Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Kurds Geopolitic, A Study From March 06

Kurds Geopolitic, A Study From March 06

Ratings: (0)|Views: 1 |Likes:
Published by aturcubb
Kurdistan state, a new problem srom Strategikon
Kurdistan state, a new problem srom Strategikon

More info:

Published by: aturcubb on Oct 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2013

pdf

text

original

 
Martie 2006
1
 Î
ş
i mai aminte
ş
te cineva de kurzi? K-u-r-z-i.
Motto: “Singurii no
ş
tri prieteni sunt mun
ţ
ii” (aforism kurd).
Într-o enumerare primar 
ă
, cu caracter mai degrab
ă
didactic
ş
i evident contestabil
ă
tocmaidatorit
ă
nerigurozit
ăţ
ii ei asumate, factorii de geostress care caracterizeaz
ă
regiuneaOrientului Mijlociu ar putea fi schematiza
ţ
i aleator ca importan
ţă
astfel: 1.) penetrarea
ş
iacoperirea marcat
ă
a complexului regional de securitate de c
ă
tre marile puteri extraregionale;2.) islamizarea (în accep
ţ
iunea larg
ă
a termenului,
ş
i nu cea restrâns
ă
de fundamentalismislamic militantist); 3.) problema resurselor naturale – petrol, ap
ă
 
ş
i gaze naturale; 4.) problema kurd
ă
; 5.) problema refugia
ţ
ilor palestinieni; 6.) Israelul
ş
i rela
ţ
iile sale cu stateledin regiune; 7.) înarmarea conven
ţ
ional
ă
; 8.) programele unor state de dezvoltare a armelor dedistrugere în mas
ă
– Israelul
ş
i Iranul; 9.) deficitul dublu de modernizare
ş
i democratizare;10.) instabilitatea asociat
ă
fazei timpurii de
nation-building
care caracterizeaz
ă
majoritateastatelor regionale
1
.În setul celor zece, factorul grupului popula
ţ
ional kurd este evident greu deierarhizat în importan
ţ
a sa, dar, în mod cert, el r 
ă
mâne în continuare
ş
i în bun
ă
m
ă
sur 
ă
  paradoxal o problem
ă
recurent
ă
în dinamica securit
ăţ
ii regionale. Frecvent supranumi
ţ
i “ceamai mare na
ţ
iune din lume f 
ă
ă
stat”, kurzii populeaz
ă
în num
ă
r de aproximativ 30 demilioane zona de confluen
ţă
dintre Anatolia, Peninsula Arab
ă
 
ş
i Caucaz, pe suprafa
ţ
a relativcontigu
ă
a ceea ce a fost Kurdistanul istoric: aproximativ 16 milioane în sud-estul Turciei, 8milioane în nordul-estul Iranului, 4 milioane în nordul Irakului, 350.000 în enclave compacteîn nord-estul Siriei
ş
i alte peste 200.000 dispersa
ţ
i în Armenia
ş
i Azerbaijan. Suprafa
ţ
a de cca.230.000 mile
2
acceptat
ă
cvasiunanim de c
ă
tre kurzi ca reprezentând teritoriul str 
ă
mo
ş
esc
ă
mâne actualmente divizat
ă
între Turcia (43%), Iran (31%), Irak (18%), Siria (6%), Armenia
ş
i Azerbaidjan (2%).
Istoric
 
