Professional Documents
Culture Documents
LA CE PUTEM RENUNÞA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii.
3. Rãspundeþi la întrebãri.
La ce renunþaþi benevol? La ce nu puteþi renunþa benevol?
La ce renunþaþi de bunã voie? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie?
La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi forþat?
La ce nu renunþaþi nici forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat?
Modificãm
Alcãtuim
II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Tu ne-ai invitat.............., iar ea nu…….... Noi te-am înþeles………, iar ele nu……….
Voi ne-aþi ajutat………, iar noi nu………. Ei m-au supãrat …….., iar ele nu………..
Eu v-am chemat ……….., iar ei nu……….. Eu le-am întrebat……, iar ei nu…………
10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii:
l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat
11. Urmaþi modelul.
(tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã
plecaþi, (voi, el) a invita la teatru.
12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.
Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi.
Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe
lucrãtorii sãi la un ceai.
Observãm
Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare.
Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.
Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat
spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai
promis? (un tablou)
15. Alcãtuiþi propoziþii.
16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ.
Utilizãm
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Ea a rãmas miratã.
Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarul
enciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar
mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii
deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva.
18. Rãspundeþi la întrebãri:
Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul?
Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul?
Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el?
Joc de rol
Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe:
la mâncare multã. la bãuturi alcoolice.
Învãþãm un proverb
Cu încetul se face oþetul.
Modele gramaticale
Generalizãm
M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã.
Colegul mi-a dat toate cãrþile.
Modele comunicative Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru.
Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs. L-am întâmpinat ieri la garã.
În nici un caz sã nu faci asta! Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu.
Nu este adevãrat. Ea este studentã. Prietenii v-au reproºat multe lucruri.
Nu cred cã poate fi adevãrat. Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.
VIAÞA LA ÞARÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Imperfectul
Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ
IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri – позавчера; cândva – когда-то; de atunci – с тех пор;
pe atunci – тогда; mereu – постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora.
2. Citiþi ºi completaþi.
Gãina este o pasãre, porcul este un animal. Capra este un animal, cocoºul este ———
Curcanul este o pasãre, câinele este—— Pisica este un animal, raþa este ————
Gâsca este o pasãre, calul este ———— Vaca este un animal, puiul este ———
4. Alcãtuiþi propoziþii.
Eu a se bucura de judeþul Lãpuºna a face abuz de studii
Tu a se plictisi de foame a se speria de taxele mari
El, ea a se apropia de copii a se apuca de lucru
Noi a aparþine de viaþa de la þarã a se indigna de soare
Voi a suferi de garã a asculta de dificultãþi
Ei, ele a avea nevoie de pãrinþi
Alcãtuim
II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a
trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu
mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la
plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face).
Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu
mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge).
9. Alcãtuiþi propoziþii.
pe atunci a pleca la oraº
dimineaþa a face în vacanþã
seara a sta duº
în fiecare duminicã a veni acasã
a merge la þarã
la serviciu
10. Continuaþi propoziþiile.
Model: Pe atunci (a creºte) pãsãri.
Pe atunci creºtea pãsãri.
de pãrinþi
des de rude
adesea de prieteni
a-ºi aminti rar de anii de studenþie
a-ºi aduce aminte uneori de copilãrie
totdeauna de dânsul
mereu de dumneavoastrã
de dumnealor
Imperfectul verbelor neregulate de trecut
A da A sta A avea A fi
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeai stãteai aveai erai
dãdea stãtea avea era
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeaþi stãteaþi aveaþi eraþi
dãdeau stãteau aveau erau
15. Completaþi.
Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber.
Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.
Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber.
Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce)
aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori
la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea
mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã.
Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. Unul
venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna.
22. Completaþi propoziþiile.
Model: Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.
Bunica are doi nepoþi:—— este blond, —— este brunet. Ion are doi prieteni: —— este
bun,——este rãu. Tata are douã costume: ——- este nou, —— este vechi. Pãrinþii mei þin doi
porci:——- este mare, ——este mic. Noi avem doi câini: —— este alb, —— este negru.
Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul)
Masculin Nici unul N-a venit nici unul Nici un Nici un bãiat n-a venit
Feminin Nici una N-a venit nici una Nici o Nici o fatã n-a venit
23. Înlocuiþi.
Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã. Nici unul nu lucreazã.
Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru.
Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.
Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. Nici o hainã nu este modernã. Nici o
carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã.
Model: N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut nici o caprã cuminte.
N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. N-am
vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt.
Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte.
Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire.
– Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu
mine la þarã?
– Bine,———————. Spune-mi când?
– Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina.
– Merg cu plãcere.
– Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere!
IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Viaþa la þarã
Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo
oamenii au alte griji.
O gospodãrie la þarã are de toate: animale – unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine,
pisicã ºi pãsãri – pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu
departe de sat este un lac.
Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu
a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte
pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi
unt, pãsãrile dau carne ºi ouã.
Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe.
Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe
toate ºi cã nu depinzi de nimeni!
Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute.
Învãþãm un proverb
Joc de rol
Corabia lui Noe
Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã
cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare.
Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã.
Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care
a întocmit cel mai bine lista.
Generalizãm
Sã cereþi ceva:
Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea.
Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva:
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici!
Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie:
Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog!
Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii:
– Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu.
– Despre ce aþi vorbit cu el? – Despre filmul de ieri.
Sã vã exprimaþi regretul:
Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar.
Regret, dar nu pot merge cu voi.
Sã vã exprimaþi opinia:
Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt
bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni.
Sã negaþi ceva:
Nu, nu este aºa. Sigur cã nu.
Sã vã exprimaþi acordul:
Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.
Sã confirmaþi ceva:
E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e.