You are on page 1of 17

LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 213

LA CE PUTEM RENUNÞA

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a depinde acþiune benevol în favoarea


a intenþiona concluzie forþat
a mustra conºtiinþã
a nega convingere
a se neliniºti cunoºtinþe trecut
a obliga dorinþã
a provoca dulceaþã
a renunþa dulciuri
a speria libertate
a suferi motiv
a suporta neliniºte
a uita principiu
renunþare
þigarã

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite în


construcþii cu verbe la perfectul compus)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum negãm ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


214 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii.

la o pãrere benevol benevol=


a renunþa la o convingere a renunþa forþat de bunã voie
(la ce?) la un punct de vedere (cum?) de bunã voie

din motive neclare acum


a renunþa din laºitate a renunþa la moment
(de ce?) de fricã (când?) la timp
2. Examinaþi imaginile. Spuneþi la ce puteþi renunþa dvs.

3. Rãspundeþi la întrebãri.
La ce renunþaþi benevol? La ce nu puteþi renunþa benevol?
La ce renunþaþi de bunã voie? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie?
La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi forþat?
La ce nu renunþaþi nici forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat?

4. Alegeþi rãspunsurile potrivite.


Soþul (soþia) dvs. poate renunþa la... Prietenul (prietena) dvs. poate renunþa la...
cafea neagrã o vacanþã la mare
dulciuri o cãlãtorie la munte
þigãri scumpe un contract bun
haine frumoase un salariu mai bun

Oamenii pot renunþa la... Oamenii deºtepþi pot renunþa la...


studii superioare cãrþi scumpe
un sport greu convingerile lor
o afacere bunã pãreri greºite
o bucurie de moment bogãþii mari

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 215

Dicþionar de contexte minime

dorinþã de a avea ceva a renunþa benevol


motivul de a face ceva a intenþiona sã facã ceva
libertatea acþiunii a provoca durere
a suporta o nedreptate

Modificãm

5. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu altele.


Eu pot renunþa la cafea, iar tu nu poþi renunþa la dulciuri.
Noi putem renunþa la unele idei, iar voi nu puteþi renunþa la convingerile voastre.
El poate renunþa la studii, iar ea nu poate renunþa la un serviciu bun.
Tu poþi renunþa la þigãri, iar ei nu pot renunþa la mâncãruri delicioase.
6. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii.
acþiune folositoare
concluzie greºitã
principiu de viaþã
libertate presei
motiv serios
pãrere personalã

Alcãtuim

7. Puneþi verbele la perfectul compus.


Eu suport durerea de dinþi. Noi nu negãm adevãrul. Eu intenþionez sã merg la cursuri. Eu
uit sã cumpãr pâine.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– M-a cãutat cineva azi?


– Da, te-a cãutat un bãrbat.
– V-a spus cum îl cheamã?
– Nu, nu ne-a spus cum îl cheamã.
– Dar ce a vrut?
– Nu ºtiu.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus
m- (pe mine)
te- (pe tine)
l- (pe el)
El ne- a cãutat (pe noi)
El a cãutat-o (pe ea] ieri.
v- (pe voi)
i- (pe ei)
le- (pe ele)

Limba – mijloc de integrare socialã


216 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29

8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.


El ... a convins repede (eu). Ea ... cãutat ieri (tu). Ei ... au înþeles bine (noi). Voi .... aþi
aºteptat la staþie (ei). Eu am vãzut ... la magazin (ea). Voi ... aþi întrebat cât e ora (el).
9. Completaþi propoziþiile.

Model: Noi v -am convins uºor


uºor,,
iar voi nu ne-aþi convins.

Tu ne-ai invitat.............., iar ea nu…….... Noi te-am înþeles………, iar ele nu……….
Voi ne-aþi ajutat………, iar noi nu………. Ei m-au supãrat …….., iar ele nu………..
Eu v-am chemat ……….., iar ei nu……….. Eu le-am întrebat……, iar ei nu…………
10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii:
l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat
11. Urmaþi modelul.

Model: (eu,ea) a ruga sã vinã


vinã.. Eu am rugat-o sã vinã.

(tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã
plecaþi, (voi, el) a invita la teatru.
12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.

Model: El (a convinge) pe fratele meu.


El l-a convins pe fratele meu.

Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi.
Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe
lucrãtorii sãi la un ceai.

Observãm

– Ce þi-a adus ieri Maria?


– Mi-a adus o carte de aventuri.
– Dar lui Andrei ce i-a dãruit
dãruit?
– I-a dãruit un telefon mobil.
Pronume personale în dativ cu verbe la perfectul compus
mi-
þi-
El i- a adus un cadou
ne-
v-
le-

13. Deschideþi parantezele.


Model: Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.
Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.

Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare.
Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 217

14. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: I-ai expediat scrisoarea? (ieri) I-am expediat scrisoarea ieri.

Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat
spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai
promis? (un tablou)
15. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: El / a indica / drumul El mi-a indicat drumul

Eu mi- a spune o noutate


Tu þi- a rãspunde repede
El, ea i- a arãtã un album cu desene
Noi ne- a recomanda un medic bun
Voi v-
Ei, ele le-

16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ.

Model: Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.


Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.
Soþul... a adus Vioricãi un tablou scump. Cursantul ... a demonstrat profesorului cã el are dreptate.
Noi ... am spus prietenilor noutatea. Ei ... au expediat profesorului o felicitare frumoasã. Directorul
nu ... a rãspuns profesorilor.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum negãm ceva


Structuri
Nu. Sigur cã nu.

Utilizãm

17. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Ai renunþat la cafea? – Dar la dulciuri ai renunþat?
– Nu. – Sigur cã nu. Nu cred cã dulciurile îngraºã.
– De ce? – Dar eu cred cã greºeºti.
– Dacã beau cafea, mã simt mai bine. – Nu este aºa. Dacã faci regulat sport, nu te îngraºi.
Situaþii de comunicare
Imaginaþi-vã cã discutaþi cu o persoanã binevoitoare ºi îi povestiþi la ce aþi renunþat în viaþa dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum am renunþat la o carte


În anii de ºcoalã am locuit aproape de o fatã bolnavã, care n-a mers niciodatã în viaþa ei. Din
cauza bolii a stat tot timpul la pat. Pentru ea lectura a însemnat întotdeauna foarte mult. Într-o zi
i-am fãcut o vizitã ºi i-am adus câteva cãrþi. Am discutat atunci cu ea mult despre lucruri interesante.

Limba – mijloc de integrare socialã


218 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29

Ea a rãmas miratã.
Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarul
enciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar
mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii
deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva.
18. Rãspundeþi la întrebãri:
Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul?
Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul?
Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el?

19. Meditaþi ºi spuneþi ce cãrþi vã place sã citiþi.


20. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor.

Joc de rol
Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe:
la mâncare multã. la bãuturi alcoolice.
Învãþãm un proverb
Cu încetul se face oþetul.

Modele gramaticale
Generalizãm
M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã.
Colegul mi-a dat toate cãrþile.
Modele comunicative Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru.
Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs. L-am întâmpinat ieri la garã.
În nici un caz sã nu faci asta! Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu.
Nu este adevãrat. Ea este studentã. Prietenii v-au reproºat multe lucruri.
Nu cred cã poate fi adevãrat. Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 219

VIAÞA LA ÞARÃ

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a aduna abuz gospodãrie altul


a avea grijã amintire grâu nici un
a creºte animal iepure nici unul
a dãuna cal lac nici o
a hrãni caprã livadã nici una
oaie
a scãdea cartof nimeni
ou
a se scãlda câine
pasãre
a trãi ceapã pãmânt plãcut
cocoº pisicã
curcan plantã
diferenþã porc alaltãieri
gãinã porumb de atunci
gâscã proprietate pe atunci
pui cândva
la þarã mereu
vacã
vacanþã
II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Imperfectul
Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm acordul


Cum confirmãm ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


220 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA 30

I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri – позавчера; cândva – когда-то; de atunci – с тех пор;
pe atunci – тогда; mereu – постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora.

