'.?

1,:4'

ANTIM IVI

P R ED I

ffi
'g -(/

t'*-6t',
BUCURE$TI

t,

lnstfutul de Arte Grafice ti Edihrri TMINERVA'. - Bulevardul Ac8demtel, 3. -.Sfsda Fdgai-Qrnhd' 4. l0li

III IOIOA OBSPREPREDICILE LUT ANTIM

IVTREANU

h olrcllrrto'. C{nd vine o sdrbdtoare, Rominii se adund Et t bucurl pe d.racul. Ei vind 9i cumpdrA ca gi in zi.luOlllorrt gl lrctrecfdrd mesurd,(ca niqtedobitoace necuin rdsf{taciunile t.llvllllnrlu.rc celespurcate 5i de nimica>,
r'rfl llllo cai sirepi, fdrd de zdbali gi fdrd de ru-

LUI N. IOROA DESPRE PREDICILE ANTIM IVIREANU

ln Istoria Et. rom, ln secolulal rv rJea, I, 490-498

De sigur cd in ele e multi imitajie, - in volumul descoperit in urm,i multd traducerechiar; de sigur ci avem destuli erudilie migiloasd de teolog, care nu se cite$te Si nu se poate citi. Dar, afari de partea lucrale dupA reJell sau imprumutatd, afard de partea banald gi moarte. e gi o alta care nu e cea mai intinsd, dar ocupd multe pagini din <Didahii,. E aceastaparte originali in care ne intilnim cu experienla oratorului, ii cunoagtemsentimentele personale. AscultafiJ cum descriesocietatearomdneasci din timpul siu, cu indignarea supraveghetorului turmii celei cuvintdgi toare, cum o mustre cauti sd o indrepteciltreo vieali curate gi potrivitA cr voia lui l)umnezeu. oCe neam injur?i ca noi, de lege, de crucc, de cuminicdturd, de rno.rti,de comrindare,de lumdnare,de suflet, de mormdnt, de colivd, de prescuri,de ispovedanie, de botez, de cununie gi de toate taineleSfinteiBiserici,.. Noui ne pare bine gi rddem. De sunt acestealucruri creqtinegti, zicd cine are Dumnezeu). El aratd pe pdrinli ocdrifi Si bdtuli. Ire batreni necinstili. pe boieri, pe domni blestemati, pe arhierei despretuili,pr preofi qi cdlugdri defdima{i qi clevetiti. Bisericile suni socotite <ca nigte grajduri, : in ele credinciogii, falsii credinciogi vorbesc,rdd, ogi fac cu ochiul unul altuia mai rdu decAl

pt |ltcolte insit megtegugarilor qi negustorilorsd cins_ I tlttt o(llhlci lui Dumnezeu, inchizdndu-9i cdmdrilegi rStl vit lnchideJiprdvriliile,9i nici sd vindeJi,nici sr{ ||flll, -. nu numai dela cregtin,ci nici dela Turci, nici dfll, rrk'lsA lucrafi>,Cdci altfel ii va pedepsi 9i va alergd I lc tts la ajutorul domniei, nu numai la armele lui t;tl. <$i nimeni sA nu socoteascA din voi Si sd zici lul ; Dar ce lreabdare Vlddicacu noi, nu-si cautd ci si amestecdintr'ale noastre?De n'afi gtiut ql de n'au fost nimeni sd vd inveJe, iat{ cd acum

pre niSteoi cuvantitoare, 9i de gdtul meu span_ .Ca lltlt voastregi dela mine va sd cearii prc toli, iar lllll, p{ne cAnd vri voiu fi pdstor>.Dacd. au ei <nevoi
lltC.l lndeamnd sd calce linigtea Dunrinecii ctici vl;i-

tlt cAle sufere tara sa (dela cci ce stdpd.nesc pi!_

el oare n u le ar e? l cai h., rfirtdul puternicilor gi hoga{ilor, dupi al mcse-

I ntguslorilor. ln posturi, ei dacii se spovedesc din ht' ttttmri din ohiceiu, de rugine r.rride lrica *stioifl "un6s intimpldri". Snnt unii care-sifac rds rpovcdanici,liind pe lingd duhovnicul dela ora5, llllrltrrisesc gregelile mdrLrnte. un duhovnicdc 1ara, ptttrl' $i sfios, cAruia-i spun, pentruca sii le ierte, hri, virrovdliile cele grelc,pdcatele cele mari. Ei rftt milnci.m carnea ;i munca fratelui nostru. lput! 1l lrcnr silngelcqi srrdoareafelii lui, r:rr l;icorniile

ANTIM IVIRBANU

N. IORCA DESPRE PREDICILA LUI AN?IM IVIRAANU

de nedrept;i nesaliulce aYem)' ei nu'gi mai aduc aminte acegtt postit' La ielile 9i pdrile cu cari gi-auincdrcatsufletele' poftn de truntaii ai Jirii nu-5i afll locul de nernulldmire 9i zadar. verzelor,iniuri lcgumele'ziclnd a.supra *Rapgiesc -in o doftorie' ca sila cu beau o udu, in iume,. Apa '"si "'uo pohta cei mai mulli meiterquguescbiutura, mALngdLindu"Si allii cu liverii' lor, unii cu brag6,alfii cu bere,altii cu Serbet, carc allii cu miedu. $i femeilelor, femeile timpurilor noua mAnu rnai qtiu ca Sara si gdteasc{masa oaspetului"' Cdci sculeo' de ode inelc pline pinea, fiind ;i nile nu pot fr[mAnt?r dreceiti',' precum faJa li-o acopir ofleacurile lar ciLt despre preolii sii, ei iEi au incit partea in aceaslii nrr satird cuprinsd in ramele predicii religioasePrin vina lor sufletele curete nu se fi lor vina prin se Iumineazi poporul, lasi de adevir' graiu Ei cari trebue si aibi cad in pierzare, cend' sd stipdneasci tdcereain casa lui l)umnezeu' Atunci a 5i tdlcurile,voiu indrdzni zict' spune Mitropolitul, ncitaniile ca sunl mai bune decit citania Sfintei Evangheliiu Dar chiar cdnd aveut a facc cu puri frazeologie bisericu vechia,veqnicaqi banalamorald,in formelevechi' ceascd, atenlia cetitolixate de tradifie, frumuseli literare de$teapta rului 9i-l [ac si urmireasci mai departe prcdica lui Antim' rtrtlci o lrazi cu mc$tefuginltt,trsil'dincol(]o r'omparatie stins s'a lui razele toate }i ginald. <Dupi ce a asculls soarelc dc ie tot lumina zilei intru intunericul noplii' 9i cind cerul nici cdt a fost inchis spre somn toli ochii lui' atita osteneald cele mai mici avei desnici una din stelele priveghid, luna nu nCum face ariciul)' scrit de argintu cele chise timplele lor se saturd el dc intii (ce, la vie, dupe ce merge el aiurea, qi sc t;istruguri gi apoi scuturAvifa, de cad broboaneleios p,l dins.lc, de se inIig in ghimpii lui,9i drrce9i puilo.r-' uale91" cari le-am puted cxlege in Didahir' $i nu sunt singurele pe publicat aceste milllnate invis'au E curios cum de nu lui Maiota,purtind nrroperele fituti. alunci cind nu numrti dar qi ale lui proprii s'au tiPerit pe grecc\lf rnelc beizadclelor, a pierdut firi irtromdneasci gi chi ar pe romane$te'IJiserica

tnull l)rin aceasta, cdci prin manuscriptediscursurilc t't rtlrl)tndit, 9i ele au rdmas fdri influenfd. Abid tirziu nldclcan{ a pus in circulalie, a popularizat propove1l rlldtthii,(cuvinte)',cari au o bund form{ romdneascd, oprrrr 'fnrnta;ilor culturii noastre, dar n'au energiagi I discursurilorlui Antim lvireanul. do rlt{ parte, se pare cd dintre Mitrupolilii cari i-au *qi unii erau lotugi oamenicunoscAtori Ei iuhitori de pitlori sufletegti plini dc rivnri, - nimeni n'a mai urcat cc (luceauc{tre amvon, pentru a inlari $i mingaia sufletelecredinciogilor. Cuvint{rile cari,cum nc f)ltnitri Cantemir, se rostiau la ihgropdciunea Domdovenira foartc rarc, intr'o epocd de schimbarecaleia carmuitorilornoqtri.$i chiar de s'ar mai fi rostil, gldom din lorgachi Logofitul, ci se rostiau discursuri mari $i cum suntenrindreptdlili a crede cd sc lrerrnui Domn,- gratorul vorhiii in forma h Instalarea greccascii, l)enlru a-Sirecomatr{i astfelcunogtintele>.

I. LUNALUI AUGUST 6
r) DOMNULUT cAzANlE LA PREOBRAJENIA

l i s us pr. pet, gi y e _.Luut,au tacot gi pre Ioan fratatalut gi i-d Eu,lpre dAngii t tr.un nunts,nalt da@ebi gt pt.at schtn b.rt fala in_

dintru carele 'lntele acesteasunt ale SfinteiEvanghelii, rl inlelegem de preaslivita schimbarea fefeia domnului lisus Hristos, ce gi-aufdcut in muntele Tavorului. Cd ca sa aratemdrireasa ucenicilor sdi gi nouAmai inainfe , , ziceEvanghelistul cum cd, umblind lisus in pdrlile lui Filip, intrebd pre ucenicii sdi, zicdnd: *cine_mi oamenii a fi ?,r, iar Petru, apostoluldin descoDerirea i ccresc,dintre loate celelalle vorbe ale ucenicilor lr cum ca este fiiul lui Dumnezeucelui viu, gi cu acest descoperind tuluror mdrirea sa cea mare{ Ocara uat!le,- ucenicilorsdi celor intdriti intr'aceasti, credinla a ,lcend: (c{ i se cade lui a merge in lerusalim gi a pdll dela bdtrdni qi dela arhierei gi dela cdrturari, ii Omori, Si a treia zi a inviii din morli,. Care cuvinL trupeascd. !u-le Petru gi fiind incd cu cuno$tinld 9i necu_ mtrrireace erd sd. vie dintru ocarapatimilor,s'a nela fald.
la ! lrlr..D!" - f/drct.

ANT IM IVIREANU

voit ca sa intoarcd pre Domnul dela acel gind, zicdnd: <De Ciruia Domnul parte tle tine, Doamne,s[ nu-li fie iie acestear' egti, cd sminteali'mi satano' mea, ii zise: *Du-te dinapoia omenegti'' ci cele celece sunt ale lui Dumnezeu, nu gdndegti -care cuvinte, doienii Domnul gindul cel trupesc ce erd Cu inrddicinat cu gregalapicatului celui de obgle ln minteaoamenilor, ci zice cum cd-i este sminteald,nu ci doar ar pdti ci pentrucdcu acele cuvinteil oprid pre el Petru el sminteald, de lucrareamdntuirii noastre.Dintru care cuvinteputem cucare are idtre noagtedragosteacea fierbinte a lui Dumnezeu, giau aceqtia dragostei cl pentru fierbinJeala neamul om-enesc, prc pnfu ca se-i intareasca schimbatfa{a inaintea ucenicilor, ddnqii mai mult in credinJd9i sd nu sa sminteascevezand lasi astdzi-de pre dascdlullor pdtimind pe cruce.Drept aceea care lumind mdririi, intru ddnsul lumina aceeaa .rreluce$ie va striluci qi in trupurile sfintilor lui, cdnd vor luarcununa cea desiveriiti a bucurieilor, intru care luminl toate fdptura at6ta s'a schimbat,citl) obrazul lui omeneascicea dinafand lar strilucii ca soarele 9i vegmintelelui erau albe ca zdpad'a' vegminlelor a a obrazului cu soarele9i asimdnarea aceasta cum ca nu pentru aceeasi asemeneazd' doar nu cu z{pada, ar fi strelucit obrazul lui mai mult dec6t soarele, sau ve9mintele lui n'ar fi fost mai albe decdt zdpada; ci pentruci aici in lume n'avem noi alt nimic mai strdlucitorqi mai lupcntru minat, dec{t soarele; sau mai alb, decit zdpada'Cd 2) lui ale trupurile sfintilor, insuqi Domnul zice la 13 capete Maiei: *Cd vor strdluci ca soareleintru impdrdfia pdrintelui lor (cari sunt pre ldngi Hristos ca 9i nigte stele, care au luHristos ci de asdmdneazl soaieal dreptefii), mina lor delaacest vor pre lAngi toli sfinJiilui ca un soarepre lingd stele 9i de soa' st.atu.istinlii ca soarele,cu cat mai virtos va strilucl ai rele acesta;l drePtelii.$i lumina aceastaochii cei slabi oarecarc bucurie cu o vdrtos mai ucenicilornu-i smintia, ci str; luciir ii veselid. dumnezeeasc{ $i nu numai lumina aceasta
r) incAt.
?) ta capitolul al x[t.lea.

lui Hristos, ci gi o frumuseJe oarecarcAi podoabil sd.ardtd intru dinsul, atita cdt, de s'ar adund.inloc toate frumusefeagi toatd podoaba,9i cea pdmAngl cea.cereascd, nici intr'un chip n'ar puted ca si se I orhii gi inimile celorace ar privi spredinsar precum lumina aceeaochii rrcenicilor lui Hristos.gi aceasti preste lire a ucenicilorlui Hristos, nu din stralucirea ci mai mult din luminata frumusefea Mintuiiorului . Penlru care lucru putem cunoattebunitaiea ti dralui cea mare, cd cu aceastdmerire Dulea totdeauna ; iar el din bunavoiea sa pentrunoi au inchis Itr{lucirii sale, ca sd poatdrdbdd dureri amarepenlru pntru pacatele noastre,ca sA poatd face rispldtire cei r) dumnezeegti. Drci cine va fi acelacareleva sogi nu sd va aprinde cu totul de dragostea Minacestuia ? $i cine nu sd va minuni de puterealui gi nespusd, care totdeaunaar fi putut ca se strecu aceastamdrire? $i cine nu va iubi o bunetate pentru care (o ! minune) a gonit deh sine o mAtceasta,ca sd poatri sdvarli mantuirea noastr6.C[ minune a fost a inchide o mdrire ca aceaslastredecdt a strdluci cu dinsa deapururea. $i nu numai mdrirea lui Hristosveseliiiochii ucenicilor, ci 9i a lui a lui llie, carii impreund.cu Domnul sd ardtasea fi de lumina gi m{rirea aceea; ci. precumnu erd.sldbod lmpiratului Artaxerx a intrd. cinevd. imbrdcat in sac. i8'a cuvenit nici inaintea impiratului celui vegnica lui, fdra numai a fi imbrdcatiln lumini gi in strd.aceftia erau, din toli pirinlii legii vechi, mai alegi mari, cA unul erd, <nomthetis> adici.puitor dc lege,iar czilotisr, adicd interitor acesteilegi,"9i pre acegtia sA sA arate cu dAnsul,pentru ca din legegi se ia mdrturisire omenirea lui. Oare ce gurl gr4l ca sd adevereze cu ce bucuriesi cu ce veselie

pREDtcl
ANTIM IVIREANU

s'au umplut acei doi luminati prooroci,cind pre Domnul 9i nu numai in trup, MAntuitorullor, de carelemulte prorocise, ci qi in m{rire gi in strelucireimbrricat,l-au vizut? Cd de vreme ce s'au invrednicit aceftia a-l veded 9i a-l auzi pre Dornnul lisus, de care ei de mult dorid ca str"l vazd, 9i nu 1) numai ei, ci gi toateneamurile.Cu ce guri va puteanegtine sA grieascd cu adevdrat bucuria lor, 9i rnai virtos ci dintr'atetia perinli gi prooroci ai legiei vechi numai ei s'au invrednicit a veded o mdrire ca aceasta' $i de s'au bucuratSimeon betranul ateta,vdz&ndpre Mintuitorul Hristos numai in scutece mi$cend(cat moartea,care alt lucru mti groaznicnu poate Domn fi, cu ochi veseli o,privii), dar acegtiacari pre acelag intru mdrire strdlucindl-au]vdzut, ce vor fi ficut ?;$i cu ce bucurie sijvor fi bucurat, qi cu ce veseliesi vor fi veselit? cari erau inchisein sinul lui Avraam, acelea lnci gi sulletele Moisi gi spuindu-le lor cele ce au .vdzut,cuintorcAndu-se noscindu-giei a fi aproape ziua mAntuirii 9i a rascumpa? Iar de vreme ce r{rii lor, cu ce dragostevor fi agteptat acestea toate sunt puse preste inJelegere,cu o ticere oarecare blindd gi cu o dragoste,cu credinJi.trebuie sd le cinstim a fi ca .9i si le mdrim. Cuvios gi trebuincioslucru socotesc proroci luminaJi acegti mtrrire, prea sldviti la aceastr. si gtim, ineltat inilfimea-fetelor Cn ce cuvintevor fi vorbit cu Domnul' qi frttmos oarece lucru oareceintrebd,gi veseliamiririi vesel 9i ospefelc lucru poftid, Ci-agd vedemcd si lace qi la mesele biuvesele, mdncdrile, voioase sunt toate cA celor-mari, $i este de nu jocurile nimic cdntdrile, iale sarr turile, vorbele, 9i estc Cine de desfdtare' ci toatede bucurie9i de intristdciune, acesteia dar acela acum carelesA poat6 spune marirea zilei desivirqit gi precum si iade? CA tot ce a fost mai slevit in legea veche 9i in cea noud, in cer 9i Pre pAmart' la aretare au iegit. Cici acolo au fost mai marii prorocilor al Iegii vechi gi mai marii apostolilorai legii noud; din cer Sfdnla Troiii s'au vddit, 9i de pre pimint prea sfinta ome'
1) ctneva,

I lui Hristos s'au ardtat: 9i la aceastit veselie mare Fli sl{vitd,Fmaimult decit trei apostoli,cari au fost iurlt'!u fost"chemali. Sd vedem dai si vorba cea de veselie t), pbntru2) patimile fost? Vorbia, zice Lucala 9 capete iulul, careleere se se implineascd in'lerusalim. Adici I pentru patime,pentrumoarte, pentru ingropare, pentru ' pentru legituri, pentru scuip{ri, pentru palme, octri bdtAilecarele eri ca sdlle implineasciln Ierusalim. au acestea sunt cuvintele cele mari gi de veselie ll cuvenidse grdeascdla o veselieca aceasta?Acel vorbe erii sd sA amestice la o bucurie ca aceasta ? aceastaeste: cd nu lrebuie socotitAaceastevorbi lui Petru pemantette, ci dupd socoteala lui carelea urit cele pd.m6ntegti, inainteacd.ruianimic nic nu era dec6t pentru mirirea lui a rdbdd natimi C{ prea marelejudecitorullumii Dumnezeu, pentru llobozeasc{neamul omenesc din robia diavolului,acest t{scumpirare mai vdrtos au pohtit dela rdscumpirneamului omenesc,ca sd sri iertveasciel pentruom, 'tc amar[ qi plinl de ocari. Care dar gi jertfd atita de iubite inaintealui, cat pentruaceasti iertfe a iertat din toti vecii cei treculi, 9i ugile cerului, cele nci lncuiate, celorrdscumpdrali le-audeschis,9i lumea 'o intru mila sa cea bogat{.'giveche. Cd mai mult rlAnzit gi l-au milostivit aceaste iertve singurd, decdt ll mdniaserdutdfile9i fdri de legile tutiror oamelntru care putem cunoagte gi putem inJelege ci vorba i fost toarte vrednicl unei mtrriri ca aceea: cA.ce r mai itrbit robului, decit slobozirea lui ? gi ce este Itr{inului, decit intorrcerea la mogiasa? Fiind drent Moisi 9i llie de atdta vreme de moEialor, de dorid, ce ar fi pulut grdi mai cu dragoste mai 9i decdt pentrus) moarteapreolului acestuimare? moarte strdtl strAinilorlntoarcerea la mogia lor.
lx i 2), t) despre.

ANTIM IVIREANU

PREDTCI

Agijdereagi Domnul, ce fel de vorbd ar fi avut mai iubitri decnt vorba mintuirii gi a riscumplr2trii lunrii? Ci atdta dorid de paharul acestaaJ bea, cdt aceApuiin4 vreme, ce pin[ a-l bea, ii pareri c{ sunt mii dc mai era ca sA treacd. pahar s[ lucrd mintuirea sufletelol ani, Cici cu seteaacestui riscumpirarea lumii, stricarea puterii diavolului. omenegti, suflcinmullireeacredinlei,ierti{ciun:apicrtelor 9i slobozirea de acestea, cit iu locul lrucuriei,ce telor. $i atita si bucurd. era inaintea lui, ribdi crucea de"l mlncid 9i bltiirea cerr spinii de-l incruntd gi durerile sufletului multi de-l cd.snid., del chinud, de care chinuri asudl sudorile cele crunte, nc gd.ndindnimica de rrrgine.Cd de au plrut lui lacov pufir] 7 ani a sluii pentru Rahila, logodnica lui, de dragosteacc avea cltre dinsa, dar unui iubitor mare ca acesta,cum nl i-ar fi pdrut puline casnelegi muncile, cu care iubita lui logodnici o riscump{re gi o curdfiti pre dinsa cu scildarea nepreluituluisdu sdnge,9i foarte frurnoasi,fdr denici ohulir gi intin{ciune o ldcei? Drept aceea nu i-au putut fi mai iul)it decdt a vorbi de lucrul acel de careleel mult mai dulce, 9i insetd. dintru noi pohta cea nesCunoascddar acum fieqtecarele pusd, bunitatea cea negrditd,mila cea hogati Si desAvarqitir a iubitorului de oameni Dumnezeu,cu cate sete au priimrt (nu pentru sine, ci pentru noi viermii cei lepdda{i).atata osteneali, dureri, patime gi moarte. Dar noi acum, cici si lu priimim,pentru dragostealui gi pentru binele ce ne-a fdcut, vreo scirbi cat de mice ? lnsl vorbindu-se acestea 9i gltindu-se Moisi 9i Ilie ca sir sd ducd, iar Petru, ca si nu sd lipseascd de o frumusele gi de o dulceat[ strilucitoare ca aceasta, zice: <Doamne, binc este a fi noi aici; de vei vrea, si facem trei colibi, lie una, qi lui Moisi una, Ei unl lui ie,, ne qtiind ee zice, ci nici un lucru lumesc nu-gi aduce aminter), nici de mincare, nici de biuturi, nici de vieald, nici de moarte, ci toate lucrtrl) M6nttritorul.

inci gi de sine uitindu-gi, 9i fiind ca si un beatdedra_ acei frumuseli, numai de aceeainseta, numai acea dd, qi numai lntr'acecaa petrece deapurureae nevoia., lncigi ludnd seama vorbei 9i pohtei lui petru, o afldm fie supusd voiei dumnezeegti, cd a zis <de vei vrea srl l aicea trei colibi>,adec{ de vci nardvi. Duod. aceasta ci: incd grttind el, iatd nor luminlt umbri pre ei iatii 9i din nor grii : (acestaestc fiul meu cel iubit, intiu ca_ bine am voit, pre acestaascultali., cela ce pohtegtecr sI plrcd mic prin credin[d gi .tot dragoste, si fie una cu ddnsul, ca agi cu dinsul 9i nsul sl fie pl:lcut mie, $i pre acestaascultati: c{ va ride vouil cale de mdintuire gi cu crucea va face voui spre imp{rdlia ceriului. acestaascultali : cd el estecaleaqi vieafagi dreptatea; fre clvaltul rneu 9i illelepciuneamea; pre ddnsui drept rrste r_ascultati,iar nu pre lrrme,nici irrgeldciunile garpelui celui demult, nici indemnitrile sufletului,nici cuvintele iariseului : nd strAlucirea gi mdrirea luminii careeri intru ddnsul Ei Ilie), ;i altc mirruni toate cate ati vAzut in loc dc rie. iard;i zice: ci auzind ucenicii,cdzuri. pre fala lor gi si '[ foarte. De ce a adus cuvdntul acestdulce gi m6nlor al lui Dumnezeuatita fricd? Dar groaza judecdtorului V! face? De ingrozeqte agd indemnarea a tinei legea,dar va lui seamr pentru lenevirea celora ce n,au plinit ce va lucrd? $i otre pentrucela o veselie ca aceasla, care vrea si arate Domnul mirirea gi frumuseteasa, us ucenicilorsii frica aceasta ? Cu adevirat nu estealta. numai ca sd ne invefe pre noi aceeace este scris la al psalm: <sluiili Domnului cu fric6 qi v{ bucurafilui cu rrr. Cd si cuvine omului a sd bucure de o bunitate li a sd teme gi a sil cutremura de o mtrrire mare. -se drept aceeaacestea amindoud. lui Dumnezeu dea_ intru toate laudele gi miririle lui trebueste si lc gi sd ccrem aiutorul gi mila lui cea bagatd.Ci fdr dc

ANTIM IVIREANU

mila lui, nlmic spre mantuireasufletelor noastre nu vom putea face, cd.insuqi cu nemincinoasa gura lui zice: rfdr de mine nu puleti sA faceli nimic., $i deoarece fdrd.de d6.nsullu putem face nimica, iar lui trebuie s6-i zicem cu cildurd din addncul inimii si ne milueasci dupd mare mila sa, dupd mullimea induririlor sale gi si ne descopere ochii sufletului gi ai trupului, ca sd putem pricepe mlnunile sale; se scoald din trupurile noastre,acestede carne,inimile cele de piatr?l gi si ne dea inimi de trup, ca sd.ne temem de dinsul 9i s?1 ne rugin{rn de poruncilelui; sd ne luminezeinimelenoastrc ca gi ale Apostolilor; si ne intdreascd. deapurureaasupra vrriimagilornogtri celor vizuJi gi nevtrzufi; sd.ne indrepteze pre calea poruncilor sale ti sA ne dea sfargitbun, ca deapururea sl fie rn6rit gi prosldvit,in vecii vecilor, amin.

II.
CA Z A NI E L A A D O R M I R E A P R E A I) SFINTEI NASCATOAREI DE DUMNEZEU
,pohta 9i dragosteace vd,zl^ aceistd cinstitd 9i sfdntdadugi negtiinda vorbi, mdcar cd vorba nrea mi indeamnd, este vrednicdniciodati ca sd indulceascicu vreun miiloc ascultd.torilor ; iar inci qi donrnul Hristos, carelc a cu 5 pdini 5.000 de suflcte gi a indreptat sdrdciai;i nla ucenicilorlui cu bogdJiadarului siu, acelag gi inadragosteivoastre,prin mijlocul vorbelor mele cele uee, va intinde masd duhovniceasci. De mulie ori am slelut in socoteala mea, ca doar ag putei aflri nou se zic intru cinsteagi lauda prea Sfintei Niiscdde Dumnezeu gi pururea fecioarei Mariei, dar n'am afld nimica, nu doar cd nu sunt cuvinte multe gi de feliuri de vorbe a si gr?ii intru lauda mdririi ei, ci fiind mintea mea turburati de norul negtiinjei9i 'virtos intunecat{ de socoleala gi prea ludumnezeegtilor ei daruri, imi infruntez fi-mi ticdlotesc nevrednicia nla invdldturii mele.C?ide vremececei invnfaJigi pel) intru bunitdli stau de sd miri de mirirea ei, dar eu MAR'.

10

ANT IM IVIREANU

PREbICI

1I

ce voiu faceil cel ueinvitat gi departe de toate bunAtetile, a contenlde a fir de voia mea Drept aceeadar imi caut ;i mai iscodi sd aflu inil[imea feciorieiei, intru carecu anevoie gi adrincimea darurilor ei, carele si suie gindurile omeneqti, nu sA pot vedei lesne nici cu ochii ingeregti.Ci numai cu acesttitulug ce i s'au dat m ri n rinte de toti vecii, dela PriDumnezeu,prin mii' rintelecel fdri de inceputgi vegnicul locul ingeruluiGavriil,acelagi eu cu bucuriegi cu multe fric6-i eiti ceeace ei: <bucurd-te voiu zice intru lauda qi cinstea plini de dar, Domnul e cu t!ne). Cd mai mare gi mai lludat gi mai cinstit titulus decAt acest:rnu s'au dat din veci niminui, nici si va da p6.niiin veci,fdrd nfmai ei; ci au aflat har inaintea lui Dumnezeu, care n'a aflat alta niciodat:i, dupi cum i-a zis ingerul.lar de sd va gi afli vreun periergd-;' adecd prepuitor,sJrzic.l curn cli cu acestecuvinte, de uu cu acest miiloc, iar intr'alt chip, s'a zis 9i la allii, precum sii vede ill m'rlte loc,.:ri ale Siintei Scripturi.Cd intii la al palruleacap r) al Facerii2)zicc pentru Avel: <ci cautdDumnezeu asupralui $i asupra darurilor luio ; pentru Enoch: "9i fu, zice,bine pldcutlui Dumnezeu;9i rru s[ afld, pentrucdl'au mutat pre dinsul,; pentru Noe: "cl au ailat har inaintea domnului Dumnezeu 9i'l pdzi de potopr; penlru Avraam: oci crezi, zice,pre Dumnezeu, 9i i'sd socotilui intru drepneamuri a multe gi-l pirinte ficu ;' pentru losif: "cir tate rnild qi-i dcde lui v-irsi nsuprA-i eri. Domnul cu d.'Lnsul ti <9i careleai cuvantulacesta harr. Pentru Moisi, ci i a zis: zis tu ji-l voiu face, pentrucirai aflat har inaintea mea 9i te pre toti ;' pentruDavid, ci i a zis: <aflat'amom gtiu decd.t pofta inimii mele, pre fiul lui lesd, carele va implini dupi toate cererile rneler. $i pentru ca srl nu mai lungescett gi tuturor sfintilor,gi celormai naintc vorba,tuturor proorocilor de lege 9i celor dupd lege,li s'au zis cuvintede bucttrieprin mijlocul ingerilor qi li s'a det dela Dumnezeudar 9i mili,
r) Capltolul al rv-lea. 2) Prlma parte n Ribliei.

fnld acopeiit. Iar Sfinlei Fecioarei s'au dat cuvdntul bucuriei adev.lrate,care estemai pre sur decat toat6 mintea, in vd. 9i in cinste mri veselitoare, ccvdrgindpre tofi cu darul cu mila: (bucurtr-te ceeaceegti plind de dar, Domnul e tine.,r nu numai pentru bucuriaaceasta ce NU ELE SFINTE'. $i i s'au dat sd fericegte de toate neamuci 9i pentru numele ei cel prea cinstit ce i s'au diruit, s{ nunreqte Marlam ; cd.precum este nurnele fiiului ei presus decAt bate numele,- dupi cum zice fericitul : <$i i-au d{ruit lui unm, care este preste (tot nu- a$d Si numele ei est prestetot numele dupit al lisus; qi precum intru numele lui lisus si pleacd. tot celor cercqti9i celor pdmi.nte;tigi celor de supt afi este gi ea mai cinstiti. in cer decit heruvimii 5i sltrvit[ firi de asemi.nare decit serafimii gi pre pimfrnt lnchinat[ 9i mri fericitd,ca o imptrr[teasda lumii, de credinciotiipimintului ; 9i sub bezne mai stragnicigi mai asupra dracilor, decit toli sfinlii. Intru care nume , dup{ a rnea proasti socotealil, intelegem cum ce in sine trei lucruri : una, pentruc{ fiind numele de trei silabe,adecl de 3 inlugiri, se intelegecrrmce nitscut o fafi a Slintei TroiJe,pre Fiul 9i Cuvintul lui dtnezeu; a doua,cAare fieltecare injugarecite doud slove, infelegecele 2 firi ale lui Hristos, adec6 cea dumnegi cea omencasce; a treia, cd sunt 6 slovede toate fcest nume, cu care intelegemcele6 taine mari gl preste adeed: blagovegteniar), nagterea, botezul,moartea pre lnviereagi iniltarea la cer. Deci cu blagovegtenia s'au taina cea mai nainte de tofi vecii ascuns[; cu s'au impdcat ceriul cu pimintul, adecd Dumnezeu l; cu botezulne-am imbrd.cat cu haina nestricdciunii; lpoartea ni s'au dat vieata; cu invierea ni s'a dat bugl cu inllfarea la cer, gedereadeadreapl.a lui Dum-

t2

ANTIM IVIREANU
PRBDICI

Agijdereagi ln cuvintelecele de bucuriece i'au nezeu-Tatdl. (Bucurd-te ceea ce egti plind de dar, Domnul c zis ingerul: cu tine>, iar inlelegemnumele.preasfintei Troiti; cd in cuvintul ce zice: (bucura-teu,se intelegeFiiul, cd el este bucuria lumii; in cuvdntul ce zice: uplind de dar', se inJelegc Duhul sfint, prin carelesd dau toate darurile; 9i cuvintul cel Tatdl, ci el cste ce zice: <Domnul e cu tine,, si inJelege carelc qi nevdzutelor. InsdDumnezeu, Domnul a toatevdzutelor numai cu un cuvdnt au fdcut 9i au zidit toate lucr'urilecele v[zute gi nev{zute, poate cu adevdrat, cu cea desdvirgitd a se faci stele mai luminoase decit acestea lui preaputernicie ce strilucesc pre cer; 9i luni.mai iscusitddecrit aceastacc qi mai luntinat ne povituegtenoaptea;qi soaro mai strdlucitor decit acesta care stinge cu lumina lui toate celelaltelumini; 9i ceriuri rhai mari 9i mai largi in rotocolime;9i pasdri mai cu dulci glasuri; qi flori mai cu multe mirosuri; Si co$i paoi mai nalli Di mai roditori; 9i vinturi mai sAnfltoasc vdzduhurimai de folos; 9i hiare mai multe la num{r,9i mai celocuimpoate de multe feliuri; qi m:d multelumi decdtaceasta Iar o mai minunate. gi in megtegug in mdrlme si zideascd, lui Dunpre Maica in vrednicie zidire, care s[ covar$easci nezeu,ntr va putea s{ facd niciodatd,mAcar ce este preit puternic,pentrucA,precum nu este cu putin!6, nu zic sa sonegtineo fiintd rnai coteasci,ci nici cu minteasa gindeascd. decdt cuvioasl 9i mai nalti {umnezeirea; a*i llici o zidir(: ce au niscut pre un DumnezcLr decit aceea mai cova.rgitoare care s'au lacut om; c[ pre ddnsa o au ales Dumnezeumri dupri inalt[ decit toati zidirea,pentruca s[ fie ldcagvegnic, vc' in vecii mea <Aceasta odihna este grdegte David: cum ales'. pentruce o am cilor Ei intr'insa voiu locui Aleasi este cu adevAratca soarelc, CU CE SE POATE pentrucl este incununat2i cu toale razelc ASEMANA SFAMA ? darurilor dumnezeegti mai gi strd.lucegte este9i frumoasil lumini ale ceriului; aleasd virtos intru celelalte stele; ti celelalte stinge lumina sfinJeniei cu pentrucl ca luna, stegireagurile de toate pentru marea gi miflunatastrdlucire,

celorde taind se cinste$te cao impiritease; aleasi esle rflvirsatul zorilor, pentruci ea a gonit noapteafi toatd ea pdcatului gi au adus in lume ziua cea purtAde vieald i aleasi este, cd este izvor, care cu curgeCcregtilorbundtdli adapa sfdnta bisericdgi tot sufletul este, ce este chiparos, carele cu nilJime ; aleasd. cerurile,9i pentru mirosul cel din fire s'au ard.tat de toatd striciciunea; aleasd. este, cd este crin, cd de-au gi ndscutintre merecinii nenorocirii ceide obste, pierdut podoaba niciodatd albiciunii; aleasi esie, 9i-au nor, care n'au ispitit nici o greime a picatului; mai este,pentrucAeste fecioard mai nainte de nagtere, feIn rragtere, fecioard9i dupl na5tere ; 9i este o addn" gi o icoand insufleliti a fru, nepriceput{a bundtdJilor celor ceregti. grddini Este o incuiatd,din care au ltllor cea nevelteiite;Si o fantanepecetluitd, din care izvorul vielii, Hristos. Pre aceastao au vdzut Moisi tele Sinai ca un rug aprins gi nu ardei; pre aceasta v6zut Aaron ca un toiag inflorit gi plin de roadd; pre o au vrzut lacov ca o scare lntdritA din rrdmdnt In cer, 9i ingerii lui Dumnezeusd suid 9i si pogordpre o au v{zut lezechiil ca o u9[ incuiatd, prin ; pre aceasta nlmeni n'au lrecut; pre aceasta au vdzut Ghedeonca o Avacum ca o dumbravd umbroasd,Daniil ca un munte 1) s[.mutAde pre pdmdnt ca un'pat. Aceastaastdzi lasl intristiciuneagi s[ duce la bucurie, lasi celede priimegtecele de sus, lasd.-cele slricicioasegi cagtigd ritoare gi vegnice. Astdzi igi dd prea sfint sufletul mAlnelefiiului ei 9i cu cdntdriingeregti gi apostolegti si trupul cinstit ei in satul Ghetsimanispre ingropare. ceriul intinde sdnurile sale 9i priimeqtepre ceeace au pre cela ce nu.l incape toaH zidirea; astizi se.minuloate puterile ceregti,zicAnduna c[tra alla : cine este ce sd. suie din pustiu,]adecd de pre pdmint la cer? l! August.

