Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
46Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revista Cosmos Nr 1

Revista Cosmos Nr 1

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 5,876 |Likes:
Published by cornel_vamfim6334

More info:

Published by: cornel_vamfim6334 on Jul 10, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2014

pdf

text

original

 
Afl` totul despre leg`tura dintrediete [i grupele sanguine!Afl` totul despre leg`tura dintrediete [i grupele sanguine!
Civiliza]iilegalacticesunt aici!Civiliza]iilegalacticesunt aici!
Anul
 
I,
 
Num`rul
 
1,
 
Iunie
 
2007,
 
Pre]:
 
2
 
lei
Horoscopul
 
vedicSchimbareaclimei:fenomenapocalipticZiua
 
numai
 
are24
 
de
 
ore
Secreteleauruluimonoatomic
 
C
 
O
 
S
 
M
 
O
 
S
PAGINA2
Anul
 
I,
 
Num`rul
 
1
 
 
Iunie
 
2007
EDITORIAL
 
Ne a[teap` marischimb`ri climaterice!
Contele
 
INCAPPUCCIATO
D
ragii noºtri cititori... Iatã o revistã nouã îndomeniul atît de fascinant ºi de complexcare îmbinã ºtiinþa cu spiritualul. Amputea sã numim acest domeniu paranormal, darcu anii sintagma aceasta a fost relativ distorsio-natã de tot felul de situaþii ºi întîmplãri nefericite.De aceea, am considerat cã prin apariþia acesteireviste Cosmos, ceea ce cunoaºte ºtiinþa se vacombina cu ceea ce ºtie spiritualul, de milenii întregi, iar mistere ce au fost þinute pînã acumsub cheie le vom aduce la luminã.Iatã cã sîntem în mãsurã sã vã oferiminformaþii exacte despre ce se întîmplã pe planetanoastrã, referitor la schimbãrile climatice ºi la cepoate urma, dacã nu sîntem atenþi la ce gîndim.Existã o serie de factori care contribuie laschimbãrile geoclimatice ce au loc pe Terra la oraactualã:
1.
 
Schimbãri
 
abrupte
 
ale
 
climei:
 
Încãlzireaglobalã
-
Efecte
 
principale:
a) Topirea calotelor polare, mai ales celenordiceb) Temperaturi extreme zi-noapte, iarnã-varãc) Vînturi extreme ºi fenomene meteoatmosferice de intensitate anormal de mared) Inundaþii extreme - generalizarea lui "ElNino" în toatã emisfera sudicã pînã în cel multanul 2050.e) Ierni severe ºi lungi în emisfera nordicã începînd cu 2010, urmate de o primãvarã rece,ploioasã cu inundaþii ºi grindinã.
2.
 
Activitate
 
vulcanicã
 
exageratã
-
efecteprincipale:
a) Creºterea numãrului de erupþii, a duratei ºiintensitãþii acestora de 100 ori în ultimii 14 ani ,numãrul de vulcani activi crescînd de la cîteva sute în 1990 la peste 1500 în 2004. Etna erupe de la 1august 2004 în faza 1 - Curgere de lavã bazalticã. Vulcanul din Hawaii este al doilea, alãturi de Etna,unul dintre cei mai periculoºi vulcani din lume,deoarece erupe deja lavã bazalticã ºi aruncã înatmosferã CO2ºi SO2 în cantitãþi de 50 milioaneKg pe zi. Vulcanul din Filipine a erupt în 1991aruncînd peste 20 miliarde de tone CO2, SO2 înatmosferã, cauzînd perturbãri climatice globaletimp de 2 ani. Temperatura a crescut cu douãgrade.b) Creºterea exageratã a numãrului de cutre-mure datorate acestei activitãþi vulcanice ºi aintensitãþii maxime de lagradul 8 Richter în 1990 lagradul 9 Richter în 2004. Pedata de 26 decembrie 2004ora 8.00 un cutremur de grad9 Richter a lovit în zonaOceanului Indian producîndpagube imense. Înurmãtoarele 9 zile au avut locpeste 2500 de replici aleacestui cutremur dintre carepeste 50 au fost de grad maimare de 5. Au urmat apoitemperaturi extreme: în Argentina peste +40 grade,SUA sub minus 30 ºi viscolede magnitudine F1 + tornadã în Brazilia.
Efectele
 