2. Citiþi ºi completaþi.

Gãina este o pasãre, porcul este un animal. Capra este un animal, cocoºul este ———
Curcanul este o pasãre, câinele este—— Pisica este un animal, raþa este ————
Gâsca este o pasãre, calul este ———— Vaca este un animal, puiul este ———

3. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc animale, pãsãri, plante.

4. Alcãtuiþi propoziþii.
Eu a se bucura de judeþul Lãpuºna a face abuz de studii
Tu a se plictisi de foame a se speria de taxele mari
El, ea a se apropia de copii a se apuca de lucru
Noi a aparþine de viaþa de la þarã a se indigna de soare
Voi a suferi de garã a asculta de dificultãþi
Ei, ele a avea nevoie de pãrinþi

5. Gãsiþi cuvintele care se îmbinã cu adjectivul plãcut.

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.


frumos
cai, cocoºi, porci, câini, curcani, iepuri alb, mic
pisici, gâºte, capre, gãini, oi gras, plãcut
amintiri, grãdini, livezi, ierburi rãu, verde
mare, negru
7. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A avea grijã de... Eu am grijã de grãdinã.

curãþenie, bolnav, copii, bãtrâni, pãsãri, animale, livadã

Dicþionar de contexte minime

a trãi la þarã pãsãri


avea grijã de animale ºi de pãsãri a creºte animale
a avea livadã ºi grãdinã legume
a pãstra amintiri plãcute despre ceva flori

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 221

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

Când trãiam la þarã, creºteam iepuri.


Când învãþam la facultate, citeam mult.
Când profesorul explica tema, studenþii ascultau atent.
Imperfectul verbelor nepronominale

a lucra a hotãrî a scãdea a merge a dormi


eu lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam
tu lucrai hotãrai scãdeai mergeai dormeai
el, ea lucra hotãra scãdea mergea dormea
noi lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam
voi lucraþi hotãraþi scãdeaþi mergeaþi dormeaþi
ei, ele lucrau hotãrau scãdeau mergeau dormeau

Atenþie! Observaþi diferenþa dintre aceste paradigme.


Imperfectul are douã sufixe:
a – la verbele de conjugarea I ºi a IV-a în î;
-a
ea – la celelalte verbe.
-ea
Aplicãm
8. Deschideþi parantezele. Folosiþi verbele la diferite persoane.

Model: Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)


lucra)..
Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.

Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a
trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu
mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la
plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face).
Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu
mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge).
9. Alcãtuiþi propoziþii.
pe atunci a pleca la oraº
dimineaþa a face în vacanþã
seara a sta duº
în fiecare duminicã a veni acasã
a merge la þarã
la serviciu
10. Continuaþi propoziþiile.
Model: Pe atunci (a creºte) pãsãri.
Pe atunci creºtea pãsãri.

Pe atunci (a aduna)____________ Pe atunci (a pleca) ___________


Pe atunci (a lucra)_____________ Pe atunci (a locui)_____________
Pe atunci (a aduce)____________ Pe atunci (a urca)_____________
Pe atunci (a cumpãra)__________ Pe atunci (a cãlãtori)__________

Limba – mijloc de integrare socialã


222 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA 30

Imperfectul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

a se bucura a se plimba a se duce a se întâlni


eu mã bucuram mã plimbam mã duceam mã întâlneam
tu te bucurai te plimbai te duceai te întâlneai
el, ea se bucura se plimba se ducea se întâlnea
noi ne bucuram ne plimbam ne duceam ne întâlneam
voi vã bucuraþi vã plimbaþi vã duceaþi vã întâlneaþi
ei, ele se bucurau se plimbau se duceau se întâlneau

11. Puneþi verbele la imperfect ºi continuaþi propoziþiile.

Model: Totdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.

Totdeauna (a se scula) (noi)____________________________


Totdeauna (a se îmbrãca) (ei)_____________________________
Totdeauna (a se grãbi) (eu)_____________________________
Totdeauna (a se pieptãna) (tu)_____________________________
Totdeauna (a se duce) (el)_____________________________
Totdeauna (a se plimba) (voi)____________________________
Totdeauna (a se ocupa) (ea)_____________________________
Totdeauna (a se uita) (ele)____________________________
12. Continuaþi propoziþiile.