ANT IM IVIREINU

cine cste care sd ivefte ca zorilet frumoasi ca luna gi alcasd ca soarele?Cine esle aceastace sii suie de pre pdm,rrt in cer, albitd, infloritd, intru care huli nu este? Ridicali deci porlile voastre,zic cetele cele ingeregtiuna cdtre alta, gi cu cantari de laude priimiJi pre impAreteasa ccriului gi a piimdncare vine sd locueascd. deadreaptaImpdratului Dumnezeu; cu imbrecdminte impistriti, dupE de aur, imbrdcatd, cum zice David: ucdci aceasta esteceeace au impdcat ceriul cu pimdntul gi pre Dumnezeucu omul; aceasta cste bucuria celor drep{i $i nddejdea celor picdtogi,'. Pre aceastadar 9i uoi cu tofii cu cucerie,cu lrebuie cu dragoste, $ILOR CATRE SF. MARIA. inimii curata gi cu c?ntdri de laude sd o cantdmgi sd o lduddm,ca pre-o maicaa lui Dumnezeu, 9i cu bucurie sufleteascd si prdznuim Adormirea ei. Ci, o maici Iecioard, acest norod ce sli inaintea mdririi lale, vizind indlJimeacuriileniei tale qi cunoscdndu-gi gi ei nevredrricia srnerenia lor, nu indrdznescfdrd de mijlocitor ca sd-li aduci cd.zuta inchindciune gi multumitd pentru multelefaceride bine gi si sii roage ca se te milostivestiasupra lor. Pentru aceea eu, nevredniculgi mult pricritosulrobul tdu, fiindu-le tatri sufletesc, rdnduit de fiiul tdu, prin mijlocul nreu se roagd crl tofii cu cdldurddin addnculinimii, zicAnd: Stdpind de Dumnezeu Ndscdtoare.impirirteasa ceriului gi a pimAntului,cinstea$i slava creqtinilor, ceea ce egti mai gi soarele, fecioari prea naltddecat ceriurile mai curatddecdt ldudatd,n{dejdea celor pdcdtogi $i lini$teacelor batuti de vflIurile pdcatelor, cautA asupra norodului tdu, vezi mogtenirea ta, nu ne ldsd pre noi picdlogii,ci ne pizegtefi ne mantue;le de viclegugurilediavolului, cd ne-au impresurat scdrbele, nevoile, rdutdtile gi necazurile ; dri-ne m6nd de ajutor Fecioari, cii. pierim, nu te induri de noi, ce pre tine te avem ajntdtoareqi la tine ndddlduim, ca, cu rugiiciuniletale celc gi nebiruite,se imblanzeqtipre fiiul tdu asupra prea puternice noastrd, ca sd-9i intoarca mila sa cea bogati spre noi; 9i inci il roagd cu calduri, ca sd dea puteredin iniltimea ldcaDATORIA CREDINCIO-

lului siu, 9i pre luminatulnostruDomnr), pre careproniasa l.n rtlcs 9i l-a pus preste acestnorod, ca si l)oatd chivernisi Cn inlelepciune inlreaga turmri ce i s'au incredinlat,in mul{i Inl luminat,cu fericitdsAnAtate, Si sa o apere de lupii cei ,uli $i nevazuti. Se pizeascA qi toatdcinstitaaceasta boierime toate primeldiile9i de toate viclegugurile vicleanului, 5i sd dea dragoste,uniciune,sporiu gi ajutor intru loate, gi sd lnvredniceascd pre tofi de obgtc, ca si petrccem toati noastrA cinstite, curate gi f?ird de prihanir, ca cu <r rA !i cu o inimi pre dinsul deapururea siJ mirim gi lic ,lccm : (bucurA-tececaceegti plini de dar, Domnul e

III. LA DUMTNECA VAME$ULUI

cuvANr DEINVATATURA
Pohta cea mare gi dragosteacea curatd, iar mai vArtossi zic datoria cea p{rinteasce ce am citre dragosteavoastrd, m'au indemnat astdzide am venit aici, pentru ca ve cer-si cetdm suiletegte, de vremece m'au rdnduit Dumnezeuca pre un nevrednicsd vi fiu ptrstorgi pirinte sufleiesc Ai lnvi|itor la lucrurile cele ce ar fi spre folosul mintuintii sufletelor voastre; pentru care lucru aveli datorie cu tofi, dela mic pdni la mare, se md ascultatila cele ce vi invif de bine qi de folos, cd aceirascultare nu o faceti mie, ci lui Hristos, dupd cum zice la zece capeteale Lucii: <cel ce ascult[ pre voi, pre mine. md ascultd,9i cel ce sd leapidi de voi, de mine sd leapdddn; agiidereagi fericitul.Pavelzice la l3 capete.cetreOvrei: <fraJilor I plecafi-vdinvdt{torilor vogtri 9i v[ cuceriJi lor, cd.ei privigheazdpentru sufletelevoastre, ca cum ar fi si dea cuvint ca cu bucurie aceastase facd. iar nu suspinand,cd nu este de folos voud.aceasta>. Drept aceean'am pregetat, nici am lenevit,ca sd nu fac datoriedupi porunca Stdpd.nului9i lnvdtdtoriuluinostru Hristos, c[ruia mA gi rog ca sd.mi dea putere, sd vi pociu spune cevd.de folos gi vtr pohtim de ascultare. Precum un om casnic,vrind ca si samenegriu curat in holda lui, pune multd. nevoinj{ de-l cerne ;iJ curiJd. de ne-

ghln{ qi de altele, ala 9i sfintii pdrinJii nogtri au pus multi ncvoinli de au cernut cu ciurul chibzuielii toatd SfdntaScrio' lutd Si-au ales ca niqte grau curat,din toate bundtntileciic ir prtee fi, acestc trei bun{tdfi mari: credinfa,nddejdeaqi '{rtgostea adic{ : !i le-au seminat in holda sfiutei treserici, qi in inima celor credinciogi;ii are datoriefiegtel;i adunarea . iregtin a le linei 9i a le face; cdci fdrd aceste3 bundnu este cu putintd nici cu un milloc sA sA mantueasci , mlcar d ar zicecine ce va vrea, cdci acestea sunt eile creltinetdtii.Cd precum nu este cu putinld a trdi pre pimdnt fdri de hrani trupeascd, gi fdri de im9i fdrd de somn, aqd nici fdrd de aceste3 bundcare sunt, precum am zis mai sus, credinJa, nddeideagi ea. Ci intrii voi zice puline cuvinte pentru nidejde 9i flragoste,apoi voiu zice pre urm[ gi pentru credinfd pre larg. este o indrdzneala adeveratdcetre XIDEJDEA. _NAdeidea L)umnezeu, data in inima omului din dumnc:strdlucite,ca sd nu sd desndddidueascd. niciodati de lui Dumnezeu,ci sA fie incredinlatcum ca va lud prin le iertdciunepicatelor, 9i verice alti cereresau trecesau velnici..$i este nddejdea de doui feliuri: una bunii BunI este aceea cind ndddiduegte cinevi la Dum.rqa. q si pd mhntueascd sau alt bine cevi s6 petreacd, cA nici tegte,nici cheltuegte nimic, cum zice David: <cd cel ce n[diiduegte spre Dumnezeu, mila il va inconjuriir,Rea este cdnd niddjduiegtecinevd la om sd.-ifacd vreun bine, ,vreo lndemind.la lucrurile aceste trecAtoareale lumii. n{dejde este mincinoasi gi degarti, cum zice iarigi : onu vi ned{iduifi spre boieri, spre fiii oamenilor, la nu estemantuire'; agilderea zice9i Solotnon: <blestemat fle tot cel ce neddjduegte spre om). Dragosteaincd esteo unire a mulli intr'una gi calec4tri Dumnezeugi virf tuturor bundtd., dupi cum o adevereaziqi fericitul Pavel, la 13 capete tt Corinteni, zicind : udecdtcredintaqi decit nddejdea este
Alttta Ivi!sDrr.Predrci. z

ANT IM IVIREANU

nrri nlare dragostea,. $i este gi aceastadc trci frliuri ; Lrna durnnczeeasch, alta fireascd gi alta p?ttimitoare gi rea; dragoslca ceadumnezeeascd. esteaceea ce zice la a 2-a lege,la6 cap r) : <sri iubegti pre Domnul Dumnezeultdur i procir); iar cea fireasci este ceeace iubesc pdrinfi pre fii 9i fiii pre pirinti $i fiestecare pre ruda sa gi prletenii sdi; iar pentru dragostea cea petimitoare9i rea nu vom zice nimid, pentru cici fiegtecare inlelept qi temitor de Dumnezeuo cunoagtece n$ este bund, gi pentru aceealipseascivorba ei dela mijloc, ca sd nu ne spurcdm auzul. Credinfa este fiinla celor niddiduite gi lucrurilor celor ce nu sa vid dovediri,dupi cum ziceApostolul pavel; <9i fdri de credinfi. nr este cu putinfd nimeni sd si mantueasce,; Precum vedem aceastala toti sfinlii gi la toli dreplii,cei mai inainte de lege gi cei dupl lege, cA pentru crediflta lor cea dreapti. au aflat har inaintealui Dumnezeuqi au fdcut minuni mari gi preste fire, ficdnd folos gi lor gi altora, $i erd deapururea ochii lui Dumnezeuasupra lor, gi cu urechele lui ascultd. rugtrciunele lor, dup{ cum zice David. Agiiderea 9i ln Sfinta Evanghelie vedem in bogate locuri cd cei ce mergeaula Domnul Hristoscu credinfd,auziau din gura lui: <dupl credinla voastr{ str sA face vou{r, gi indatl si timdduid, ori de ce boali ar li fost. $l pulem lud pildd gi de pre Vamegul acest de astdzi, ce pomnegte Sfinta Evanghelie, cd bdtdndu-9i pieptul9i zicdndcu credinte: <Doamnefii milostiv mie pecatosului>l, sd pogori indreptat. Dar noi acum', cd ne numim cregNECREDTNTA NOASTRA. tini, dupd ce fapte bune socotilicd ne vom putea ardta creftindtatea qi blagocestia ce avem, gi sd fim alegi Si,desparlilide neamurilece zicem noi cd. sunt pdgili ? Cd de vom zicede pre credinfd, ne ingeldm, ce noi credinld nu avem; ci de am avei credinld, am iubi pre Dumnezeu gi
r) copitolul al vl-lea. 2l fi celelorye sa\t elc,

lflt pizi cuvintelelui 9i am facedupd putinfi poruncile lui, cd. }t la loan in 14 capete:nde md iubigte negiine, cuuantulmeu . Iar noi, in loc de a-l iubi 9i a-i pdzl cuvintele,il ti-i tinem cuvintelede rds gi de baliocurd,ca cd.nd fl nigte basne.Iar de md veti intrebd in ce chip ll inlrn, s{ vd spuiu ; Cdnd inlurdm de leger) pre cinevd,pre zeu lniurAm; ca v'am spus mai sus ci credinla este de un fel ti toli oamenii cred in Dumnezeu, ctr Dum_ este legea 9i fiic{torul legii, 9i pentru ceci iniurdm iniurAm pre Dumnezeu,$i pentru aceea iatd jar ci

credinti.

! vom zice dup[ nddelde cd suntem alegi din pdgdni, lceasta nu o avem, cici ci de am avei credintd, p-oate ci am aved 9i nidejde; cd v'am spus mai sus cd inlii ,o{ creazdnegtinein Dumnezeu,apoi sd n{ddldueascd. ! vom zice de pre dragostece suntem alegidin pdg6ni, tceea nu o avem, ci zice loan: <de va zice cineyd ci Ite pre Dumnezeugi pre fratele lui il urigte, mincinos lfl de vreme ce nu iubegtepre fratelelui, c{J vede,dar Dumnezeu, ci nuJ vede,cum il va putediubl?, -dragoste l,iatA cd. precum zic, cd neavind intre noi qi u-ne bineleunul altuia,dupi poruncalui Dumnezeu, nici credinfd., nici nddeide,nici dragoste,9i suntem rli, s{ md iertali, decdtp{gdnii ; c{ ziceapostoLl pavel: tlle n'au lege qi fac ale legii,r,iar noi avem lege, laccm lmpotriva legii gi suntem mai pdcdtogi decit ioate neagi decat.toate limbile. $i puteli cunoatte aceasta, cd i cum zic, ce ce neam iniurd ca noi de lege,de cruce, inicdturi, de morli, de comdndare, de iumdnare de de mormdnt, de colivd, de prescuri, de ispovedanie, de cununie 9i de toate tainele sfintei biserici ? Si qi ne batjocorinr ingine legea.Cine din prigini t / Sau cine-gi mdscdre$te legea ca noi ? Oare riu cu acestca toate pre Dumnczeu ? Oare nir ocirim

ANTIM IVIREANU

poruncilelui? Cd el singur ne-a aratat 9i n-a cu acestea invdlat acestetaine, ca prin millocul lor si ne curdiim de pdcate$i sd-l imblAnzimasupranoastra la scdrbe 9i Ia nevoi. dc celea iniurtr iniurdminte pre ci cinevd auzim Darnoi, dacd pe un om gi infruntdL, ca aJ a-l certi ce am zis, in loc de De sunt idr[ de socotgal{,noui ne pare bine 9i rddem, zici cine are Dumnezeu' lucruri cregtine$ti, acestea toate mai adaogemcu rtrutateit, Inci gi pre lingd acesiea ii ocirim pdrintii noqtrii cd pre 9i-i batem,pre bdtrdni ii ncpre arhiereinu'i gi pre ii domni blestemdm, cinstim,pre boieri tinem intr'o nimic, pre cdlugiri ii clevetim, pre preoli ii le tineln ca nigtegrajduri; 9i cdnd mergem besericile ocdrirn, qi a ne ruge lui Dumin loc de a asculti sluibele la ddnsele, noi vorbim pdcatele, iar ierte nezeu si ne 9i ridem, 9i facem Ia pe cdrciumi. Sdrbdcu ochiul unul altuia, mai riu decit torile gi praznicilenu le Jinem ca un nimic, ci atunci facem cel mai rele, de bucurdm pre dracul, qi atunceavindem 9i cumpdr{m;!i in scurtevorbe ne-amabdtut cu to}ii din calea dreptilii 9i lmpreuli{ ne-am netrebuitdup[ cum zice David: ogi nu suntem ptrnA la unul a cunoaqtegi a cerci pre celelumeqti,nu ne f)omnulr. Cdcifiind orbiJide degerticiunile veabucurdm Ia altcevd,fird. numai la lucrurileintunericului cului acestuia,$i suntem porniti cu tolii spre rAutAli' ca o roatd cind di de vale gi nu si poate opri ; 9i suntem toli cu totul ca nigte dobitoacenecurate, tdvdlindu-ne in rlsfitoate nu sA ciunile cele ipurcate 9i de nimica. $i acestea noastrd,cd ni s'au trag dintr'alta, fari numai din necredinla impietrit inimile intru riutdii, ca a lui Faraon, qi umbldm ca niqte cai sirepi, fdrtr zdbal[ qi f{rd de ruqine, pane vom cddei in vreo prdpastieSi vom pieri. Cu acestefapte ne lduddm c{ suntem creqtini? O vai dc picatele noastre gi cu cregtindtateace avem ! Poate ca vom fi socotindcA numai cdci ne numim cregtini,ne vom ispeqi; ba, ci mai mare osind[ va sd ludm, de nu ne vom pocai gi de nu ne vom ldsi de riut{tile noastre,ce zice Hristos: (nu qei ce-mi zic mie: Doamne! DoamneI vor intrd intru

.rlil$lrdgia ceriului, ci cei ce fac voia mea>. SpuneJi-mi, roi eu poate c[-mi voiu fi iesit din fire, chre voie a ? Sau care porunci.tinem? Eu nu pot cuHristos facem altcevd, fd.ri numai un nume uscat qi semn ce avem, de nici o faptd buni; 9i inci stdm de ne mirdm, cdci ne face Dumnezeu pre voia noastri, pentru cdci ne cregtini; ba incl bine ci nu ne prip{degte ca pre miteni, cA vedem depdrtarea lui Dumnezeu cu ochii gi cunoagtemcd din rdutifile noastre ne vin atdtea de boale gi atetea feliuri de morli gi alte rievoi qi gi nicidecumnu ne venim in fire, ca se ne perdsim

rdutdtilenoastre.
Ci iatl cd vi zic, iubifilor mei, 9i .vd invdt cu frica lui Dumca un pirinte sufletescAi pdstor ce v[ sunt, si. vi ln fire gi si vd cdili de lucrurile cele necuvioase, ,Dumnezeu este milostiv, 9i dacd.va vrdei intoarcerea 9i pociinla cea bund, neva iertd; ci ziceprin rostul * <intoarceJi-vdc{tri mine gi mi voiu intoarcb qi eu voi>.

v[ poruncesc gi cu netutulor cdti sunteJi cu megtergug

veri de ce bresld, ca de acum inainte Duminicile cele mari, ce se numescdomnetti, Ei ale Maicei gi a unora din sfinJiicei numiJi,s[ vi inchidefiprigi nici si vindeli, nici sd.cumpdratl, nu numai dela ci nici dela Turci, nici dela alfii, nici s[ lucrali; $i zic, si faceJi;cA nefAcand, sn gtiJi bine ci vi voiu bisericegtecu pravila gi pre dreptate, nefecandu-ve o n{paste; qi incd gi pre cari s[ vor ari.td. semeti gi tari 'oep gi nu se vor supune dreptdlii 9i poruncii bisericeqti, pedepsicu domnia.$i nimeni sd nu socoleasa4 din voi zic4 ln inima lui: <dar ce treabtrare Vlidica cu noi, cautd vlddicialui, cisi amesteci intr'ale noastre?, De gtiut pani acum gi de n'au fost nimeni si vl invete, ci acum veti $ti ci am treabi cu tofi oamenii cifi sunt dela mic pAnd. la mare, gi pini la un ara RomaneascA,

ANTIM IVIREANU

copil de tetA, afard din pigdni 9i din cei ce nu sunt de o lege cu noi. Cdci in seamamea v'a dat stdpAnul Hristos s[ vri pasc sufletegte,ca pre nigte oi cuvant{toare, 9i de gitul meu spanzuresufletelevoastre,9i dela mine vasi ceari pre tofi, iar nu dela alfii, pdnl cand vd.voiu fi pistor. Ci vd caut in scurte cuvinte, sA mA ascultati, de vefi fi cregtini gi de vir tineJi ai lui Hristos; cd precumnu pot fi oile fdr de pdstor, agd nici norodul fdr de arhiereu, qi orice va pdsd cuivi la cele sufleteqti,alergela mine ca la un pdrinte, cdl voiu vindeci cu ajutorul lui Hristos. Inc6-9ipoate sA zic{ fiegtecine din voi in gindul siu: dar noi averi nevoi grele asupra noastr{ gi nu putem sd.facemaceste ce ne zic; ci eu incd.zic cd este age gi crez, numai la greul acelasunt gi eu p{rtag 9i intr'acel iug ce trageti voi, trag gi eu; dar n'am putere se zic, nici sd. gdndesc agd.; cdci ce, precum cerc impdratul diidii dela noi, aga ne cere Dumnezeucredinti qi fapte bune, ci zice Hristos la Evanghelie: <dali ale Chesarului Chesaruluigi ale lui Dumnezeului Dumnezeu,.Sd nu socotili cd-i va fi mili lui Dumnezeu de noi sd. ne ierte pentru ceci avem nevoi, dacd nu vom face dupi putinla gi poruncilelui; ci ne va bdgd de unde nu vom puteds6 mai iegim. Ci si lisim ndravurile cele rele gi obiceiurilecele necuvioase, ca doar s'ar milostivi DumnezeuasuDranoastra sd ne ierte gi si ne chiverniseascd cu mila lui iea bogati; ciruia md 9i rog si tipireascA gi si pecetlueasci in inimile voastre acesteacate v'am vorbit, ca sd nu le uitali, ci dup?i putintd deapurureasd le faceti; 9i precum inleleplegtepre cei orbi Si pre cei sfdrdmati ii indrepteazri,agd s[ ne in{elepteascdgi pre noi qi sa ne lndreptezepre caleaceadrepte a matrtuinJii, ca deapurureasi mdrim qi s6 prosldvim numele lui cel sfdnt gi prea sfdnt, amin.

''''..

tv.
CUVANT DE INVATATURA LA STRETENIA DOMNULUI NOST R UIISU S H R IST OS
'povesti lucruri minunate este dat oamenilor celor invda indulci cu vorba auzurileascultitorilor este dat rito, a descoperitaine mari gi prestefirc estedat celor desilntru bundtdti; iar in mine, neaflindu-senici unele de nu va putei nimeni sl auze nimic de folos. Dreot cu multe ielanie imi licd.logesc nevrednicia gi-mi caut de voig a mea a teced; iar aooi cunoscdndu-mida'ce am Si temindu.md ca sd nu cazin osinda slugii cci cu cuviinli este dupi putinti se povestesc de a lucrurile Domnului, cdruia mA gi rog cu multd.umird'mi deslegegingivia linrbii qi sd-mi lumineze mintea, pot zice puline cuvinte intrl slava lui cea negraitd; ci de ascultare. cl este fecioria o bundtate mare, inalta si minunati, lucru dovedit 9i infdligat la cei inlelepfi, pentru care vrednic a grii Si a liudi mdririleei. Iar pentru cdci de astizi aduce la mijloc, ca o cununi nevelteiit:i, llava feciorieides{virqit Si o pune inaintea fiilor celor cu hrana cea sufleteascd, ne indeamni, dupi putinfir, putine cuyintepentru ddnsa. Astizi si deschidesfatul cclor dumnezeegti gi semnelecele inchipuite alc

rllvitei zilei aceftia, inpre[na cu sfdrgitul lor sd propo-

ANTIM IVIREANU

vdduescadundrii cei besericegti; astdzi sfdrgitulcel adevtrrat al sfatului celui din incepui prin fapte cu mdrir.ea lumii s au aratat; astdzi slava Domnului gi a Sfintei Fecioare desco. perit o privim; astdzi bucuria cea cereasc{, pre care toate neamurile_cu dragoste o agteplau,sfdntul praznic de astdzio dA neamului omenesc.Au trecut celevechi gi au inflorit cele noud, cari nu sd mai invechesc;nu mai stdpa.negte de acum porunca cea tare a legii, ci mila Domnului impdrtigerte, t)re toti ii trage la sine cu mAntuire indelungdribd".", Ei ii.i ne pedepsegte ca pre Ozan acela odinioard, cirele au indraznit de s'au atins de care nu erA sA sd.,atingd; cd Eumnezeu pre toli chemind la sine,frica nu poate sd zdticneapci, strigd zicdnd: <veniti dupi mine toti cei ostenifi gi , lnsdrcinafi1,. va alergi $i.cine _nu ? Intru ale sale au uenii Dr;;;i,;; prin ci_chiar infdligatse adueeca pre un lertvenicore ^umbri, pimant cu pohvalAde sicriul cel insuflefii, uaicl a" Sfalto Fecioard, De care sicriu s'a atins vamegui si .;" iia."pr"i, !i s'a apropiat curva 9i s'a fdcut curati, s,a lipit bubosul 9i s a tdmdduit. siciu pre nimeni nu ur[9ie, pre nimeni .Acest nu gonegte, de nimeni nu sd scdrbegte, nici sd. feregte; mantuitoare9i pre nimeni nu face pdrtag stricd. i.d":: ::9 clunii,cd iubitoriulde oameniDumnezeu s{ odihnigteintr,insa. Acesteasunt darurile milei cei noui, acestea s,au ldcut intAi sub soare (nou),t) iare nu s,au mai fdcut, nici s6 va mai face.Cdceeace r6nduiseDumnezeupcntru multa milostivire cc aveii cdtre noi, a venit insugi gi au lmplinit Si indurare, pentru iubirea de oameniceeace i si cuvenidlui, pentru care lucruadevdrat a resunatdumnezeeasca trambi{d, fericitulpavel zicdnd: <celevechi au trecut, iat6 s'au fdcut toate noud>.

a mai zice nimic, cd birueqie mai 9i covargegte dricAttoatd pricepereaminJii omenegti graiul pomelecioria Sfintei Fecioareiacegtia. C[ de poate afld mare gi mai sldvit decdtpre Dumuezeu,poate cA Va afld mai mare gi mai cinstitd.decdt pre Sfinta Fecare FecioarA, ca alt ceriu g6nditoriu, tine irr bratele fdcdtoriulceriuluigi al pdm6.ntului, pre fiiul sdu carele din Tatdl mai inainte decdt luceafdrul, qi-l aduce biserici, ca pre un cap ce este al besericii, sd.-linceluiace sd inchindtoatd fdptura 9i sd.pleac;i rchiul, CA pentru bundtatea lui cea fdri de marginesd fegli, celace a dat legealui Moisi in muntelelui Horiv, poruncii cela ce numai cu porunca a ldcut toate, gi ne vdzute; sA smeregte celace de carele si cutrezidirea; priimegte ca un milostiv de sd.pune in Simeoncela ce estenumai lnsugidrept; duce besericdcelece sunt toate ale lui; duce olocon la doul paseri,celace a fdcut cu un cuvanttoate paserile ; duceplocon doui turturele, ca sd arateceledoui qi a omenirii; duce o pereche de turluca sA facd pereche curatd. Iui Dumnezeupre omul, amindoud una, ca si. impreunecelevechi cu cele ceregticu cele pimdntegti, celede ios cu cele de plocon lucru curat,cela ce estenumai insugicurat, ci s'a ndscut din maicd curate gi si. arate 9i besericii9i a credinfei; duce acele doui paseri ca jertfd, aritdnd cu aceastdiertfd ceeace eri s?i pre sine Tatdlui pentru noi. . ZicesfdntaFecioari citre Simeon: IN priimegte, cinstite qi fericite bdtrene, 'ITORUL LUI SIMEON. pre acestprunc, carelea siricit de a c{ruia bogdfienu s{ poatespune; priimegte pre acest estemai vechi decdttoti vechii ; priimegtepre acest vezi,pre carelenici ingerii nuJ pot veded;cuprinde-l tale, pre carele nu-l poate cuprinde toatd lumea; mic este de vArstd,iar anii nu-i se gtiu ; mic este,

""" acegtia ? Nu pot si mtr idtinrlundenu u1rng, p"t'.A *rbesscelecc nu gtiu. Imi mdrtuiisesc neu."d]ricia gi u"pmnlo,
,, contrizicerea zicitoarei(nimlc nou sub soarer.

el"'l3^*-""il:nLTfii.ru;i:ffijT,:i

Drept aceea, ce voiu putei co_ DARURTLE ADUSE _ DE _.._ prinde cu rninteamea,sau ce lucru \NTU'TOR tN stsnprni

2$

ANTN,TIVIREANU

27 Porunca cea dint6.i zice: sA nu aveft alt Dumnezeu ea lui, iar noi avem pre marnonul nedreptitii. A doua poruncd zice: si nu lud.m numele Domnului tgrt,iar noi il purtdm prin gurile noastreca o nimica. A treia poruncd zice: sd sfinfim Sambdta, adici s{ gi s[ tinem praznicile, iar noi atunceafacemlucrurile i multe qi lucrurile cele mai necuvioase. patra poruncd zice: si cinstim pre perinjii nogtri,iar ' ocilrim gi ii batem. cincia poruncii. zice: sd nu ucidem, iar noi de nu ucide cu bdJul sau cu sabia, ucidem cu limba: si de pre al1ii, ne ucidemqi ne omorim inginepre :m :r:ide faptelecele rele. 98seaporunci zice: s{ nu preacurvim,iar noi facem ai rele gi mai spurcate care nu le pociu grii. taptea poruncd zice: sd nu fur[m, iar noi lultm de sila. opta poruncd zice: si nu mlrturisim strdmb, iar noi cu minile pre Sf. Evanghelie, ca si nu ne oierdem

dar este orestetoate mtrririle mai mare; mic este Ia ve iar este mare la pricepere;in biserici este acum cu noi, iar in cer gade in scaunul slavei sale gi in care heruvimi; in chipul slugii si vede, iar este stdpan toate. $i luindu-l Simeon in brate, fiind porqit de Du slint a zis: cu adevarattu egti stipinul a toate fdptura, egti mAntuitoruilumii, tu egtiDumnezeulnostru,pre tine de tine doriam, de tine insd mare poftA te agteptam, pre tine addst de atdJiaani, lie mi inchin, pre tine te ca celuia ce eqti stdpdnulvielii 9i al mortii. Tu me bozegte cu pace acum din lumea aceastagi din trupul a stricicios, cd te-am vAzut cu ochii mei, Mintuitorul sd merg in iad sd spuiu dintr'aceasti vieajA, slobozegti-ml venirea ta in lume, sd-i mingiiu pre aceiticdlofi 9i ce sunt intru inchisoare de atatia ani; si le spuiu bu amd.ritilor,s[ le spuiu cum ca te-am vdzut eu ochii mei cum ce te-am piptit cu minile mele, gi cum ci te-am in braJe, 9i cum cd ai implinit toateale legii, 9i vei s[ pd qi vei si te omori pentru mantuireatuturor, 9i vei sri pogori qi in lad, ca si ne scoJipr toti dela muncd, qi si sui impreuni cu tine la cer, sA ne faci una cu Tatdl. A9i qi slava noroduluitdu lsrail, rog, Stipine, mAngderea cea descoperitia limbilor r; celor dintru intunerec, te-macu pace,ca se miresc numeletdu cel preaslinlit gi Acesta este praznicul be noastre de astdzi, iubililor acestaeste sfdrgitultainelor celor vechi gi inceputul celor noui. Astdzi s'au implinit toate ale legii cei vechi 9i incep cele noui. $i de vremece Hristos, Dumnezeuln cel adevirat, carele este legea gi ficitorul legii, s'au su legii, ca si ne arate noue ci este cu cale gi cu dreptate ne supunem legii; drept ce dar nu asc[ltem, ci stdm triva legii gi a lui Dumnezeu, ca cAnd ne-ar Ii vrdima; moarte?Zeceporuncisunt scrisein legeti nici una nu ti NOASTRA. NECREbTNTA
r) a neamurilor.

gi pierdempre Dumnezeu.

noua porlnce zice: si nu pohtim muerea vecinului lar noi miilocim ca se Stie 9i el de acel lucru, iar si nimic, cd apoi nu e bine de e,. poruncilzice: str nu pohtim verice lucru strdin, .zecea lu{m tot, ca se nu aibi cu ce si hrdni. ttd dar c{ nici una din qelezeceporunci nu tinem, nici hr de va socoticinevddin noi cum c6 vorbele acestea nu rvtrrate, il las in seamacugetuluisiu; 9i de nuJ va bale ln sine,atunci poate ce acel om va fi au prea sfdnt gi pcntrubunita(eabeafdr'de marginegi multa milostivire de ai luat trupul firii noastrecelei slabegi ai implinit legii, indur{-te gi ne lumineaz[ minfile inimile, 9i 9i arlt{m lmplinitori legii gi poruncllor tale, gi ne miun milostiv, dupi mulfimeaindurdrilor tale, ca de8A mihim numele td.u prea sldvit, amin.

tealui Dumnezeu, au este nesimlitor. Ciiu Doamne !

PRBDTCT

V.

