Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
15_pregatirea Preoperatorie a Bolnavului Chirurgical

15_pregatirea Preoperatorie a Bolnavului Chirurgical

Ratings: (0)|Views: 6,146 |Likes:
Published by anckamika3la
Pregatirea preoperatorie a bolnavului chirurgical
Pregatirea preoperatorie a bolnavului chirurgical

More info:

Published by: anckamika3la on Jul 10, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
1
Cap. 15
PREG
Ă
TIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI CHIRURGICAL
Preg
ă
tirea pentru opera
ţ
ie a unui bolnav care urmeaz
ă
s
ă
sufere o interven
ţ
iechirurgical
ă
se realizeaz
ă
diferen
ţ
iat, în func
ţ
ie de terenul bolnavului (boala de baz
ă
 
ş
itarele biologice asociate)
ş
i de natura
ş
i complexitatea opera
ţ
iei avut
ă
în vedere.Componentele preg
ă
tirii preoperatorii sunt preg
ă
tirea psihic
ă
, preg
ă
tirea biologic
ăş
i preg
ă
tirea chirurgical
ă
.
Preg
ă
tirea psihologic
ă
a bolnavului chirurgical
Preg
ă
tirea psihologic
ă
are ca scop adaptarea bolnavului condi
ţ
ii de via
ţă
dinspital, precum
ş
i la neajunsurile perioadei postoperatorii. Nu trebuie s
ă
uit
ă
m c
ă
pacientulcare urmeaz
ă
s
ă
fie operat este tulburat de grija pentru gravitatea bolii sale
ş
i de frica pentru interven
ţ
ia chirurgical
ă
.Condi
ţ
iile de cazare difer 
ă
de la spital la spital; salonul trebuie s
ă
fie curat, izolatde zgomote, înc
ă
lzit în jur de 20—22°C
ş
i cu posibilit
ăţ
i de aerisire perfect
ă
(tehnicamodern
ă
folose
ş
te aerul condi
ţ
ionat în ventilarea tuturor înc
ă
 perilor din spital). Evidentaceste deziderate sunt departe de a fi atinse în multe spitale. Ca urmare, condi
ţ
iile decazare sunt de natur 
ă
s
ă
produc
ă
frecvent nemul
ţ
umirea pacien
ţ
ilor interna
ţ
i. În acestcontext câ
ş
tigarea încrederii pacientului, men
ţ
inerea leg
ă
turii cu familia devin
ş
i maiimportante.
ş
tigarea încrederii pacientului se ob
ţ
ine prin adoptarea unei atitudini amabile
ş
i prin explicarea diagnosticului
ş
i a interven
ţ
iei chirurgicale vizate. Pacientul are dreptul s
ă
cunoasc
ă
numele
ş
i calificarea profesional
ă
a tuturor persoanelor implicate în îngrijireasa; ca urmare toate aceste persoane vor purta un ecuson cu numele
ş
i calificarea profesional
ă
; studen
ţ
ii au datoria s
ă
se prezinte
ş
i s
ă
î
ş
i precizeze calitatea de student.Vizitarea bolnavilor de c
ă
tre membrii familiei, rude sau prieteni trebuie s
ă
fie permis
ă
în orice spital, dar trebuie organizat
ă
astfel incât ca s
ă
nu d
ă
uneze desf 
ăş
ur 
ă
rii programului medical sau men
ţ
inerii igienei spitalului. Bolnavul are nevoie de men
ţ
inerearela
ţ
iei cu “cei din afar 
ă
”, dar vizitarea sa poate fi f 
ă
cut
ă
numai dup
ă
un anumit program
ş
i cu respectarea cu sticte
ţ
e a m
ă
surilor de igien
ă
(interzicerea vizit
ă
rii pacientului dec
ă
tre grupuri mari de vizitatori, purtarea de c
ă
tre ace
ş
tia a unui halat peste îmbr 
ă
c
ă
minteaobi
ş
nuit
ă
etc.).Cel mai important aspect al preg
ă
tirii psihologice este câ
ş
tigarea încrederii pacientului în eficacitatea opera
ţ
iei
ş
i în vindecarea sa. Pacientului trebuie s
ă
i se explicenatura bolii sale, în ce const
ă
interven
ţ
ia chirurgical
ă
 