Model: Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.

Când venea vacanþa, (tu) ____________________________


Când venea vacanþa, (el)_____________________________
Când venea vacanþa, (noi)___________________________
Când venea vacanþa,(voi) ___________________________
Când venea vacanþa, (ei)____________________________
Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ
a-ºi aminti a-ºi imagina
eu îmi aminteam îmi imaginam
tu îþi aminteai îþi imaginai
el, ea îºi amintea îºi imagina
noi ne aminteam ne imaginam
voi vã aminteaþi vã imaginaþi
ei, ele îºi aminteau îºi imaginau

13. Continuaþi propoziþiile. Folosiþi verbele la diferite persoane.


Model: Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.
Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.

Mereu (a-ºi imagina)———————————————


Mereu (a-ºi aminti)—————————————-——
Mereu (a-ºi închipui)——————————————-
Mereu (a-ºi aduce aminte)————————————
Mereu (a-ºi însuºi)————————————————-

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 223

14. Alcãtuiþi propoziþii.


Model: A-ºi aminti de Îmi aminteam des de tine.

de pãrinþi
des de rude
adesea de prieteni
a-ºi aminti rar de anii de studenþie
a-ºi aduce aminte uneori de copilãrie
totdeauna de dânsul
mereu de dumneavoastrã
de dumnealor
Imperfectul verbelor neregulate de trecut
A da A sta A avea A fi
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeai stãteai aveai erai
dãdea stãtea avea era
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeaþi stãteaþi aveaþi eraþi
dãdeau stãteau aveau erau

15. Completaþi.

Model: Când eram mic, trãiam la þarã.

Când erai mic, tu ... Când eraþi mici, voi ...


Când era mic, el ... Când erau mici, ei ...
Când eram mici, noi ...
16. Citiþi dialogurile pe roluri ºi selectaþi verbele la imperfect.
– Când trãiai la bunici, totdeauna aveai grijã de animale?
– Da, totdeauna aveam grijã de animale.
– Nu oboseai sã le hrãneºti?
– Ba da, uneori oboseam, dar era plãcut sã-i ajut pe bunici.
– Bunicii aºteptau sã veniþi la ei?
– Sigur cã da. Aºteptau mult.
– Lucraþi cu ei în grãdinã?
– Da, lucram.
– Dar cine lucra pãmântul?
– Toþi oamenii din sat lucrau pãmântul.
17. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.

18. Continuaþi propoziþiile.

Model: Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.


Când eram la þarã, stãteam mult la soare.

Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber.
Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.
Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber.

Limba – mijloc de integrare socialã


224 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA 30

19. Alcãtuiþi o povestire.


Pe ce stradã stãteaþi când locuiaþi la oraº? Aveaþi mulþi prieteni atunci? Toþi stãteau pe o stradã?
Cine locuia mai aproape de dvs.? Cu cine stãteaþi pânã târziu la un ceai? Eraþi prieteni buni?
Câþi ani aveaþi atunci?
20. Scrieþi forma cerutã de context.

Model: Vara noi ( a se duce) cu pãrinþii la þarã?


Vara ne duceam cu pãrinþii la þarã.

Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce)
aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori
la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea
mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã.

Model: Rar (a pleca) (noi) Rar plecam la þarã.

Rar (a trece) (tu)—————————. Rar (a se îmbolnãvi) (voi)—————.


Rar (a vizita) (noi)————————. Rar (a se duce) (ei)————————.
Rar (a se întâlni) (el)———————. Rar (a da) (ele)—————————.
Rar (a se certa) (ea)———————. Rar (a sta) (eu)—————————.
Pronumele nehotãrât unul, altul.
singular singular singular singular
masculin unul unii masculin altul unii
feminin una unele feminin alta altele
21. Modificaþi propoziþiile.

Model: Unul citea, altul scria. Unii citeau, alþii scriau.

Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. Unul
venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna.
22. Completaþi propoziþiile.

Model: Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.

Bunica are doi nepoþi:—— este blond, —— este brunet. Ion are doi prieteni: —— este
bun,——este rãu. Tata are douã costume: ——- este nou, —— este vechi. Pãrinþii mei þin doi
porci:——- este mare, ——este mic. Noi avem doi câini: —— este alb, —— este negru.
Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul)

Masculin Nici unul N-a venit nici unul Nici un Nici un bãiat n-a venit
Feminin Nici una N-a venit nici una Nici o Nici o fatã n-a venit

23. Înlocuiþi.
Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã. Nici unul nu lucreazã.

Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru.
Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 225

Model 2: Nici o fatã nu a plecat. Nici una n-a plecat.

Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. Nici o hainã nu este modernã. Nici o
carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã.

24. Urmaþi modelul:

Model: N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut nici o caprã cuminte.

N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. N-am
vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt.

Model: Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã


Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.

Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte.
Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire.

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVEt


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm acordul

Cum confirmãm ceva


Structuri
Când suntem de acord, noi spunem:
Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.
Când confirmãm ceva, noi spunem:
E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat.
Uilizãm
25. Citiþi dialogurile ºi scrieþi formulele care exprimã acordul.
– Bunã ziua, Andrei.
– Bunã ziua, Mihai.
– Îþi propun sã mergem la þarã. Eºti de acord?
– Da, —————. Îmi place la þarã.

– Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu
mine la þarã?
– Bine,———————. Spune-mi când?
– Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina.
– Merg cu plãcere.
– Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere!

– Spune-mi, te rog, pot sã iau revista aceasta?


– Desigur cã se poate.
– Este adevãrat ce scrie aici?
– Da, —————.

Limba – mijloc de integrare socialã


226 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA 30

– Cum credeþi, de ce cursul leului scade?


– Cursul leului scade, pentru cã nu se dezvoltã economia þãrii.
– ——————, ºi eu credeam tot aºa.

IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○

Viaþa la þarã
Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo
oamenii au alte griji.
O gospodãrie la þarã are de toate: animale – unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine,
pisicã ºi pãsãri – pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu
departe de sat este un lac.
Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu
a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte
pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi
unt, pãsãrile dau carne ºi ouã.
Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe.
Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe
toate ºi cã nu depinzi de nimeni!
Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute.

26. Citiþi textul ºi determinaþi problemele ce sunt relatate în text.


27. Citiþi textul ºi indicaþi fragmentul ce prezintã cel mai mare interes pentru dvs. Comentaþi alegerea.
28. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri.
Aþi fost cândva la þarã?
Cunoaºteþi viaþa de la þarã?
Cum este o gospodãrie la þarã?
Ce animale cresc pe lângã casã?
Ce pãsãri are fiecare familie?
Ce creºte în grãdinã?
Ce creºte în livadã?
Este lac nu departe de sat?
Al cui era cândva pãmântul?
Al cui este pãmântul acum?
Ce constituie alimentele unui þãran?
Cum sunt produsele la þarã?
De unde ia o familie de la þarã carne, lapte, brânzã, unt?
De unde ia cartofi ºi ceapã?
De unde ia fructe?
E grea viaþa la þarã?
Situaþii de comunicare
V-aþi întâlnit cu un prieten care locuieºte la þarã ºi pe care nu l-aþi vãzut
de mult timp. Discutaþi cu el despre viaþa de la þarã.
Vi se propune sã petreceþi vacanþa la þarã. Acceptaþi propunerea.
Imaginaþi-vã cum este vara la þarã.
Aþi petrecut vacanþa la þarã. Ce vã amintiþi?

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 227

Învãþãm un proverb

O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.