C U V A N T D E |N V A T ATURA LA DUMINICALASATULUIDE BRANZA

Astizi n'am a spune alt nimic inainteadragosteivoaslr(, fdri numai puline cuvinte de irr' ca si vt ospdtezsufletegte, vetituri, pre care ma rog si le ascultati toti'cu dragostc' atatala neputinla9i nestiintalnvdtiiturilormrl0, neuitindu-vd. gi pofta dragosteace am deapururea cdtre intelep cdt la voastri; 9i m{car ce nu este cu putinte sA vi folosili tr'insele,iar, aiutorind Dumne4eu,nici de tot fAri folos lru vcli rdmanea. la 2 cape Vedem in SfdntaScripturd, 6XPLICAREA ale Facerei, cum ci Dumnezeu au OPRIT. FRUCTULUI runcit lui Adam ca din lot lemnul') ce -....._-grddin[ cu mdncare sd mindnce, iar din lemnul a in binele gi riul, sd nu. mdndnce, cd ln.ce zi va mincii, esle cuvintecu adevdrat moarta va muri. Tilcul acestor d tAlcueascd gi este dat si o numai dascililor adAnc, 9i cum sd cade; iar eu dupl putinli voiu zice,foarte pre sr numai cele ce md voiu pricepeci sunt drepte. Cuvintele aceleace zic, rdin tot lemnul ce este in ce nu voiu greli socotesc dini cu mincare se mdneneeD, voiu zice: ci din toati inv[fatura cea dreapt49i din toate
r) pomul.

lui Dumnezeu ce sunt in gridina sfinlei bisericia ri. ul, ca o hrani sufleteascd, cu bucurie tot cre$tinulcu gi ne putem incredinli de aceasta si mdnAnce, gi ce zice Hristos, la Matei in 4 capetel): (cd nu cu paine va trdi omul, ci cu tot cuvdntul care iese lui Dumnezeu>. Iar din lemnul ce zice: <a prigi riul, s[ nu mdncaJi, ce in ce zi veli m6.ncd cu veli muri, pot zice gi pentru aceasta : Cum ci de ce si face cu priceperefiecaresi si fereascd, cd in ll va face, cu moarte va muri, ce mai rea moarte a fi negtine prin picat despArlitde Dumnezeu uu ci zice loan la 3 capete; cel ce face pdcatul "c{ volnl este, ci d'inceput diavolul pdcdtueqti>.lar zice gi intr'alt chip cd in toate zilele ce sunt in grdtlui, cele ce sunt spre hrana trupului rAnduitecu gi fArd de viclegug, fiecares6 md.ndnce;iar din carele cu pri.cei hotdrit pentru folosul cel sufletesc, noastrd il putem face bine gi rdu, nimeni si nu-l cA ln ce zi il va strica, cu moarte va muri. Pentruce porunca lui Dumnezeu9i mai rea moarte decata cdlci porunca lui Dumnezeu.nu este alta; ci va fi izgonit din grddina besericii, ca 9i Adam din raiu.
L

lrtrr

puline cuvinte ce am zis, sd poatc $i dintr's6ss1s inlelegecum cd.volniciamdncdrii ce au dat Dum. lui Adam si adev[rzlgi legea postului, iar mai vd.rtos , sd incredinlil porunca Iui Dumnezeu, pentru ia sd Adam ci are mai mare preste dinsul ti cum cd volnic a cdlcir porunca lui Dumnezeu, ci in ce zi 'CilcdL, cu moarle va muri. Drept aceeaacelainsuqi f6qi poruncitoriullui Adam, in zilelecele de apoi, ardpre pemant gi cu oameniiimpreunAvieluind,pentru rltate noud cum cd este cu cale gi cu dreptate sd. ne poruncii lui Dumnezeu gi cum cA este foarte de postim; intdi, el insugiau postit 40 de zile 9i 40 de
lui Matel, capitolul al rv-lea,

ANTIM TVIREANU

PREDICI

nopli, precum sd vede la Luca in 4 capete, puind postrrl acestalnainteaochilor nogtri, ca sd privim intr'insul ca intr'o oglindd, in toatd vieata noastrd, $i sd ne aducem aminte tlc pacostea ce s'au intdmplat lui Adam, din cilcarea poruncii dar 9i noi, de vremc 9i din mdncare.Pentru aceeatrebuegte ce ne-au invrednicit Dumnezeugi am ajuns ca si intrdm dc miine in cllatoria sfantului post, cu poftA 9i cu dragostesii priimim porunca stdpinului,ti dupe putinla sd facem gi celc poruncite; gi pentrucd. avem a merg la r{sboiu asupravrdjrnaguluisufletelornoastretrebuiesd ne gittim, ca ni$teostali viteii ai lui Hristos tincingi.ndu-se miiloacelenoastre cu adevirul> dupi cum zice fericitul Pavel: (Si sA ne incdlldm pi<cioarele pdcii, 9i sd nc imbrdcdm cu cu gitirea Evangheliei uzaua dreptdJii, 9i si punem coiful m4ntuirii pre capetelc <noastre, cu care vom puted stinge toate sdgetilevlcleanului (celearzdtoare,gi sabia duhului care este graiul lui Dunrnnezeu.Pentruci nu este lupta noastr{ spre senge ti trul), (ci cd.tr[ domnii, ctrtrtrputeri,citre Jiitoriilumii, intunericuhri <veacului acestuia, spre viclegugul duhurilor celorde sub cer,. Vrand drept aceeaa face aceastec{letorieasupra vrdimaprecumam gi mai zis, trebuies{ ludnr noastre, ;ului sufletelor impreuni cu noi cinci lucruri, ca s{ ne fie ca o merinde Ia vreme de primejdie,care lucruri sunt acestea:ispovedania, postul, milosteniagi dragostea. rugdciunea, si ne spildm pdcatelc, 1. Cu ispovedania inaintea duhovnicilornoglri mdrturisindu-ne pirincu fric[ 9i cu inimd infrante, ca inaintealui Dumnezeu, du-ne ingine pre noi; iar nu sd dim pricina la alfii, sau si zicem cA de nevoie am fdcut sau prin neputintd, c[ nu n0 vom folosi nimic, precum nu s'au folosit nici Adam. Cri in loc de a-9i cuvrdnd Dumnezeusi-l aducd la poctrinld, qi a-9i mlrturisi picatul, el fdceir pre Dumnezeu gregala noagte vinovat, cdcii-a dat muiere,gi muiereaiar se cura pre garpe. noastri cu nideide bund cum ci ne va $i s[ fie ispovedania precum a fdcul iertd Dumnezeu,iar nu cu desnddejduire, (cA vina mea, zicdnd: este decit a mi se mare mai Qain,
SPOVEDANIA.

gi luda, mdcarcii s'au mdrturisitinaintea ; aqiiderea cum cA au gregit de au vindut sange nevinovat, tau folosit nimic aced.ispovedanie, cdci erd cu thsCd ispovedania trebuie s6 o facem cu gdnd ca se nu mai gregiminainte.C6 Faraon,mdcarcd s'au zic6.nd: <gregit-amDomnului,, iar n'au folosit nU gendii a sd.pdrdsi de rdut?lli,$i pentru aceea Ci sd avem nideide bund, ci de ne vom ispoinime cnrate 9i cu gind ca acela ca sd nu mai ''te va iertii Dumnezeu,gi vom auzi ca David: "9i a mutat pdcalul tau, nu vei muri). 2. Cu rugdciunea sd ceremdelaDumnezeu mantuire sufletelornoastre,cA ni-o va da, siirgur Hristos zice: (cereti gi sd va da voud,. nea ce sd face cu cdldurd din inimd pdtrundeccintr{ in urechilelui Dumnezeu. Zice qi SfAntulloan <cum cd unde si face rugdciuneacu multumitd, Duhului Sfdnt, 9i dracii sA gonesc,9i toatA punicului si depirteazi 9i fuge; 9i iarAgi intr'alt loc 'cA tugiciunea este paza curileniei, pecete fecioriei, ii16nlei,linere mdndriei,curdleniezavistiei, pierzare tamelupacli.$i in scurte cuvinte,celace face rugdcu Dumnezeuu. 3. Cu postul s6 ne ugurim trupul, sd ne lim- pezimmintea,9i sd ne bucurdmcu sufletul,ca s?t lui Dumnezeuasupranoastrd, care post trebuie sd-l rugaciuni amestecat; cd precumnu sunt dulci bude sare,agii.nici postul fdrd de rugdciuni. La a 2-a Inceperea postului,zice Sfdntul Grigorie: rcum ci pace de obgte a sufletuluigi a trupului,traiu fird petrecanie cu bund intocrnire, vieatd ce veselegte gi intristeaze. pre vriimagul; cd precumsunt sfinli ingeri $i-i ferescde toate pri_ lcelor ce postesc, sunt, gi celor ce nu postesc, pdzitori dracii gi_i illd

la mulle pdcate. Drept aceea trebuie sane ostenim

ANTIM IVTREANU

cu diavolul; ci nu s'au fdcut ni ca sii nu avem partesie rcenic bunadtilor, din cei ce s'au lndestulatin mincAri drt uohta lor. nici din cei ce iubii risfdlirile s'au ficut sfdnt,I din cei ce au vieluit trupe;te s'au Idcut pdrtaqir'mpdrdfiei riuluir. $tiu bine cd nu ne va ldsd obiceiul9i ndravulcel ca si ne oostim de bucate.Ci incaileasd ne postim de tiJi ; c[ spre mincare (n'am cum mai ziceintr'alt chip) ne i acestade pintece,dar a facerdu, n'avr dcamnd blestematul mancare, indemndtorpre nimeni; ci lrupului ii trebuieqte sufletului nu-i trebuegterdutdfi, 9i din mdncare cu oarecedulceali,iar dirl reutatenu se cunoalte alt nimic, numai vdtimare de suflet gi cdlcarede lege' 4. Cu milosteniasi imbldnzim pre lJtt mild, din agonisir dand cu dragoste nezetr, noastrecele drepte,lipsililor, siiracilor, striinilor, bolna qi celorce sunt intru inchisori; 9i atunceavom ii 9i noi )uifi de Dumnezeu,dupA cum zice la cele 10 fericiri; iar vom da mild din iafurile ce facem' mai multi osindi I cigtigd; 9i de sA va lunecdcinevi cu firea qi va zicein mit ldsindu-sein nideideacuvintului lui cd nu gtiu ce grdesc, din mamonul Ioan ce zice: <facetiqi voi milostenie lucru s[ meargdit acel va gindi ce acela tdlii', trebuegte Scripturi fdrii gi Sfinta gtiu tdlcuesc si intrebe pre cei ce cuvint, apoi acel zis loan viclegug,sd vazi cu ce gdnd l-a I rdu asupra mea.Gindul lui Ioan este acesta ginde-ascd din mamonulnedreptdtii;in ce celi,zice,El voi milostenie infrintd, cu inima cu lacrtmi, 9i cu gdnd ca acela,ca si strimb{tate niminui, nici sd jefuili, 9i mai faci duoi aceea priimiti' Carelucru si poate atunciva fi aceamilostenie dinjd 9i de pe Zacheu,cd au zis: oiatl jumitate din a li mealdausiracilor; 9i de am nipustit pre cinevi cu cevd, H ia zis ciruia Zachea, ce .zice impitrit,. Auzit-ati pentruce 9i (ast?izisA fdcir mdntuile casei acegtia, fiiul lui Avraam este), adici au fdcut cu gdnd 9i cu iar nu ca unii dintre ca a lui Avraam acea milostenie, rele pre pAmdnt,apoi mai gi fac cite $unt ce fac iafuri . lllLosrENIA'

gind, ,ca acela ce dd vreunui popi sd-i factr sdca si i sd. ierte p{catul gi el tot cu totul std,in lina .Nu ati ticdlolii de noi, nu aqaI ci Dumnezeunu 5. Cu dragosteasd ne incredinjdmcll de vom iubi pre veciniinogtri dupe porunca lui ca in$ine pre noi, ii le vom face bine, vom fi 9i gi fii celui de sus, dupi cum zice David : .cd. qi celace rdmdnein]dragoste, estesingur Dumnezeu, remanegi Dumnezeu intr'insul,,dupd cum zice de vom ierti gretalele tuturor celor ce ne-au gregit ya ierta Si Durnnezeugre$alelenoastre'. Cd ce folos iar sufletul aJ umpledde si fie degertde bucate, Ce folos estea fi galben9i ofilit de post, iar de pismi ne a fi aprins? Ce folos estea nu bea vin 9i a fi veninul mdniei? Ce folosleste a nu minci carne,qi cu rumpe carne frafilor nogtri ? Ce folos este a ne concele ce sunt uneori slobode,9i a face acelea ce nu cu vreun milloc slobod? Ci Dumnezeu pre gi-i cinstegte, pre cari si ferescde cele oprite. putine cuvinte ce am vorbit, aJi inteles lupta cu cine este qi cu ce fel de arme gi de merinde ne s{ mergemasupra lui, gi cu ce miiloc s{-l biruim. dupe putint{, sd nu sd leneveascd lceea fiegtecarele, ci nu va gregi. Am inleles cum cd este obiceiu deseariin divan gi faceJipulini oratie inaintea gi dupi aceeacereti iertdciune; ti m{.car cd. nu lntdmplatpane acum sA v{z cu ochii, iar foarte mi-a am fericit obiceiul acesta, ce este lucru cuvios a dela stipdnii gi mai marii nogtri, nu numai zi ce vom sd intrim in zilele sfdntului oost, ci cd.cis{ cuvine si cerem ierticiune in toate zilele. c[ gregiminaintealui Dumnezeu in tot ceasul, agagregim lnaintea mai marilor nogtri, cuvd.ntul cu 9i 9i cu Cu voie gi fdrl de voie, prin gtiinld gi prin neftiinle, gl pe'n ascuns; iar apoi luand seama cu tot denaIYlrae[u. - Ptsdr'gi.

ANT IM IVIREANU

tlirrsul slirgitul acestuilucru, foarte mi intristez,cd obicciul eslc frumos la vederegi riu la pricepere;cd nici ierticiuncir cc ccreli dela stdpani nu estecuratd,nici aceeace luali urrrrl dela altul, cd este plin{ de pismd gi de zavislie9i plind rtc raulale,ci nu estecu gd.ndcurat. Ci ve rog, iubifii mei, penlrrr prea scump sangelelui Hristos, carele s'au vdrsat pentru noi ptciltogii,. s[ vd pdrisifi de aceea,ci veli cidei in osdndii, dintru care osdndi eu nevrednicul gi mult pdcitosul rog prc milostivul 9i iubitoriul de oameni Dumnezeuca sd ne min. tueasci pre loti Si sd ne invredniceascd sd petrecemsfinlrrl post cu pace, cu sanetate, cu vieald curate gi cu spdsenic sufleteasci, ca si putem veded. 9i lurninatalui inviere, amirr.

VI.
CA Z A NI E L A V O V E D E N I A r) NOEMVR!8 BOOOROD|TE|, 2t
ajutoriu va pulea lud un bogat dela un sdrac,gi puva auzi nn cinstit dela un neinvdlat. aceea dard gi eu, gliindu-misdrdciabundtdlilor Si sldinvdtdturii, stau de m{ mir ce voiu face? Cd de o uitandu-md mdririlor prea sfintei fecioareiMariei, a Intrarea cea cu pohfali in besericd astdziprdznuim,de vdzdud atdteacinstiteobraze ir.npodobite cu florile Jllllor gi cu inlelepciune, mt spdimdntez gi nu cutez a lCl ce tirie are lic[loasa mea limbd a ldudd si a cinsti pre una ca aceasta, care este aleasd gi intru 1ot mai nainte decrit toatd. zidirea,dupd cum zice Cdntdrilor ? Sau ce putere are izvorul meu cel cu de apd se adape o grddindsufleteasci{ ca aceasta ? de vreme ce darul Duhului Sfint, carele Dururea celeneputincioase gi celecarelenu sunt desdvArgit te, acelaE sd-mi dea qi mie prrtercai ajutoriu,ca sd )putine cuvintein slavalui Dumnezeu5i intru cinstea N[scdtoareide Dumnezeu.

Malcii Donlnului in biserlci.

$? 36
ANT IM IVIREAN U

Vede-sein Sfdnta Scripturd, la a illAl CA DOTuNULUI 3-a cartea Impdralilorla al 6Jea cap, SI SFANTA SFINTELOR. *cum cd impdratul Solomon a fdcut casa Domnului cu 3 despdrtituri;9i in despirlitura cea dintati sta mulfimeanorodului; intru a doua despdrtiturista arhiercii gi preolii,iar intru a treiadespdrJiture eri SfdntaSlintelor,intru carenu putei sd intre nimenea, fdri arhiereulintr'un an odatil, de tAmaialocul atela9i s{ rugi lui Dumnezeupentrumanluireil lui qi a norodului); precumzicefericilul Pavella al 9Jea cap cdtre Evrei: <la cortul cel dintdi purureaintri preojii de fdccrl sluibele,iar la cel de al doilea intr'un an odatd singur arhiereul; nu fdr de singe, carele aduceA pentru dinsul yi despArlipentru necunoltinJelenorodului,. Carea besericd, tura cea dintdi unde sta norodul, si inchipuid ceriul, carc toatc std d'asupra noastr{,unde estevdzduhul qi sunt acolea pasdrile sburdtoare; iar a doua despdrtiturd,unde std ar' hiereii 9i preotii, se inchipuid ceriul al doilea, carelesti d'asupra ceriului dintii, unde sunt puterile cele cereqti,adicll undeerlr ingerii 9i sutletele dreplilor; iar a treia despdrliturd, Sfinta Sfintelor 9i intrd inlr'un an odatd numai arhiereul, sd inchipuirial treileaceriu,caresti d'asupracelui de al doilea, arhiereu, intru carelenu intrd nimenea, fdri numai adevdratul Hristos Dumnezeulnostru. $i de .pohtili ca sd vd incredirt' lali cum ci besericaaceeaerd inchipuireaceriului, ascullal de vedeti ce zice fericilul Pavel iar la al 9-lea cap cdtrc Ovrei: <oentrucd nu in sfinte f,{cute de miini au irltrat Hristos, pildi celoradev4rate, ci intr'acesta!ceriu se sA aralc acum letii lui Dumnezeupenlru noi,, $i pentru ce se nn. mii Sldnta Slintelor? Nu pentru alta, fdr numai c[ci erl ink'insa cele 2 table ale legii, ce a dat Dumnezeului Moisi in muntele lui Horiv, qi toiagul ccl inflorit al lui Aaron, qi ndstrapacea cu mane, qi cidelnita cea de aur 9i lada legii. Iar eu pociu zice cd sA numii mai vArtosSfAntaSfintelor,nu lucruritrecitoare, pentrucaciere stdtdtoare intr'insanumaiacele carelelnchipuid.multe taini ale besericiinoastre,ci li pentru cici s'au invrednicita lecuiintr'insa12 ani Sfinta Sfintelorcea adc-

adici Sfdnta Fecioard,careaa niscut mai presus de fire Sfinfilor, pre Mesia cel feglduit. $i cum cd se inbisericaaceeaceriului,estelucru dovedit,cd.ci esteceriul care au rdserit pre soareledrept{tii,9i in pAntecele locuit ca intru al treilea ceriu o fatd a Sfintei Troile. Fiiul lui Dumnezeu, lisus Hristos, adevdratul arde au zidit a doua oard neamulomenesc,gi sd rugd Tatdl pentru mantuirealui Adam gi a necului. Iar pentrupricinacici au intrat SfdntaFecioaride atetia ani la acel loc sfant, mdcar ca este gtiut la lncdgi cu cuviintd este sd.o spunem gi noi, In vremile cele de demult eri obiceiul la Jidovi, qi care om nu ficei coconir) gi urit de toti, mdcar de ar fi fost de neam cdt gi bogat; 9i cind duced darurile lui la besericd, preotul pre urma tuturor, 9i sta la besericdmal toti, qi bucate nimeni nu mdnci cu el, ci-l Jinei pre un urgisit de Dumnezeu. Deci Ioachim gi Ana, tterpi, s'au inldmplat intr'o sdrbdtoare mare ce avei , prin ne$tiinti 9i fdrd de nici un viclegug, ca nigte ,1bogali 9i de neam imperltesc ce erd, au dus'daruqi vizindu-l preotul, r mai nainte decit allii la besericd. [:au infruntat 9i l-au dojenit, cdt i-au scos din begi cu multd urgie i-au gonit, impreun?t ,cu mare rugine, iurile ce adusese. Oare ce iale gi sc6rb?i socotili cA vot ln inima lor nigte oameni mari ca aceia? Iar ei au priimit infruntarea 9i urgia preotului cu multd gi plecdndu-gi capetele sd duced plAngind cu amar lor. nezicdnd nimic nimenui. Iar acum si nu care si.jndr4zneasc6preotul sau arhiereul si. lnfrunteze Qvi, nu pentrucdcinu arecoconi,ci pentrucdcifacelird $i strambdtati,ca apoi esle vinovat morlii, Iar m{car Ioachim 9i Ana multd jale ln inima lor pentru gi hula ce ave?r de cdtr?ltoJi pentru sterpiciunea

38

AI.ITIM IVIREANU

inimilor lor, iar de pururea sd rugi cu lacrimi din add.ncul st{pinulul firii, ca si facd mild cu ei, si le deslegesterpiclunea 9i si le ddrueasci roadi pantecelui lor, Nu doar pentruca si le rdmiie dup{ moartea lor fecior, sd-i pomcneascd,dupe cum pohtescoamenii. cesti de acuma, sau sil mo$iile 9i averea, ci numai cu fdgdduiaLi le mogteneascd vor nagte vreun prunc' au parte bdrbri' ci de ca acea, s[-l inchine lui Dumnezeu. Vc' teascd,au parte femeiascd, deJi dar acum pohte Si dragostecrcgtineasci! VedeJi cdldurr'r vremi, din inimi I Vedeli rivni ! Cine sd afld acum pre aceste sau din cei bogali,sau din cei siraci, mdcarde ar avei o sulil ? O lin lucru ne' de feciori, sd inchine unul lui Dumnezeu carcle cuvios gi lucru de nimica,zicAndmulte cuvintedegarte dupi cum zice David ; md rugineza le grdi. Insi. Dumnezeu, <voia celora ce si tem de dinsul va face gi rugiciunea lor va ascultir. Implinindu-sesorocul slatului lui Dumnezeuccl mai nainte de toti vecii, 9i sosind vremea 9i ceasul acela, afldndu-seqi vase alese ca acelea,binevoi Dumnezeu dc dup[ cunr Anii 9i ndscir prin fdgriduintd, desleg{ sterpiciunea pre Iacob, Rachil pre losif, Reveca au n{scut Sara pre Isaac, femeia lui Manoe prc Samson,Ana femeialui Elcanapre Sa' muil 9i Elisavetpre loan Botezitorul.A9A fi fericita Ana, fe' meia lui loachim, ndscir scauu sfAnt lui Dumnezeupre t'cpre ditrsa celace sa odilrcioara Maria, ca se se odihneascd cele ingeregti, nette pre scaunile 9i-9i giti lui qi ceriu insuflclit sa, 9i p{mdntrrl inlelepciunea ceriurile cu intdrit cela ce au l-au intemeiatpre ape ; de carele si cutremuri toateaddncLr' rile gi bezneleladului. $i au avut mare dreptate Ioachin 9i Ana, ca si nascApre una ca aceastadin pdniecelelor: una, pentrucI eri amdrtdoide neam imperdtesc, Si se trdgea dirr buni inaintea lui gi foarte drepli erau seminlia lui David, 9i blagosb' road[ Dumnezeu ; 9i alta, r:A au cAgtigat aceasti vitd cu multd durere de inimi, cu multe rugAciuni,cu mullc milosteniigi cu multe lacrimi, dup{ cum zice David: cei ce seamini cu lacrdmi,cu bucurie vor Seceril. $i au cigtigat putut cdgtigi alli o au cat nu ca aceea, adeviral o bucurie

din vecl, nici vor cdgtigi, nici numele ce au c6.9tigat

numi perlntiai lui Dumnezeu.

t.tl Drept aceea, trecind 3 ani dupd

nagterea Fecioarei, o dusere prrintti ei la beserlcil cu mult{ pohfala de

cu fdclil aptinse,dupd prorocla lui David, sd o intl Dumnezeu, dupi fdgdCuiala lor. $i sosind la uga fericitaAna zise cdtre preot cu credintd. Si cu mulld ; (pdimegte, preote a lui Dumdezeu, pre aceast{ r), cd este roadir pAntecelui meu pre care am cdg'Cu multf durere de inim{, prin rugdciuni cu lacrdmi , 9i o ageazi in casa Domnulul, ci lui o am fipentru cdci au fdcut nild cu mine gi au radicat mea hula uorodului; priimegte-o f{ri de nici o insirguegte de o du in besericdftrr[ de nici o zilui Dumnezeuo am inchinat. Care cuvinte auzinZaharia 9i v{zind 9i pre prea Sldnta Fell minune gi zise cu bucLrrlemare 9i cu glas de cttre Fecioard: <Tu egti cu adev{rat uga cea de 'vielil, care o a vezut prorocul lezechiil inchisd,ci-rni gl fdr dc voia mea a-ti deschldeugile besericli, ca si se ldcuesti,c{ cu adevirat mai vartos De[tru ldcut Solomon, cu intelepgiunea ce i-au dat Dumldcal, $i lie au inchipuit-o,cunoscinduli fecioria cei de gand ai prorocieilui, $i lie f se cuvine ca se fntr'insa, cA acelcaclte sta intr'insa |i sd inchipuii. dace s'ou ardtat adevdrul,trebuie sl se ridice flica lui Dumnezeucu bucurie gi te veselegtc c[ am cunoscutcu adevdrat cd s'a apropiat minlsrail, carc va si vie infdli$atsd s[ nasc{ din tine; curata voioasi gi veseld, de te fi l{cag desfatat lui Iisus, careleeste nrAntuitoriul lumii. lntril la lles ceea ce egti aleasdmai inainle de vcci, ca str

ANTIM IVIREANU

ie hr{negti cu hran[ cereasce, care va s6-ti fie trimisA deln pd.rintele vecilorprin ingeri.Intr{ ln StdntaSfintelor; ca aceea c0 Ji sd. cuvine ca s{. auzi tainele cele ascunse9i prea sldvit(, ce s'au grdit in cdm{rile cele ceregti,cA tu.vei sd nagti prc ziditoriul a toatA fdptura.lntrd de te fA miilocitoarementuirll omenegtir. $i intorcdndu-sepreotul Zaharia zise $i cdtrll pdrinli: <bucurafi-vi gi voi, sotie sfantA, pereche blagloso. vitd, Ioachime gi Ano, clci v'aJi invrednicit de v'ati ficut pdrinJi a unei prunci sfinte ca acegtia, fericili sunte(i ur toatd. fericirea, cA de pre semnele darurilor cti vdd cd aro aceasta cocoani asupraei, cunoscadevdrat cu duhul prorocici, cii ea este acoperimdntulgoliciunii strdmogilor, oglinda pr,r, rocilor gi izbdvirealumii". Deci cu acestepujine cuvinte ce am zis intelegerea noasirll cea de pre urmi este; cum ce pentru.doud lucruri au intral Sfdnta Fecioard in Sfdnta Sfinlelor. Una pentru ca sd srl curiteascede pricatul cel strimogesc prin miilocul cuvAntulrrl celui de bucurie ce agtept{isd-i vie cu Arhanghelul Gavriil, $i alta, ca un vas ales ce erd, prin.venireaSf6ntuluiDrrlr li prin umbrirea pulerii cei de gus, si priimeascdin pirntr, cele ei pre Fiiul 9i Cuvdntul lui Dumnezeu. Drept aceea dar trebuegte gi noi, cAndvonr intrd. in sfdrrto biserici, sii ne curdfim intdi de pircatele noastre gi de crr, geteleceleviclcne, intreaga si ne lat.r,rrr 9i apoi cu cunoqtinld vase alese,si priimim pre darul Duhului sfdnt, Cuvintul lrrl Dunrnezeuin inimile noaslre; gi agi cu acesstmijloc vonr ade\irati prdznuitori ; mdcar ce. pre prea Sfiinta Fecioar de vre.ne ce este gi sd numegtepricina tutulor bunhtdlilor uu este cu putinfi nici cu un miiloc s4 o cinstim gi sri prdznuimprecum si cade; pentrucd. cinsteaei biruegte kxr limba qi covirqegtetot cugetul omenesc. larA insigi tre cu fricd gi cu bucurie,cu fricd pentru picat 9i. cu bucu penlru mantuire, sd.i zicem toli cu un glas lauda cea reascd: <bucurd-teceeaceegli plind de dar, Domnul c.ct1 line,. 4 s61u1.mila cea nespus[ qi darul cel bogat si lir purureacu noi cu to1ii,amin.

VII.
,' LUNALUI DECHEMVRIE IN 6 ZILE, CAZANIE LA SFANTUL NICOLAE

ceci este omul ldcut de Dumnezeu indoit, de suflet gi de trup simlitor, are ti bundtdli indoite, suflertrupegti. sunt bunetetile cele sufletegti $i 4: Viteiia, pciunea, Dreptateagi Curdlenia.Bundtdlilecele truperli rttrnt.4: Tdria, Intregimea, Frumuselea 9i Sdhdtatea: htfe aceste bundtdli ale sufle(ului gi ale trupului, nasc 4 bundtdfi de obgte: Credinla, Nddejdea,Diagostea qi f pre aceste 4 bunitdfi, ca pre 4 temelii nemigcate, voiu lntemeiezvorba ce voiu sd fac astizi, cu aiutoriul lui , inaintea dragostei voastre.'Ci intdi voiu sd vlt e pre scurta fieqteciruia bundtate, puterea 9i lucrarea 'pentru ca str se priceapdmai lesne cele ce voiu si apoi vom intinde vorba inainte, de vom zice dund . cd.te va aduce ceasul gi ne va lumind Dumnezeu. cerem qi alutori.u,9i vd pohtescs6 ascultaticu ca sa aveli 9i plate dela Dumnezeu. <Credinta, dupi cum zice fericitul pavel la l1 capete ctrtre Evrei,estefiinla celor n{dejduite .celor cc nrr si vdd dovediri, 9i fdrd de credinJd cu putinle nimic sd fie pldcut inaintealui Dumnezeu.

ANT IM IVIREANU

PhEDrCr

43

nici sA si apropiede el'. $i pentru ca sd vd in:redintaticum cd este cuvdntul ace:ta adevirat, ascultatide vedeti, cA zice Hristos citre Apostoli la l6 capeteale lui Marcu: (mergeti in toati lumea, propoveJuiliEvangheliala toat{ zidirea, qi celace va crcde$i si va bctez,i,sI va splsi, iar cel ce nu va crede,sa va osandi'. Iat[ dar cil firi de credinfi nu estecu putinle sA ne mautuim. $i s{ qtifi ci licagul ei este inima omului, gi vieafa ei faptelecele burre,dupe cum zice apostolul Iacov: *CA precum lrrrpul omului este mort fir de suflet, agd 9i credinfa este morrti fi.r de flpte bune,. $i nimene sd nu socoteascir in mintea lui cum ce cu credinla singure s{ va mintui, de nu v: face 9i fapte bune, cd va gre9i.$i iatii ctr v'am spus,in puline cuvinte,puterea credinlii. Auzili 5i a niideidei: Nddeidea esteoildr{zNADEJDEA. nealdadevirflti citrd Dumnezeu, datdin inima omului din dumnezeeasca striilucire, ca si nu desneddidueasci niciodatd. de darul lui Dumnezeu,ci sd fie incredinlat cum cd va lud.prin poc{intd. iertlciune pdcatelor, gi verice alte cerer, sau trecdtoare sau vegnic{.$i sd,incredinfeaza fi sd adevereaza nidejdeaaceasta in inima omului, intii cu alutorul gi cu darul lui Hristos,cd el estetoati nldeldea noastri, dupd cum zice apostolulPavelcilre Corinteni: <dupi poruncalui Dumnezeu Mantuitoriului nostru ii Domnul lisus Hristos al nddeidci noastre,ci printr'insulllrdm toate, ; precuminsugiHristos invatd gi zice: (9i cateveti cereintru numelemeu, aceasta voiu face, ca sf se mdreasciPdrintele intru fiul., $i in darul acesta al lui Hristos, toati nideidea noastri s{ intenreiazi,Iati. cri ali inleles putereanedejdii.Sl vit spuiu acum gi a dragostii. Dragostca inca este,dup{ curn zicefericitul DRACOSTEA. _ Pavel, mai mare decat credinta gi decatnadejdea, temeiulgi virful tuturor bundtifilor, care uneste pre multi intru una gi face cale citr[ Dumnezeututuror celora ce'l iubesc; cd.reia dragostesingur f{ristos o adevereazi la 22 capeteale lui Matei, zicind <ci intru aceledoui porunci a iubi negtine pre Dumnezeugi pre aproapele s{u, reazim:i

hgea gi prorocii.' Am lnteles 9i putereadragostii.Sd riu acum ti a smereniei. Smereniaincd este sfdrgitul,Iegitturagi pecetea ^, luturor bun{tdJilor; ceci c{ de ar face neqtine bunit{lile lumii gi smerenie se nu aibd,toate-s pierdute, stricate,toate-s de nimica; qi ostenealalor este in pentru cdci smerenia estmaice tuturor bunitdlilor, 9i m maica pune multi nevoille din fireascadrago5tece de hrinegte pre copiii sdi ca si-i creascl 9!i feregte de ca sd.nu li se Intd.mple vreo primejdiegi-i va pierde,a9i hrtrne$te bundtdlile,de cresc,9i Ie feregte de toate ca sd nu piard; pentru cdci picatul cel dintdi 9i decit toate picateleestemindria, careo au izvodit carele eri ingr ti sd numiirLrrf,u nilscutsingur Satana, , pentru multa lumind ce avei. Care mindrie l.a supdrat pogorit cu toate ceata lui, intru cele mai de ios prdalc iadului, qi dinti'atita lumini ce avei s'a f{cut decit gi decat toate intunericilemai negru gi mai negrefele $i este sd sl osdndeasciin veci nesfirgit, pentru u are timdduiald, nici vindecarerana lui, cd frind duh. poc?tintd. $i cu acest picat al mindriei, pentru multa a ingelat 9i pre ticdlosul Adam, de l-a surpat nJtea lui Ei l-a adus la moarte 9i l-a pogorit 9i pre iad. $i precum ptrcatulmindriei a avut putertade .tn

rit pre Lu'ceafdr panela celemai de ios pr{pistil ale atd fi hunetatea.smereniei aremaimult{ putere decat

ci a f[cut pre singur Dumnezeu,carele este f{ci9i s'a plecat atata, cai a'ldsat ceriurile Si ,Luceafdrului, 'slava gi lauda ce aved de toate puterile ceregti,de s,a It pre pdmAnt gi s'a f{cut om, 9i s'a smerit pani. la I, dupi cum zice fericitul Pavel, moarte de cruce; 5i pind la iad, de au scos pre Adam cu tot neamul l.a suit impreundcu dinsul la ceriu, unde a fost si mai . IarAl-uceaf{ruln'a putut sit sd mai suie,cici il atirrnd

ANTIM ryTREANU

pdcatul in ios, ci pdcatul se aseamdni pietrei, 9i-i cautd1) sA mearge Ia matca ei in pdm6.rrt; de unde qi este,iar bundtatea sd aseamtrnifocului 9i esle si ,.r.gd.u. in vizduh, unde este matca, c{ Dumnezeueste foc mistuito, 9i pura J" foc subJire, yr.ecumI-a vAzut prorocullli". $i pr".;;-;;;;, are-in casa_ lrii aur, argint, scule gi altehaine,gi i".",'li,, "ana lacdt 9l incuie, pentru ca sd nu meargd vreun hol :1.1 sa l re rure, sd sd pigubeasca,a$a gi smefeniaincuic -p":" ca crr l":1t t?".t" buntrtdlile,ca s6 nu meargdholul cel de ob9te, 1." diavolul, si lb fure, Ei s6 va pigubi,de osteneala ce afdcur. )i.iatA ce dupd putlntd cu scurtevoiber v'am spus putereir qi lucrareaa-celor4 bundtdfi, carele ttebuegte cu tofii crili le-ali auz it si le ?nsemnafi in inima voastrtr, gi sa te parili, gi dupd pulin!{ si le 9i facefi;.9i atunceavelifi fericili,du;i cum zice Hristos: <fericili cei ce aud cuvdntul luiDumnezcrr 9i I pdzescpre d6nsul.o SF. NICULAE. Pre acesle 4 bunitdli ce am zis mai sus, =--gi v'am spus a fiegtecd.ria putereagi iucrarea, ca.pre o piatre in patru fete, care nu sd poate migca, si_azidil tofi,sfinliili.toli drepJii,ca ni$teinlelepfi, Uunataliio.,ui. d1.ea c.:va-ntul (sd pogori"u.u Evangheliei: ploaia,gi venira rirrr. :: nre su ara vAnturile, gi lovird casaaceeagi nu cdzu,cder;i 9r pre piatrdr, care piatrd esteHristos,dupa .urn ,i.,. 1",:T.r,rg t)in(ru care inlelepli,gi sfinli,qi drepli,esteurrrrt, l:".n1,:u.u:I. 9t acestfericitgi deapururea porpenit,mareleNicolaearhiereirl Mirelor Lichiei, fdcdtoriulde minuni, a cdruia pomenire s:ivar$im astdzi intru acest sfani lacag, carele ste deasupra muntlui besericii,ca o cetatepdzitd de Dumnezeu,gi iniririli de toate_patru pirlile cu .l tunuri duhovnicegti : cu cre_ o,ntl, nideidea,cu dragostea gi cu smcrenia;9i cu lunrrl ."t1 credinleigonestedepartepre vrdjmagiibesericii, pre ereliri ; cu tunul nddeldiiaduce pre cei desndddlduili cdtrebumnezcu; cu lu.nuldragostei aiutd celor sdraci9i lifsili; cu tunul smcreniei suie pre cei pdc{togi la cer; stri nemigcat in muirtelc

qi al nddbideigi nu si liilateascunde;std intemeiat gi nu si poatepituli; se muntele credinleiqi al Smereniei de departe cil este la loc lnalt, lurnineazi ca o fdclie in casa Domnului, in curlile Dumnezeului nostru: lui cele bune strilucesctuturor celor din casd,nu surrt supt obroc, lumineaZi in toatd. lumea, ca lumina de toli facerile lui de ui, minunele lui. Cunoscute-s. gi milosteniile, priimite-sde toli bhndefile lui, gi s{ butofi de pomenirealui, dupd cum zice Solomon: <lduu.se dreptul, sd veselesc noroadele.o ll mdrturisesc pre I adevdrul lucrurilor. cum c?t este indreDtitoriul cle9i chipul bl6ndelei,9i .dasc6lulinfr6nirii, precum il biserica;gi pentru aceeaa agonisit prin smereniecele 9l prin sdricie cele bogate.Acesta a urmat dascelului torului Hristos, (pistoriului celui bun gl adevdrat, gi-aupus sulleiul s[u. pentru oi>. Acestaa pdzitporunca Dumnezeu desdvdrgit9i l-a iubit gi pre d6nsul gi pre sdu, ca insugi pre sine. li d.ovedegte.alutoriul ce a fdcut din .FANTULUI. . =:-:'::-:::i: destul cu mulli galbeni celor 3 fecarele sta lir cumptrnhs{-9i piarze fecioria lor, ci inlelesfdntul cum cA acel tictrlosde tati al fetelor, pentruca s{ sdrdcia din casalui, a socotitse chemein casahii pte pulin aur 9i aradici curvia; 9i pentru ca sA cagtigb ca si sd poatd chivernisl,a vrut sd viirzd fecioria fetelor 9i oltdnd cu amar'din mijlocul inimii lui, gi plingind cu fierbinti, zicei: 3 fecioare,carele sd vid ca 3 bundspre 3 ale raiului, vor ii si schimbegi vor sd.se prefacA ale iadului; 9i pentru pulii cdgtigvor sd. piarzA o avuJie, este mai cinstitd 'decdt toate avutiile ce sunt ascunse munli, sau decit toate cateocolegte toate lumea;Si acee luminati ca a soareluieste si:ti piarzi lumina gi gi sl sh facd scain; sau; strzic nrai chiar r), cuib indraci. Deci acestea ce am zi3 mai sus, infele-

l;;--*

16

ANT IM IVIREANU

gAnduJe sfintul, au zis ln-sine: ba, diavole, nu voiu ldsi si s?t lipseasci ceriul de stele_frumoaseca acestea; nu voiu sir cigtige iadul suflete atita de curate 9i flori agd de frumoase. Eu, o dragoste mincinoas{, votu sd-li sfdrim s{gelile, carele fdr[ de ranl omor; eu, Luceafdrule, voiu si-ti sparg toatc mrciile !i-ti voiu pierde tot viclegugul. A9d au vorbit sf&ntul; apoi pre urmd, dupd ce au ascunssoarele toaterazclelui 9i s'au stins de tot lumina zilei,lntre lntunerlculnoptii 9i cdni ceriul de osteneal{au fost inchis spre somn: toti ochii lui, atata ce nici luna nu priveghei, nici una din stelelelcele mai mlci avei. deschise tAmplelelor cele deargint; atuncea, ca cand ar fi fost nu fdc{toriu de bine, ci ca un hof, aleargd cu mare grabd la aced sdracl de casil, $i aruncind ln liuntru nu zic odatd sau de dou{ ori, ci de trei'ori mulli galbeni,au gonlt cu aceastasdrdcia 9i tot r{ul 9i tol cugetul necuviosgi au mantuit fecioria acelor lrei feciorre din cursele diavolului. Auzit-ati fapta sfintului ? hicepufali fierbinfeala inlnrii lui spre-a.face bine? Inteles-aJi puterea dragostei citra aproapele? Afld-se acum vreunul, au din cei bogali,-au din cei siraci, dup{ ce va cunoaSte lipsa gi sdricia fralelui s{u, cregtinului,careleeste aproapele sdu, sd.i facd aiutoriu la ne_ voia lui cu dragoste curati 9i fdrd de fildrie, de nu va aved putere cu bani sau cu altcevagi, micar cu un sfat bun san cu un cuvint de mingiiere ? $i nu numai eu, ci tofi cregtinii cei ce sd.tem de Dumnezeuil vor finei intocmaicu sfdntul Nicolae gi cu alti sfinli. Ci atita este Dumnezeu de mulfumit gi primitoriu cu multd dragostede celj pulin al aceluia ce o va fqce cu iredinla gi cu dragoste,ca-gi de cel mult a aceluiace poate face. $i putem lun pild{ dupi cei 2 fileri ai vi.duvei, cil au fost foarte priimiJi de Hristos gi depe plata celor ce au lucrat in vie Ia ceasulal ll-lea, cn le_au pl{tit ca gi celor dintAi. C{ de am face cu acestmijloc bine vecinilor nogtri, cum au fdcut sfinfii gi cum ne invali Sfin_ tele Scripturi, sau, mai virtos s{ zic, cum ne inva}6.singur Hristos, care le esteinceputul gi sfdrgitul tuturor, oare ce bine socotif cA am avi, oare ce sporiu ne-ar da Dumnezeuin toate?