ş
i ce consecin
ţ
e ulterioare areaceasta. În aceste explica
ţ
ii vor trebui folosi
ţ
i termeni adecva
ţ
i nivelului de în
ţ
elegere al pacientului (având în vedere c
ă
cei mai mul
ţ
i pacien
ţ
i au cuno
ş
tin
ţ
e medicale
ş
i de biologie reduse), evitând îns
ă
vulgarizarea explica
ţ
iilor 
1
. Chiar 
ş
i dup
ă
explica
ţ
iiam
ă
nun
ţ
ite
ş
i date cu r 
ă
 bdare, pacientul poate fi în continuare anxios; se va administra deaceea
ş
i medica
ţ
ie sedativ
ă
 
ş
i/sau anxiolitic
ă
.O situa
ţ
ie dificil
ă
este cea a pacien
ţ
ilor neoplazici. Legat de comunicarea exact
ă
sau inexact
ă
a diagnosticului exist
ă
mai multe atitudini:-ascunderea adev
ă
rului
 
1
Vor fi evitate explica
ţ
ii sumare
ş
i ne
ş
tiin
ţ
ifice (de tipul “durerea e pe baz
ă
de nervi”).
 
2
-sinceritatea total
ă
-sinceritatea par 
ţ
ial
ă
-sinceritatea optimist
ă
.Ascunderea adev
ă
rului poate fi avut
ă
în discu
ţ
ie în cazul bolnavilor extrem deanxio
ş
i, la care chiar 
ş
i consilierea psihologic
ă
de specialitate ar da rezultate slabe. Cutoate acestea pacientul are dreptul la toate informa
ţ
iile legate despre starea sa
ş
i despretratamentul pe care îl urmeaz
ă
sau îl va urma. Ca urmare chiar 
ş
i în cazul acestor pacien
ţ
ieste recomandabil
ă
mai degrab
ă
atitudinea sincerit
ăţ
ii optimiste.Sinceritatea total
ă
const
ă
în comunicarea exact
ă
 