1
Accentu
ă
m, enumerarea de mai sus nu este în nici un caz o taxonomie infailibil
ă
, ci un simplu punct de pornireîn analiza în mod separat a unor probleme punctuale de securitate. Lista în sine admite deopotriv
ă
multiplerestrângeri
ş
i varii exinderi, iar cele 10 puncte nu sunt nici exhaustive,
ş
i nici reciproc exclusive, altfelm spus, nurespect
ă
clasicele criterii aristotelice ale unei clasific
ă
ri. Bun
ă
oar 
ă
, punctul 1 acoper 
ă
într-o m
ă
sur 
ă
mai mare saumai mic
ă
toate celelalte 9: islamizarea accentuat
ă
din ultimele decenii admite o interpretare ca reac
ţ
ie opus
ă
la penetrarea interesat
ă
a CRS de c
ă
tre SUA (
ş
i URSS în timpul R 
ă
zboiului Rece)
ş
i este cel pu
ţ
in facilitat
ă
dedeficitul de modernizare
ş
i democratizare; unul din interesele majore ale SUA în regiune vizeaz
ă
tocmai punctul3), recte aprovizionarea cu petrol
ş
i gaze naturale; acordul tacit dintre SUA
ş
i Turcia explic
ă
într-o bun
ă
m
ă
sur 
ă
 e
ş
ecurile repetatelor tentative de creare a unui stat kurd (4.)); consensul dintre occidentali
ş
i sovietici a contribuitsemnificativ la crearea statului Israel
ş
i în subsidiar la exodul palestinian în valuri; principalele surse aleînarm
ă
rii statelor Orientului Mijlociu sunt SUA
ş
i Rusia ca mari puteri, la fel cum ambele au contribuit laini
ţ
ierea programelor de dezvoltare a armelor ABC; în sfâr 
ş
it, colonizarea de odinioar 
ă
a determinat în moddirect actuala problem
ă
a unui nation-building incipient în regiune. Iar în sens opus, enumerarea ar putea ficompletat
ă
cu varii elemente precum tratamentul femeilor (enumerat ca unul din cele trei deficite ale regiunii de
 Arab Human Development Repor
 
ş
i preluat ca atare de proponen
ţ
ii ini
ţ
iativei
Greater Middle East 
din 2004),interrela
ţ
ionarea dintre blocurile sunit
ş
i
ş
iit, problema iranian
ă
în ansamblul s
ă
u, toate îns
ă
din nou conexe altor factori, precum cei 10 men
ţ
iona
ţ
i.
 
Martie 2006
2Istoric, dup
ă
a
ş
ezarea lor în regiune în urm
ă
cu circa 1500 de ani, în cadrul devast
ă
rii de c
ă
tretrupele otomane în secolele XVI-XVIII a teritoriului Kurdistanului istoric, mul
ţ
i kurzi suntdeporta
ţ
i din regiune în teritoriile periferice ale Imperiului Otoman. Apoi, dup
ă
stabilirea în1750 a marelui regat kurd Zand, acesta cade în 1867 sub st
ă
 pânire otoman
ă
. Învins
ă
în primul
ă
zboi mondial de partea Puterilor Centrale, Turcia semneaz
ă
în 1920 tratatul de pace de laSèvres, care prevede ca popula
ţ
iei kurde s
ă
i se acorde “autonomie local
ă
”. În paralel, înAzerbaijan autorit
ăţ
ile sovietice înfiin
ţ
eaz
ă
în 1920 provincia autonom
ă
“Kurdistanul Ro
ş
u”desfiin
ţ
at
ă
nou
ă
ani mai târziu. Turcia, victorioas
ă
în
ă
zboiul cu Grecia (1919-1922), ob
ţ
inerevizuirea clauzelor Tratatului de la Sèvres, iar noul Tratat de pace de la Lausanne, din 1923,împarte teritoriile locuite de kurzi între Turcia, Siria
ş
i Irak.Dup
ă
proclamarea republicii turcede c