zlce prorocul David: <voia celora ce si tem de dinsul face 9i rugdciunea lor va ascultar. Oare n'am fi noi , n'am fi 9i noi sfinti ? CA a$i ne poruncegte Hristos: vd sfinJi,c[ eu sf6nt suntE.Cu faptele bune sd face ldudat gi sfdnt, iar nu cu fapte rele; nici nume yeslit putei si lase negllne dupi moarte cu reut?lti.lar noi de facem vreodati vreun bine sau vreo indemani pufln, o lacem mai mult cu fdfdrie, pentru ca si ne 'de oanienli Si de nu si va supuneinlru toate dup{ pohta vom se i scontembinele acela pre nas, imputand[-i qi blestemindu-lii zicem: sd-l os6ndeascd binele ;am fitcut, 9i ne l{uddm citrit unii 9i citrn a[ii. Dar das.nostru Hristos nu ne lnvale agd, ci zice: <cdndfacem sau alt bine, s{ nu qtie stinga ce face dreapta,. veasci desivargitgi precum sd acestec zic, aibi in loc de pemant dragostea, cd aco_ s{ va inr{ddcind credinla ca un copaciu: rgi-gi va da sa la vremea sar, dupd cum zice David: rcd toti cogi toate ierburile,rdzimind in pdm6.nt, cressSi sd mdresc dau roada, iar dace nu raziml in pdmant, sA usucd qi Agd gi credinfa,rdzimdndin dragoste, crelte $i se mAgi facetoate roadele bun[tdJilor; cici pimintul credinlei dragoste.La cele 10 porunci ce au dat Dumnezeului i in muntele Sinai, porunca cea dintAi $i mai mare estc dragoste,ci n'au zis sd crezi in Domnul Dumnezeul : <sd iubegtipre Domnul Dumn,zeultdu din tot suldu 9i din tot cugetul tiu, 9i din toatd vartu(eata, ,i tdu ca insuti pre tine). $i oarepentru ce au iubegtipre aproapele tiiu ca insuli pre tine ? pentru doui : una, pentru ca sd ardti dragoslea, care au aretat si totdeauna Dumnezeu cAtre tine; gi alta, pentru cdci om s[ iubegtepre sine mai vdrtos decdt toate lugi-9i pohtegte ciustea au zis: fi binele,9i pentrq aceea
A. Deci cine va vrca sd ispr{-

ANTII1 IVIRETNU

sd iubeascil cu acest miiocr) prc aproapele seu,ca sd frasca Dumnezeu,cind li si va aprinde casa,sau cand te vor nd_ pd.diniscai holi, veciuul teu cel de aproapeva sd vie sd-li ajute, iar nu frate-tiu, sau altcinevddin ruda e) ta, ci aceia sunt departe.Cd. cel ce iubegtecu dreptate acela gi crede, ci zicesfintul loan Bogoslovul : .de va zice ci iubegtecinevir pre Dumnezeu,9i pre fratele lui il urdgte,mincinos este: cii cel ce nu iubegtepre fratelelui, cd l-au vdzut (5i_l vede tot. deauna),dar pre Dumnezeu, cd rru l-a vdzut,cum il va uuteil iubi ?,r Pentru aceastagi Domnul Hristos au zis citrd ucenicii lui: *dup[ aceastavor cunoagte toti cum ci"mi.sunteti rcenici, de veti avea dragosteintre voir. !4s acum tu. ticiloase om, te numegticregtinti ucenic lui Hristos? Dar undeeste dragosteace ai cdtre fratele tdu ? Ce fel dc ascultare faci dasc{luluigi invdtdtoriului tdu ? Incaileazi cd nu efti crestin,ci.li faci mai mult{ osdndit; nu te n{ddjdui czi nu mai cu numeleceai, de le numegticreqtin, ca te vei m6.ntui ; ci zice Hristos: <nu cei ce-mi zic mie : Doamne! Doamne! vor intra. intru impirdlia ceriului,ci cei ce fac voia mea,. Voia lui Hristos nu este alta, Jdrd numai dragostea, cel 9i cc are dragoste catrd aproapelesiu gii pohtegte binele, acela face toate poruncilelui Dumnezeu, uci cel ce rimdne i?rdragoste, rdmane in Dumnezeugi Dumnezeu tntr'insul>.duori cum zice loan. Iar acum cregtiniinostri atata stau imootriva lui Dumnezeu,cdt il fac qi mincinos;9i Sfdnta Scriptqrd,zic, cd sunt basne.qiafldri omenegti. $i zic: dar cum voiu sd.iu_ besc pre vecinul meu, cd-mi este vriimag ? De vremece zici cd este vrdimag, nu te numi cregtin, ci zi cd egti un pfgdn gi un om fitri de lege qi fdri de obraz,'cdstdpinu{{u Arislos ili poiunceqte:<s{ iubeqtipre vrdimagiitni qi s{ le faci bine,, qi tu-i stai impohivi gi nu vrei sd-l asculJi;dar nu iei seama c{ tu e$tiom gi mdine poimdne vei sd rnori, gi va s{ te mdnance pemantul gi viermti? $i de sa va intdmpli s{-fi stea
r) iir acestlel, 2) neamultiu.

slugi ta sau argatul tdu, nu te minii pre ddnsul 'bafi? Dar Hristos, ci bste Dumnezeulcel adevdratgi va ce toatd lumea, pentru neasiultarea ce-i faci oare soc{ nu te va pedepsigi te va bate cu osd.nda in veci? ,dir cd nu-Ji este vrijmag vrdjmaqul tdu, ci mai vdrtoi t,, cit te drice la bine, daci vei face cum te invalir s; iar de nu vei face age, iti egti insuti tu vrajmal9i sufletuluitdu; ci de ar fi ascultat Adam porunca n'ar fi venit la atd.ta osindl neamulornenesc: acum, de am asculti pre Hristos, n'am fi intr'atd.tea gi nevoi. Pavel apostolul zice la l3 capete cdtre Co: grdi cu limbile r) oamenilorqi cu ale ingerilor "de voiu si nri aib, fdcutu-m'amca c aramd risundtoarc o tobe bacdind(caun chimvalr{sunAtodu);9i de voiu prcrocie !i voiu gti toale'tainele 9i toati infelegerea,gi avea toate credinla,cat mdgurile a le mutd (si mut iar dragoste si nu aib, nimic nu sunt; gi de voiu da toatd averea mea gi de-mi voiu da trupul meu sd-l 1 gi dragostesi nu aib, nimic, nu folosesc>. Auzit.ai cc ? Dar tu, cdci urdgti pre fratele teu atata,citnici in ochi siJ vezi, ci-i porfi pismtrgiJ zavistuegti pre la unii gi la alfii, ca si-i faci pagubi gi s{J supui 9i sdJ sdrtcegti ? nu egti cregtin,nici om pre pimint, ci e5tisingrrr carele au pirit pre Dumnezeula Adam. care preot este acelade te ispoveduegte gi te lasd prc celace pari, de te cuminici? Acelaadevdrat nu esteDreot, singur luda gi vdnzdtorul lui Hristos; qi nu sd va mai nici popei, nici aceluia,mecar de ar face cdte alte buc[ zice Hristos: .mild pohtesc,iar nu jertvdr. aceastadar, iubilii mei intru Hristos frali 9i blacreptini,cili v'afi adunat astdzi ca se praznuili vll bucurati de pomenireasfdntului,trebuie, dupd cdt cr putinta a fiegtecdruia, luind pildi de pre faptele sA ne asemdnamlui qi si iubim intii pre Dum-

IviroaDu. - Pfsdrc{.

ANTIM TVIREANU

nczeu,precum este scris la porunca cea dintAigi prc aproapcle ttostru; sd iubim pre vrdimalii nogtri gi si lc faccrrr bine; sd cinstim pre pirinlii noltri, atat pre cei ce nc-arr ndscut, cat gi pre cei sufletelti: cari sunt cuviogiicdlug{ri gi cucerniciipreoli. Sd ne ferim, din cAt ne va fi putinla, dc curvie, de belie, de zavistie(pdri), de vdnzdri,de apuciri, de nnpdgti9i de alte multe ca acestea;cd sunt toate aflflri ale incepdtoriului de riutdli, ale diavolului,pentru ca se ne despartd de Hristos Domnul nostru 9i si-gi bati ioc de noi dupir pohta lui. $i dacd vom pd.ziacestea cate am zis,atunci vom fi cregtinibuni gi adevirati ucenici ai adeveratuluiHrlstos Dumnezeu; 9i fdrl de nici o indoialdsi avem nddeidebunl, ce aici intru aceasti lume vom petrece vieald pagnici gi iiri de turburare,iar in cea viitoare ne vom bucurd gi ne vonr veseli impreuni cu Sfantul Nicolae gi cu toti sfinlii intnl impardlia ceriului, care cu toti sd o dobnndim prin darul Domnului noslru lisus Hristos, a cdruia mile rugdm sd lic pururea cu voi, amin.

VIII.
L UNA L UI I UN I E 2 9 Z . I L E L A PETRU$l PAVEL APOSTOLT sFrNTrr.
sunt de mari vredniciileale sleviFlor apostoli Petru , cari se prAznuescastdzi,cat nu este cu putinld omeneascia le grdi; atata sunt de multe invdFturile vrednicede miuune,cat intrec la numdr nisipul marii ceriului; atatasunt de minunateviteiiilelor, cdt nu le priceapritoate limba pimintea5ci 9i sd nu si minumintea omeneasci.Atita sunt de sldvite fapielelor, c6t (qi fac fnri de graiu) toati mintea spre lauda lor pomenirii lor. Deci nu ma pricep co voiu sd cinstea trb ist{zi, pentruca sd lmplinesc lauda priiznuirii lor. Si ? Dard ce cuvint vrednic va Duted se aducd mintea .cea proasti gi negtiinJainvitdturii mele, ca s[ 'poal{ i dup{ cum si cade vredniciile lor cele mari ? Si tac (nebe' Md tem ci me voiu osandica un nemultdmitoriu cele mari facerile de seame)9i ca cela ce ascunde t) in careleei au ardtat in politia cea cregtineasc{, bicea pravoslavnicd, 9i preste tot pdmantulce este supt lumindnd limbile') cele intunecate,povdfuindla crecea adevirat{ oile cele ritdci-e, sporind 9i addogdnd
fftalea, lumea. narmudle.

ANTIM IVIREANU

PREDICI

53

mu[ime de credincio$i in beserica lui Hristos. $i pentrucn si biruescdrept aceeanepriceperea minlei fiele, ii voiu asc. minA cu cei doi luminitori mari, adic{ cu soarele 9i cu luna; qi agi, apropiindu-me pulintel de minunatelclor fapte, crr asemdnarea acelor luminaJi lumind,tod, voiu da indr{znealil neputintii mele, spre a face lauda lor, fugind cu aceasta inr. preune $i de semnul nemultdmirii. ,, Moisi, cum cd: qDumnezeu au fdcrrt 'ETRE st;;6ffi;mm r:---.:-j..: doi luminetori AposToLUL Lu.""pul cel dintdi al Facerii, spuna

gi vindecllndpre cei ce riu sd. chinuiaude viclenii mai vertos cA numai singurd umbra acestuisoare tl de bine, precumsi vede Ia Faptfrd la toli fecatoare llnstolilor la 5 capete: .cdt ti la ulild scotedpre cei
gi-i puned In agternuturi gi in paturi, cq viind petru, qrnbra lui sd umbrezepre fiecare dintre df,ngii>. soarelui are lucrare fireasc{ a dlirui copacilor,ierbu:lor scumpe 9i plodurilor (rodurilor) pimintului vie-

mari, unul mai murc SOARELE$l LUN,A' altul mai mic: rnui 9i 9i pre -ur", adecdpre soare,intru stdpdnirea zilei; iar pre ""t cel mai mic, adici pre lund., intru stdpanirea noptiir ; 9i pre acegtia i-au fdcut pentru lntirirea trebuincioasei chivernisiri a toattrlumea.$i ia. rdgiacelag Dumnezeu, fecindu-se om, au pus alfi doi lumindt()ri pentru intd.rirea gi lntemeiereabesericei:pre cel mai mare, adicll pre Petru, pentruca si fie intru st?lpinireazilei, a dumnezeeglil cunogtinteintru lidovime ; iar pre cel mai mic, adici pre Pavcl, intru sti.pdnirea intunecatei nopti a inchindrei de idoli, Ia limbi r), pentruca si risipeascli cu strilucirea minunilor gi cu lumina invitdturii norli cei intunecali ai lngeldciunii.

umeioasi putere sprecregtere. li ingrilgAtoare Agiiderea cea vietuitoare a soareluiceluide taind,a lui petru. au std.tut acestei puteri, cL raza cea mai mic[ ce la acelace au fost din pintecile maicii lui olog,

I s'au lntdrit talpelegi gleznele.Cu aceasttrputere tare a lui Petru s'au ridicat sinitos din pat gi oareanume Enea, care ziced.de opt ani sl{bdnog; cu gi la lopi, lucru de minune la tofi, au inviat pre Tamurise,

edea inainlea ugii bisericii ce si chemi frurnoasi, l.au tdmddnit,pentrucdzicdndu-i: degrabcautitla noi,

pentruca si incepem delaluminilo. APOSTOLUL PETRE $i riul cel mare, delasoare,zicem;cunrc{ 9r SoARELE este soarele virf celorlalte stelegi le co. v6,rge9te, cu lumina pre toate, qi dela rdsdrit pind la apus lot plmintul 9i toate unghiurile lui lumineazi, incdlzegte, in. grati gi revarsd pretutindenea razelelui. Cine nu va miir. turisi cum cd. vredniciile acestease cuvin lui Petru ? De vrenrc ce el au fost virf cetei apostolelti gi mai intei in rrinduiala .ucenicilor$i au inlins pururea,ca alt soare de taind l)reste tot pdmentul razele darurilor qi a facerilor de bine, au il. cungiurattoati ludeia, Antiohia, Pontul, Galatia,Capadochia, Asia 9i Vithinia, gonind cu lumina dumnezeegtilor cuvintc intunericul necredinfii, ddnd daruri de titmdduiri la toatrt r) popoare.

lscodeft 9i Ie lumineazii; 9i dela Petru n'au fost lipsit I putr, de vreme ce, dup{ cum zice Icremia la 17 l rAdinc{ este inima decit toate, d om este clne_l $i te pre el'. Insd aceasta o au iscodit-o Ei au atins cu Itrl, precum si vede adevirat la Anania 9i la Samlira, mincinosul cugt cu moarte fitri de veste i-au certat: cele ascunse ale inimii lui Simon vr{iitorul qi i-au viclegugul cel ascuns al inimii sale. pentru care ln lafd l.au lnfruntat zlcind: <cd lnlru amirdciurea lntru legdtura nedreptdfii te v[z c{ egti, pocltegte-te aceea de riutatea aceastagi te roag{ lui Dumnezeu, ti s'ar ierti lie cugetul inlmii taler. aflat intinitciuni Ia soarelecel simfitoriu, prin miilbcul de astronomii cei dup{ urm{, lucru nccunoscut

dorrelegi altd a sa lucrare, cd.trece prin crtrpltturf,e gi prin giurile pirelilor, 9i cele mai din leuntru ale ca-

vechi,gi cu totul neadevirat. Deci str mirturisim gi

st

ANTIM I11REANU

noslrrt intinaciuni5i la soarele noi cum cd s'au aflat oarecare cilrtrl intindciune. mare nu erd la Petru. oare cel de taind, $i sirr ? in curteaarhiereuluis'au lepddatde 3 ori de invdlitoriul Nu eri mare intindciune,cf,nd in grldini, fugind' au ldsnl singur pre dulcele lisus? Aceste intinlturi, cu lacrimile co vdrsi adeseaori din ad0ncul inimii le-au spdlat 9i au ranrflt cu totul curat, atita cit s'au ardtat ca alt soare lumindndIn casa celui lnalt. Zice de aceasta9i <el cu gura de aur Ioa la tdlcul psalmului, cum c[ : <multi impdrati au ridicat tdli 9i au fdcut zidiri minunate 5i puindu-ginumele s'au d iar nimic nu s'au folosit, ceci au incetat gi uitdrii s'au pomenirealor. lar pescarulPetru, nici unele de acestea cind, lumineazl mai mult decdt soarele9i dupi moarte' Sd trecemacumdcla luminitoriul cel la cel mai mic, dela soarela luni, dela v !AvE!_-llLUNA.cel luminat la vasul cel ales, deia Petru Pavel. stdpiniri gi puteri dau filozofii Multe feliuri de vrednicii, aibi luna; qi intdi zic: cum ce luna este podoaba no soarelui9i stipdnd mdrii; insi acestevredn . asemdndtoare cu dreptatesi cuvin vasului celui ales, gi cu cale este sil numeasca podoaba nopfii, de vreme ce s'au trimes , Dumnezeupentru ca si luminezelimbile r) dintru intunc \ precum o au zis mai 'nainte Isaia : cte-am \ sl!fii-ailfoli,
A P O S T O LU L

I ;Fa--tEffiiff'enmbilor,sa fii spre mdntuire,pin[ la margi au fost atunccain lc j pimintuluir. Noapteintunecale sd sluiiri L lumea, cind argintul gi aurul, pietrile gi lemnele

nigte Dumnezei9i omul si abdtei cu toate puterile sufletul spre aceia ce iubid LuJiferul gi dracii, carii, ca nigte ale iadului gi ca nigte fii ai insugi riutdtii, alta nu poh alta nu iubii, fare numai rd.utatea, ptrgdnia, risfdtlciu a obiceiurilor,uilarea desdvargit lrupului, neruqinarea sfinte, apucdriledela striini, iubirile de argint Si trufiile; si cdlci pravilelelui Dumnezeu9i sn hulid acelea ale
' t) heafuurile,

crd tipsili oamenii de suflet, sufletul de Dumnezeu 9i ce i si cuvenid.Deci, de slujba gi inchindciunea ca sd goneascdaceast[ noapte intunecati 9i pentru Iumiuezeo intunccare impuliti ca aceasta,au ales pre Pavel, qi, luminind ca alid luni luminatd in s[ risipeasciintunereculinchindciuniide idoli' 9i peraceea ce zice; *norodul care gedei insi adevereze 'lntunerecau vdzut lumin{ mare,. cuvine lui Pavel 9i a doua stdpinire a lulrii, caci este soarelui; pentrucdPavel s'au aritat in toate delui Petru. Deci cu cuviint[ este 5i putetn asemdn.ltor acel cuvint al ls:riei: .$i va fi lumina lunii, ca lrr' soarelui'. $i cine nu va merturisi cum cd Pavel nu s'au asemindtoriullui Petru? Smerit ere Petru,de vreme cc aced minunatd vaneloriea pegtilor, au zis lui lisus: dela mine, ce om pecetossunt, Doamne"; iard mni cf,nd cu rdspuns,desivirgitau it la spilarea picioarelor, in veci,r; 9i incd 9i mai <Nu-mi vei splld picioarele ca sA moare pre cruce cu vrind aflat la moarte, s'au lui Petru cu smcin ios. $i Pavelau nu s'au asemdnat ? $i cum cri chemindu-si pre sinemai mic decit apostolii ? $i sd mirturisii pre sine isle vrednica s[ numi apostol gi mai mare picitos, (zicdnd): "Hristos lisus au venit str mintueascd pre pecdtogi, carele cel dintdi sunt R[bdntoriu erd Petru,r{bdltor qi Pavel, amindoi cu bur) bu' goanele, 9i au ribdat lanturile,bAtiile,inchisorile, Indu-si mergei despre fafa adunerii, caci pentru numele tlsus se invrednicirea se necinsti' Au pldns cu amar gregalalui, 9i Pavel cite lacrimi n'au vdrsat? Ci prin intai eri hulilor 9i gonaciu 9i ociritorul besericii lui Mare nevoie au lost lui Pelru, cdndintrebindu'se ori: <Petreiubeqte-mir, cu totul intristindu-seau rdsi <Doamne,tu gtii cA te iubescr, lii Pavel atita erA de

c&t vericefcliu de muncA, lui Hristos, in dragostea

l) perreculiunlle,

ANTIM IVIREANU

intru nimica toate zidirile cele vizute $i nevdzut'nicidecum pre noi de dra<Cine va dcspirti ne zic6.nd: socotit nu le-au au (imbulzeala), suptrrarea au ? Nicazul, gostealui Hristos au primeidia, au goletatea, au au foametea, lonirea (goana), vieala' nici moartea, sabia? Penlruc[ adevirate sunt, c[ nici nici ingerii, nici incepitoriile,nici puterile, nici alti oarecarc de dragostea lui zidire va puteA pre noi sd ne osdbeascd Dumnezeu>. Cu umbra lui Petru si timiduii mullime de bolnavi 9i nu pulini din cei ce eri chinuili de duhurile cele necurate: toati boala 9i 5i mihramile si ltergdtorile lui Pavel gonid duhurile cele necurateqi viclenedela trupurilebolnavilor' ALt ridicat Petru pre cel ce eri olog din pdntecile mdsii lingli au fdcut 9i Pavel in u9a besericii(Fapte,t) 14); asemenea Listra. Au inviat Petru pre Tavitha, moartd fiind, 9i Pavcl a inviat pre Eftih, lanerul care cazusedin a treia straqirr;i (Fapte, 20). Asemeneaau fost amdndoiintru osteneli' intrtr pentru Hristos,in favn4 pentru mdntuireasufletelor' necazuri in minuni, in moarte gi la ingropiciuni, pentruce amandoi' in Roma mdrturisind,s'au ingropat. marea' Vredniciacea dupi urmi a lunii estesA stepaneasca s'au ori 3 de pentruci lui Pavel cuvine ; care lucrr: sd 9i adincrrl intru o zi noapte 9i sfdrAmat corabia cu el, o (mirii) au zdcut; 9i de s'au gi biruit de cumplitele valurile mirii, iar pururea nevltimat s'au aflat in acea inectrture. Intre celelalteidiomata, adicd alcituiri ce are luna, are 9i aceasta,cdnd este plind, s[ scoale asupr['i ciinii ca nigte a o l{tri, neputind suferi vriimagi cu lupti, 9i nu inceteaze lumina ei $i cu toate acesteaea fiind curat[ 9i nevinovatir' cildtoria ei fir de zdticneall; cd{i lumineazd gi cdletoregte turbali asupra lui Pavel litrind : sculat cAini sllbaiici s'au au ldtrat asupra lui Pavel tot Efesul (Fapte' l9)' pentruci irrvdti de talA cum ci acei (idoli), ce si fac de m1ini, nu-s
t) Fapteleapostolilor,

(Fapte, 3); au ld.trat asupr{.i la Iconia, cind s,au limbile t) qi Jidovii s[ ucig6 cu pietre pre pavel ; lltrat de Elima vrdjitoriul, carele din strdlucirile lunii cei de taind.,lui Pavel, au rlmas orb (Fapte, 2S\; liltrat la cea mai de pre urmi de cifivii Jidovi, cari blestematei singuri pre sine, nici sd md.n6.nce, nici sl penA nu vor ucide pre Pavel. lnsi cu aceste goane, 9i nevoi, fdri de fricd. au urmat calea lui, st;iglnd rt: (cine ne va despdrti de dragostea lui Hristos ?,r sd s{ mdnie Jidovii, sd s{ scoale tiranii gi sd. latre cei sdlbatici, eu calea voiu sdvirgi, credinla voiu pdzi. dar s{ nu mdrluriseascii ctr Pavel au strdlucit inrre 2) ca luna plini in zilele ei ? de prepus este drept aceea ci Petru au stitut in bica alt lumindtor mare, pentrucd s'au ard.tatca soarele prestebeserica celui inalt (Sirah); iar pavelau fost

luminitor mai mic, inse asemenetor soarelui,cu lucu str{lucirea,cu bunitilile, cu vredniciagi cu slava.

voiu intoarce.cuvd.ntulmeu cahe tine, lari cregtind, cu tine mi voiu bucurd, pentruci ai in loc de d) apostoli petru-9i]pavel, pe verhovnicii a) Petruli]Pavel, 9i ai tiF,amant ti_ ,ln coroanata chipul crucii, pentru ca sd nAddiueltia de buni viejuire din lemnul vietii, Nu s'au intors

I odinioarnih chivotul lui Noe, pentruc{au agteptat s;t mai cu multe norocireaiceain tine, 9i pentruca$ sd

vegtilelinigtii, nu cu frunzl de maslin,?cicu rarnura ln gur6; s'au intors pasdrea-inlbrafele tale, cinstitd radreapta gi luna deastinga sunt sldvitii Apostoli pePavel 9i inchipuegte semnul cumci cei ce sunt lntai :4, aposlolii,au purtare de grije ipentru folosul no.tiu, adicd celor drepfi gi celor pdcdtogi: celor drepti
ncamudle.
de mlnunl,

ti se lauddcu pohfaldintre soaregi intre lun[; soa-

58

ANT IM IVIREANU

ziua, ce estc ce sunt dea dreapta,pentrucd soarelelumineazd pet:deastdnga, p{c{togi ce sunt celor darrrlui ; 9i 9i semnul pdcatului' Sileste semnul cd truce luna lumineazi noaptea, pentrucli cu glas de bucurie fi te veselelte, teaz^ drept aceea ai ajutori ca aceqtia9i folositori mari gi biruitori fierbinli cl ace$tia. Voi dari, o dascd.limari ai lumii, vdzind osdrdia noropolitia r) aceasta, dului ce std impreiur gi toati creqtineasca spre lauda, spre cinsteagi spre prdznuireavoastra, nu n(' lipsili de cilduroasa voastri folosintd9i de puterniculvostnl ci cduta{i din cer, ca nigte lumindtori mari ai acoperdma.nt; tariei cei de susl-66ii noi cari qedem intru intunericul 5i umbra morlii; miilocili pentru norodul Domnului, pentrtt pravoslavnicabiserica,pentru preolia impdriteascd,9i nrai ales vi rugali lui lisus celui ristignit, a cdruia Evanghelia, cu atetea ostenele qi trude, goane 9i nlunci, inchisori 9i si betei, crucea$i moarteain toatii lumeao ati proPoveduit, prea cucer' in ani mu[i intru luminatul lui scaun pdzeascd nicul rugdtor pre prdznuitorulneamuluivostru,Pre cinstitorirrl pomenirii voastre,pre creftinul nostru Domn,2) ca intru crefiineascaintemeiarea Inillimii sale si fim Si noi cu totii cll gi trupeasci, mai presusdecat toate ispitrl linigte sufleteascd sA propoveduimin nrlrlli celorace stau impotrivacreqtinitdJii, ani in numele vostru, sd prdznuim strddaniavoastrd, sI serbdmcu luminali cuviinJdsldvita voaslrd pomenire,antitt,

tx.
cUvANTDE INVATATURA L A B O GOIAVL EN IE)
Luminat 9i cinstit au fost prazniculce au ttcut, al nag' cregtini I IarA mai lubrii Domnului Hristos, blagoslovitilor cdci acolo au de asldzi, este acest qi mai cinslit ce s'au nescut tat sleaua pre Hristos,.cum ; iar aici mertu' zicend:(acesta Tatdl din ceriu pre cel ce si boteazd, fiiul meu cel iubit, intru carele bine am voit>. Acolo vrAiitorii cu darurile lor i s'au inchinat ca unui Dumnezeu impdrat; iar aici ingerii ceregtica unui Dumnezeuadeylrat gi om dasdvirgit ii sluiesc; acolo erd ca un prunc mic 1l infdqatqi pus in iesle, iar aici ca un Dumnezeudesiv6.rgit om deseverqitsi. boteazi in apa Iordanului, pentru ca sA sit picatului celui fpcle tot neamul omenescdin spurcdciunea cu cucerie, slujii cel mare Gavriil ingerul ogesc; acolo pqgl sluiegte taina. aicea gi inainte mergitorul Ioan dar cu cat sunt llqlgrile praznicllui -de-astdzi In4l--!glniqgte'-

E "lFllt '

l) adunarea. 2) C, Brancoveanq,

ooteaza i-lristos, se ne botezim Si ; nu doari cd nu suntem botezaJicu sfantrl botez, adicit tu api fi cu duh, ci pentruc[ am intinat cu pdcatelenoastre
l) Boboteazl.

BOTEZULNOSTRU.

li mai mari decdt{e prazntgl$i 9e,al-.!I9-q!tjdar de vreme ce si Pentru aceasta

ANllM IVIREANU

sfdntul botez,trebuie si ne spdldm cu lacrimile pocdintii, ca si ne lacem curali, dupi cum zice proorocul Isaia; <ldsdnd viclegugurile dintre inimile voastregi faptele cele rele de carc si bucurd vrdimalul nostru diavolul,; $i se ne imbricem cu norrl Adar, cu Domnul nostru lisus Hristos, dupd cum zice iericitul Pavel, penlruca se ne putem sui qi noi la cer curati qi luminali, ca gi Hristos. $i ciji am priimit propoveduirea lui, de am 9i gregit, sd. alergim, cA ne va priimi Hrislos Hristos, ca ca un bun 9i iubitoriu de oar teni. Boteaze-str ca sA arate boteaze-se Christos, sd si sfinteasci apele; taina; mana proorocului sluiegte,ca sA boteze mana Tatelui, adic{ pre Fiiul 9i cuvdntul lui Dumnezeu; om slujegte qi om sd boteazi; insugi loan ca un.rob slujegtegi Hristos ca un om se boteaze.Pentru aceastadard gi noi, ca nigte robi adevdrafi gi inJelepti,si slulim taina ctr inimd cugat6,dupi cum zice proorocul DaviJ: <minte bund gi credincioasi se avem, ca sd prlcepem taina drept>. $i cine estc credincios gi drept, str alerge ca s[ auzd ce zice David: *Venili (apropiaJi-v{) cltre df,nsul (adici citre Domnul) qi vri luminali; gi feJele voastre nu sA vor ruginir; ca si sl albeasc[ picatele noastre ca zlpada, dupre cum zice Isaia. $i cine este credincios gi temetor de Dumnezeu,se mdreasce gi sA laude taina; ci mdrire ca aceastapriimegte Dumnezeu ca o tAmdiecu bune mireazme; iar cine cte pigin qi ispititoriu de tainlle noastre, si lipseascddin biserici gi si si depdrteze, pentru c? si nu vie urgia lui Dumnezeuasupri-i,gi sri va bintul. Cd Ei Moise, cind s'a suit in muntele Sinaei, ca si priimeasc{ tablele legii ce i-au dat Dumnezeu, aqAau poruncit: ca sd nu s[ apropie de muntele acela nici o hiarir sau weun dobitoc; iar de si va apropii, sA fie ucis cu pietre este ;i acuma, tain[ avenr de muljimea Jidovilor; asemenea de serblm gi prdznuim, 9i vom sd ne suim sus, nu cu trupul sau in munte, ca Moise, ci cu mlntea, la mari gi la inalte ginduri. Ci numai cili sunt credinciogi si sl apropic cu mintea, ca si priceapi taina praznicului de astizi,

LUI ION .YIEATA mdindbatiocoritqi amigit .lrod'imp{ratul ZA T ORUL.

r[Domnului Hrlstos, Dupd nagterea

de vr{iitori, s'au mdniat foarte, 9i au

la Vitleem $i in toate h-tarele lui, de au junghiat14 de coconi mici de cite 2 ani gi mai ios; intre care coerA gi cinstitul loan, prunc mic, in bralele maitA-sa 9i vrdnd ca sd-l iunghie gi pre el, s'au desficut din' voia lui Dumnezeu qi au trecut de ceea parte -sa cu ddnsul, 9i ingerul lui Dumnezeu l-au luat de dus in pustie, 9i{ hrdnid acolo, pdn{ au venit ln virstil s'au fdcut de 33 de ani Si 3 luni; a cdruia hrani eri le copacilorgi miere selbaticd.$i au venit cuvintul lui de i-au zis: si lase pusti39i sd meargd ln pirlile noroadelorpociinfd' $i acolo mergeri si propovedueasci. rea iidovimii de-gi mirturisiA pdcatelelor 5i sl botezd el in apa lordanului; gil intrebard pre el zlcnnd: *au ? Iar el au zis: (nu sunlr; nu ce doard egti proorocul' eri el prooroc, ci nu l-au intrebat de este proroc, ci iai de este el proorocul acela de care au zis Moise: (ci va ridici voud Domnul Dumnezeul vostru dintre vogtrir ; adicd estesi vie un proroc mare din neamul gi socotii Jidovii cum ci este loan proorocul gl pentru aceeail intrebd. Iar el le-au rdspuns9i le-au (nu sunt eu acela,ci este s[ vie duptr mine, a c?lruia sunt eu vrednic sl desleg curelelelncllfAmlntelor lui,, mai pre urmd nu pociu pricepecum s'itu nlscut,adeverat ce ndscut decat mine ca un om; iari ca un Dumnezeu mai nainte decit mine s'au ndscutin anil dumnezeirii; eu vi botez pre voi numai cu apd, iar el vi va botezi sfint qi cu foc; ln m4na lui este lopata 9l vinturd ra de gr6u>; adici este cunoscltorde inimi ca un Dumgi pre cei drepti; deci gi cunoaEtepre cei pAcatosi cei p{cdtogi ii osandegtein focul cel de veci, iar Pre cei ii adund la impiritia ceriului.