sale
 
au
 
fost:1)
 Pãmîntul ºi-a mãrit viteza de rotaþie ceeace a condus la scurtarea duratei unei zile cu 0,3microsecunde.
2)
  Axa de rotaþie a Pãmîntului s-a înclinat cucîteva secunde de grad ºi s-a mutat cu 5 cm pedirecþia cutremurului.
3)
 Insula Sumatra s-a deplasat (împreunã cuplaca tectonicã aferentã Australo-Antarcticã) cu24 de metri.Iarna a venit la mexicani (aprox. 500kmdistanþã de ecuator) în noaptea de 29 decembrie2004. Efecte: - 18 grade Celsius, respectivmonoxid de carbon pentru cei care preferausoluþia improvizaþiei încãlzirii cu lemne arse înatmosfera scãzutã de oxigen.
4)
 Scãderea cîmpului magnetic terestru -efecte principale:a) O posibilã schimbare de polaritate în urmã-torii 300 sute de ani, care va dura cel puþin cîtevasecole în care planeta va fi lipsitã de cîmp. Radiaþiilecosmice micrometrice vor arde totul în jur asemeneaunui cuptor cu microunde deschis la maxim.b) Creºterea în prezent a actelor de sinuci-dere, criminalitate, vandalism, terorism, rãzboi,presupusã a se afla în legãturã cu acest cîmp.c) Migraþia polilor: datoratã scãderii maseipolare a calotelor.
5)
 Schimbarea unghiului axei de rotaþie a pã-mîntului - Efecte (pentru oscilaþii de numai un grad).a) Apariþia de tsunami de 1km înãlþime.b) Apariþia de noi insule ºi scufundareaaltora.c) Creºterea exageratã a numãrului de cutre-mure, ºi a intensitãþii acestora.
6)
 Invazia insectelor - Efecte:a) Apariþia de noi specii ºi dispariþia altora cuefecte dezastruoase asupra culturilor ºi oamenilor.b) Au apãrut deja lãcuste în numãr detrilioane de trilioane pe aproape toatã Africa, careconsumã zilnic o cantitate de mîncare egalã cugreutatea lor ºi sînt complet imune la insecticide.c) Apariþia de insecte cu ac înþepãtor careproduc venin alterat chimic ce devine mortal pentruom.d) Creºterea exageratã a numãrului defurnici ºi invazia lor în oraºe.Iatã doar cîteva date despre cauzele careprefigureazã posibilul nostru viitor, dacã nu vomlua mãsuri sã intrãm din nou în armonie cunatura. Sã ne gîndim bine înainte de a aprinde oþigarã sau de a tãia un copac: Cosmosul se varãzbuna pe noi? Sau vom reuºi sã reparãm totulºi astfel vom depãºi pragul critic al autodistru-gerii?
P`mîntul
 
[i
-a
m`rit
 
viteza
 
derota]ie
 
[i
 
din
 
aceast`
 
cauz`zilele
 
s
-a
u
 
scurtat!
 