ş
i complet
ă
a diagnosticului
ş
istadiului bolii. Chiar 
ş
i acest caz se vor evita termenii “agresivi”, preferând cuvintele“mai blânde” (de exemplu se va folosi cuvântul tumor 
ă
în loc de cancer).Sinceritatea par 
ţ
ial
ă
const
ă
în prezentarea diagnosticului, dar ascunzând pacientului gravitatea real
ă
a acestuia (de exemplu o tumor 
ă
malign
ă
prezentat
ă
ca otumor 
ă
“cu poten
ţ
ial de malignizare”). Este o atitudine cu care poate fi câs
ţ
igat
ă
încrederea bolnavilor foarte anxio
ş
i.Sinceritatea optimist
ă
const
ă
în a explica pacientului diagnosticul
ş
i stadiulafec
ţ
iunii, dar insistând asupra elementelor favorabile de prognostic
ş
i pe posibilit
ăţ
ileterapeutice.Este extrem de important
ă
ş
tigarea încrederii acestor bolnavi, mai ales atuncicând trebuie s
ă
le solicit
ă
m acordul pentru unele opera
ţ
ii mutilante (de exempluamputa
ţ
ia rectal
ă
sau mastectomia radical
ă
) sau pentru tratamente cu reac
ţ
ii adverseimportante (de exemplu radioterapia sau chimioterapia); bolnavul trebuie s
ă
acceptesacrificiul func
ţ
ional
ş
i anatomic pe care îl implic
ă
tratamentul în
ţ
elegând c
ă
neajunsurilesau infirmit
ăţ
ile consecutive tratamentului sunt necesare pentru ob
ţ
inerea vindec
ă
rii.În
ţ
arile civilizate congresele medicale de specialitate au
ş
i sec
ţ
iuni dedicate pacien
ţ
ilor; acestea permit cunoa
ş
terea problemelor pe care le intâmpin
ă
pacien
ţ
ii cuacelea
ş
i grup de afec
ţ
iuni, împ
ă
rt
ăş
irea experien
ţ
ei între pacien
ţ
i
ş
i instruirea pacien
ţ
ilor de c
ă
tre personalul medical specializat. Atunci când e posibil se poate recomanda pacientului afilierea la o asocia
ţ
ie a bolnavilor cu boli similare (exist
ă
de exempluasocia
ţ
ii a bolnavilor purt
ă
tori de colostomie).Anxietatea poate lua
ş
i forma “fobiei bolilor maligne”: pacient cu afec
ţ
iune benign
ă
solicit
ă
insistent explica
ţ
ii cu privire la boala sa
ş
i “garan
ţ
ii” c
ă
nu e vorba de o boal
ă
malign
ă
. În aceste cazuri e nevoie de mult
ă
ă
 badare din partea personaluluimedical pentru a înl
ă
tura temerile pacientului
ş
i adeseori e nevoie
ş
i de administrareaunui anxiolitic.În seara dinaintea interven
ţ
ie chirurgicale se recomand
ă
administrarea unuianxiolotic
ş
i a unui hipnotic pentru a combate anxietatea
ş
i a asigura un somn cât maiodihnitor.
Preg
ă
tirea biologic
ă
a bolnavului chirurgical
Preg
ă
tirea biologic
ă
vizeaz
ă
tratamentul unor tare biologice care pot îngreunadesf 
ăş
urarea interven
ţ
iei sau evolu
ţ
ia postoperatorie. Cunoa
ş
terea detaliat
ă
a bolii, acomplica
ţ
iilor acesteia
ş
i a bolilor asociate ne permite aprecierea riscului operator 
ş
ianestezic al bolnavului
ş
i adoptarea unei atitudini terapeutice corespunz
ă
toare în func
ţ
iede terenul biologic al pacientului.
 
3
În cazul
 pacien
 ţ 
ilor cu stare biologic
ă 
bun
ă 
 
ş
i care urmeaz
ă
s
ă
aib
ă
o opera
ţ
ie deamploare mic
ă
sau mijlocie bilan
ţ
ul preoperator va cuprinde:-câteva examin
ă
ri de laborator (hemoleucograma, coagulograma, examenul sumar deurin
ă
, probele renale, glicemia)-electrocardiograma-radioscopia toracic
ă
-ecografia abdominal
ă
Aceste examin
ă
ri au rolul de a descoperi o eventual
ă
afec
ţ
iune asociat
ă
asimptomatic
ă
.Dac
ă
acestea nu relev
ă
o alt
ă
boal
ă
, ace
ş
ti bolnavi nu au nevoie de o preg
ă
tire special
ă
.
 Bolnavii tara
 ţ 
i
, cu evolu
ţ
ie lung
ă
a bolii (eventual cu complica
ţ
ii), cu tulbur 
ă
ri aleconstantelor biologice
ş
i/sau cu tulbur 
ă
ri metabolice, necesit
ă
o preg
ă
tire preoperatoriespecial
ă
care trebuie s
ă
 