62

ANTIM IVIREANU

PREDICI

63

$i vorbind loan cu mulJimeaJido' vilor, zise iari: unu sunt eu cel ge soION BOTEZATORUL. cotiti, ci iatl cd vine,. $i a9i vorbintl cu noroadele,sosi qi Hristos, ca sd si boteze; iar loan, daci l-au vdzut, zise c{tre Jidovi: <iatd mielul lui Dumcareridicd picatelelumii, acesta esteFiiul lui Dumnezeu nezeu, celui adevdratce vd spuneam,. Atunci au mers Hristos la loan 9i i-au zis! uvino de mii boteazd,cdci pentru aceasla am venit>: iar loan i-au zis: .Mie-imi trebuie sd mi botez de tine, sau sd mdrturisesc alt botez pentru numele ldu, gi tu vei sa te botez eu? Apa lordanului, vdzindu-te, au fugit de frica ta inapoi, dar eu cum voiu culeza sd 1c botez? De vreme ce Moise, vdzdtorul de Dumnezeugi marele proroc, nu indrdznid sA vaze iata ta, dari eu cum voi,-: ? Iarba si ml ating de sldntultdu cregtetcu mini pdcdtoase cum md voiu focul cc pAmdntuluisunt dare, apropid de Doamne, lu md boteazd,stdpirnt: n esuferit ? Tu md sfinlegte, tu me curilegte de tina pdcalului,mintuitoriule, cd eu nu cutez, nici sunt vrednic se le botez. Zise Hristos: nloarrc, lasi cuvinteleacestea acuma,ce nu es{e vreme de a inmulli purtdrii de grijd este; pentru aceastam'am vorba, vremea fdcut om, pentru aceasta m'am imbrdcat in lrup, pentrLr aceastam'am arelat serac Qi m'am ardtat smerit, pentru ca sd implinesc toa.d dreptatea;ci vino de md boteazd,ca sit sii. impiineasci purtarea mea de grild 9i toatd plecdciunca meau. Alunci au apucat cinstitul loan qi l-au botezat,9i s'aLr pogorit duhul sfint in chipul porumbului pre capul lui estc firistos gi glas din cer s'au auzit zicAndcum cd; acesta Fiiul meu cel iubit, cu careleam purtat de grili penlru mduluirea omeneasce. $i atunceaau ietit Hristos din riu botezat. $i cum cd s'au botezat Hristos, a9d ne invatd dumnezeeglii evangheligti. Iar incdgi avem la praznicul de astdzi cateviiintrebeciuni, care sunt trebuincioasea le 9ti: gi intAi este, pentrucc ? a doua, pentruce Hristos, Iiind firi de picate, s'au botezat in apa lordanului li nu intr'alt rdu ? a treia pens'au botezat
IISUS HRISTOSLA

Itucc s'a pogorit duhul sfdnt pre capul lui Hristos, 9i pcn' lfucc in chipul porumbului? a Patra, catc botezuri sunt? a glncia,pentruceeste botezul de apd 9i de duh? Acestecinci avem foade de folos a le gti. Mai sunt 9i altele, Ittlrebdciuni 1) vorbii; qi vom zicenumai ll noi le ldsdm,pentru lungimea 2) acestea foarte pre scurt' Deci cati v'ali adunat astdzila sfdnta bisericd,pertru ca ochii, nu numai ai trupr{znuili praznicul,deschide{i-vd i, ci 9i ai sufletului, pentru ca se Pricepeti ce vom sa ce nu sunt lucruri lumegti,ci este taine mare 9i in; care s'au fdcut oentru mdntu rea omeneasc;I
DE CE S'A BOTEZAT

dintdi este: pentrucc Intrebiciunea Hristos, fiind f{ri de pdcate, s'au (la aceasta) cd botezul botezat? 7-icem cel qi piiatul cureteniede mintuirea pdcatelor omului mo;esc; iar Hristos,fiind fdrd de pdcate,dupd cum zice Isaia: nctr Pdcat n'au fricut, nici viclegugin gura ? Z!-ceE_|3L nu s'au aflat,, pentruce dar s'au bolezat ,l {dcut omul gi dintre care s'au sunt stihii, cum cii a Domnului Hristos, dinlru carele iar oua-ne'n];e

ei sia 6a uI e"5iihii vt-g sa-1oa ril--iiiiEEi-s--iflrTn-lieacel

gi mai de treabd a1iEA'bea'diftei stlliq.9! qqi_inllte estefocul, nu numaiacest s; a do_ua vedemcu ochii,9i ne slujimcu dinsul, ci qi foclrl cel
vdzduh; a treia stihie este aPa, 9!,.a patra stihie este 4 stihiiesteomul figut;9i pentru l. Deci dintr'aceste alcriluiiile trupului omenesc, er2r cu cale sd si Domnului.Deci ldntul Ei focul s'ati cu pogorirea cu pogorirea cuvintului lui Dlmnezeu; iar p{mdntul sfintit, cAnd au nescut trupegtein peqter.l;9i sa cadei! sd sfinte_a_sca 9i apa,.-{e-.vrgme ce-qste din cele 4 stiltji, de nu s'ar fi chip nu sA puteaisi si sfinteascd, hrtr'alt
l) dln cauze. ,, l) despre.

resuflare nu Doate trdi omul nici un cdltr=rd de -,: i

-,--------

ANTIM IIiIREANU

pREDlcl

65

botezar Domnul trupeste in lordan, arlltdndu-nemai vdr|rs ,si taina cea mai mare a credinleinoastre,gi alta penlru crr si sfdramecapelelegerpilor,adeci ale drircilorce eri. in apd, dupe cum zice David : <tu ai sdrobit capetele balaurikrr ln api>. A doua intreb{ciune eri: pentrrr DE CE S,A BOTEZAT gi nu intr'ah r6u ? Zicem gi In aceasta, ci fiind r&ul acela sfinlit decdt alte r6.uri, penlrrr minunile ce s'a* fdcut lntr'lrsul, au rners gi Hristos iar ll acela; care rninuni sunt acestea:intii, cind au trecut lisrrs Navi cu lot norodul iidovesc prin miitoculapei gi nu s'au uditl nimeni,pentru cA intrase l2 preofide tindi chivoful pre spltele (umerile) lor, 9i apa si dedese(intorsese)inapoi din po. runca dumnezeeasci, pdnd au trecut tot norodul; a doua nli. nune, cind au lovit prooroeul llie cu coiocul siiu apa, s,au 9i desfl.cut, de au trecut el cu ucenicul sllu ca pre uscat; a treifl minune, c6nd s'au scdldatde 7 ori Neeman boiarul, sfetnicrrl impiratului dela Siria, dup[ cuvintul prooroculuiEliseigi s,au timiduit de bubele ce avea: a patra minune, pe vremcI proorocului Elisei, lnergind nigte oameni s{ taie lemne dc case pre lingd t{rmurile lordanului, fiind gi proorocul inr. preune cu dingii, au cdzut toporul unuia din coadd s'au 9i inecat ln apd, iar Elisei, luind coadatoporulul 9i mergdnd lt t{rmurile apei, lntinse coada spre apd 9i si puse ln coadii; care minune inchipuegte sfintul botez,dupi cum scriesfAntLrl Ioan Damaschin la un tropariu al canonului dela indltarra cinstiteicruci la a patra peasn{.Deci pentru acesteminutl s'au botezat Hristosintr'mel rdu. A treia intrebdciuneestcr DE cE s'A cooo{f' sF. DUn?

9i sfdnt,9i pentru ca sd nu zicd norodul cum cd lui zice fiiu iubit, pentru aceastas'au pogorit duhul lui Hristos, de l-au arAtatgi l-au mdrturisil Taidl Iar pentru ce s'au ardtat du_ SF. hul sfdnt in chipul porumbului, CIIIP DE I sd vd spuiu o islorie din Testacel vechiu, mAcar cd o gtili mai tofi: C6nd au fdcut e.zeupotopul $i au gters tot faptul dupd fala pdm6n_ dln om pan{ in dobitoc, s'au mantuit numai Noe cu lui, in corabiace f{cuse din porunc.a dumnezeeascd, runi..cu ddnsul erd gi din dobiloacele pdmdntuluiqi lrile ceriului, dupd cum scrie mai pre iarg la cartea r) Iar dupd ce au incetat apa potopului,aulrimis Noe rrabiepre corbul sd vaz{ ostoitu_s'au z) apa potopului, ?. Iar el merg6ndgi afldnd stdrvuril",,'uu ug"-t pre .1" 'au mai intors inapoi sd.dea veste; vdzdnd Noe zd9i trbului, au trimis pre porumb, iar el fiind pasdrecuratd. rut sd feazd pre tind, ci au luat o ramurd cu fiunze n in gurd gi o au dus in corabie,gi agd au cunos_ cum cd s'au ostoit apa potopului.Deci pentru aceea iat. qi duhul sfdnt tn chip de porumb pre capul lui aritdnd cum ci s'au ostoit potopul p{cateloi omealta cA porumbul este intreg, adici firi de rdutate, zice Hristos la Sfinta Evanghelie: <fdceti_ve in_ ca gerpii,9i iniregi ca porumbii>.

s'A

MAl;m;frlilfoRD-;il

ces'aubotezar Hristos in tordan

gi zicem: srnnr? cdnd .n b"t"#"rT;:;,1'1ll -#lir."i:l riurile 9i au mirturisit Tatdl pre Fiiul zicind: (acesta eslr
Fiiul meu cel iubit intru carelebine am voitr. Deci de vremc ce au mirturisit Tatdl, socotii Jidovii clt pentru loan s'au fdcut glasul acela, pentru ci-l gliid ca pre un proroc Ai fiiu dc

A patra intrebdciune este cum ca am zis: cdte botezuri sunt ? ctr sunt 8, precumscrie 9i sfintul Ioan Damaschirr carte a bogosloviei lui: 1) Botezul dint&i este al l, spre tdiarea pdcatului; 2) al doilea botez este al cind au trecutpre Jidovi prin Marea Rogie; B) al este al legii, cd de se spurcd cinevii, pdnd. nu.gi SUNT ?

Irltorao.

- Prrddcd.

ANTIM IVIREANU

spala cu ape trupul 9i hainele, nu intri in tabiri; 4) al Patruleabotez este al lui loan, insi spre pociinti numai ; 5) al cincileabotez este al lui Hristos, cu care ne-am botezal gi noi cregtinii; 6) al gaseleabotez este al poceintei9i al lacrdmilor,cu care curilim botezulcel dinttiu ce am intinat: qi mai burr 7) al gapteleabotez este al muceniei,care estegi mai cinstit, cA nu se teme s{ se mai spurce cu picatu acestacare l-au ardtat inlai Hristos, c[ gi'au vdrsat bol.ezul prea cinstit gi scump sdngele sdu pre cruce, 9i toti mucenici, cu acestbotez s'au botezatgi s'au invrednicitimptrriliei ceriului; 8) al optulta botez, cel mai de pre urmd, este al focului celui nestinsce va sd munceasci pre cei plcdto$i, dupi cum zice la un tropar al canonuluide astizi la a 6-a peasnd: (cu focul cel dupi urmA boteazd Hristos pre cci lui,. de dumnezeirea protivnici gi neinfelegdtori A cinceainlrebiciune este: botezul DE:cExBorEzuLEsrE ce estede apd 9i de duh?$i ffi Dentru DE APA SI DE SPIRIT? ztcem cd, fiind om indoit, adici crr " c&ndil intrup 9i cu suflet, 5i fiind trupul simtitor, trebuelte, iar este simtitoare; linim, s{J spildm cu apd, cd apa incA sufletul,fiind fdr de materie,duhul il curdti, ;il lumineazd, gi-l mdntuegte de pdcate. Acesteintreb{ciuni avem la praznicul de astdzi, precunt le-aJigi auzlt. Deci pentru aceastatrebuegte,blagoslovitilor Troilc, cregtini,cdJi ne-am botezatin numelesfintei9i cinstitei sd ne ferim de toate lucrurile Si faPteledr{ce;ti, ca si nu trc intindm sfintul botez cu p[catele, nici sd c{lcdm fdgdduirrpdmeascA {ele ce ne-am fdglduit lui Hristos.$i pentruca sA str pazinl trebuie Dumnezeupraznicilegi sirbdtorile noastre, poruncilelui, dupl cat ne-ar fi putinla, ti si purtdm griic pentru mintuirea noasira 9i pentru impdr{Jia ceriului, c{ci acolo ne este ldcagul,dupi cum zice fericitul Pavel: <petrc' cerea noastri in ceriuri esteD(Filip' capS, stih 20)' Sd nu Irc lunecdm cu tirea spre lucruri aceledegarteale lumii, pntrucd

qi mincinoase;sd ne ferim de ucidere, t toate trecetoare curvii gi de preacurvii,de belii 9i de apuceri, sd nu tinem unul altuia, nici sA ne vindem cu pira unul pre altul, ne pi' pentru ca sr4 cruzie de inimd gi cu nemilos{ivnicia. qi sd ne siricim unul pre altul, dupre cum vedem nici nici de Dumnezeu, cri.fac mulli, netemindu-se picat, nici igi aduc aminte de moarte sau de osindi; si esc numai cu numele cregtini,iar cu inima sunt departe Dumnezeu,dupd cum zice lsaia: ngi faptelelor nu sunt > (lsaia, cap 19, stih 13);ci mai v6rtosvoiu zicece driceqti, cd numai diavolul nu pohtegte binele omului, este vrdimag qi mincinos dinceput, dupi cum zice gtos: sa nu ne trufim intru inimile noastre,veri pentru bine am face,ci ne vom pierdeplataostcnelei' $i in scurt, gi necuviioase, carele ne ferim de toate lucrurile cele rele nostru, diavolul, vatime la suflet, 9i se bucuri vrdjmagul ele; ci numai sd pohtim pururea si facem faptebunc 9i lui Dumnezeu,pentruci rdmdnfdr de moarte,9i vom platd la ceriuri pentru ele Si alergdm la sfintele besede nu in toate zilele pentru multe neputinteEi nevoi ale ce ne vin totdeaunadin valurile lumii, m{car Dumigi sirbitorile; cdci ca pentru aceastas'au rinduit sfinte zile: una, pentru ca si ne odihnim gi noi 9i donoastre,de trude gi ostenelece facem peste toati ; a doua, pentrucasA mu[d.mim 9i sd dim laudi lacerilede bine ce Dumnezeupentru multele gi nespusele aritat cetrA noi 9i ne aratd totdeauna, 9i ne jine 9i ne ca un milostiv; a treia sA auzim cdntirile gi sluj' celeace sd fac pentru folosul cel sufletesc;ce precum poate trdi trupul omului fir de hrani simJitoare,agi nici care nu Doatetrit fdri de hrana cea duhovniceasci, duoi cum zice Hristos la Evancuvdntul lui Dumnezeu, : <nu numai cu paine va trii omul, ci cu tot cuvdntul iese din gura lui Dumnezeu> (Matei, cap4, slih. 4). nu si mergem pe la hore, qi pe la locuri, 9i pe la cAr-

duore cum ne este obiceiul,c6 in loc de a ne folosi,

.ANTIM IVIREANU

ne pdgubim gi sufletegte 9i trupegte.Iar de ne trebuiesd ne adun{m pre la hore ca si privim, mai bundhori decit aceasta a besericiiqi mai frumoasi priveald9i mai cuvioasiadunare nu socotesc, nici cunosc a fi alta d'ecataceasta, cd. afard din mu[imea oamenilor ce s'au adunat, vedem cu ochii nogtri pre domnul noslru Iisus Hristos, ca un impirat vecinic,9i pre cinstita Maicl.sa, pre sfinJii ingeri, pre apostoli, pre mucenici !i pre toli sfinfii; iar cu urechileauzim faptele gi lucrurile cele minunatece au ficut pre pdm6.nlgi ne bucurdm gi trupegte,cd nu pdgubim nimic, ci mai vdrtos Si sufletegte cdgtigim sfinlenie qi mil[ dela Dumnezeu ! $i cdndiegimdela beserici, si nu iegim degdrJi, ci si facem cum face ariciul, ci dupi ce merge la vie, int6.isd saturdel de struguri, 9i apoi scuturd vifa de cad broboanele jos 9i si tdvelegte pre dinsele de se infig (broboanele) in ghimpii lui 9i duce 9i puilor; agd.s{ ducem gi noi fiegtecine pre la caselenoaslre copiilor gi celor ce n'au mers la bisericd din cuvintele ce am auzit din Sfinta Evanghelieqi dintr'alte cirli, ca si-i hrdnim gi pre dingii cu hrana cea sufleleasci; 9i dupi aceea sd ne pdzim mintea gi cugetelecele viclene,gi trupurile noastresi{ le ferim de toate spurcdciunile. Sd avem dragostec{trd. tofi, si facem milosteniela sdraci, si iubim pre cei streini, sii cdutam pre cei bolnavi, qi pre cei din inchisorisa-icercetdm, sd facembine vr{lmagilornolitri, dupi cum ne invald.Hrislos, sd. avem ri.bdare la nevoi qi la scdrbe, si ne supunem celor mai mari, donmilor gi stdpdnilor no$tri, se ne cucerim cu cuviinfd duhovnicilornogtri,gi preoJilor, gi cdlugdrilor,ci agri place lui Dumnezeu.$i acestea toate pizindu-le 9i ficdndu-le, si avem nidejde bund gi fdr de indoialdcitr{ Dumnezeu, cri aici intru aceasti vieati vom petrece vieafa buni 9i fir de intristare,iar in cea viitoare ne va invrednici 9i ne va punc in numlrul celor drepti, ca se ne bucurim in veci nesfdrgifi intru aced fericire,laudand gi binecuvdntirrdnumeleTatilui gi al Fiiului gi al Duhului sf6.nt,a ciruia este mirirea gi Jinerea in veci. amin.

X. cUvANTDE INVATATURA LA
PREOBRAJENIA!) DOMNULUI NO S T RU I I S U S H R I S T O S

Ilud-au llaus pr6 Petrd,i pr. Ioaa qi I,re Iacox frdtele lut, lt t al .uit, pr6 dAnQlt tnf''rn i*rrr. indl, tt o..ba qi s'qu achimbal fndtrt a lor, ql a et/dluclt fala lui ca aoor..l,., tctn haafiela htl Bil fllcufd al,be ca tun,ra.

vreme ce soarelecestsimtitoriu, candrisare 9i si inalli ptrmint, sd face pricind 9i miilocitor a multor bucd intinzdndu-gi razelelumineazd pimintul gi marea, risipette toate ceala gi negura, incdlzegte9i hrtrSi toate neamuriledobitoacelor, gi in scurt si zic, toate le qi le inviazl, ii pre toate impreund le bucuri 9i ; dar cu cat mai vd.rtossoarele ccl de gind al

Fiiul gi Cuvintul lui Dumnezeu (Tatdl),Domnul

Iisus Hristos, (pentru carele zice prorocul Malahia la : (va rd.sAri voui celora ce vAtemetidenumelemeu drept{lii,), careles'au suit gi au rdsirit ast{ziln munavorului, intinzind razelegi strilucirile mdriril dumlui, n'ar fi dat vieaJl mortilor ca lui Moisi ? N'ar fi pre vii, ca pre llie? N'ar fi gonit prepusulgicugetul ic din minteaApostolilor,n'ar fi inrdddcinat gi n'ar
h fala.

?l
ANTTMIVIREANU

fi crescutmai multi credinld in inima lor ? Nu le-ar fi dat sd-l cunoasci mai luminat, cum cd este Mesia cel adevdral Hristos? $i cum cd de voia lui merge sple moarte,ne'avind vini de moarte, 9i si cunoasci cum cii numai pre df,nsulsi iar celelaltetoate str Ie aibi ca niStc cuvine s6-l iubeascd, voastri s[-mi dali pohtescpre inteleptia aceea Drept gunoaie. de estcu cale intelegefi ca si pulinici ascultarecu dragoste, citre Hristos ca gi de sd cuvine se avem gi noi dragoste aoostolii. Vrdem la al doi ea cap al prea LA FATA scHImBAREA inleleptului Sirahcd invatd pre celir ffi ' A MANTUITORULUI. lui Dumnezeu, sluieasc{ va vrea sd ce ufiiule, vrea se te de vei ce se cuvine si primeasci, zicind: apropiia sluii domnului Dumnezeu,gdtegtesufletul tiu sprc lui Dumnezeu celace slujeqte dar tretrueqte ispitd.r Pentruaceea iar s[ nu sir diavolul, vicleanului gi rdsboiul ispitele sd agtepte mai mult ajusA alteple ci mai v6rtosatuncea desndd{idueascd, toriu qi mai multd putere dela Dumnezeu(numai sd stea cu 9i sit medinJi adevirati, cu nddejde bund, 9i sd Jiedreptatea, Dumva lisd ci nu'l gi cele bune), faptele bundtefle urmeze ii preste putinla lui, ci flr de zAbavd nezeu si se ispiteasce, o precum dinsul, va inceta. scdrbaqi ispita o va goni dela luminat,c[ s'au ficut la mulli in multe locuri : vedem aceasta c[ intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeusi se suie irr munte ti insugi cu miinile lui si lunghie gi s{ idrtfueascri pre unul ndscul fiiul siu, pre lsaac: oare n'au fost grea aceasticerire ce au pohtit Dumnezeudela dinsul ? Oare n'au ? Iari v{fost maie qi nesuferiti durerea de inimi aceasta zdndu-i Dumnezeucredintagi cum ci nu s'au lenevit,nici indata i-au ridicat intristarea5i au zibovit a o face aceasta, <Avraame ! Avraamel zicdndu-i: ingerului, prin miilocul scerba cdt necaz nu pune mana ta pre copil>.$i norodulceliidovesc petreceA in Eghipet, fiind robifi in mdinile lui Faraon, iar pentruca sd-i mdntueasc{Dumnezeudin scirbe, cAtdputere nebiruitdcu cele l0 rane prin miilocul lui Moisi au aritat / Agilderea$i dreptul gi mult pdtima$ullov, ca intr'o clipdde

au pierdut nu numai multimea dobitoacelor, casele,fefetile 9i toatl avufia ce-avei, ci Si trupul lui s'a um' de bube 9i de viermi, Sizlceeintr'un gunoiu; iar pentru au ribdat ispitele cu mare viteiie de inimi, fArA de z[' l-au dat Dumnezeuindoit celeace au pierdut' noastrd nu estealta, lnstr cu aceslevorbe ce ant zis, socoteala t| numai ca sA ardtim taina de astdzi a schimbdrii fefii lui cu. carea au dat mare aiutor apostolilorla nevoia ce eri si cazi: c[ vizind]lapostolii pre Hristos atita lipsi gi sirdcie, cit nici capul nu aved unde sA 9i-l e.9i inir'atita smereniegi intr'atitea hule ce'i fdcei Jisi turburi in cugetul lor, ca nilte oameni protti c eri; aceia au inceput a nu-l crede, socotind cum ci nu fi acestaMesia cel adevdrat; 9i mai vartos ce prestepu' zile erii s{ moari cu moartc necinstitd. I)rept aceea ce ar fi trebuit la aceastdnevoie a necredintii,fdre numai dela Fiiul lrri Dumnezeu, dela Hristos, carele cu le-au dat mar putere li mare aiutor, ca i"au suit un munte qi s'au schimbatinaintea lor, ardtinduJe lu' dumnezeirii lui pre cit eri cu putin|[ sd vaz[ ochii Iumin6nd gi mlrind firea cea omeneasci(cu care) lmbrecat,care lumini s'au virsat 9i pre hainelc lui, ca dea cu aceasla apostoliloro indrdzneal{ 9i un aiutor rre, gi sa-i adevereze9i s['i incredinJezecum c[ acestsarac smerit la vedere, carele eri hulit Pentru multa a lui smemicar cA preste putine zile str va da legat in mninile se si si scuipe, se sA baliocoreascd, si si huleascd, rsclt, 9i la cea de apoi si si 9i ristigneasci, ca un ficdtor 'rele; iar sl nu socoteasclc[ este numai om singur, ci gi Dumnezeu,qi om desAvdrgit, 9i adevirat; 9i pentru s'au schimbatinainiea lor. La 3 lucruri trebuii. mare aiutor apostolilor, ca sA scape pevoia gi de ispita cea mare a necredinlei:intai sA cus[ creazd cum cd Hristos este adevdratul Mesia; a pre cruce mort, le trebuii aiutor si nu-gi vtrzdndu-l

sa sA re' bat{ cu palma pesteobraz, s[ si munceasctr'

ANTIM IVIREANU

piarztr credinta, nici sa soboteasctrcum ci irceit nu estc Dumnezdu; a keia, sd le dea pricini sd.-liubeast{ cu drr. goste fierbinte. Deci, ld aceste cate trel'e sA vede astiizi cum cA au dat Hristos, cu schlmbarea fefii Jui, mare aiutoritr apostolilor, pentru ca sd.-l cunoasi cd el. este Mesia cel adevdrat; pentru acea le aduce trei marturi vrednici rjc crezut: pre Moisi, pfe llie, 9i pre Tatil lui cel ceresc. iatir, $i zice evanghelistul,si aritl lor Mbisi gi Ilie grdind crr dinsril de ielirea lui cdre vrea sd Si plineasci in lErusalirrr. din noi: .qi iatdglasdin rror: 9i Tatdl cu glas il mdrturisegte zicdnd: acestaeste Fiiul rdeu cel,iubit; lntru carelebine arrr vrut, pre acestaascultati>.$i pentru ca sd.le ajute apostolilor si nu iasi din credinJd, vdz6.ndu.l pre ciuce, zice mai inainte c{ vorbegtecu Moisi-gi cu llie pentru moartea ceir dupd cruce carea vrea sd ia, pentru ca sd.-ifacd,dupd cunr am zis, si-l iubellsce cu dragostefierbinte;9i pentru aceea au descoperit putintelslavadumnezeirii lui, cri careaau indrit firea cea omeneasc[ gi va s{ mereasca pre sfintii lui la a doua venire. <$i si ar{td lor Moisi 9i llie grdind cu d4nsul>, DE CE S,AARATAT MANTUI_ Minunatd vorb{ 9i aleas:i T9RULcU MoIsE SI CU ILIE? sofier) are astdzi Hristos crr adevarat; gi i se cuveniasri aibe sofii ca acestea, pentruc?t HristosesteMesiq, Moisi estc fdcdtor de lege, llie este proroc mare. Hristos este mdntui_ toriul lumii, Moisi este mdntuitoriulJidovilor, llie va sd fie mdntuitoriul'celor drepfi, mai inainte putin de iudecatri. .Hrislosesteddtritorde lege,Moisi esteinvdldtorde lege 9i.Ilic rivnitor de lege. Vedeli dar ce sotii aleseare gi cum cii sii aseamdnd in oarecarechip: Moisi a murit, Ilie n'a murit, qi oare ce poate fi aceasta de s'au insotit Hrjstos cu un drepl din cei morti 9i cu un drept din cei vii ? Pentru caci la iudecatacea viiloare vor sd sd judeceviii cu mortii, qi vor sri sd la impdrdlia ceriului cifi vii vor fi drepli pi .veseleascd

schimbtrriilui Hristos ihchipuegte$i este ca un au tceei meriri ai irdpefdtieiceriului,pentru aceasta din unul ,.mijlocunul din cei morti, pre Moisi, 9i pre Ilie. $i cum ce vor sl. vie la lmpdr{tia cetiului
viii 9i morfii, ne-o adevereazi fericitul Pavel,la 15 cAtre Corinteni, zicdnd: toti nLt vor adormi, iar toJi schimbd, adica nu vom muri ioti, iar toti ne voi'n de trupul acest stricdcios 9i ne vom fac nestri' arata lor Moisi 9i llie,.

ca.si scoata pentru ce? Pentru4 lucruri:una,pentru

aced socoteal[ mincinoasi ce avei asupra lui i ci unii ii zicei cd este llie, 4lJii ii zicei ci este sau unul din proroci; a doua,peritruca di cunoasci lm cd Hristos nu este impotriva legii lui Moisi' 9i aceastasta cu dragostede vorbegtesingur' fdcdtoriul .Moisi, 9i cu rdvnitorullegii, cu llie; a treia, pentru arat cum cA este domrl 9i stdpanitor al vialii 9i , 9i stipinegte pre cei vii 9i pre cei morti' ti cand ii Poeticulla un tropar de asvin, precum adeveraze eeriul <ca celuiace st{pf,neqti a.opta pesni, zicdnd: au stdtut pimdntul gi domnegticele de desupi, ta, Hristoasede pre pimdnt apostolii' iar ca dela estivearulllie 9i Moisi din cei morti,'; a Patra6A vazii 2 proroci,pre Moisi, in ce chip au cinstit pre acegti aved mare ravnil pre llie, c[ci mare bldndefe,9i d, pentru ca sl sd asemene ti ei lor, si fie blinzi acolo unde vor vedei ca este in ncvoie credinia ea lui Dumnezeu.$i pentru aceste4 pricini ce au adus la miilocpre Moisi gi pre llie; iar mai virtos ci i-au adus pentru ca si mlrturiseasc{ apostolilor mdrt{rrie este Mesia,m{caf cd n'ar fi trebuit acea8td la mijloc, fiind m[rturia 'fatilui din ceriu mai dec6t a prorocilor: {9i iati glas diri nor zicand: este Fiiul meu cel iubit, intru carele bine am vrut, gi adev{O I ce m6rturie credincidase ascultatiD.

gl aL!

."rjt drepfi.gi de vreme ce tainaaceasta clc

i
!

r) tovdrette.

74

ANTIM IVIREANU

PREDICI

lo

rata este aceasla! o ! ce bun[tate gi fericire au cAgtigataccl ce au ascultatpre cel mtrrturisitli au urmat lui, dupd po. runca Pdrintelui celui ceresc ! Cd adevarat, de s'au gi pedepsll intr'aceast4 lume pufin, dupi cum zice prea inleleptul Sob. mon, iari cu mari bundtAli 9i fericiri s'au ddruit: ocilcl Dumnezeui-au ispitit prc dAntii 9i i.au aflat lui - 9i vred. nici, ca aurul in ulced, i-au lamurit pre ei 9i ca o iertfi d0 ardere intreagei-au priimit pre ei'. Pulin au ostenitadevfiral, iar mare platd au luat; in scurtd. vreme au fost in scirlx,, iar in vremenesfdrgitd sl vor bucurd; cd nu-s vrednicepa. timile vremii de acum ciilre mirrirea cea viitoare, dup6 crrrrt zice fericitul Pavel. CEiNsEmNEAzA ,,AscUL_

gi le ptzepte pre ele,acelaestecela ce mi iubeste'. darl, de vom zice ci iubim pe Hristos, si vedem zice: <scirbe veli avei in lume>; noi nu pohtim nici o scarbe; iar degi avem vreo scirbl, o avem clci nu ni si implinegtepohta, iar nu pentru dra' lui. zice: <pacea mea o dau veu{r ; iar noi nu dei sA avem pace intru noi, ci ne turbuf{m purura ca valurile mirii, cind le sufl{ v6ntul. tiegtece, zice: (nu judecardfi,ca si nu vi iudecali' ; iar fi nu este nici zi, nici ceas, si nu iudec{m de numai pr cei ce-i $tim, ci gi pre cei ce nu-i gtim' zice: (precum pohti[i voi se va fac[ vou, oamenii, toJi' sd ne voi lor'; noi pohtim si ne cinsteasce sl fericeasce, sa ne laude, gi si ne daruri, plocoane

linem.

rA;i;;;Iilm6ilIA

aceslaesleFiiul meu cel iuhir,

: "$i iatd glas din nor zicArrrl

i n tru c a re l e bi rre am vrut. l )ro

acesta ascultati,. Oare acest cuvant, ce zice l'atil : (pre acestaascultali., numai apostolilor sd fie zis si.l asculte au gi noui? Mio mi si pare s[-l fie zis gi noui si-l ascult[m, de vremc cc ne finem cregtinigi ucenicilui Hristos. Acuma dar trebuic si injelegemlntdi lucrarea acestui cuvint: *ascultatir, ce va sll zic{, apoi celelalte le vom infelegc prei lesne.Aceasta: as. cultali, aici nu si inlelegesingur cuvdntulcel gol ce iesedirr gura omului siJ ascultdmcu urechile,cltci acela nu si nu. megle ascullare, ci auzire,cl se inJelegesfdrgitul faptului, adicd ca cum am zice unei slugi: du-te de fd iati ce, 9i cl auzind cuvintul, sd.supune ascultd.rii gi merge de face. Agd gi Dumnezeu Tat{l ne zicenoui: (pre acesta ascultali,, adicll ce ne va porunci Hristossi facem,si ne supunem ascull;lrll qi si sivdrgim lucrul dupd pohta lui pentru trinele noslru, Str vedem dar acum rle Jinemporurrcl lui Dumnezeugi de ascultim pre Hrisloa PE MANTUITORUL ? la cele ce ne invatd.Eu socotesc s:i fint departe de aced ascultare,cd.t e cerul de pd.mant, perrlru c{ci Hristos zice la loan in 14 capete: (cela ce are ponlt,
ASCULTA/II N O I

se de bihe,str ne face toti dupi pohtanoastrd,

rstea nimeni inpotrivd, nki sd ne zic! nimica, de am riu; iari noi pohtim s[ osindim pre toJi, si nu nimica, si nu facem nimirui hici un bine, nici foloseascinimeneade noi; pre toli ii hulim' pr toti

de r{u, pre toJi ii pirlm, pre tofi ii lulm in ris 9i

; tuturora le zicem ci sunt nebuni 9i fir[ nici ; numai pre noi ingine, voiu cutezi a zice, ne mai intelepli gi decit Dumnezeu 9i nu ne aducem cd inielepciunealumii aceltia este nebunie inaintea zice: <porunci noul vi dau voui, ca sl iubili altub; iar noi n urim gi ne c{utim poncig unul ca cind ne-ar fi ucis plrinlii, sau ne-am fi fdcut alt zice: (ctr cine s[ va ruqine de mine gi de cuvintele lntr'aceasle rudd !) prei curvari 9i plcdtoasd' 9i Fiiul s[ va ruqinAde el, cf,ndva veni inlru slavaTatdlui

AIIIIM

IVIREANU

.PRADICt

sd arate dragostec{tra altul, este rnirrcinos gi viclean,cA o face uu .d". ureo f.i.e, ;"-;; ;;;;, pentru vrcun catlig rau. Flristos zic: .aa1i 1""9]ll: i", Lnesarutui Chesarului, "i,, gi ale lui Dumnezeu, lui DumnezeLr ; iar noi nici mai marilor noltri, atata celor bisericegti, c6t yl

(strpanili) 9i domniti predinsut r" llll .ptrmdntul rar T.ltpl.li oe$r este cineva

nu voim sdJ ascultdm Ia celd ce ne invafi sd facm penlr[ birile $i lolosul nostru cel sufletesc, ci ne par i""di;i";t]; i; grele gi iele, gi pentr[ acerianu.l cinstim,' ca vrdimag de moarte; iar pre oameniicei ce nu s{ tem ";i;;;;; de Dunr. nezeu, sd rugineaze de fefele omenegti, ii ascultdmla ctl: ne -nici in:ate sd Ie fdcem spre pierzareasufletelor noarlr"-ql :e spre.necinstea noastrd,9i spre a rie clevetitoli gi a ne t,t".. p:",t" ce facem; $i prii;im invdfdturitt ,,:li .nedreptalile lor cu dragostgi le facem cu mare pohti, gi ne bucurrrrn de ele, ca de o mare avufie, Si-i lduddm cdird toti .o ,,r,, niEle prieteni gi fdcetoride bine, ',,. 9i.i .inSti., p"ntr,r''.,mi ripun sufletele cu invdldturilelor, mai virtos i""at fr" fi,,,,,. nezerl,carele pohtc9te prc toti oamenii sl sd mantuear.,t. nnstos zice: *dupii aceasta vor aunoa$te tof cA-mi suntfli uceniai,de veli avea dragoste intie voi, ; iar .u plr*"i"i, ne.zavistuim,ne pohtim idul,unul altuia ".i miiloci; i;i;;; 9i ne.,pdgublm unul pre altul, nu numai 'd; ;;";;, ;; :flPul^.." mal vartosde cinste; $i facem cu aceasta pdcat impotriril drihuluLsfant. Dar Dumnezeu.de_ar fi facui turn"u'n rn,,i penrru un om, ce ar fi trebuit sd mai facd si ore Eva. ,i apoi.sd.i blagosloveascd Sd le Zicd: ."."9t"1i'qi'ud $i inJui.

supir{ride toate pdrJile. t)ar celea cepohti. noi, t" fut.,i faceloate deplin,fdr de nici o zdticneald "rrDumnezcu ? pre

sau.cu lngerii cei sfidli (cri sfinfii sdi ingeri), ; iar noi oe dansul ne ru$inem, nici cuvintelelui le linem iri s( ca o nimica,nici cele ce ne invat[ spre foloSul 9i m6ntuirci sdfletelorndastrele pdzim; ci afidm pricini lf rf"", putem sA lb facemacestea ce ne iniale Hristos, cd nu "a,,U ne indcmdnd,cdci avem casegrele Vremea nu ne slujaqte, ,i suntem supugi supt iugul pdgdnului,9i au"m n"uoi muii"

, nu le dim cdzuta cinste,nici lui Durnnezeu; ci cu vicleniegi cu reutate; supunem lor cu dreptate, de a-i iubi Si a ne circeri lor, noi ii griim de riu Dare se vedem ce zice Dumnezeupenttu 1fr cartea leSirii,L) la 22 de capete? .Pre dumnezeiitdi grdegti de rdu ti pre, boiarul norodului tiu sd nul de riq>. Tdlcuitorii.Sfintei Scripturi inleleg sl fie : arhiereli,plstorii gi dascdliibisericii.Boiarul no: ' lnteleg a fi: implralii, domnii 9i iudectrtorii. a dar asupra a cdrorapornim limba npastrdcea blesfl-i graim de rdu, al cdrora cinste ridic[m, al cerora ? Pe semne al arhiereilor,al domnilor 9i al stdDumnezeuse nu-i noqtri, pentru cari ne poruncegte punem gura nici o socoteald fdre.de iar noi de rdu; ceriu, cu atAta semeJiegi. dupd cum zice David, la neaducindu-neaminte nici de cum de osindd. Si cdci este cugetul nostru viclean,qi inaintea lui Dum' pentru aceea petrecemo viealA $ inainteaoamenilor, qi turburatd,o vieal{ plind de fricd 9i de uriciune, lucrunevoieqi de necazuri. $i iati dar[ ci ne vddesc pre Hristos,nici il iubim; ci de cd nici ascult{m noastre, am faceporuncilelui, ci umblim de capetele gi place, neaducindu'ne ce ne pare ce ni sd fiegtecarele nici de moarte, nici de judecati.$i de nu ne vom lncu adeverat vom si gregim rtru gi vom s[ mergem iubitii mei' trebuie (la riu, iar nu la bine).Drept aceea, mintea noastri munteleTavorului, ca str vie lumina sd o vedem cu ochii cei de gdnd ai sufletului, ardtim 9i noi cu osardie in dragostea lui Hristos ca s[ ne aseminem lui Moisi 9i lui llie, rivnitori gi in poruncilelui; pentru ca sA ne putem sui 9i a su{ cu Hristos in mintea cea obldduitoare gi luminorul cel aceea g6ndul slava cu s{ vedem ; fiiul meu acesta este p[rintesc: s{ auzim glasul cel
BIblie,

ANTIM IVIREANU

cel iubit i proci,l) ii h cea dupi urmi si ne invrednicim impdr{tim impreuni cu el.