Mihai
 
VÂRTEJARU
 În ultimii ani, astrofizica a descoperitcîteva anomalii ce se petrec în structura celortrei dimensiuni. Este vorba de felul în caretimpul, ca efect al miºcãrii corpurilor cereºti,se dilatã sau se comprimã. O descoperirefãcutã în deceniul 9 al secolului trecut a pus în evidenþã faptul cã întregul sistem solar sedeplaseazã pe o traiectorie în formã despiralã, cãtre steaua Vega. Datoritã acesteideplasãri prin spaþiul cosmic, sistemul solarva traversa o zonã de radiaþii fotoniceintense, numitã Centura Fotonicã. Caurmare, cercetãrile efectuate asupraparametrilor planetei au demonstrat cîtevarealitãþi tulburãtoare. Una dintre ele facereferire la modul în care „curge” timpul.Deºi ceasurile aratã peste tot în lume cã trec24 de ore, în realitate, toþi oamenii simt cãtimpul lor interior trece mult mai repede. Adicã timpul real s-a scurtat, ajungînd înprezent la doar 16 ore...
Din 1999, ziua arenumai 16 ore!
 
C
 
O
 
S
 
M
 
O
 
S
PAGINA3
Anul
 
I,
 
Num`rul
 
1
 
 
Iunie
 
2007
 
ASTERION
S
-au scris destul de multe referitor la acestsubiect în literatura de specialitate aultimelor decenii, însã nu întotdeaunainformaþiile au fost de naturã sã lãmureascãomul în ceea ce priveºte definirea acestui subiect.Informaþiile generale susþin cã Pãmîntul trebuiesã intre în orbita lui galacticã, împreunã cusistemul solar, într-o zonã de interes special înceea ce priveºte viaþa aºa cum o cunoaºtem.Centura fotonicã este o for-maþiune circularã com-pusã din corpusculi deluminã care se numescfotoni, de unde ºi nu-mele, fiinþînd pe prin-cipiul radianþei, a-ceasta fiind o radiaþiecosmicã.
Cum neinf
 
luienþ
 
eazãr
 
adiaþia cosmicã
Concentraþia mare deluminã din radiaþia cosmicãare drept efect modificarea stãriivibraþionale a oricãrui obiect careeste inclus în aceastã zonã, pentru cã,dupã cum ºtim, orice fel de energie cumulatã într-o anumitã zonã are efect nu numai asuprazonei în sine, ci ºi asupra obiectelor ºi entitãþilorconþinute în ea. Tipul acestor energii este denaturã ignicã, adicã în ele acþioneazã principiulcosmic numit Foc, exprimat în sens fizic caluminã. Aceastã analogie a determinat folosireamultor nume de-a lungul istoriei în ceea cepriveºte Centura fotonicã, printre care amintimMaha Agni, marele foc, focul divin, ploaia de focºi altele similare. Mintea umanã asimileazãfocului, din pãcate, funcþia sa distructivã,materialã, aºa cã apropierea de acest foc aconstituit un motiv de panicã, determinînd fricade ceea ce oamenii numesc sfîrºitul lumii (termenfolosit de creºtini în mod gratuit, pentru cãnicãieri în Sfînta Scripturã nu apãrea menþionatasfel). Nu trebuie sã ignorãm însã funcþia misticãa focului, aceea de purificare ºi transformare. Atunci cînd vorbim de un foc de origine divinã,cum este cel care compune centura, trebuie sãvedem în el o expresie a Voinþei Divine ºi unealtãa purificãrii de ceea ce þine de întuneric ºi deinutil, din punct de vedere spiritual. Focul este celcare, în alchimie, separã materia preþioasã decea fãrã de folos, care aduce la ivealã aurul dinminereul sãu în care este închis ºi care fortificãmetalele care nu sînt destul de tari.
 Vom supr
 