Joc de rol
Corabia lui Noe
Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã
cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare.
Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã.
Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care
a întocmit cel mai bine lista.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Da, sunt de acord. Când mergeam la bunici, aveam grijã de
Aveþi dreptate, el deseneazã frumos. animale.
Nu sunt împotrivã, dar mã mai gândesc. Ei se bucurau când veneam la þarã.
E drept. E just. Uneori stãteam acolo toatã vara.
Foarte bine! Vom cãlãtori împreunã. Când vremea era bunã, ne duceam la lac.
Este adevãrat ce spun ei? Pe atunci lacul era curat.
Totdeauna ne scãldam în lac.
Unul mergea la lac, altul se ducea la
mare. Nici unul nu mergea la munte.
Nimeni nu fãcea abuz de soare, pentru
cã asta dãuneazã sãnãtãþii.

Limba – mijloc de integrare socialã


228 RECAPITULARE

RECAPITULARE (lecþiile 26–30)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã


Format de la persoana a II-a singular indicativ prezent: Rãmâi la noi! Treci la tablã!
Deschide cartea la pagina 10! Nu deschide cartea! Închide repede fereastra! Nu închide
fereastra!
Format de la persoana a II-a plural indicativ prezent: Deschideþi caietele! Rãmâneþi la
hotel!
Imperativul verbelor a fi: Fii! Fiþi!; a face: Fã! Faceþi!; a duce: Du! Duceþi!; a aduce: Adu!
Aduceþi!; a veni: Vino! Veniþi! ; a zice: Zi! Ziceþi!
Imperativul verbelor pronominale:
Du-te acasã! Duceþi-vã acasã! Nu te duce! Nu vã duceþi!
Imperativul verbelor cu pronume personale la acuzativ:
Cheamã-l acasã! Chemaþi-o acasã! Cheamã-i acasã! Chemaþi-le acasã!
Nu-i chemaþi acasã! Nu-l chema acasã!
Imperativul verbelor cu pronume personale în dativ:
Spune-mi! Spuneþi-mi! Spune-i! Spuneþi-le!
Nu ne spune! Nu-mi spune!
Perfectul compus al verbelor:
eu am cântat noi am cântat eu n-am citit noi n-am citit
tu ai cântat voi aþi cântat tu n-ai citit voi n-aþi citit
el, ea a cântat ei, ele au cântat el, ea n-a citit ei, ele n-au citit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:

eu m-am lovit noi ne-am lovit


tu te-ai lovit voi v-aþi lovit
el, ea s-a lovit ei, ele s-au lovit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în cazul dativ:

eu mi-am amintit noi ne-am amintit


tu þi-ai amintit voi v-aþi amintit
el, ea ºi-a amintit ei, ele ºi-au amintit

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus:


m -a gãsit mi
mi-au spus
te
te-a chemat þi
þi-au telefonat
l -a întrebat Ei i-au rãspuns
El ne
ne-a invitat ne
ne-au adus
v -a cãutat v-au transmis
i -a vãzut le
le-au mulþumit
le
le-a rugat
o
El a felicitat-o

Limba - mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 229

Imperfectul verbelor nepronominale

eu citeam noi citeam


tu citeai voi citeaþi
el, ea citea ei, ele citeau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în acuzativ

eu mã bucuram noi ne bucuram


tu te bucurai voi vã bucuraþi
el, ea se bucura ei, ele se bucurau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ

eu îmi aminteam noi ne aminteam


tu îþi aminteai voi vã aminteaþi
el, ea îºi amintea ei, ele îºi aminteau

Imperfectul verbelor neregulate:

eu stãteam noi stãteam eu dãdeam noi dãdeam eu eram noi eram


tu stãteai voi stãteaþi tu dãdeai voi dãdeaþi tu erai voi eraþi
el, ea stãtea ei, ele stãteau el, ea dãdea ei, ele dãdeau el, ea era ei, ele erau

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã cereþi ceva:
Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea.
Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva:
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici!
Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie:
Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog!
Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii:
– Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu.
– Despre ce aþi vorbit cu el? – Despre filmul de ieri.
Sã vã exprimaþi regretul:
Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar.
Regret, dar nu pot merge cu voi.
Sã vã exprimaþi opinia:
Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt
bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni.
Sã negaþi ceva:
Nu, nu este aºa. Sigur cã nu.
Sã vã exprimaþi acordul:
Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.
Sã confirmaþi ceva:
E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 1085 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã

You might also like