ţ
in
ă
seama de particularit
ăţ
ile procesului patologic, de deregl
ă
rile produse de acesta în organism
ş
i de toate bolile asociate. Examin
ă
rile complementare preoperatorii vor fi adaptate fiec
ă
rui caz
ş
i trebuie s
ă
contureze o imagine cât mai exact
ă
a tuturor deregl
ă
rilor fiziopatologice pentru a se institui m
ă
suri de corectare a acestora, pentru a se aprecia riscurile diferitelor modalit
ăţ
i terapeutice
ş
i pentru a se stabilistrategia terapeutic
ă
2
cea mai potrivit
ă
. Preg
ă
tirea biologic
ă
are ca scop s
ă
aduc
ă
bolnavulîntr-o condi
ţ
ie biologic
ă
cât mai bun
ă
, care s
ă
-i permit
ă
s
ă
suporte actul operator.
 Preg 
ă 
tirea bolnavilor anemici
are ca scop corectarea acesteia. Este necesar 
ă
cuno
ş
terea gravit
ăţ
ii anemiei
ş
i a cauzei acesteia. Din punctul de vedere al rela
ţ
iei dintrecauza anemiei
ş
i boala chirurgical
ă
anemia poate fi:-anemie acut
ă
, consecutiv
ă
unei boli chirurgicale
3
-anemie cronic
ă
, consecutiv
ă
hemoragiilor mici
ş
i repetate din cadrul unei bolichirurgicale
4
(hemoragii simptomatice)-anemie cronic
ă
independent
ă
de boala chirurgical
ă
5
În cazul unei anemii acute produsa prin hemoragie (ulcer gastro-duodenal, variceesofagiene rupte, traumatism) se va urm
ă
ri refacerea rapid
ă
a cantit
ăţ
ii de sînge
ş
i deeritrocite pierdute. În acest scop se va transfuza sînge integral (în cantitate apropiat
ă
cucea pierdut
ă
) sau mas
ă
eritrocitar 
ă
, ser fiziologic
ş
i PPC (plasm
ă
proasp
ă
t
ă
congelat
ă
).La ace
ş
ti pacien
ţ
i se vor institui cât mai repede posibil m
ă
suri de hemostaz
ă
6
; interven
ţ
iachirurgical
ă
poate fi îns
ă
necesar 
ă
chiar pentru hemostaz
ă
.Bolnavii cu anemie cronic
ă
produs
ă
prin hemoragiile repetate ale bolii de baz
ă
(frecvent neoplazii) sunt nu numai anemici, ci
ş
i hipoproteici. Atunci când interven
ţ
ia arecarater de urgen
ţă
7
se va face o transfuzie cu mas
ă
eritrocitar 
ă
, ser fiziologic
ş
i PPC.Atunci când opera
ţ
ia este electiv
ă
(programat
ă
) corectarea anemiei se va face atât printransfuzii, cât
ş
i prin administrarea preparatelor medicamentoase cu fier; aceast
ă
preg
ă
tire
 
2
în care intr 
ă
 
ş
i tratamentul chirurgical
3
De exemplu anemia acut
ă
consecutiv
ă
unui traumatism sau unei hemoragii care complic
ă
evolu
ţ
ia unuiulcer duodenal
4
De exemplu anemia cronic
ă
din cancerul gastric sau colic (în care hemoragiile mici, dar persistenteanemiaz
ă
în timp bolnavul)
5
Anemiile de diferite cauze care apar la un bolnav care are
ş
i o afec
ţ
iune chirurgical
ă
6
De exemplu injectarea endoscopic
ă
de agen
ţ
i sclerozan
ţ
i sau ligatura elastic
ă
endoscopic
ă
(în cazulhemoragiei din varice esofagiene), injectarea endoscopic
ă
de alcool absolut (în cazul hemoragiei dincapilarele
ţ
esutului conjunctiv periulceros), ligatura, aplicarea unui pansament compresiv sau a unui garou(în cazul unui traumatism).
7
De exemplu pentru o complica
ţ
ie (hemoragie masiv
ă
, ocluzie intestinal
ă
, perfora
ţ
ie tumoral
ă
cu peritonit
ă
)

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Romfeld Adam liked this
Oana Coman liked this
Florina Nitescu liked this
Moldovan Denisa liked this
Olguța Tagîrș liked this
dumixbixy liked this
Alexandru Irimia liked this
Alexandra Ungur liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->