av
 
ieþui dat
 
orit
 
ãLuminii
Omul este o fiinþã supusã efectelor acestui foc,iar la fel cum materia nobilã a metalului se bucurãla vederea flãcãrii, la fel ºi omul nobil se va bucurade venirea acestui val de luminã, însã, aºa cummateria nefolositoare ºi putredã îºi vede moartea în foc ºi cei care se þin cu dinþii de ceea ce cred cãeste al lor, de lãcomie ºi de rãutate, sînt cuprinºi despaimã numai la gîndul unui asfel de eveniment.Secretul acestei cen-turi este originea eidivinã, fiindconsideratã ozonã christicã, în care totul setransformã ºi sereasambleazãpentru a permitechristului intern sã se exprime ºi sã se realizeze. Ozonã de luminã intensã poate avea efecte diferite înfuncþie de nivelul vibraþiilor unui anumit obiect sauentitate. Astfel, la nivel planetar, este ºansa planeteide a intra în dimensiunile superioare celei de-atreia, în care sîntem acum, prin marele salt quantic.Componentele de tip electric vor suferi o anihilaretemporarã la intrarea în centurã, iar lumina solarãva fi anulatã din punct de vedere spectral, de cãtrezona neutralã de radiaþie, creînd acele trei zile de întuneric prevãzute în Apocalipsã. La nivel uman,populaþia va trãi experienþe diferite, în funcþie denivelul vibratoriu ºi de tipul de energie pe care îldegajã: cu cît omul are o predispoziþie mai marecãtre luminã ºi energiile christice ale pãcii ºi iubirii,care sînt vehiculate în interiorul zonei de radiaþiechristicã intense, cu atît se va simþi mai bine ºi se vabucura de ceea ce îi este oferit; cu cît omul are opredispoziþie sufleteascã sau energeticã de sensopus, acesta va avea stãri de rãu, pentru cã,neputînd sã respingã prin propriile forþe un tip deenergie contrarã, energiile sale vor fi anihilate. Lanivel submolecular, existã o posibilitate excepþionalãde a se reintegra cele 12 ºiruri de AND sub imperiulradiaþiei christice. Dupã cum ºtim, ieºirea din tiparulchristic ºi din voia Tatãlui a determinat cãderea înpãcat sau dezactivarea a zece ºiruri, însã energiilechristice stau sub semnul reintegrãrii ºi legãrii:iubirea este cea care þine fiecare planetã pe orbitã în jurul unui soare ºi fiecare electron în jurulnucleului unui atom, aºa cã o radiaþie mãritã aacestui tip de energie va facilita din plin refacereacircuitelor întrerupte. Sã fim pregãtiþi, aºadar, pentruluminã, nu pentru ardere… 
Contele
 