Agrir, st{pAne Hristoase, te rugim noi ticilogii gi nevred robii tdi, cari ne-ai rescumpiratcu prea scump snngele din miinile vr{imagului celulvlclean,si te milostivegti pe mulfimeaindur{rilor lale, si lumineziochii sufletelor cei lntunecafi, cu luminacuaogtinlii tale 9i straprinziin i nicesticu darul tiu s{ te ascultdm 9i sd facemcu pohtd ne porunceEti, si te iubim din tot sufletul, aici intr' 9i
vieati ticdloasi 9i plinit de scerbe, iar ln cea viitoare si lnvrednicegti m[ririi 9i luminii slavei dumnezeirii tale, noastre cele lmpietrite vdpaia dragostii tale, 9i si ne

xl.
IE SRINTII DE INVATATURA CUVANT

deapururea sA te merim, impreun{ cu cel IAre de

p{rintele t[u,9i cu prea sldnlul 9i bunul, gi de vieafi

lmnAnnl cu APosroLlt gr tNrocMAl

CONSTANTIN SI ELENA

pitorul tiu duh, In veci nesfirgiJi, amin.

Cu slattd gt ca ci,Blc I'!ti inclon ndl Pte dArw/J

i"t .e-f f""a 9i cdzutalaud{; iar eu' cunoscindu'mi ine foarte sdracde fapte bune 9i slab de invlpturi' laudi cuvioas[' isl au" uft dar mai vridnic, nici alti L--r,""uo incununatuluimareluiimpirat 9i intocmaicu
cugetul meu Constandin, f{ri numai cap plecat 9i dragostii aceea intru cinstea lui am a zice inaintea cucerie' multe cu puline cuvinte, nu cu obriznicie, ci smerite 9i pros' be iito.ic"gti gi alc[tuite, ci cu cuvinte vi pohJtpe cum sA cuvine, ci dup{ putintn Ci "" ascultalicu dragoste, IUL ooNsTANTtN

dea- daruri ce sA cunosc pre sine avuti, eceea pot s{ sineinvdlali' :e unui implrat; 9i cei ce s[ cunosc Pre

ffi.u:g
PAVEL'
I.) ti celelalte.

fericitulPavcl,caredar si fie dar s'au imbogtrtit

iscodesc sl afle til-cucerie (a ptuatori'l.,St*t-"1 cuitorii " -S^"]?:1 dintls la Faptele Apostolilor, oare atitea daruri mari, cu care din Cu

ANTIM IVIREANU

PRBDICI

8t

cel mai mare !i mai ales,cu carelein cate 4 pdrli ale lullrll s'au aretat minunat 9i vestit? $i zic unii: cunt cd sifie irr. vd[dturacea cereasce cu care au avut r) toate limbile !), arr desr{ddcinatdin toate lucrurilepdg6ndtatea au intins dr,lrr Si Rdsdrit pind la Apus numele lui Hristos gi credinfa; alfii zi| cum sd fie descoperirile ce au luat, ci, fiind inc[ in irurr. s'au rdpit pirri la al treilea cer, au vdzut frumuselile c.,1,. ceregti, au auzit cuvintenespuse, carele nu esteslobodomulrri a le grdi ; altii iar zic: cum cd s6 fie fost minunilecelefdr.tlc asemdnare ca fecei, cu careleau luminat credinta,de vrelrc ce nu numai cu glasul vindecd qi cu cuvantul f{ced.semnr,, ci gi cu umbra 9i cu hainile fricei minuni ; iar apoi cu rr,1i sa unescla vorbd,qi zic: cum ca nici un dar mai mult rrrr l-au mdrit pre Pavel ca chemarealui, $i adevdratau stiitut prea minunat, de vreme ce, pentru intoarcerea s) lui pavel. nici invdJdtura apostolilorau lucrat, nici putereaminunelor, ci lucrul acestal-au sdvirgit insugi cuv6.ntul Iui Dumnezerr 9i au fdcut fiiul lui Dumnezeunumai pentru pavel aceea cc au f[cut pentru tot neamulomenesc;Si de s'au pogorit acokr din sdnul Tatdlui pentru loJi oamenii,aici iard insugi pentrtr Pavel au ldsat cerul 9i s'au pogorit trupegtecu toati dunr_ nezeeasca lui slav[, pentru ca sil intoarci. de vreme ce aced chemareface pre pavel atata de nri_ $i nunat, cat nici apostol,nici mucenic nu este intocma mdririlor lui; dar pentru vredniciilede Dumnezeu incununatului meu Constandince voiu putei.zice,careleasemenea ca pavcl au luat intoarcerea.)lui, asemenea chemarea; din ceriu fu 9i chemat Pavel, din ceriu s'a chematgi Constandin,dupd crrnr il cintd beserica: .chemarea nu dela oameniludnd6),. pavcl cu glas de lumind, precum spune Luca la Faptele Agosto_ lilor: uvizui, zice, pre caleincuniurd.ndu-md lumind,, si Con_ standincu slove alcdtuite de stelegi cu glas purtdtoide lur) a stepanit. 2) popoarele. 8), !) Ia cregtlnlsm. .) in ortginal, fl in grecelte.

pfscum mdrturiselteisioria: (?ntru aceasta biruegte,. Pdvel Intr'amiazdzi,aici Constandin lntr'amiazizi ; acolo prin crucea ' da lisus ce s'au r4stignit; aici Conslandin, limba gi vreme ce acolo mdrturiselte cel cu de $l de aur loan, cum cd nu este limbe iscusitdspre a mlririle lui Pavel; dar eu cd n'am nici limba aceluia h de aur, nici bogdfia graiului'lui, ce voiu puted sd spre lauda lui Constandin, carele la chemareau luat lui Pavtl ? . neputinla negtiinlii mele, imi aceeacunoscandu-mi il) qi fdr de voie a lisi intr'o parte toate celelalte mari 9i lucruri rninlrnate ce au fdcut in toate pirlile . acest minunat 9i sfAnt impirat gi voiu zice puline numai pentru un lucru; ci ascultati se auziti.
?tircr r f,,,rrNrrrr

t,*ii"'i.;"" a"i"."u ,r,rrrl,

numai slintabesericd a"-t numeqte

Oare pentru ce Sfintului

Con-

pre dinsui cu aceste3numiri:de ? incununat, mare impdrat9i intocmai cu apostolii intdi: cum c[ este de Dumnezeuincununat, in ce Una, pentruc[ pre cilallilmpdrati ii aleg oameniide'i gi-i incununeaze cu cunun{ de aur 5i cu pietre pe; iar pre marele Constandin,pentru bun{tatali cul-au ales din limbi'?),ca , inimii sale, insugiDumnezeu Pavel din Jidovi, 9i l-au chemat cu glas cerescla vredlmpirdtiei gi l-au incanunatcu cunulla darului celui de ,cu arma buneivoiri,dupd cum zice David; 9i alta, ci i. noapte i s'au aratat ln vis Domnul Hristos, zicdndu-i: semn, ce li-am arAtat astdzipre ceriu, este arma aceea am mdntuit din mdinile diavolului tot neamul om'acela sdl aibi 9i tri, ca un steag ridicat si meargd ta la toale rdsboaieli,pi cu darul aceluiavei birui

INcUNUNAT'?

9E

ce ti-am incredinlatseJ pagti norodului iofi vrejrnagii

trebuie. oamenl,
Ivrlosru. - Prcdici,

ANTIM IYTRPANU

8ti

A doua, de vremc fi vei fi prrqrea bir4itoriu 9i izbdndiloriu. carele si pogoard dc cc impirili4 este un dar deqnv$pgit sus dela pdrintelelqminilor asupra cglor alegi 9i imbundtitali, pcniru vre{nicia lui ii defe Dumnezeude sd fiei impirat, intii al cregfinilorca si indreptezepre cei rdzvrdlili, sd pizeascaturma lui Hristos de lupii cei pinditori, 9i cu lui Dumnezeu, pragtiaduhqlui sfant si-i goneasci9i beserica sub iirani ridice ce eri cdlcati gi geme?i, sd o de 9i si o vesede mitra cununa cea impirdteascd are despdrteali leascd ; cici gi impdratul carele s{ nevogfteperltru bicea arhigreascd, nele gi folosul norodului, 4tata la cele lrupefti si lrecdtoarc, gi duhovnicegti, cdf 9i la cele sufletegti mAcar cii nu are aceii vrednicie(arhiereascA\ iali plat4 ii este dela Dumnezeu,iulocmai cu episcopii, pu carii ar fi rnai y{,vnitor, 9i sA face 9i el diadoh apostolilor, carii sunt impdrafi 9i preoti ai besericiei, de vreme ce dimpreundlucreazfcu Dumnezeupentru mintuirea lumii. Drept aceeapre dreptatezige marcle Corrstandin sfintilorpdrinli dela soborul cel diltdiu : <vqi in bescricd, iar eu afar[ de besericd sunt pus de Durnnezeu episcop,. Pentru aceea dar s[ nu socoteasc{impiralii gi stdpinitorii pdmintului cum ci i-au pus Dumnezeu se $Azepre scaun frumos, numai spre vederea inainteaochilor omenegti, impodobilicu vcEmintescumpe, cu cununa in cap gi crl schiptrul cel de aur in mani, ce numai singuri dreptatea este de-i face cinsliJila norod. Pentru acee4ziced qi inleleptul lsiod cum ci imp[ralii penlru doui lucruri s'au rAnduit de oameni sd fie slApanltori I unul, pentru ca si lc faci. dreptate; 9i alta, ca si ridice strAmb6tdlile dela milloc; pentru aceeaprorocul David, ca din gura rrorodului,zicer'r: <Dumnezeule, iudecatadi.o impdratului Si dreplateafiiuhri drcptatea, lmpiralului>; cdci cind lntr'o polllie t) striluceqte sunt cei suputi purureanorocif; cA zicei un lilozot: .anrrl cel bun nu-l face alfrtamullumirearodurilor,cit il facedreptatea stdpinitoriului> ; 9i altul iar fu lntrebat: care cuvanl
l) cetate, $tat.

'trai bun, pentru ca si trdeascd omul mai bine gi mril. ? Au rispugs: <acelanumai carele pdzegtedreptatea

la toti.r Al doileanume din titulugeste pentruce se numettesfintul CdnIMPARATT? standinmare impdrat ? $i zicem:
ANTIN E

cdci este de Dumnezeu incununat, urmeazddrept aceea 9i mare; gi cum sd nu fie mare unul ca acela, pre Dumnezeul-au incununat? Iar nu zic orin aceastac{ ,mare, ci numai precum scrie Evsevie cd lu,mea,l-au

pre sfdntulConstandin mareimperatnu atatapentrq

tele maii ce au ldcut la rdsboaie,c6.tpentru marile de bine ce au fdcut supugilorlui, 9i incdgi adaoge de curn cd nici cu un miiloc nu se bucurd, cdnd vedei I trist inaintealui ; hrana qi imbr{cdmintele. nu le strraciidela allii, fnrn numai dela el ; nenumlrati era sdracilorcarii alergd la el sd le aiute, 9i nici unql intorceadeqert de dorita mingiiere; iar nici pentru ii vom zlce ce este mare, cA me uit la prorocia ce Dpvid pentru Hrislos la psahn 70, zicii.nd:<9i sd vor lui toli impnralii pdmdntului,toate limbile r) vor sluil ci aceastdprorocienumai pre vremea mai Si socolesc Qonstantins'au implinit, in ce chip? Lui i s'au supus lr.npdrafii pdmdntului,9i pentru cd.cierd el capul tulugor el lui Christos,prin miilocullui , 9i inchinAndu-sd eleu inchinat,9i cu pilda lui au luat frumuselea credintii. aceastas'au numit mare, pentru cdcituturor celor pari ai pi.mdntului el eri singur liitor. $i voiu zice cd .mare,gi pentru caci au stetutpenlru beserica lui Dumgi s'au ar{tat impdrat credincios. Pertru plata cregtisale, au supus Dumnezeu supt picioarele lui toate atata cat gi dela lndia au venit soli cu daruri mari, s'au inchinat lui, pentru ca sd-l cunoascdpre el cd este de vreme ce vesteaarmelor lui gi multa lui cregti-

84

86
ANTIM IVIRIANU

netateil mitrturisidpreste tot plmintul domn Ei stdpau r toatei. lumi. DE CECONSTANTIN E NUMIT Al ireilea nume de iitulul este pentru ce sA nume$i6 ? .tNTOCttAt CUAPOSTOLI|"

Sfdntul Constandinintocnral cu apostolii? C{ el s[ incuniure cetdti. orage gi sate,ca apor. rrrt. tolii, n'au lncuniurat,nici au umblat si propovedueascd mele lui Hristos, 9i credinta ca dingii s[ osteneasci cu clllil. torie pre ios, si asude s[ fl{minzeasci gi si lnsetogeze ct ei. N'au f{cut sd s[ lnchiz{ ca Petru in temnili cu lantul do g6t, sl si bati cu toiage ca Pavel, sd sl spinzure de copnc ca Andreiu,$i str si pedepseasci cu de toatefeliurilede muncl gi de cazne, qi la cea de apoi s{.i taie capul ca celorlalll apostoli; nicdiri nu si vede. Dar apoi cum gi pentru ce sl fie intocmai cu apostolii? Pentru cdci acelea ce au fdcul apostolii cu osteneala lor 9i cu propoveduirea, el le-au fdcut insuEicu a sa plldi; c[ci puterealmpdrafilor qi a domnilot erte si prefacd 9i sd intoarci voinla norodului dupd cunt vor vrea ei; 9i aceasta nu o pot lace cu alt miiloc, lilr numai cand vor face lntii ei aceeace pohtesc si si facd do alfil, precumau fdcut Tumcuin impilatul Kitaiului, cd puin' du-giintdi el inana pre coarneleplugului, s'au indemnat toll supugii lui de s'au apucat de lucrul pimdntului. Agiiderea 9l marele Alexandru, cdnd ocolise ostrovul firului, pentru cilcl au luat el lntdi pre umerile sale un brat de lemne, s'au in' demna.t toati'oastea lui de au luat pletre gi lemne cu nril. nile lor, de au umplut gArla gi au fAcut trecetoaregi au mcrr de au luat. Agd 9i mareleConstandin,cu a sa pildi qi cu n sa cregtind.tate, au f{cut pre toli supugiilui cregtini,9i acctn ce n'au putut sA o ispreveasctr desdvf,rgit toti apostolii cu propoveduirea, fiegtecarele unde i s'au fost dat soarta, d singur au isprivit, cu porunci ce au dat in toald lumea, gl au intins pimfrntul gi lumea. Drept aceea cu dreptate esto s{ si numeasctrlntocmai cu apostolii, clci au plinit gi slujba qi numirea apostolilor,

preMilriaTa r)' ca se te P{zeasci induritorul Dumnezeu, in mulli cu slavd 9i cu cinste,intreg 9i s{netos,

multi fericire,amin.

darl, de vteme ce pentru smerenia,pentru marile de bine qi pentru crc$tinltatea lui cea desivirqit' au icest tituluf, de str nume;te de Dumnezeu incu' cine si va lndoi mare imperat gi intocmai cd apostolii, Dumnezeu? citre indrizneal{ mare are nu cum cA Si gi nevrednic' c[ sunt eu' mecar aceea darl mA rog ti mult milostipre cu c{lduroasele lui rugiciuni

irr fa'la ciruir s'e rerlit prci[cir. BrAncrjvcanu,

p{EDlcr

6;

si sd asiilltaltcu dragostd L sl aiutdriu; ci v[ y'otittsc ldlos vreurl lui ieli nu tle cA i t"f" tn zic, $i aoctrtdsc

gtiu blnecd riu veJlavcri' he n"tu, larn pegubd a bsetici si dtlfinbzeeasca ..ta Z ,tfn" ce ti,re sfAritn

ql intre tfiit,rt t ot.t, qi fdie dlnsul nti to'ite ninrenea

este cea dintii la rdnduialil El mai rnare decit

XII. CUVANT DE INVATATURA LA DUMINICA FLORIILOR

Pohia cea mare gi dragostea cea curata, sau mai vertol ce am cdtre injeleptiavoistrd, sd zic datoriacea pdrinteascd, a ve cerceta, dupl md indeamndpururea ca sd nu lenevesc putinfd, cu invdtdturilecele sufletegti; cd dupi aceasta mll voiu cunoagtecu adevdratce vd sunt pdrinte sufletesc 1l pistoriu, cind voiu pohti cinstea,folosul gi spdsenia suflc. iardgi dupi aceastave veli arlki, telor voastre; 9i d-voagtrd cum sunteli adevdrati fii sufletegtigi turme aleasi gi sf6ntil, celece vd.invit, ti dupa pulil|lfi cAnd veti priimi cu dragoste iiegte careledintru voi le va tinea gi le va face. Drept aceea, iubiJii mei ascultetori,caf v'ati adunat l( gi sufleteascladunare,m{car cd este aslilzl aceaste cuvioasA Duminica ce se nume$tede obgte a Floriilor, iar n'am a zico pentru dinsa nimic: una pentrucefiind praznicul domnesc, 9i trebuind la ddnsa multi materie gi multd vorbd ca sil descoperimcevagic6.t de pulin intru cinstea gi lauda cl, gi alta pentrucecigtiu,ce intr'aceaslil negtiinta ne contenegte; dintru voi si sd. grijeasci slptdmAnd sileqte fieqtecarele sd se cuminece,unii la .lol pntru ca si sd invredniceasce in ziua de Pagte.Drtpl altii Sdmbntd sau Duminecd, mari, Si aceba, I pentru acel lucru avem datorie mai vArtosgi trebuic sd ziceq cela cg ne va lumina Domnul Flristos,dela carclc

""ttrn.r) calebotez ltti" ihtru lmi*tltialirlD{rmnezeur; ftiii-.e 'i." dupa d;inv;riitti ftiuiui Dumnezcu J i.**. sfant,
socoiesc n .u sla"ttf botci tfi cinstb$l in lucrari; 9l P.t:Otl ? vOfugteqi de adtasta,pentfuce .:1"t .1:t,l: ' Ie s1ri6e pncattri 5i.ld ind; .fantul bot", orhirlul, ;, "; ticalos, ;,E aint",i"itsdface 9'" '1u111T,1!:::.,0'1"..1. liri Dum.e Ju"" n"tr.nni" 9i de nimica, 9i din fiiut : loan in 13 capetc cl a$dzice .e fu." fiiu diavoluiui, diavolul dinceput ci este, f"." puiir"f deladiavo{ui ""cu s[llrtul botcz este ,*".' Si cum ci tuina pociilrlei
adeveri cu multe dooui--in .in.t" 9i lucrare' o putcm adaogede Du-n"t"u caire Noe: 'nu voiu mai pehtruci "ia" oamenilor' faPlelc pdmantul pentru a nlestema deo Du lur; duselulomului spre cele rele dintinerclele cl este taina 'ltre cu lndffznesc $i zic curfi -Potalnler

Dbfhntl zice. .e he.i irrpliot*."riui,ri, T1:1lj l:1" i: nu dinapa eiiin duh'

il:::;:;;'.i;" *iiu

Ji"*

tap al Fa."..r" uot, ,i." 1, i' La ai optulea

;;il;";;
i"i'-"t-

.*" tiul*t i"i."

' depT regea ier-de picatui eitoate :11?. lliilll.il,i; 'i;".lc""" tot trupul viu; contenit
ce au fdcutJe s'au
.i "f ""i"fif ;;';t ;;;

"i"tt" u:::ill.,T'11',"1'^,il; tlupdcum1icaceia, ,n'potopur potopului aPa precum

ri:i:: dupi tottrupulviu-' ; omori. ;"I "t Pentru rlbdare'. mulia a lui indelurrg{ "a'

^au.sqlilat

spiiat ei augtersttpf"it-:d^11,* 6otezau si';rarn'r omenesc'lar apoi gtiind

"t"iit, pre tit,.t va conteni de a zavistui9i a vicleni
dela neamul va pirisi diavolul pentiu.rdutatealui

AN1IM IVIREAIIU

80
sunt temeiul ei;9i atunci de ptrcate;cdci acestea (veniti se ne intrebem', adicd ul acela ce zice: .si ne sA mergem lnaintealiti 9i aved indrazneald gura ii se ne sPunemialba ce-avem de vrdimagul ce lle tace; 9i el sa fdgn' i rpun"rn stricr4ciunea picatele noastre, il toguiitu cele mai mari ce ar avee albi 9i le va llrnt ale sengehi, adici uciderile' el le va .et insuti pre sine, cd zApadaeste li oaia este omeca zdpadain [J; precum hainele lui le-au ardtat albe in I capete' la Marco zice Tavorului, dupd cum mai mult6 ierti' sau ce altd mai mare bund.tate pohtifi ? Sd faci pre cei ispoveduiJialbi 9i !t aceasta trupul lui, .carele tdr de lege n'au ficut, nici viclequg ,aflatin gura luir' Iatd dar{ cd taina pociinlii cu sfantul luo{ cum am zis, este intocmai in cinste 9i ln lucrare, ai facepre om feecelaspalapdcatulcel strdmoqesc lnt desivdrqit 9i fiiu lui Dumnezeudupi dar' aqd 9i pociint[ face pre om, din mort viu' din pierdut aflat' tit cinstit gi sfant, 9i din fiiul neascultfrii 9i al pierCind au poruncitDumnezeului Noe lui Dumnezeu. corabia, soun. istoricii cum si o fie fdcut intr'o sut[ dreptul Noe cum cA va sd facd Dum, le propoveduiiL tot pdmtntul, 9i tot. hupul viu inece potop 9i va se omoare; iar oamenii nicidecrrmnuJ credeir,ci'l lui ' gi in batiocuri, zicindu-i: ci nu gtie nici ce gfdeite' iace. Agilderea gi cdnd au inceput a ploua, ai fi putut ' numai intr'o zi si fac[ potopul, dar n'au vrut, plouat 40 dezile gi z0de nopli, arltand Si cu aceasta r a lui indelungtr r{bdare, dind vreme oameriilor si si iar apoi v[' ;i nici cu aceasla nu gi'au venit in fire. nenii c[ sd inmultegteaPa' 9i d ce inerged' sd umflA au lnceput a s[ sui pre case' pre movile,pre munli copici, dari nu erd cu putintA se str foloseascAnimics' Dumnezeu pre din afari 9i luasecheile; o inchisese cdci nu mai erA nici o nideide de mintuire, s'au tot trupul, dela om Pin{ la dobitoc'

calosulom gi a-l indemndcu o mie de miiloace,ca s6.strico haina sfdntului botez gi sd o smoleascdcu smoala picn. tului ; pentru aceeac& un pirinte al milelor 9i al lndurdrilor, au dat omului aceasld mare vindecarea poc{inJei, ca prlrt miilocul ei se vie iard la cinsteacea dintai gi din fiiul ncar, cultdrii gi al pierzdrii si si faci iardgi fiiul lui Dumnezerr, 9i din mort sd.sd facd.viu;9i din pierdut, aflat; cd. a9d zico la Luca in 15 capete: <fiiul meu acestaerd mort gi au il. viat, 9i pierdut erd 9i s'au atlal'r. Zice Dumnezeula lsaialn capul cel dintdiu: <spdlali-vd gi vi curdtifi, scoateli viclcfu. gurile din sufletelevoastre lnaintea ochilor mei gi venili ltil ne intrebdm, zice Domnul, gi dc vor fi plcatele voastrecrl mohordciunea, ca zdpad,a le voiu albi; iar de vor fi ca ru. 9ala, ca ldna le voiu face albe., Luali sama'rogu'vd' cu minte intreaglt APA PocAtNTEI. . cuvinle ce zice Dunr. $i inlelegeti aceste nezeu prin Isaia,cd aceeace zice: (spalali-vi li vi curdtili' nu ci zicedoara si ne spdlim cu apa aceastil proastece bcnl gi ne slujim cu dansa, care nu are alt, fdrd numaj a sp:llrl pieiletrupului; ci zicesi ne spdldmgi si ne cur[tim picatclc cu apa sfinteipocdinlegi cu lacrdmi. $i iardgi zic: (scoatcli -viclegugurile din sufletele voastreinainteaochilor meir ; adicrt zices[ ne ispoveduim nu cu buzele,cicu inima Si cu gand c[ Elaac,ca s{ nu mai pdcdtuim,cd Dumnezeufiind tot ochiu,lc vedetoateSi lecunoalte gi nu si uite la mtrrturisirea buzelor, carele sunt scule spre sluiba trupului, ci se'uitd la addncul inimii ; cd el este cela ce ispitegteinimile qi, rdrunchii, dup?l cum zice David la al TJea psalm: cd.de nu ne vom cdi dclu inimd, zice, 9i de nu ne vom intparce cdtri dinsul, *sabin sa o va luci, 9i arcul lui l-au incordat 5i l-au gitit pre el, 9l intr'lnsul au gdtiJ vasele morJii, 9i, sdgefile sale celor arzetorl le-au-lucrat>; cA poc{inla atuncpa,este poceinte,cend mergc negline de bundvoia lui. fdr de nici un fel de prlqin{ sd sI ispovedueasci la duhovnicullui cu umilinfd,cu infrd.ngere tlc iniml, cu lacrimi fierbinJi gi cu gind desivdrgit,ca sd si1

si
ANTIM IVIREANU

Agi 9l nouf creglinilor, nrr tl SPOVEDANIAIN VREMEA suli de ani, ci 1710 de ani tri'n{ LUT BRANCOVEANU. propoveduit frin tlllflotul lui cehil adeyErill, Iisus Hristos, carele ne'ziu rtidntuit cu ctt' ctl rabia trupului s4u de potopul pdcatuluicelui strdntogesc potdPul cel amar, cel cumplit potopul faci cd vd sA 9i de scirbi gi de intristare, potopul cel groazrdcAi al judecitii. $i de nu ne vom veni in fire, ca si ne rdsirli de rlutdtile noastre 9i si ne cflni, ne vom iriecd in vesterri in noianulfocului clui nesiihs;9i aceastd nesfdrgigi Evanghelicl prin propoveduirea gura prin besericii, $ di pdrurea prin invifftura dasci.lllor;dar{ nicidcdninu ne venlm in lltl t) s* ne ciidi ti st ne parrsim de rdutifi, ci de ce vedem mltl vertos cd slt imullc$te apa polopului pierztrrii noastre, in l0! de aceea:) lla de a alergdin corabiapoceintiisa ne mfintuirnt fl nimica: ;l nu va doard gi c?t socotim firea cu lil$cerh pafil poimane, ba ba miine, ba astizi, indelurtEemvremea, sufletegte. $l ne vine ceasul9i pierim cu totu], ti trdpegte5i cum cA este a$a, dupe cuvlnlelec0 putenl cunoasteaceasta, voiu si zic: Dc cand au inlrat sdpt4tnena cda dintii a sflln' tutui post, dln citi ne afldm aicl de f4i, oare ispoveduitll' ctl' s'au vrcunul, dup?lcum si cuvine?Ftrcut-aucu dragostc pre dupd sine, ? P[zitu s'au nonql de i-au dat d'uhovnicul lttt' linfd, curat gi nevinovat? Petrecut-au cre$tldelte, dupd ratt' duiala gi por.uncabisricii, cu postnri, cu fugeciuni ti cu alld i ? Mi se pd,re sl nu fie fecut nici unul aceastn faceri de bir.re dlll fecut vreunii fi poate ca vor ca sl nu ntinJ, ia,r pEdtru cei profti t), im noi cei ce ne tinem mai mari, iiai vrednitl, mai lnlelepti gi mai cunoscatori, am' mutat rtremea din sd|' tdmer'ti in sept4meni, petrecdnd cu marcari de toate felirt' rile, cu bdutu:ri indestulate gi cu toate pohtele trupului nor' tru; isr de suflet n'am purtai griie nicidccum, ca cittd atlt fi nesidrlitori'; 9i tocma acum in siptdmina aceastd de prtt urme ne ispoveduim,ca si! ne postim 3 zile, Si la Joi nrurl sa n cuminicitn ; iar ce fel de ispovedanie facem,$ie Dtrnt'
r),2J azi zicefndece... de ce,-, slrnpli,

dc fri''a c[ nri-e ru$inea o spune: utlii sd is@vsduesc ' intampllri, al$i pentru un obiceirr, a$f !e 1$1ea

taina ispovedanirir $i ui"i, neg,rgtorind9i mogtegugind ispovesi ne vom nu noi did unul nici urte cuv-inte,
ca si db buni voie ptntru evlavie $ cu g6*d desBvinqit' ptn' oamenilor' vedcrea rrdsim de picate,. ci numai in ne iat'l apoi e ce alll zis, pini ne vom curnidici; scroala si mI iertati, ca ceinele la boritura sa, 9i ca fruniayd'(virnAituoif" de irnpdficiune; dupi curh zice r) tttl: dl: h capete qostolilor Petru in doui l1j -" prip6 iarngi id aci ne ispoveduirn si ne cuminecAm;9l e bucyrel ,rcim: dr pfcatble cele obiciruite; qi ate{h ctrci le facem' ca cind am clgtigi - si ne oare bine duPi bogdtte P mare bunitate' fl ne l[ud{m inir'insele' sti' pohtblc ?nh picltbsul <s[ laudl cum- zlce'David': suvi$teazi si birid '' uii sillrr gr,cel ce face strafibitat

sunt mai r prost, spune plcatele cele cc socot9teel ce c[ surrt socote$te ce tei la cel'dcla orag spune P[catel

; alJii iari au citc dol6ure, o4ii du f.i"t "itpinilor la cel dela tar*'.ca'la la orag: unul ia lari 9i altul

co fhdch, cer'6 t st afltul t aoeamin"ino.s[ ispovedani de noi 9i.si'i fie ll"uoi", ot prost; pcniru ca sl'sitearn{

duhovnititdlndimergem si ne ispoveduirtr' nu spundm crgtirultti' nostru ft'atolui munca !i mincim camtir- 9i gi cu libomiile cu lui, fetii bom singelo gi sudoarer .nedbrnlir mbsa rnencat ciam cum spunem cl ce.avem; ul unt de Miercuria gi Vinerla Pc$tc Ai in post rici 9i' cn fnCm b{ldunrl cel cu gi am blut vin. Nu spm*tem' irlcuibail lti'inirhile ndastre, de rte roade za,vistia, licalii, ca rugina prc fidr Si cn caritrl pre lemn, ci
) la cap. al tt-lea.

dar Dnmnezeu nu st ingalit' inqela-$ pr Dumnezeu'; ihgelemnoi i gine sPrepieireanoastri cea s.ultetCa;54'

si fic' sorle felcte noasire, 9i ce vorn zice noi, dgdL ingelam precrlm nre dltlsll' fo ginauril" noastre cii,

ANTIM IVIREANT'

ziadm'cAntam fecutinimdnuinici un rd.u str,Utl. ;, nu.spunem bntdfle ce facem{ttrdealrna,, clevetirile,vbile veghiete,frllil. riile; hozaviriile, vanrdtile, gi' pArile .e facem unul altuia, cl sd,l surptrm'din cinstealui; ci zicem: am face mild, ci rrrt ne di mind, cA avem nevoi multe 9i dd.riSi avem casdgrcl, 9i copilaqicam gloatd, Si oameni mulli cari si ocrotescIn.$ ldng[ noi. Nu spuneni cA.'credem minciunileslugilor noaslrc 1),carele, mai virtos decit adevdrulcelui ce sd.ndpestuegte rln s'ar qi iniuri, nri.l credem,nici li facem dreptate, ci-l pedcp. slm cu irtita cruzime de inimd; c6.t, de am pulei; l.am stiugc de fata p{m6ntului; ci zicem ci fiind in valurile lunrii, $i ire nu putem.s{ ne cdut{m de su et; ii cind ddm qi cAte un s{rindar,'iar din iafuri, iar din nedreapti. agonibeald. Nu spunem ce pre carel vdem cd jefuegte,9i pradi., 9i cdzncgtc pre siraci il l{udim giri zicem ce este oin'intelepi,il ajungc mintea la toate gi este vrednicai face dreptdfi; iar pre carc.l vddem c[ riu sA amestecdintr'acelea,il facem blesternal, moiic Ai nevrednic,gi cum cd .nu-l ajunge mintea sd facll anrinte de cuvintul ce zicc iudecdli dreptc; neaducandu-ne Isaia la capul 64: <cd pentru necurdlenia: noastrd,dreptatcn ndastfd inaintealui Dumnbzeueste cd c6.rpamuierii ce arc pre sine (9i iuntbm necurati)*.$i pentru ca si nu mai lun. gesc cu vorba: toate rdutdtile cdte'fucem,avem vreme Sl miiloace ca actileade le s{.vrirgim dupd pohta inimii noastre; iar pentru cele'sufletegti nu putem alli vreme. 'iubifii Drept aceti-a, mei, rog pentru numele lui lisus Hristos, carele 9i-a vdrsat prea cinstit gi scump sdngele sriu, de ne-au rdscump[rdt din robia diavolului,si ne venim in fire 9i si ne ludm seama, c{ acesteace facbm ne duc prc caleaplericiurtii;gi de vreme ce nu ne-aul{sat ndravulnostnr cel rdu str.lucrdm in vid Dotnnului spiseniabufletdlor noaslr0, din ceasirl''cel dintii al 'sf6niului post, incailea sd lucrirnr acurn la ceasulal ll; gi el fiind milostiv, caun stdpenindx. rdtor, ne va da plata deplin,a cAruiaslavi este in veci,amirr,
r) .rtc nipu8til.