ă
tre Mustafa Kemal în octombrie 1923, legisla
ţ
ia noului stat nu recunoa
ş
te kurzii caminoritate, iar pe fondul a numeroase revolte reprimate violent, Kurdistanul turc este declarat“zon
ă
militar 
ă
”, accesul str 
ă
inilor în zon
ă
fiind interzis din motive de securitate - interdic
ţ
iemen
ţ
inut
ă
pân
ă
în 1965.Al doilea r 
ă
zboi mondial nu a adus nici el mult dorita autonomie pentru kurzi niciîn Turcia sau Irak, nici în nou creatul stat sirian, iar întreaga perioad
ă
postbelic
ă
este punctat
ă
 de revolte ale kurzilor, alternative iar uneori simultan prin contagiune, în Turcia, Irak 
ş
i Iran.Singura form
ă
de autonomie din primele decenii postbelice o reprezint
ă
înfiin
ţ
area în 1945 dec
ă
tre kurzi a republicii Mahabad în zona din Iran ocupat
ă
de trupele sovietice, care a fiin
ţ
atîns
ă
doar un an, pân
ă
când teritoriul a reintrat în posesia Iranului. În acela
ş
i timp, în statulvecin Irak, revolta kurzilor condu
ş
i de Mustafa Barzani a fost în
ă
 bu
ş
it
ă
violent, cca. 100.000kurzi refugiindu-se la acea vreme în Iran. În Turcia, dup
ă
o ameliorare relativ
ă
sub guvernareadintre 1950-1960 a Partidului Democrat, situa
ţ
ia kurzilor s-a deteriorat sever dup
ă
pr 
ă
 bu
ş
ireaîn 1958 a Pactului de la Bahgdad (moment al redenumirii sale în forma CENTO), ai c
ă
ruimembri Turcia, Iran
ş
i Irak aveau probabil ca unic obiectiv comun fezabil evitarea cre
ă
rii unuistat kurd. Doi ani mai târziu, când în Irak avea loc o nou
ă
revolt
ă
kurd
ă
, generalul turc CemalGürsel, devenit
ş
eful statului, avertiza public c
ă
“dac
ă
turcii din mun
ţ
i nu-
ş
i
ţ
in gura, armatanu va ezita s
ă
le îngroape ora
ş
ele
ş
i satele în bombe. Ei
ş
i
ţ
ara lor vor fi îneca
ţ
i într-o baie desânge”
2
. Ulterior, înfiin
ţ
area PKK 
3
în Turcia în 1974 consemneaz
ă
debutul insurgen
ţ
ei denotorietate din sud-estul Anatoliei, soldate dup
ă
diferite estim
ă
ri, cu 30.-40.000 victime.În Irak, un nou val de revolte în anii ’80 este reprimat violent în cadrul opera
ţ
iunii
 Anfal
”, în care trupele guvernamentale au f 
ă
cut uz inclusiv de rachete
ş
i bombe cu napalm,iar dup
ă
încheierea (1988) opera
ţ
iunilor trupelor irakiene asupra kurzilor irakieni în perioadade sfâr 
ş
it a r 
ă
zboiului irano-irakian, numero
ş
i militan
ţ
i PKK s-au refugiat din Turcia în nordulIrakului, unde
ş
i-au organizat baze de antrenament
ş
i au cump
ă
rat armamentul capturat demilitan
ţ
ii kurzi locali de la trupele lui Saddam Hussein.Apoi, în martie 1991, în contextul R 
ă
zboiului din Golf, kurzii din Irak organizeaz
ă
 o nou
ă
campanie militar 
ă
împotriva regimului lui Saddam Hussein, îns
ă
trupeleguvernamentale lanseaz
ă
o contraofensiv
ă
devastatoare în urma c
ă
reia 1 milion de kurzi serefugiaz
ă
în Iran, iar alte 450.-500.000 se îndreapt
ă
spre Turcia. Întrucât guvernul de laAnkara, de teama destabiliz
ă
rii situa
ţ
iei interne, nu accept
ă
un influx masiv, cei din urm
ă
 