INCAPPUCCIATO
F
iecare om a privit de foarte multeori, \n via]a sa, indiferent de ano-timp, cerul de sear` spuzit cu miide stele. Unele mai mici, altele mai mari,cu str`luciri diferite. Aceast` reverie afascinat \ntotdeauna pe oameni, care auinventat \n timp multe pove[ti cu [idespre stele. S` ne amintim de povesteaMicul Prin] de Saint-Exupery, \n care unb`ie]el locuia singur pe o stea.Dincolo de pove[ti [i mituri, s` neav\nt`m cu \ndr`zneal` c`tre univers,pentru a-i explora misterele. Vorbimdespre via]a pe alte planete. Este eaposibil`? Exist` deja via]` inteligent` [ira]ional` \n alte lumi? A[a cum [tiin]a adecretat, via]a cum o [tim [i o concepemnoi poate s` se manifeste doar \ntreanumi]i parametri. Fire[te, al]i parametripot ajuta via]a s` se desf`[oare [i subalte forme. Pe noi ne intereseaz`deocamdat` s` [tim dac` \n ad\ncimilecosmosului mai exist` fiin]e asemeneanou`.Cercet`rile efectuate asupra plane-telor Venus [i Marte au pus \n eviden]`,de[i \n mod strict limitat, o serie decondi]ii care nu par deloc prielnice vie]ii.Cu toate acestea, urme ale altor civiliza]iiau r`mas, cel pu]in pe Marte, ca odovad` a trecerii unor fiin]e inteligente [ira]ionale pe planeta ro[ie. Unele infor-ma]ii de ultim` or` atest` c` pe Marte \ntr-adev`r au tr`it fiin]e ra]ionale. Cu c\ttimp \n urm`? Nu se poate spune, darcorelarea acestor informa]ii cu celedespre Potopul ce a avut loc \n urm` cuaproximativ 12.000 de ani, duce la ideeaunei conexiuni Marte-P`m\nt.Piramidele descoperite pe suprafa]alui Marte, \n apropiere de Chipul mar]ian,seam`n` cu cele din Egipt, dar [i cu celedin America de Nord [i de Sud. Esteevident faptul c`, indiferent cine au fostconstructorii piramidelor mar]iene, eicuno[teau limbajul comun al universului:matematica [i geometria. {i mai multdec\t at\t, informa]ii ob]inute princhanneling [i prin contacte directe cuentit`]i din alte lumi, prin telepatiedemonstreaz` c` cei care au coordonatconstruirea piramidelor egiptene provindin aceea[i civiliza]ie care a l`satpiramidele pe Marte.Cei de la NASA [i Pentagon nu au vruts` dea publicit`]ii, decenii la r\nd, ade-v`ratele informa]ii despre acest subiect.Cu toate acestea,fo[ti angaja]i ai NASA,care s-au s`turat s` fie complici laminciunile oficiale, au luat cu ei seturi defotografii care arat` urme de artefactemar]iene. Dup` cum se [tie, sondelerobot trimise pe solul mar]ian aufotografiat un craniu de dimensiunimult mai mari dec\t cel de om, cusimilitudini, dar [i cu anumite deose-biri. Dup` o serie de investiga]ii,rezultatul \n privin]a vechimii aceluiartefact a fost stabilit` la [aptemilioane de ani. Deci pe vremea c\nd peP`m\nt nu exista nici o form` de civiliza]ieuman`, pe Marte se afla o alt` civiliza]ie.Este de presupus c` respectiva civiliza]iea construit complexul de piramidemar]iene, precum [i Chipul mar]ian del\ng` zona Cydonia.Unele legende ale popoarelor vechivorbesc despre un r`zboi care ar fi avutloc de mult, \n urm` cu sute de mii deani, \ntre cei de pe Marte [i o alt`civiliza]ie care a vrut s`-[i impun`suprema]ia tehnologic`. Rezultatul ar fifost, dup` cum descriu legendele despreplaneta Phaeton, declan[area uneibombe similare celei nucleare, civiliza]iamar]ian` disp`r\nd ca specie. |ns`, a[acum \n orice cultur` terestr` au existatsacerdo]i [i profe]i, putem \n]elege c` [iciviliza]ia mar]ian` avea. Ace[tia,prev`z\nd sf\r[itul tragic al propriei culturi,au preg`tit valul de migra]ie c`tre ceamai apropiat` planet`. A[a ar procedaorice civiliza]ie aflat` \n pericol dedistrugere. Deci mar]ienii au migrat c`treP`m\nt, asem`n`toare \n privin]acondi]iilor de via]`. A[a se explic`aceast` continuare a construirii de pira-mide [i de complexe arhitectonice, cu rolde centrale de emisie-recep]ie c`tre [idinspre Cosmos. {i dac` analiz`m cubun-sim] tragedia civiliza]iei mar]iene,putem concluziona c` aceast` civiliza]iepoate fi cheia care s` ne deschid` u[ac`tre alte lumi din Cosmos. Descifr\ndsimbolurile [i \n]elesul piramidelor,dincolo de aspectul lor [i de rolulspiritual, avem posibilitatea nea[teptat`de a folosi cheia misterului mar]ianpentru descifrarea codului de acces c`trelumile Cosmosului, mult mai evoluatedec\t a noastr`, lumi care a[teapt` s` lerecunoa[tem existen]a...
Ce
 
n
t
uraF
oto
nic
`
 a
fo
s
t
 
p
r
e
zis
`
 d
e
A
po
cali
p
s
`
DESCOPERIREA
 
COSMOSULUI
 I n t r`m  \  n ce n t u ra f o t o n i c` !
 
Via]a pe alte planete

Activity (46)

You've already reviewed this. Edit your review.
neludraghici liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
michellemmFp liked this
Toma Cristina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->