XIII. DE I NVAT AT U R L AA CUV A NT BRAI.iZA LAsArtjigi'St DUM|NEcA

IToRII DE

.v

ANTI

IVNtrANU

l)rc pcllclc dintru adincul apei, gi-l scoatela lrrmina cuno|. tlrrlcidc Dumnezeu. l)ccl pentruaceasta, blagoslovitilor cregtini, cAJiv'ali adunat nrldrl In aceastAcuvioasi gi sufleteasci.adunare, am da. lurlc, ca un pescarsufletesc ce m'au r6.nduitDumnezeu cir pre un nevrednic, si lntind mreaia invdJAturii gi sd puiu uI" dlla cuvAntuluiinaintea dragostei voastre;9i ajutorindr; iubilorlul de oameniDumnezeu, am nideide bund.9i fdr de irr" dolald cum c[ voiu scoatediqtru adincul turburdciunii u?tcrlulul mult vanat, cdci cunosc voinla inimii voastre cel bunl gi drqgostga ce aveli spre asCultaiee celor de folos. Cu care vlpat voiu putei facemasi cinstiti 9i desf{tatd lui l)umnezcu,c{ nu si bucuri, nici si veselegte Dumnezeucu altccvl Sl mai mult ca cind s'ar intoarcecinevi din cei oiic{logl dintru gregalele lui la pociinle, dupi cum zice Sfdnta llvanghelie: <ci mare bucurie si face in ceriu pentru un phcitos ce sd pociegter; 9i iardgiprin rostul 3) prorocului zicc f)umnezeu: <ci nu vuescmoartea picdtosului,precirm pc,lrlesc s{ sd intoarcdSi sd fie viu>. pentru aceastadard v;l pehtescca sd v[ deschidetiurechile inimilor voastre si sij arcultali cuvintelece voiu sit grdesc, pentru ca sl vd foiosili vol cu ascultarea gi cu zisele; c[ zice pavel apostglul: ufe, flclll cei ce gr!.escin urechilecelor ce ascultd>.$i apoi trcbule s{ faceli foadi sufleteascd din cele ce veti auzi, pentnl ca sd nu v{ fie 4scultaren qi osteneala in dggert; c6 ardti[du-v{ c{ pomii cei fdri de roadd 9i ca vitele cele sterlrc, ce folos veli aved de ascultarea voastre gi de osteneala cc

gi pi ne lncill{m picioarolecu gdtirea Evanghglisi, 9i lmbriedm cu zaog dreptdlii, 9i sd.punem coiful min? c4petelenoastre,cu care vom puted stingf toate cplpi viclsgn cele arzdtoare9i sabia duhului cprele

acestuia,spre y'uhurilevicleanulntunericqluiveacului de sub ceriux. $i avem datorig cu lqJii diq mic la mare, bnrbaji 9i muieri, copii 9i fefe, b{trdpi 9i tilpsurafi gi neinsurati,sd facen trei lucpuri: l. IntAi sd ne ducemfiegtecine la duhovnicul sdu, si ne mirturisim picalele cuceriegi cu infrdngere de inimd, spuind cu in$i Jdrd de nici o lemere toate cate am fdcut, sau vdntul, sau cu fapta, sau cu cugetul,de voie sau flrd gliinJi, sau prin negtiinti; pentruci spovedania este cele gapie taine ale sfinteibeserici;gi c6.ndne ispon, lui Dumnezeune ispoveduim, iar nu preotului.Iard zice cinevd in cugetul s{u, dari dacd ne ispoveduim ? Cd el iuci este om , preotul ce mai trebuegte ca gi mine? Adevirat, picitos este ca gi mine, iar dela Dumnezeu,prin lucrareaduhului sfdnt, 9i are dela Domnul Hristos ci ce va legi gi ce va deslegi si fie legat 9i deslegatgi in ceriu, dupd cum capul cel dintdiu al lui loan: (c{rora veti ldsi pdcavor fi; 9i cirora veli lined, finute vor fi>. $i nu mirenii sd cade s2i sd. ispovedueascd, ci mai vdrtos cegti besericegti,adic{ diacouii, preolii, cdlugdrii, ar; c{ci noi incd.sugtem picdtogi gi gregiJiinaintea lui pzeu mai cu mult decdtcei progti; gi cc gres4lefacem, nult prin Stiinld le facem; 9i de nu ne vom pocdi,vom t|n mai multe osdndd, decit cei ce gregesc prin negtiin!d, zice Sfinta Evanghelie, la 12 capeie ale Luc{i: iqr4 ce cunoalte muft, mult s{ va pedepsi ; 9i celui ce i mult, mult i si va gi cere'. $i aceastdtaini a ispo-

lui Dumnezeu, pentrucenu estr lupta no:slrd gi trup, ci citre domnii,petreputeri,citre liitorii

arl Hcut ?

DAIORIILE CRES. Iatd ci au sosit cu aiutoriul lui Dunrde r.ndine c{ldtoriasfdrr. I N POST. nezeusi incepem TINULUI

tului post; gi pentru cdci avem a mergc la r[sboaie asupra vrijmagului sufletelor noastre,trebuie -sil ne gttim ca nigte ostagiviteji ai lui Hristos, <incingdndu-nc mllloacelenoastrecu adev{rul, dupA cum zice dumiezees,.rrl
r) dlndu-ml alutor. z) gura.

96

ANTIM IVIREANU

vedaniein'au fdcut-o Dumnezeucu acest mijloc pentrrr rrltn, fAre numai pentru cdci ara cum au fdcut negline pa.at,,l ,rr om qi s'au desvelit rugineala curvd gi s,au imbraligat ut diavolulgi s'au sl)urcatlrupul, aga iard trebuie sd meiu.ul la om, adicd la duhovnic,sd-gidescopere loate pacat"l"i,rl p-entru cdci cu omul au fdcutpdcatulgi iard cu omul rrcl,ul sa-l striceqi sd-l p,arzd, precum a fdcul 9i Hristoscu rrrrl; (ca pentru adicd pentru Adarn, am iegit din raiLr, .omul, 1l pntru.omu-liard, adicd pentru Hristos, am intrat irr rairr., CA md.carde n'ai mdrturisi tu lui Dumnezeupacatete, rl li gtie; (cdci inaintea lui sunt scrise cele nelucrate de noi,. A( doard nu gtid Dumnezeu unde este Adam, c6nd a,n u..,,,,, de faJa lui penlru gregala ce a fdcut? ci_l intrebd; uAdarrr,, runde egti?,, ddndu-i pricina ca doard s'ar cdi gi ar zirr,i uDoamne ! gregit-am gi am cdrcarporuncata gi m,am rlr.r. golit de darul tdu; 9i fiindu-mi rusine sA stau de fafi, nr,;rnt ascuns>. (Dard. unde vei sd te ascubzi, ticriloase, dinainita lrrl Dumnezeu ? Cri de te vei sui in ceriu,el acoloesteldcuitrir irrj de te vei pogori in iad,estede fal{; de te vei duce la rrrrrr. ginea mdrii, ii aiungemdna).Ci el agi l-au aiuns miutca 1l a rispuns inlr'acelfel, iar nu i-a folosit nimic, cdci rrrr ,.,tr cdit. Au de ucidererlui Avel nu gtia Dumnezeu ? fi iutrrlrrl pe Cain zicdndu-i;unde estefrafele tdu Avel? $i ni.i ,,,, "t vrut sd zici cri a gregit, ci ca un blestemat a zis: uclurrrtl pizitor sunt eu frateluimeu?r gi agd a luat blestem. crirrrl cri llristos pre pdmdnt,ziceiicdtre apostoli; ucine $; mli rn ndrturisiinaintea oamenilor, mdrlurisi-lvoiugi eu pre cl;i,r.ll inaintea Tatdlui meu; iar cinesd va lepdddje mine ilairrtlrt oamenilor, mi voiu lepddi 9i eu de ddnsulinaintea.l.atrllrrl meu', late dar cd cu aceste cuvinte sd cunoagte chiar r.l pohtelteDumnezeunu nuraai pre ddnsul sd-i mdrturisirrt inainteaoamenilor,ci gi pre noi si ne mdrturisim currr r,l suntem, gregililui Dumnezeu, pentruca sii ne iarte l)ic;,tr.l[, )t cand ne ispoveduinr, sa nu ne rugindm de dul;uvrrirrrl no:.tru $i sd ascundemcevrigi pdcatelenoastre,macar cir ,lF pulrn, ca nu ne vom folosi nimic; cd vedemin s[irrte]t. crlrtl

picatele toate la Scriptur{) cA multi nespuindu-9i s'a osandit in munca iadului. $i pentru ca sA nu tl noi in osande, trebuie sA spunem toate deplin, ca si luem $i iertaciunedesdvdrgit. $i apoi' dac{ ne sd-l priimim , ce canonne va da duhovnicul, dragostegi sd-l facem deplin; c{ precum un om, dator cuivd cu niscaivi bani, pdnd nu-i va pliti, nu mantuit, agagi cela ce are canon dela duhovnicul nu-l face, nu sd va puted mantui de pdcate. $i deane ferim verilcu ce mijloc am putea de pdcate. sdpostim,pentruce postul A doua,trebuegte anului, gi l-a ardtatsingur estezeciuiala acesta ci sfinlia sa incd a postit 40 de zile 9i 40 de nopfi, sd vede la Luca in 4 capete.Care post trebuie sd-l lir de cu rugiciuni, ca precum nu sunt dulci trucatele rtd nici postul ldr de rugdciune.Zice sfintul Vasile la penlru2) cuvAntce vorovegtel) t lui cea dintii, la al-doilea pre cei ingeri, de scriu la fiegle beserici cum c[ sunt pdgubim de scrierea ; ci sd cdutdmgi noi sd nu ne Agijderea Sidntul a m6ncdrii. pentrupuJinticd dulceattr zice la a doua carte la incepereapostului: cum c6 ste pace de obgte a sufletului9i al trupului traiu cu bund tocmire,vieatAce fdr de turburare,petrecere pre vrdimagul). Cd precum pre Dumnezeu 9i intristeazd celor ce postesc sfiinJii ingeri gi-i feresc de toate pdzito_ri pdzitori dracii 9i'i agd sunt qi celorce nu postesc , trebuies2ine A la multe pdcate.Deci pentru aceasta s'au fdcut ci nu , ca se nu avem p{rte;ie cu diavolul: invdtat sau intelept din cei ce s'au rdsfdlat in minnici din cei ce au alergat la veselii,s'au ftrcut ucenici sfdnt; nici cel ce ; nici iubitoriul de rasfdldciuni, Pentru aceasta pArta! imptrriJiei. ceriului. trupegte, gi iubitoriu de Dumnezeu,cu buomul credincios

IYIIeBDu.-Pledici,

I
:1.j" Ot :u.

ANTIM IVIRZANU PREDICI

90

veselie si vie la zilele cele de post, peu

lugim de iubireade mdncdri "u cdt vom putea, ;'J; ;;;' ebtecu putlntdnici de cuni un om sd.fie 9i iubitoriu de mirl.
t) pretext. ?) tovarige.

g..,li,' jl u? i,iJ,l' J#,;: I:^_Trl1'",'"". toare esteas.emdnare viefii ".Jl,j:;:,,0H: cei nestricat" u" ,,i f,;. 6; _;

va-face li-e;;,:i;; 1i l".",ti:". "u l{cul intru tine; iar de vei ave sotii2) mdncdrile 9i bduturilc, nu vei aved dragostenicioda*1

postu.r ra,i"" ;':".:il,,:it "-i,"i a".i ;::Ji"jlJ:::[:l: irostul, 9i cu vreme sd

tului,cum ;J;;;;;;;;'";:'*":-11 '''".''n:u.ni pntru, cdci este fecarorlrt de sanatate "i num;;ffi :"bff:'

aduce miiloc r) boate miniinoa"-

nuvei rdmaned s"r4rrE'1 ' !' r rrcpeoepsll; llu ,;; fi.,,r.,:"jfl:"1:,,.*,rjj"." ""fu:;.;;, asupra pos'

rc.f 1ltjffii:T: riri, iubiiori de ,#;,;;;;,; ;j.r:: :1":ll:*drori.de. fdr de.risuftare, u.'rluui;##;filrH;,; "u "ana cu bragd, ;; ffi ,;il 3|;.*,t':l_l-i,.r:.11i,,"11::" attli cu liverii, "rrt arlii cu .i"Jlir-il;#;":il;:l 1eJu,et,

nu:;;ru;":";:",;;J ij jlt:i::": "u,.r. s{ j::":",.:J:lli:,1 ducra g .";t;;;pu*#.; :: : "po.h verzelor,.injurd tegumite, zic6nd 1"r"#.i,,

clil';ffi"il,j:;::^. {n11 cete de post,cascdadese,sd 11,,,:"S.,:j_::l 1.|1 p'fin si iar sdscoatd, a*'n r" iira-giiiiJ..,n"?.""i cu I sd ingr".uea isupra;.;;, ;;.; l'"*:'",:_l::,.apd, bovee te a in "a op rri,num esc rr:r"r" p*, -" "i#,n "i",illij;".iJ durele ie sromah ; ;;;;;;" li',1;,,li"l::^"i'.-l ,a1 --cf obiceiutui,

nu ,i i"in.iu""ii, tjj saubucfltariut cdci "i, ill, n,au .,n,",iu"gi:i"" :,:1:tu-,", a snune deposomorirea

sfdrgitur iernii cu venirea ilii't#fflTil; ""iii, ""nu.."l,a zirere posrurui, ;;;;;*"J_; 1.1l,i""jjyi' l-u simbriei, argatut cetrduplata

:tl}":.;" i::j1d# Ji,';?1i il:,n i,:iii,n

l,iit,:t^jri-,"..'

trirtinrl este viteaz la,r*plr"l ,,i"al

oriu de Dumnezeu; 9i cind ne postim,trebuiesd numai de bucate,ci mai virtos si ne postim de' adici de hule, de injurl' ne vit{m{m sufletegie, . zavistii,de mnnii, de urgii, de clevele,de pirile ce de v{ pdriti unul pre altul, ca si vi s{rdcifi' ll face numai singur diavolul, ci el este vr[imaq omenesc; 9i cine are obiceiul de pirlgte pre fratele , pentru ca sd-l pdgubeascl 9i sdJ sdrdceasc{,s[ de acel lucru, ci toate pdcatele cite va face, dupd va ispoveduigi-gi va face canonul ce-i va da duhovI si va ierti, iar acel picat al pdrii nu i si va ierld un miiloc, ci este mai mare decdt uciderea.$i iatd, la voi sl s[: ioruncesc qi voud, preotilor, cine ar veni qi va aved acel picat al pirii, de sAva apucd inaintea voastre cu chezige buni, cum cA nu va pre nimeni in vieala lui, voi s[-i faceli ierticiune' 'gi canon, apoi sd s{ 9i cuminece;iar de nu va vrea pirdseasci, snJ lipsili nu numai dela sfdnta tainA, ci besericd,pentru cAci st{ impotriva lui Dumnezeu 9i i cu diavolul. Al treilea lucru, trebudgte s[ facem milostenie. Ci acuma la acest cuvint PuteJi sA gandili intru inimile voastre 9i si ziceii: dar noi siraci gi nevoiagi, 9i cum vom puted si facem mii. c[ n]avem bani? Milostniaeste de multe feliuri, cum scrie in Sf&nta Evanghelie la 25 de capete ale stih. 35: <9i carele dintr'aceleaifi va da infd, c[ aceea este milostenie, adic{ llimdnd am fost dat de am mdncat, am fost insetosat 9i mi'ati biut, strein am fost gi m'ati primit, gol am fost 9i lmbricat, bolnav am fost gi m'ati cdutat, in temnill '9i aJi venit la mine.> $i afari dintr'acestea mai sunt s{ pre cinevi vei indemnd de c{ feliuri de'milostenii, la pre cinevd vei sfitui bine, milostenieeste;.de

inima este; de veimdngdid milostenie celesufletegti,

101
ANTIM IVIRBAIU

vreunui scerbit cu cuvinte, milostenieeste; gi in scurte cLr. vinte de vei da un pahar de api rece cuivd.in numele lui Hristos, adev{rat s{ gtii ci nu-li vei piarde plata, dup{ currr zice la al noudlea cap al lui Marco. Iatd dar cd sd, not facc milosteniile gifdrd bani;ci numaipentru multa noastrd mindrie, ce ne lnilldm gi ne trufim ca cind am ajungetocmaIa cerirr gi ca cind niciodati nu vom s{ murim, age hripim 9i la. comim 9i suntemporniti cu totul spre rdutdli,cat nu ne putenl opri; gi nici cuvintelelui Dumnezeune domolesc. nici munca iadului ne inteleptegte. G*EUTATBA DE A

t), 9i de si vor lipi de inimile voastre, atuncittiu

ctr ali zice cd ntr vi inv[!

nici vd sfituesc de riu, ci

vinl tot o dau s[ fie mai mult a preolilor' pentru sunt sareapdmintului,dupl cum zice Hristos: <5i cu ce s[ va sdri?r, adici fiind ei va impull sarea,

sd lolosim pre cinevd,gi mai vdrlos pre ingine, pentru datoria ce avem,cei mai muui rdp$tesc zi. cind: <acum acestas'au aflat mai de treabd mai invdlal 9i decit altii, sd ne puie pre noi la cale; dela pdrinfi agr\ ne-am pomenit gi ne-am finut qi fdr de acesteinvdtdturi, qi tot acest fel de obiceiu am avut, 9i' nimenea n'a zis cil sunt rele,nici au silit si ne striceobiceiurile.r Ci de aceastn voiu zice gi eu cd. este agd., prgsurn ziceti voi, cd viermelc ce zace la r{ddcina hreanului,de-i va zice cinevd sd iasit de acolo si mearge la alte rAdecini mai bune, el zicc: 9i ci mai dulce decit hreanul nu este, cdci acolo s'a ndscrrl 9i intru aceea's'apomenit; agi gi_voi,pomenindu-vi intr'a. cestefapte qi.lucruri qi nefiind cinevd si invete cu adevirat v{ par amar{ -acum]vorbelemele, nefiind obicinuifi cu dArr. sele, iar" cind.am.lsta]cuminteanoastrdla socoteala cea adc. v{rat4, dupi cum zice un filozof,s{ ne cunoagtem pre sinc, adic{ sd.ne luim seama,sd vedem dinceput ce am fost gl acuma ce suntem gi dupi moarte ce vom sd ne facem? Cit sfirgitul a tot cuvintul, dupd cum zice eclesiastul la al 12 cap: rdel Dumnezeu si. ne temem- 9i poruncile lui si lc pdzim, c[ci 4cesta este tot omul, ci toati. facerea (fdptura) Dumnezeu o va duce la^judecati lntru tot ce e trecut crl vederea(ori bine, ori rlu). r $i agi pricepdnd cuvintele acestca

rN;iE;ii;fr;;;i;

grdimvreodard catevreun cuvant, r.fl _

$i nu-gtiuce voiu s{ mai zic, cd dc

qi de carte 9i chibzuiali, cu ce vor Putee invilti nonu ? C{ intii temeiulcel mai mare, frica lui Dumnezeu, la dingii, cA de ar fi lnlelepfi,dupi cum zice Solomon: injelepciunii,frica lui Dumnezeu;' 9i de nu-$i veni in fire, ca si si indrepteze spre cele ce au datorie vor sd aibi mare osandi dela Dumnezeu; iari gi voi aveli datorie s[ alergati la duhovnici de ispravd, la eari. spre ci sunt mai invalati, ca sd vA indrepteze de folos, iar nu la fiegtecareblestemafi; cd unul se , 9i nu gtie a vindeci rinile, ce folos va sd factr r{nit ? A;i 9i cel ce si tine duhovnic, daci nu gtie carte besericiigi daci n'are frica lui Dumnezeu,ce folos faci celui ce merge la dinsul sd sd ispovedueasci? toate cate am grdit, avdnd datoriele-amgriit; iar pre cei cel ce inteleplelte pre orbi gi indrepteazA nati, s{ vd infelepJeasci9i pre voi 9i si vl indrepteze cele de folos, 9i si vA invredniceascd9i pre vol 9i pre ca sA trecem sfdntul post cu pace'cu slndtate, cu iertare si ajungem gi la sfinta $i purtetoarea de vieatl

a Domnului9i Mintuitoriuluinostru lisusHristos,a amin. in veciivecilor, e slavagi cinstea,

103

cu sd-l mii.reascd lui cu stdlpari, intru intdmpinarea a gdndul cel de tain{ <osanafiiul lui Davidu. $i pricind str fac astdzi inaintea dralnvieri imi dd mie vorbd; insd voiu sd vd ardt cui se in' voastreaceastA acestLazlt !i a catd mild are trebuinld, pentru ca celace zace ca Laz|r mort de 4 zile in groapd.Ci cu dragoste9i pohliJi sd vd folositisufletelte.

XIV.
SA

Nu socotescsd fie nici unul

C U V A N TD E IN V A T A T U RA DE $I UMIL|NTA lN DUMTNICA FLORilLOR

O! cdt sunt de minunatescmnele lrrr curiei ce aratd astdzi lerusalimul la irr, Hristos !,Ca pre un biruitoril priirnegte i,,.,r,, 1:11::-D:-":1"' intru intiimpinarea lui norodul9i mullimea,roi,r., :::u,,"1,,'":" ranourata i sA irrchirricu crrcerie loatd virsta Ii il cinsrc.r,, t,, cu laude:unii agternhainele lor pre pdmdnl,." ,ii ,i"".,, allii frunzete copacitor ii impodobesc cai;, .cu cu allii it urmi cu ramuri. atlii "i;;";;.,|' uf it slavr..l ilalnle. ca pre un iflpu.ri. Iiiu al Iui David: "osanafiiul lui David" si alLii it propoveduesc impdratul lui Israil. Blagoslovit .*t ..'ri,," i,, numeleDomnului,impdratullui Israil.gi " p."trr."-.a i""f,,, curia mai.mult minunatd,p6nri pruncii c"l ia, a" ,art,,r,. 9i in-mdini gi cu laude strigA: (osana :1.. lurnl.i ;i;;i,,, indlfime!> Dar oare de unrle atdtea ""1"i glu.rri u"."titour" i'',f,. un-deatdteamdriri ? din ce pricini atfta bucurie i"-""r",f 1, atala cinste Mr4ntuitoriului iJristos ? Ne-o soune.fetii ;;,.; evanghelistul loan, la Evangheliade astdzi,'ri.a"A,'fr",,,,,, aceea il 9i inrdmpind pre el norodul,cd auzisela fi*, ,.i acest_semn: inviereacea trupeascd " a lui Lazitr u aut frrl.i,,,i noroduluisd. factrlui Hrisioso priiminrd ""*"*"nU."'^i",..,,,' ,1,uo*,ui k,t lui."unu. pREDoSLovtE. r1

diu cei ce au pllinicd Sliinld lNvrA * DE llsus? .. ^": ,. din Slantatvanghelie, carelc poatd inlelegeiSri multe tilmdcituri cui sii inchipuegte Evanghelialui Lazdr, pentru carelepre Iarg poveste;te este moartea sufletului, ci p{catul sd cum , Ajungd $tie carele cum ci mort ca acesta, ca si cunoascdindati impuJit in groapd, altul nu este, ldrd numai pdcdtosul, micar ca si bucurd micar cA vorbeqte, mdcarce trdegte, rd.sfalepururea, iar este mort, pentru cdci ii lipsegte carele-ieste vieafa cea adevdratd. cel dumnezeesc, $i acestepuline cuvinte prea lesne a inleles fieqtecarele ati prea Laztu, dar nu ttiu de va intelege sd inchipuegte gi celeapentru ale lui Lazrir; ci fiind mijlocirica acelea, sAgandeasclgi sA sa minuneze, pricini fiegtecdruia Pentru la acest Lazdr mort vedematita desprepartealui Hristos, gi despre partea norodului, oarecari despir{eli, oarecari carelela alli morti ce au inviat Ilristor rri.i si e alese, o Poveslegtc. nici vreunul din evangheligti Lazar, a mai inviat $i afari din cd Hristos, cum ttim la alti doi morJi,precrm se vede Matei in 9 capetcAi la' pre ln 7, adicfr: pre fata lui Iair gi pre feciorulv.lduvei, Nain; pre aceeade la Capernaumgi pre cela la cetatea singurd nistaner de varsta; pre aceea ,'rnl !i pre acesta in casa tatane-sdtl gi pre acesta singur ndscut; pre aceea nici la fatir acestala uga cetdfii; $i cu toate acestea, nici la acest fecior n'a fiicut norodul vreo arAtare, lui au ielit cu stAlpari gi cu ramuri intru intirmpinarea

10t

ll|IrM

TVIREANU

.105 cel dintiiu 9i al doilea, 9i cdlcind o porunci a lui nu s'a femut s[ calce gi a doua gi a treia, 9i aceasta taini, ca cel dintiiu, ci de fald, fdri de rugine 9i f[r{

in miilocul cetdlii ti in vedereatuturor oamenilor,

1) de obgte cu paguba vecinului s{u. 9i Al treilea morl. careleeste Penhuca sd pricepem taina ce a imbetranit in p{cat; gi in reutate, 9i nu poarte griie niciodatd penlru mdnsufletuluisdu; toatl ziua curvegte,prea curvgte'n{apucd, nu si rugineazi de oameni,nu sA teme de

fr,=ff :-=:

pre cel Lazir,-ne-adevereazd

',#Jl, inrerc{o rata rui rair, u,l,,,i'iJ.il,fi ;l."iffri::rsd

oor morfi nu sunt inchipuir,

;"lilii,1ii,;:,,"1ff_:ilnfl {,.,T::"ru:ff "'.:H*x:

c{ .<cum 9i acc5ti unuia singur pdcdtos. cl mai inultorU"iilri'i;";taI",,*j:,0.1 zic :

socotim pre u."rti n,olti ;ffi^i":,tj::

sl f'uanl ,l{ cuvine

nu asculti invdt{turi, nu priimegtesfaturi, pling

lui siracii gi nu i sd face mild. de ei, strigd vdduvele, c{ci nu le face dreptate, 9i nimic nu gri,agte; suspintr ul, penlru cici ii jine al siu 9i nu ascultd' st plcitos nu numai cA este ingropat in groapa pdcaldr de graiu, f{r de duh, fdr de simlire, f{r de n[' mAntuirii,ci este incd, ca gi Laz|r, legat de mAini gi 'picioare cu infigituri, adici strins tare cu legiturile lui, dupi cum zice sfintul duh la cele 5 capete pildelor: rfiegtecaresA strdnge cu girurile (hg[turile) sale, fdrl de a putei sl, sivirgeasci vreo bun[tate are gi fafa lui cu glqlgiu vreun lucru plicut lui Dumnezeu, ticdloasa lui intimliind orbit de picat; nu cunoagte nu vede adincul intru carele si aflA, nu socotelle - cele de veci ce-l afteaptA; zace gi deasupra lui ra grea, care este putereaobiceiului celui virtos, care peiu apasi gi ingreuiazi sufletul lui atdta, cit nu-l lasd. sd. scoale din groapa ticilogiei, nici lasd. sA risufle'. precum pentru Lazlr zicei Martha: <Doamne, iat6 , a9i mai cu cuviinte putem si zicem gi noi cd acest este adevdratimpuJit, de vreme ce nu patru zile, ci 9i luni 9i ani vremi si afld ingropat in groaPa

:.1":i ::*"rukr#il *ir*:{i iTt"f :I ff d in-.srd bjci u n ea rrji;il;, ff ;"rflT,Tl"".r.j1ili.: i:Tl j,,rl,;",,:1T,fl$tr;i*#iii rgll';i;*l*;*jj:
", "i,'.,,1
acetu-ta carele au din nesocotin nepriceperi, au,li,, pornrrea tineraJilor, .uu, 0.."un;*1"-1u, -din
rn curselepilcatului, incdgi incl

:i-_1:,.*

ei* "*r",0'."0,1i":f:1! ::,i::':"i ilii",;1:,1];; si pdcdtueasce, dari pdcatul

,"* f-"'r:.l.,

*iiiffi?H#ffi :::iF:i"T3l*J;: :ll: mintea

.*9#E!gg-ltl$E!Eqe,u pntrv lruvlpnelilEdffiGE rdcomia,

:"" ;";;;fi;;,t:":" :::"",::: cu artete asemenea, i""irp".ii"""ffi.li llil,i"."""j"ii JJ "

aceruia carere a srvrirsit ., ilu,'iJ,ltm:,li:.11:..,,,'i pd-catul 9i s'a indulcit prc cu^

.Iar relesdaduce in put ;;r;;,

feciorul v{duvei, c.-

l) scandal.

106

ANT IM IVIREANU

PREDICI

10?

Acum dard.sd vedem drept ce sd face atata bucurie lrr inviereacelorlallimorfi? Aceasta estepricina,pentrucA mtcirr c A-inainleaputerii Iui Dumnezeu nu niai un lucru ,rr "at" anevoiecu neputinlA,iar in socoteala omeneasce mai cu anevoie gi mai de minune sA vedeinviereaunui mort, Drecarrlr, l-a vd,zlt in groapdde patruzile 9i impufit,precumeri Laz;,r., decit invierea unui mort pre care-l ducerisd-l ingroape, ca pre feciorul viduvei, sau altui mort carele numai alunceairr grab a murit ca fata lui lair. Pentrucasd cunoascd pdcdtosrrl i|l pircatgi careleg'a cheltuittoar'i \'icala a imbAtran;t in rri td[i gi s'a instriinatde tot din darul lui Dumnezeu gi s'a fdcrrl gi rob diavolului,cat este de cu anevoiein_ slugd pAcatelor ci din groapaobiceiului cum lui 9i toarcerea celui rdu nu esl(, cu putinfd niciodatdsd iasd, fari numai cu mare osteneal;i, pociinld,9i cu o mild a lui Dumnezeunr:ri cu neasemdnatii prepuneli la aceasta, de vA aleasd. socotili,rogu-vd,aceea $i cc cind a irrviat Hristos, fdcut pre a cei trei morli Si veti inlc_ lege adevdrul. erai fata lui lair, zice evanghcLa mortul cei dintii car-ele listul Matei: ucdnd a mers Ilristos sd o invieze, n'a zis numai a apucat-o nici un cuvAnt, de mrindgi s'a sculatfala,. port, la feciorui vdduvei, La al doilea zise evanghelistLrl gi rrurrrai Luca: "cum ci s'a atinsdc cosciug atiilazice:.r,,i. gi gezumortulo. nice (tanhrule), lar la al treileir, lie zic scoald, Lazdr, ce n'a zis qi ce lr'a fdcut dulcelelisus si-l inviezr ] C itili la loan in ll capete9i vedeli intdi zice: <gemLi {sc mahni)cu duhul 9i si turbure pre sine'; a doua, din ochii a curs lacrzimi lui cei dumnezeetti : <9i ldcrdmiilisus>; ir treia, a ridicat ochii in sus gi s'a rugat pentru dansul lui : (Pdri]le, mullumescu-ti Tatdl D umnezeu cr{m'ai ascultat,: rtrmd cu glas groaznic, de pre gi la cea cu carelea turbural tot iadul, aduse pre Lazdr dintru intunericul morlii la lrrmina vietii, cu glas mare strigd: <Lazdre,iegi (vino) afarri, (,. aceasta, ii ieli morlul'. Acum spuneli-mi ce inchipuegle despdrtita ne invaldaceaslimiilocire cu carea inviat Hristo, pre cei 3 morti-: pre cel dintii cu atingerea nrdnii, pre rrl

cu un cuvant prost 1) Si pre al treilea cu lacremi, eu lue gi cu glas mare! Dumnezeescul Zlataust!i sfantul 9i tofi tilcuitorii Sfintei Evanghelii zic cum ce a vrut sd invete Hristos,Domnul viefii gi al morlii, penlru pecetosulcareleest mort in darul lui Dumnezeu, din sldbiciunea firii, inau pdcetuit din nesocoteala 9i prea lesne,lasi pdcatulSi vine in pocdintA cu atingerea dar. Agiidereagi celdlalt,carele a cAzutdin nezeescului lui Dumnezeude doui ori, iar inc{. fiind t6.ndrin qi aceastacu ajutorul lui Dumnezeu,cu invdtdturile de nu sd va cAi astezi,sd va cdi maine, las?i qi iar sd intoarcepre calea mantuinlii,iar al treilea a imbdtranit in pdcat Si s'a obicinuitin desfritdri9i in cele lumeqti,in pohtele lui cele rele, nu este putinte sd sd intoarce prea lesne, ci a rdmane fdr de gi moarein pecat,de vreme ce, dupi cum ziceDavid: e dela pdcitos mantuirea), pentru cdci intru toati lui Dumnezeu, sau pentruca lui n'a cercatindreptritirile vie in cdinfd, trebueqteun aiutor tare de sus, un cuvant al lui Dumnezeu, carele sA va?) in tot chipul sd-l ridin picat, precum a ridicat $i pre Laz\r din groapd,9i vreme ce aceasta nu sA intamDle niciodatd,sau sA inpla foarte rar, pentru cdci rru are Dumnezeudatorie sd pentru aceasta cand sa tueascd pre nimeneacu deasila, 'lntimpli sd inviezeun mort ca acesta,de patru zile, si lntoarcdin casa cea pdrinteascdun fiu ca acesta,prea , se sd afle oaie rAtacitd ca aceastaSi un filear ca pierdut; adevdrat bucurie sd face in cer Si pre pda cdruia bucurie este inchipuireaaceastace s'a fdcut in lerusalim pentru invierealui Lazfu, pentru cici sii de Dumnezeu,sd bucurd ingerii, sd veseleqte toati care a cagtigatiari pre iubitul sdu fiiu, a cdruiaerii vargit desndddjduitdmAntuirea.Iatd dari cAtA nelndel) sinrplu. l) daci vrea,

I ,

ANtnt IVIRIANU

109

mand, cate lmpiedicilri gi cate impotriviri are ciinla p?lctlro, sului, care a imbtrtrinit in o{cat. Dar putea-voiu crede eu, iubilii mei, cum c{ aici intre turrnl mea cea cuvanttrtoar si fie oi ca acestea ritdcite ? Lazllll ca acegtia,picitogi ca acegtia, lmpietrili la inimd. 9i necrll. lori? Credinta voastrd ceamultd.nu md lasi sAo cred (aceasln)1 iar de si va intimpli din depilrtarea dumnezeeascdsri ril afle cinevd intru aceasti. nevoie ticiloasi gi vrerlnicri dl pli.ns, cu multli scirbd de inimi imi intorc cuvintul c;ttrl dinsul gi-i zic, precum ziced.Hristos citre Jidovi pcrrtru Lazdr: .unde l-afi pus pre ddnsul?" unde ti.ai pus, pacito. sule, sufletul tlu cel iscusit, cel frumos, cel minunat, col vrednic? Unde !i-ai ingropat partea cea mai aleasi a sinclul t[u, zidirea cea mai iscusitd a dumirezeegtei puteri,soJiar) rur iubiti a ingerilor? Unde este frumuseteaaceeaa inchiprrirll cei dumnezeegti ? Unde este podoabaa darului celui dunrrrc. . zeesc?Unde este slava, unde sunt frumuseJile lui cele mirru. nate, carele il arate mai luminat decdt soarele? Aga fdr rlo socoteald ai ldsat sd le piardd pdcatul gi si le vdnturc cl vintul? Dar cum nu te milostive$ti J{rina asupri-fi? (lunt nu-fi plf,nginenorocirea ? Pldngepentru line beserica, pllrrg ' dreplii, plinge ingerul pizitoriul sufletuluitdu, pentru cllcl vede aeveapierzareata, gi tu nu vergi o lacrimd, tu nu l0 inhistezi, nu vii in c{inte, o fiiule, careleegti mort, Lazi\ra, ingropatulein groapa nesimlirii,iegi afard,vino indatd in sl. neli, vezi-fi ticilogia la, lasd acel obiceiuriu al picatului,c,r. rele le-a irmorit qi te-a despdrfit de Dumnezeu,careletc.[ zidit: <intoarcefive citrd. mine gi m{. voiu intoarce cdtrd voi., zice Dumnezeu,prin rostul prorocului Malahiei, cdtrd lrrll p{c{to$ii. Adev{rat, fetii mei,. milostiv este Dumnezeu. 9i indelurrg r{bd{tor 9i pohtegte intoarcerea $i mantuirea tuturor, cll penlru aceeaa primit crucagi moartea,ci numai un lucrrl trebue$te, firl de carelenu este cu putint{ Sd vie niciodattl
l) tovqrl.ts.

