mai ieftine şi mai facile pentru orice problemă ridicată în sprijinul
acestor carduri.

Acum este timpul să luptăm împotriva acestei legislaţii draconice. Indiferent de cât de inofensiv pare
guvernul actual, indiferent de cât de puţine informaţii promit ei că vor fi înregistrate iniţial în bazele de date,
indiferent de motivele stringente de securitate pe care ei le invocă, odată ce registrul naţional de baze de
date (acel computer unde vor fi stocate toate datele despre noi) va fi pus la punct şi cardurile vor fi
eliberate în circulaţie, în fiecare an vom constata o reducere a intimităţii personale. Spionajul
guvernamental va asigura adăugarea de noi informaţii în dosarul fiecărui cetăţean.

ACUM este timpul să luptaţi. Vă rugăm să ne ajutaţi.

Dacă vă pasă de intimitate şi libertate,

alăturaţi-vă nouă în lupta împotriva RFID-urilor.

Campanie fericită!

http://www.ramailiber.ro/