ă
mân în majoritatea lor expu
ş
i în mun
ţ
i, iar trupele lui Saddam, foamea
ş
i frigul provoac
ă
în jur de 1000 mor 
ţ
i pe zi. Ulterior r 
ă
zboiului, alimentând mai mult sau mai pu
ţ
in politicile anti- 
2
 
 Apud 
Gerard Chaliand, ed.
People without a Country: The Kurds and Kudistan
(ed.a 2-a, New York: OliveBranch Press, 1993), p. 65. “Turci munteni” este alternativa uzitat
ă
oficial pentru a denumi kurzii nerecunoscu
ţ
ica minoritate de c
ă
tre Ankara pân
ă
în anii ’90. Ilustrativ, între 1960
ş
i 1980, problema kurzilor, de
ş
i reprezint
ă
 1/5 din popula
ţ
ia Turciei, a fost men
ţ
ionat
ă
public o singur 
ă
dat
ă
.
3
Acronimul de la
Partiya Karkeran Kurdistan
, în traducere “Partidul Muncitorilor din Kurdistan”.
 
Martie 2006
3regim ale grupurilor kurd
ş
i arab
ş
iit, ONU a decis dup
ă
ă
zboi crearea în nordul Irakului aunei “zone kurde de securitate”, în care survolurile aeriene erau interzise, iar kurzii ar fi urmats
ă
beneficieze de un grad sporit de autonomie.În paralel, liberalizarea politic
ă
a regimului din Turcia condi
ţ
ionat
ă
mai ales decondi
ţ
iile asociate deschiderii negocierilor de aderare la UE (decizie adoptat
ă
finalmente îndecembrie 2004) a adus cu sine recunoa
ş
terea kurzilor ca minoritate
ş
i acordarea acestora dedrepturi civile
ş
i libert
ăţ
i politice, situa
ţ
ia ameliorându-se în special dup
ă
decapitarea PKK  prin arestarea liderului Abdullah Öçalan în 1999
ş
i transformarea organiza
ţ
iei de gheril
ă
PKK mai întâi în KADEK (“Congresul Libert
ăţ
ii
ş
i Democra
ţ
iei Poporului”) în 2002
ş
i
Kongra Gel
 (KDK) la sfâr 
ş
itul lui 2003, împreun
ă
cu comunicarea angajamentului de a renun
ţ
a ladimensiunea sa militarizat
ă
.În Irak, r 
ă
sturnarea regimului lui Hussein în 2003 a produs o schimbare dintemelii a sistemului politic, cu acordarea de drepturi într-un stil apropiat celui occidentalkurzilor. Mai mult chiar - fapt de neimaginat cu câ
ţ
iva ani în urm
ă
- actualul pre
ş
edinteirakian Jalal Talabani este kurd, iar în consecin
ţ
a ultimelor alegeri legislative din decembrie2005, forma
ţ
iunile politice kurde vor participa la guvernare în coali
ţ
ie cu Alian
ţ
a Unit
ă
a
ş
ii
ţ
ilor.
Kurzii ca problem
ă
de securitate în Orientul Mijlociu
 
În ciuda democratiz
ă
rii tratamentului democratic din aceste dou
ă
state,
ş
i de
ş
i ocup
ă
oimportan
ţă
minor 
ă
în abord
ă
rile
ş
i perspectivele de securitate urm
ă
rite de-a lungul studiuluinostru, kurzii reprezint
ă
în continuare una din cele mai importante probleme de securitate atât pentru regiunea Orientului Mijlociu, cât
ş
i pentru statele cu minorit
ăţ
i kurde în particular.Macrogrupul kurd este sursa unor multipli factori de geostress, care afecteaz
ă
practic toatesectoarele de securitate ale statelor implicate:
 
militar 
- prin separatismul care amenin
ţă
integritatea teritorial
ă
a statelor;
 
 politic
- fiind amenin
ţ
at
ă
stabilitatea întregului sistem politic ale fiec
ă
rui stat, precum
ş
i asetului ideologic care legitimeaz
ă
un status-quo care priveaz
ă
kurzii de drepturi egale cucele ale majorit
ăţ
ii;
 
economic
- prin implica
ţ
iile celorlalte sectoare, dar 
ş
i prin costurile de pild
ă
de 8,2 mld.USD anual suportate de Ankara în timpul insurec
ţ
iei kurde
ş
i prin disparit
ăţ
ile socio-economice dintre provinciile kurde
ş
i restul
ţă
rii în Turcia;
 
societal
- amenin
ţ
at
ă
fiind “capacitatea unei societ
ăţ
i de a-
ş
i men
ţ
ine esen
ţ
a caracteruluis
ă
u în condi
ţ
iile variabile ale unor amenin
ţă
ri posibile sau actuale”, prin cele treimecanisme clasice - migra
ţ
ia (ex. regimurile turc
ş
i fost irakian au deportat/evacuat/cauzatemigrarea a câteva milioane de kurzi, competi
ţ
ia pe vertical
ă
(sporirea distinctivit
ăţ
iietnice a grupului minoritar 
ş
i radicalizarea revendic
ă
rilor sale na
ţ
ionaliste pân
ă
lasolicitarea independen
ţ
ei depline)
ş
i competi
ţ
ia pe vertical
ă
(într-un efect “de domino”,inspirat de teoria “contagiunii”, al importului de instabilitatea din direc
ţ
ia cona
ţ
ionalilor kurzi din statele învecinate;
 
[chiar]
ecologic
- recognoscibil de pild
ă
în atentatul comis de PKK la sfâr 
ş
itul anului1995, lâng
ă
Diyarbakir, la doar câ
ţ
iva kilometri de oleoductul BTC, sau în posibilitateaocuren
ţ
ei unor catastrofe de tip ecologic legate de cele 20 de baraje de pe Tigru
ş
i Eufrat(care izvor 
ă
sc în Kurdistanul turc
ş
i sunt principala surs
ă
de aprovizionare hidric
ă
a Siriei
ş
i Irakului).

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->