si afl[ inchis ln rnormant, iar n'a vrut, ci lntdi si ridice piatpade pre morment gi atuncea l-a in' dar oare gtifi pentru ce ? Pentru ca sA inFleagi pecdtogii c[ de nu vor ridicd deasupralor piatra obiceiului celui clr neputinle este si invieze 9i sd si cieascd.Luati Piatra' piatrd trebuie sd o ridice (de pre inima sa) iubitoriul si dea inapoi lucrul cel strein, si nu facd strAmiar de nu, nu va invid. Aceastdpiatri si nu iefueasci, si o ridice iubitoriul de desf[tdri, si lase pohtele lui tele, voile trupului, iar de nu, nu sA va scula; aceaste si. cuvine sd o ridice zavistnicul, pre aceasta plzmepre aceastatrufagul, pre aceastaclevetnicul,si nu necu clevetirea ore fratele sdu, s[ nu hrineascd in inima lui, si nu voeascdriutatea altuia, sd nu se asupra altora,iar de nu, nici mintuire va afli, nici sculd din groapa picatului. De ce voiu zice? MA tem va orinde la voi cuvdntul Isaiei,ce zice la al 6 cap.: norodului acestuia gi cu urechile greu a 'lngropat inima gi ochii lor au inchis'; 9i aceastaeste pricina.

in ceinle,care lucru ni.l arati Hristos la invierea . Putei adevirat Miniuitorul si invieze prc Lazlr'

el, fdr{ o 9i ? Indati cum a aruncat Piatra cea ce s'a intAmplat zice Scriptura, la lntaia carte a impiratilor la l7 cacum cd a renit pre streinul de fel in lrunte gi surpinduJ omorit: Coliat este pdcatul, David, care sd lupti asupra este propoveduitoriul Evangheliei,pietrele sunt cu' lui Dumnezeugi pragtia este putereadumnezeescului lmpotriva acestui Goliat. O c6fi Davizi, ce propoveEvangheliei s'au lupiat cu puterea duhului sfint! $i vremi qi in acestede acum a svirlit asupra pecatului' nu cu o piatrd, precum a flcut un cuvant evanghelicesc, feliuri de cuvinte 9i invlJituri' de multe multe ci cu si

a v1t Davidsd sd lupte - SEM- cln!. coLrAT. cu cu Goliat,alte arm.e-n'a.luat ffr; pragtie 5 pietre de

ll0

ANT IM IVIREANU

lr ic i inc et c az i ip ro p o v e d u i re aEv a n g h e l i e i .Dar ce ? oarc c;.z,rt rr c ll ac eas t a G o l i a t, o a re o m o ri tu -s ,a i n l r u voi D dcatulI rl ,l unde s unt s e m n e l em d n tu i ri i v o a s trc , u u de sunt serrrl tl , I,r r uinlii? $t iu cd a s td z i a ti l u a t c u to { i d i n md.nabeseri ci isrrrl pdr ile gi r am u ri l e , c a re l e , p e n l ru c d s u n t semnel e l )i nri rtrt, v ddes c c i I e- a l i l u a t, Il e n tru c a c i i n tr' a c esl ezi l e al i bi rrri r r,rl v r dlm agii v olt . p re d i a v o l u l q i p re p d c atul . D ar oare l i rrr aceasld.adeverat ? Mdcar de ar da Dunrnezeu sd fie asrr. rr c at a buc ur ie s ' a r fi fd c u t i n c e ri u p e n tru voi ! C i mi l (.;r ,.1 v A linet i s em n e l e b i ru i n l i i 9 i b i ru i to ri u e ste di avoi ul : rrt,rrtrl c dc i nu v dz po c A i n l a , n u v d z i s p o v e d a n i eadevi i ratd, rru r,u vreo bund.tate care sd veseleascd pre ingeri gi sii intristezt. lrrl diav olul. I ns d a v e l i i n c d , i u b i l i m e i , v re me de mdntui nl i r. r' rr r dm as $i ac este z i l e a l e p a l i m i l o r c e l o r m6ntui toare.i ntrrr ,.rrl F iiul lui Dum n e z e u g ' a v d rs a t p re a s fa n t sdngel esi u prrrtrrr mantuirea sufletelor voastre. Deci intru aceste sfinte ziie, faceli cele ce n'ali ispriiril rrr toat d v r em ea { a c e a s tab i n e p ri i m i td , a s fd ntul ui posr, s;rrr,l ,rr nes oc olinld s au d i n z i i l n i c e a l a v rd j m a q u l ui , l asati i ahrri l ,,, ,, sali strambete le, vralmdtiile, curviile gi scandelile1).prc,r.or.rrl Ior t a, c dnd pr o p o v e d rri dp o c a i n l a i n N i n e v i, zi ceacdl ra rr,,r,,,l <incd 3 zile qi Ninevi sd va stricd>, asemenea vd zic si r,rr as t ez i: inc d 3 z i l e v ' a u ri ma s ; L u n i , Ma rl i gi Mi ercuri , rr,,. ; i n lr u ac es t e 3 z i l e n u s d v a c d i g i n u -g i va i spovedui | rrrrr tele c r e$t ine$tic u u mi l i n l d 9 i c u i n l rd n g e re dc i ni md;i .;r.r cunr inec ela J o i m a ri c u s l i n te l e ta i n e , a d ev6rat D entrrr rrrrrrl ca ac ela r dm A n e p u l i n i c d n d d e j d e d e m a n tui nl a: 9i l i c_rr,.r rele sd gdndeasci cu socoteal?i acesteace este de folos pcrrlrrr sufletele voastre.

XV. CUVANT DE INVATATURA

LA DUMINICA FLORIILOR
ir sdtt l carele eq. i,tuirt.( Nattftt 9i 1|1on.Li dedil wli qdBI o astnd legatd qi tauzd cu ed: d$lc gdnd-o aduceli ti rte xu zice ci',ttc, ne& cev.l. wlt zice : cd .rc*tea Dort' n tl.i trcbu$c, qi tonaidecAt re tti. tIe,seli

CE A INTRAT IISUS IN PE ASIN?

Curn va puted. fi adevirat, Domnul tuturor f.{pturilor a,i fi lipsd de nigte dobitoace ca

tr

? Ba de i-a fost lipsd de card 9i de cdrule,ca sd meargi

, are el cu mul t mai sldvit e $i r : r ai ldudat e car i decir t

l) scandalurlle.

sbu;cdzice David;(s'asuit pre heruvimigi a sburat, pre aripelevinturilor> (Psalm 171.Dc sunt drept aceea lui Dumnezeu acestea, cum i-a fost lipsd a Sii purtar de netreabnice dobitoace ca acestea ? Lipsi i-a fost nu numai ru sine,ci mai vartospentrumine,c?imil ingrozii pre mine de mult mirirea aceea de care estescris: <infricosat este ceia sufletele boiariior,infricogat estemai mult decAt impdqi iardgi pdmantului), ziceintr'altloc: <Dumnezeul izbdndiDomnul,Dumnezeul izbindirilor slobod a Jucrat;> de care neamului omenesc, tl groazdfiind cuprinsgi incepdtdtoriul nostru Adam, s'a ascunsgi n'a cutezatca se iasd infricoEatei fele lui Dumnezeu, Dumlenlrucaaceslat

1I2

ANTTMIVIREANU

este de b)i'rrrrl nezeu,precum este infricolat 9i groaznic,agdL gi de smerit, cd n'a vrut neamul omenesccu groazi se-l irl toarci dela rAtecire gi cu infricogare, ci cu blindele 9i cu ta' ceri de bine; pentru aceeazice cd i-a fost lipsi tocmai tlr' pre care fu dus smerit 9i cu bldndelc irr acestedobitoace, Ierusalim; iar pentructrmai dinainteardtase din destul rrrii' rirea ingrozirii 9i a dreptdlii, si cuvinei drept aceeaa arirlii celor muritori tocmai 9i muliimea blindeJelorgi a milostivirii, vrdnd ca s[ si implineasc{ 9i prorocia prorocului Zaharia, care a zis: <spuneiifetei Sionului: iati lmpiratul ldu virrc la tine bldnd 9i gezind pre asini gi pre minz fiiul celui dtt sub jug.> Cu care cuvinte duhul sfint, groazacare o putttl socotl norodul pentru numele cel impdretesc,fdc6nd ponre' nire de bl6ndete gi de smerenie,minunat au potolit, irrlrtt nimic ase de sarac Ai de lepldat, carelc sit at&ta cit nu erdL cd nu va puted mergela impiratul cel cu numclc socoteascA faceri de bine itt' smerit gi sirac. Deci spre ardtareaacestei de aceledobi' lui Dumnezeu fost lipsi bite, cu'adevarati-a cdnd merg In de haine loace, ce precum impdralii cu un fel vinat, cu alt fel c6nd merg la ingropiciune, 9i cu alt fcl dc haine cdnd merg la nuntA; agi 9i Dumnezeu dupd vrenrl drept aceeacu altfel de poboabd va vutl si infrumuseteazd, cind va ludeci lumea, ca va veni pre noriul ceriului,cu pLt' tere 9i cu slavi mare, cd agi si cuvine mai vartos iudecil' toriului; iar acuma pentrucdnu vine si iudece,ci vine peutrrl ca 5i si cumpere gi sA intoarcl cetresine neamul omencsc, precum insugi grdeste:(n'a trimis Dumnezupre Fiiul sdu in lunrert lume ca sd ludece lumea, ci pentru ca si m0,ntueasci i'a trebuit sd vie irn' printr'insul.>$i tocmai pentru aceasta br{cat cu bldndeJe9i cu smerenie, ca nu doar6 viind cu alkl slavl oarecare mai mare, si sd sparie oamenii 9i si fugi dc ddnsul, <precumodinioari Jidovii in muntele Sinai, speriin' du-se au fugit, neputdnd ribdd groaza 9i mdrirea lui>; c?l de ar aved cinevi ochi ca aceia, cu cari ca intr'o oglindit mdcar cit de pulintel se poatd vededaceeafdri des{vdrgit9l tt, nespusl mare adincimf al facerilor de bine a lui Dumneze

adevlrat n'ar puted si si opreasci ca si nu sA aprinzl 9i de bucurie, gi ca sd nu vesteascldeapururea cele dumnezeegti,9i ca si nu se rApeasceln minte unor faceri de bine ca acestea.$i cari socotesc aceea 4ceste faceri de bine ziua gi noaptea,oare de ce vor fi cupringi gi cu ce veselie sd vor rdsf{Jdr,9i ce vor priznul, ce psalm gi ce cintiri vor cinti? Cu nu numai cu psalmi 9i cu cdntdri de veselietrebueqte o lacere de bine ca aceasta, ci 9i preste fire a zice), oarecare lucru de bucurie mare si facem, 9i lie din destul si prd.znuim;9i perlru ca si nu fie gi veselia noastri in degert, trebuie s[ cunoagtemcu ca sd nu ne zicd pr{znuirea vremii acegtia, cei sufletegti vremea sa, tur' prorocul: <uliul pre ceriu a cunoscut rindureaua gi barza au cunoscut vremea venirii lor, I meu n'a cunoscut iudecatalui Dumnezeur; ci va fi gi necuvios,cind pas[rile vor cunoagtevremea lucru gl dup[ vremea aceea igi vor gtl schimbi licagurile sale, vrernurile rele rinduite de sfinta besericd spre spisufletelornoastre nu Ie vom cunoagte;ceprecumtlucelor vii, agd sulletelor le este de lipsi schimbarea , cd faptelor celor de multe feliuri, iarl de multe feCare lucru bdginduJ de le lipsescca sd le sporeascd. beserica noastri, ca o maici dulce gi iubitoare de fii

priveghind qi rugindu-se pentru noi a rinduit de vremi, vremilor;pentruci cu aceastischimbare (cas[ o schimbe urarealucrurilor celorsufletegti
lucru mult a ne stricd.a putut), ci 9i spre faceri de blne ne indeam[; cl. pentru aceea cuvintlri dumnezeeqti care este dela Duminica lntrdrii Domnului lisus Hristos pind la ziua patimilor, a rinduit besericanoastri,

fie vremeacanonirii 9i a pociinJii, iar din ziua aceea iar delaPaqti la Pagtieste a intrist{rii gi a amtrriciunii, Ia Rusaliieste vremea bucurieigi a veselieisufleteqti;
taine le-a rinduit Dumnezeu ca Dre acestevremi s[ care ficdnd ageri firea omului, a inmulti fapIYirgaau. - +"dici,

114

AI{IIM

IAIRBANU

tele cele bune indeamnd.Iar acumapentruci estevrmeasarr ziua Intrdrii Domnului nostru in Ierusalim,puteli doard irr trebd: ce va besericanoastre cu aceastesfanta vreme, sau mai virtos si zic ce pohtegte dela noi? Pohtegte vremca aceastacugetul cel bun al sufletului nostru c{tre Dumnezerr Mdntuitoriul nostru, pohtegte dreptatea,pohtette dragostea cea adevfratd,pohtegtegi mdrire din inimi smeritd; pentrucri toatd.mintuin{a omului dela Dumnezeuste,9i omul nu vrea sd meargd citrd Dumnezeu,ci Dumnezeus'a milostivit Si rr venit la om. Iar de veJiintrebi la ce a venit? Venit-a (precum_lnsuqi zice), ca s{ caule gi s;i MANTUITORUL ? m6.ntueasci. pre cel ce erd pierit; na venit ca se arate lumind acelora ce ere intru intuneric $i gededin umbra mo4ii;, (Isaia, 61) venit-aca sd mdntueascil pre cei robiti qi pre cei rdteciti se.i aducd la cale, $i pre cei streini la mogiile lor, 9i pre cei morti s{-i lnvieze spre vieali, 9i pre vrdlmaqii qi pizmagii lui Dumnezeu sd-i impace crr DumnezeuTatdl, 9i fdcindu-i pdrtaqiduhului sdu celui sfanl, sale; venit-a drept aceea robilor str-i facd mogneniimpdrdJiei rdscumpdrare, morlilor inviere gi vieat{, bolnavilor vraci, rr1tlcililor cale dreaptn.$i luind Dumnezeutrup merged. dupri lugise fugise cela care dela dinsul, cd. dela binele cel mare omul cel orb gi nebun, intru atata cdt nu l-a putut inturnii cu nici un glas de strigareproroceasci,ca si si intoarci dc pre calea_ rdtdcirii, Pentru aceeainsugi Dumnezeuintrupdndu-ses'a apropial de cel ce fugia, ca sdl intoarcdcAtresine; desprecare lucru invafd apostolul,cdnd zice: *cd Domnul Hristosn'a luat dirr ingeri, ci din sim6nla lui Avraam a priimit.> A priimi, sir zice: care prinde unul dintru vrdjmagiisdi, gi liind volnic ca sd-l omoare, nu-l omoard, cil face lui gi fiu gi mosteanil casa sa. A9d.a priimit drept aceea9i Mdntuitoriulnostru sirmdnfa lui Avraam. Iar de vrei vrea cu pulintele cuvinte,ca si injelegi la cc avenit? A:cultd de vezi ce zice prin Isaiaprorpcul: <pufrul
DE CE A VENIT

preste mine, pentru care m'a uns, a binevestisim'a trlmis, a.vindeci pre cei sdrobiticu inima, a propocelororbi vedere, celorrobili iertare, a chemi Domnului a ca si si mdngiie tot jalnicul,9i ca si puiu tirie tuturor ce ldluescin Sion, 9i ca sd le dau lor coroanapentru untul veselieipentru suspine,haina bucuriei pentru r Ce este drept aceea mai dulce decAt cuvintele ? Ce este mai frumos 9i ce este mai iubit ? De este aceea trimis Hristos dela Dumnezeu Tatdl spre siv6.racestorfaceri de bine, sd fie blagoslovitivenirealui in gi si fieiblagoslovit gi acela ce l-a trimis pre el la noi, fie blagoslovit9i acela ce vine, a ciruia facerede bine glasuri strigdnd pruncii,o propoveduesc: cu asemenea este cela ce vine in numele Domnului, osana cei de sus.> Care cuvdnt nu numai astdzi,ci in toatd noastre,limbile,rosturilegi gurile noastresd-lgrdeascd. asta este dar taina aceeacare-incepe a prdznui besenoastrd astdzi,9i ne arati noui vaetile, pldnsurile, susdurerea p[rintilor celor legea din veche, cari cu atata 9i dorii de venirealui Hristos,precuminsugizice c[tri sii: <fericiti sunt ochii cari'vid cele ce voi vec{ adev{r zic voud.; mulli impnrafi 9i proroci au vrut cele ce vedeti voi qi n'au vazut, gi sd vazd. ce auzili n'au auzit;' ce acegtiatoli au luat numai f{gdduacestei faceri de bine, iard nu mogtenire, precum grdgi apostolul: dup{'credinfi murir{ acegtia toti, nepriifdgiduinla, ci de departeprivindu-o. Frumos graegte: -o; cd precum lac aceia cari un lucru foarte iubit de departe, iar la el ca se meargi nu pot, cari cu v{zAndu-|, iar cu cugetul gi sufletul dorind il privesc, lucru ficei. sfdntul acela Patriarh, carele. cu atatia ani inaintea lui Hristos,ziced: <mdntuitea ta voiu a$tepta ne, 9i oasele melesi vor odihni intru nddijduire.>Pentru lucru mie mi sd pare a fi pdrinjii ceide demultasemenea pre cari ii ia qi-i invdluegte fqrtqna cea de noaptepre gl ydd lupina oare unde departeintr'un loc de nd-

ANTIX IVIREANU

1a4

deide pusi, spre care silescca sd o aiunge cei invdluili, 9l adeseacu ochii citrd ddnsa priJesc,9i pinzelele indreple;rzrl ca sd meargi (din cit pot) intr'acollo; gi aceea de nu pot, intr'alt chip cu ochii gi cu sufletul o cuprind, Agiiderea9l pirinfii nogtri cei de demult, intorcdndu.gi ochii spre lumirrn cea adevdratd,, spre Domnul nostru Iisus Hristos (care cu lrr. mina sa umbra gi intunericul lumii acegtiaau stricat),crl smereniei9i tinded minile sale, fi spre aceea din tot cugctrrl dorii, 9i spre aceea degrab ca sd soseascipohtia, slrigdnd crr prorocul: <degrab pre noi mileletale,Doamrrr, si ne intdmpene ci am sir{cit foarte;> spre care strigare li indemnd gi tlc Dumnezeucuvintitoriul prorocullsaia zicind: <cariivd aclrr. ceti aminte de Dumnezeu, nu teceli 9i nu fiti mufi, prlnd cind va pune lauda lerusalimului pre pimint;> zice li intr'alt penlruSion nu voiu tdced.9i pentrulerusalim nu md voiu odihnl, pini cind va iegi ca lumina dreptatea lui gi mintuitoriul lul ca o ficlie aprinsi; adici, pentru marea dragoste cu carc iubesc besericagi adunareacelor credinciogi nu voiu tdccri, nici md voiu odihni, ci deapururea cu rugiciunile mele yoiu strigd citre urechile milostivirii. dumnezeegli, pind. cAnd vl trimite pre dreptul acela, de carele toate neamurile doresc, carele ca risirita soarelui gi ca fdclia cea aprinsi intunericLrl lumii va stricd, gi lumina cea adevdrati, adicd. luminata cuno,slinti a lucrurilor dumnezeeqtio va aritd. ochilor oamenilor clor muritori si fdgiduegte, Si precum a fdgdduit a qi sIv&rgit,slobgzinddintru addncul inimii cu cdlduri cuvdntrrl acela: rf,uraJi ceriurile de sus gi norii si ploud dreptale, sll sd deschizdpimdntul $i s{ arate pre mintuitoriul. Ce zici pro. rocule ? Ce pohteqti? De pohtegti ca si iasd. din ceriu rii dintre nori cel drept, cum zici p4mdntului ca sd. arate prc mintuitoriul, 9i cum poate fi ca ceriul cu norii si iveascil pre cel drept? $i pdmnntul si-l arate? Amdndoud. suntadc. vdrate din ceriu $i de pre pemantdeodati a sd ivl ; din ceriu, pentruc{ estefiiol lui Dumnezeude pre pdmint, pentrucdestc fiiul omenesc,pentru aceea strig citri ceriu gi cdtrA pemarlt, ca se ne aratenoua pre dreptul gi mintuitoriul acelaal lunrii.

dorinte aceedacostecuvinie,acestestrigiri, gi aceste ni le arati vreme intru aceasti p[rinti, beserica

mai dinainte figiduindu'le, iard noui dindu-ne mila sa, cc doria sfintii aceia pltrinti noi avem, 9i ce mil{ aqtepti noi ne-au intempinat, 9i ce privii ei de depart, noi avem astezi: <carele era. dincput, care am care am v[zut cu ochii nogtri, care am privit' 9i mel-

noastream piplit pentrucuvintul viefii,pre acelavestim

lrturisim voue vieaJa cea vecinici, care a fost la P{riniar- acum s'a aritat;u a ciruia ardtare,atetabucuriene !e nou[, mai mult decit ce aved pirinJii cei sfinli dede' a c{ruia agteptarecu drag Si durere mi indeamnl ca zic acest cirvd.nt: <sd.rut6-m[pre mine sarutareagurii ;r ci tofi ciJi eri din duhul cunogted citi mili eri si pre buzele aceluia; dorind 9i el drept aceea ca s[ fie unei bunatAii ca acegtia,zice din tot sufletul, ca si fdrute pre mine cu sdrutarea gurii sale; care cuvint face, ca gi cind ar zice: pre Moisi nu'l auz, cdci este impiedicat, buzele Isaiei sunt intinate, Ieremia a

nu qtie, penlruci este prunc' 9i toti prorocii au amulit;

el lngugi sl-mi grAeasci mie 9i se-mi deschizi voia pdrin-

siu, 9i in fiinla sa pre mine se md invete; a ciruia prea fiinJi pre mine si me lnoeasci,9i riurile lnv{llturilor

8i s[ facA in mine izvor de apl mintuitoare intru vieala vegnici,

befratilor, ce taini mare preznue$te ede$ drept aceea,

nostrl intru aceasti vreme; care taini cei dedemult atitia ani dela inceputul lumii au dorit 9i n'au cigtigat'

vreme avindu-o o praznuim.De aici noi intru aceasttr sfinte delanoi pricinaacestei este a intelegece pohteste Pohtegtenevointa sfintelor rug{ciuni, laude drimnemul$minte pentru binele ce am luat delaDumnezeu' cu prea milosteniei,posturi, impreunareadesea gitesc toate care acestea sufletului, taine, curltenia intru inimile noastre,sprevenireaDomnuluii ti ne lnspre faceri de bine, cd cu acestepodoabede fapte

.u 8

ANTTM IVIRBANU

bune.logodnica chiami cdtrd.sine pre iubitul mire zfuil ,

jl.F:fi: H""THffi? i.&T:.'::::: ;ll ::.,".1"-" ,'t...t. brcuros el pleacd, ui;;;";-"J;;"";;; :1T
5::

:::j:].]"lTli nezee$ti, gi casa mea este ca le

mete infrumusetat este currorit. aoririio,',i,

,r:"r::

gi umbra pleacd.Sprepraznuire adevdrate lt"i a ,::l"t:

;;"'";

moaftea sd ne ddrueasc{ vieafa cea doritd, amin.

sai;.t;;;;i lTii"lI:I ll".,il,^l r:imiror cl sd putem -":* strigi qil noi catilhurul, ;;;:li;;il ;.:;il veniintru impdrdfia ta;> qi cumoartea 3i-0,*t saomor.

iremii eisa j:"_:l .$i noi.soli nerJ";;-no.iru "ffir' ;p; j: l?,,* "i" n-uirea. intrdrii trupegti a Oo,nnuf ri ;ff

ly-l:""i fi noud. aceste sfinte vremi ? Trebuegte ;;;

vom face nici unile din acestea, de ce folosvo

ca sa-ei rdndueas'ca ;iJ ;;u'";ilfi1*,';il

xvt.
ll snru1tt cuvANr DE INVATATURA
lmpARlTl CU APOSTOLII $r INTOCMA CONSTANTIN $I ELENA
.Tot cet ce sd smeregte 3a ad tttdltl,'

Sf in1iei

la lini5tea mirttuirii' este cu putinte si ajungi negtine nu estc cu p rtirti prin uga ribddrii; intii trece va de ttu va ihtr.i prin fericirii, suie in cereascacetate a smereniei; nu este cu putint{ s{ sA lna[e in ceata . de nu sd va smerl cu duhul aici ios in oragulcelor nu este cu putinfi sd impdriJeasci impreuni cu la cer, de nu va urme. aici urmelor lui Hristos cu nu este cu putinl{ a rlmanei cuivi nume vestit in cu fapte rele qi necuvioase. Aceastacunoscdnd9i marele Constandin, smerenia lui cine va putei si povesteasce cea mare? Cine va puted sA scoati la ar6' creqtinitata lui cea desd.virgit gi cugetul lui cel cregfddumnezeegtilor pentru ca si s[ invredniceascd nespqse bucuriei cei pentru ca sA se lmplrt*feascl ceriului ? Cici, cind a risdrit lumina lumii acegtia cele plrintegti, iegind din Vretania, de n'ag bratele ldsat i iarl fugii de cugetul cel peganesc,9i lnci cregtin, lost

l) arborti.

ce aratd cdtrelucrurile cele pdgineqtiinchipuii

ANfIIt{ IVIREANU

FREDTC|

72L

cu slovede stele: scuaieasta sd biruegii.,Ori.r-""r"""1 tare,intdrindu-se bun credinciosul C*i""ar", J" i,i s'a.luptat. cu pigrinul Macsentie, cAt I.a Ui*it "iat J".n"arr,, t.a.inecat in apaTiverului;Iudnddrept*"""-i, jril".",ll' pre aceste semneceregti blagocestivui imparat, afaiaa j copsit in cregtindtate, cAtfacesd.a ,i"u"'.r"lofi'..i * I

i:':.1::,i,:":j;;:n"'; tra4"d; fi"',:'ilfi]l:'

deMacsentie, i". r-" r"lr"Ji"hi'i,.,, L'? i-a sporit bdrbdJia 9i ".T1_,1'.:::.cd sufletului

procopseala ceeaviitoare, ce erii sd fac{ ln Cre$tindtatc. oaren'a marecregtindtate ? ci auzind;.;;;il;. .aratat peganetti alelui Macsentie, ce f{ceaasupra.*i,;i;i, ,, rdsboiu,9i mdcar ca era.in nevoie, atara 1l:"1:.:O:1-t

sfdtuiApre impiratul, sll aceasta eea iidoveasce sf,nge spild trupullntr'acel ptunci, cetsi-Sipoatd s'ai fi mantuit implratul. Ce socotitioare,si
celor omoriti, 9i a;i cufundind patima acoefatul acestaiubitoriul de Hristos ? Sd sd fie apucat ? Ba,nu s'a apucat.Dar ce? el, credinciosul aceasta impirat, a zis cu credinciosului a ca dsdversit gi pentru dragostea bolnav : <Mai bine s[ mor eu , decit sd-mi iau sdnitatea mea 9i s6'mi rism0ntuirea mea cu atata singe nevinovatr. Rispuns de imoirat credincios; mai bine a socotit vieaJa decf,ta lui. Oare nu s'a ardtat cu aceastl fapti ade-

lui Hristos? Mi s[ paresi fie slltat ceriul cu

bagdin seamd a-$i "r,,ul uu".""l'u-nl,.if doctorii amare,a sd addpdcu bduturi "t,"ltui *d";;;;;il,-;:i;: gele, 9i nu estenici un lucrr
c'r es(e de iubitoriu pre.,"u:lrTtu ljeci acea pohta a s{nitdtii.

t":::il ",,uii, l*" Li""' ;', ;::: ;:Tii, :::li : .': :: p{timerte,cit rabddt p*o"* :i -.iui, cnettueste, cat "T " ce a pierdut,nu
sendtare. rl

sanatalii eipaza i",id, ,i,.j._"riil] L."j::":9ih"., .rinistea sd si depdrreze !!'Lrs sul'.rr $";i",':"T Hlj'ij-?.:l,apere sdnitata? Cdti cheltuialf fac ""r";" ;;;n,;

FApTELESFANTULUT O,mulestedobitociubitor dc sinol " oe ce nu ca CONSIANTII apucd? gi de cc rrq -sd si ostenegte ? gi cu ce nu s{ si

{i de acestglas blagocestiv al rispunsului, au siltat celor.drepli gi cetele cere$ti,heruvimii 9i serafimii

pentru aceastAcurati cunoqtint{ a dragostei gi Constandin: de Dumnezeu eu.a iubitoriului

o adeverez din sdvirgitul cel de pre urm{, ci preste i-a descoperit insugi impiratul implratilor, prin rostul

apostoliPetru gi Pavel,cum ce pentru credinlalui

s'a sivdrgit dela Dumnezeu intocmai cu apos-

ia ddruit nu numais{n{tateatrupului,ci 9l sufletului'

de Sfdntul Silivestru; s'a botezat drept aceea a doua a nagterii gi s'a cureft de toatl boala, el' credinJii lui Constandin! 9i cine poate mlcar s[ te I $i de vreme c atata credinli a aritat credinciosul mai inainte de a str tmbr[ciL cu haina cea lumlnati r), de dobitoceascaoornirea eresului arienesc 9i pravoscredinteisi lupti de valurile necredinlei; 9i la atata a striluciL steaua cea luminoast, blagocestivul Con' gi adunind la Nicheia sdborul cel ldudat, a potolit :a besericii. $i precum firea nagte iarba cea de

ji1:i,i' u1.n."li';*,#;"":: ;:dJ:"fi:T::;l[ toate sd priceape fiegtecarele de dulce

ce.stie.; pentruce fiind rdnii iubitoriuld" D";;;"';" tot trup,t, eri o minune ;;;:;-i-";;.;: "ri;;. LTl"^t.:* .preste jl: p"1"1megtergugul cel doftoresc sa aflemillocire uinj"l,:, toare$i doftorii iscusite pentru aceaste boale nevindecafi.

mdcar cer a"p"1i",J ."ii';''ui: :il.:lljjl# ffi,iil::

carepoateatatala ceirarri sr racdcere;;il;;;r; ff';: ,, putut nicirlo cumsd facdnimica blagocesti"tll'I^tlou*',.n'u

prin botez,soiotiti de vedeli la cttd lnlltime s'a podoabacredinfei.Si turbure linigteacea beseri-

ANTIM IVIREANU

pRELrtCt

vindecareIa locul unde risare odrasla cea purtitoarc rh moarte, precum s{ ved: are otravd de moarte scorpia,lll dupi moarte sd prefacetrupul ei iarbd de vindecare;mrrgr,l ndpirca de moarte,iardin trupul ei sd facetiriiacul,carele clill impotriva veninului; intr'acestchip a rAnduit dumnezeiarll pronie ca pe vremile necuratului .Arie sd strdluceascd blauo, cestivulConslandin,pentru ca sd risipeascd cu lumina ,lio. dintei norul eresuluiarienesc. Aici adevdratse cuvineii si aibi minte ingereasca, pentrucl sd. scof la aritare legile cele sfinte, ce insuqi au scris strrl sporiul cregtindteiJii mullinrcl 9i al credinleicelor credinciogi, besericilor, care in multe locuri in slava lui Dumnezeur[ mare credinli a fi.cut,milosteniile cdtrecei sirdci 9i dragostci cea creltineascecetre toli gi toate, pentru intdrirea intc. !i meierea credinlei. STTERENIA SFANTULUI Deci de a strdlucitatdtamareleql intocmacu apostoliiin credin{d, sr. CONSTANTIN. cotili cat s'a indltatin smerenie, car0 esteroada credintei ! Socotiji pe prea sldvitulimpdrat,ca a rru. mirat mai mult biruinJl 9i pohfale, decit zile a vietui lul ; socotiti lndestulataldrgime a sldpinirii Iui, care incepeddela rrl. serit ti si sfdrgid la apus gi cu toate aceste pricini care-l in. demnd.spre mindrie, ca pre un impirat 9i impirat infricogal, sld.vitpurtitoriu de biruinld, vedeti c6t este de despdrlitdc aceace se cuvinedsiJ arate vrednicia, Si cuvinidca un hiro. . tonit intoima cu apostolii, nu de oameni,ci de insugiarhiereul desllvirgitHristos, si geaz{ mai int6i in sfinlelesoboari; inr ca un smerit nu s'a ar{tat niciodatd si gazd,de nu va qedcrl int6i toti pirinJii, 9i nu in scaun nalt impdrdtesc, ci in scaLrrr st&nd gi prost, Aiungei ca un blagocestiv imp{rat si porun. ceesci se sd. zideasci beserici, si. si ridice case de rugll. ciuni gi alte zidiri plicute lui Dumnezeu; iar ca un smcrll ce erd, insugi si pogori din scaunul lui cel inalt 9i lepndrl schiptrul lui din mdni gi scoteri haina cea impirdteascd rlc pe trupul lui 9i-9i golid capul de cununa cea de mult prel, ;i aduced pre umerile lui pietre gi cu miinile lui iubitoriul

sipi

cu ceilalli lucrdlori la temeele beseri-

I Veniti aici voi de nesfirgitl margine O, sm'erenie

pustiului, care ati stitut pilde minunate 9i dascili ai impiratului venili" zic,9i vi minunafi de smerenia cum ctr a aiuns mdrturisili apostolii; cu ce este.intocma pentruci voi de ati la cele mai inalte: 9i infrinat

patimi ale trupului, de ati smerit trupul de ati

deqerticiunele pohtelor, de ati iubit Jinerea, de ali mandria, de ali irnit in curdtenie, de v'afi fdcut cu

smeri{i, nu este nimic, pentru cici desperfinde lume gi iubind slricia, lesne ati gisit sufletul vostru pentru cici bine gtim cum ci sdricia smereste iar mareltj Constandin, din luciul lumii acegtia, mare, stdDanitoriul lumii, cu domnie late cu stdpa' des{vAr5it, cu mirire nespusi gi si nu s[ mindreascd,

pildi smereniei. Nu este vdrtos sd se arate desavar$it

minunelor? Nu este dovadd a unui dar mare dela in ceriuri ? $i pentru cdci a strdlucitln bunitAtile mai alese preste mtrsure, marele !i intocma cu apostolii invali cu a sa pildi toat{ adunarea credincio9i prez, toate ceteleoamenilor, cari dimpreund serbeaze pomenirea lui, si cilltoreasca cu indrdzneald sfdnti

calea mi.ntuirii, pentru ca si si faci pirtag ceregtilor

9i fericirilor lor celor de pururea. Invali drept aceea cei bogati, pntru caci fiind el prea bogat, ficei comoari poruncd; lnvati pre cei de dupi evangheliceasca bun, pentru cdci fiind el prea de neam bun, a pohtit gi petrecania cetdlii cei de sus; invafd pre impe-

pentruci imp{rilind el cu atita putere silii pururea cegtigemogtenireafdgiduielilor lui Hristos: invatl pre
pentruce de vreme ce bogafa gi mdrirea s'au biruit bunitnlii, cum sd nu sporeasci prea lesne siricia, este pricina spre faceri de bine, dupi cum zice David: te drept aceea acolo sus la implruiile cele mari). implrate, suie-tela iniltimea dumnezee$tilor blagocestive cea deslvirgit smereniete-a suit; culege rodurile cre-

IT]

liiilri
124

ANTIM TVIREANU

llil

dinlei tale cei preste mdsurd in ceriuri, careleaicea jos pn' pimint ai seminat tu; iar si nu ne lagi nici pre noi s?ilir,t de folosirile, de acoperdmantul 9i de rugiciunile tale c,'1,' Iierbinli cdtrl Dumnezeu; 5i mai vdrtos te roagr{Fiiului 1i intreg gi cu fericirr' cuvdntuluilui Dumnezeu, sa pazeascd chipul cel viu a) bundtdlilortale, pre adevdratul mogteuilol cregtinitaliitale prea iubitoriul de Hristos 9i cregtinulnostrrr credinciosului lui suflet, slrrlrl Domn r), supunesupt picioarele gi flr de putere,pre vrdjmagiiMdriei sale,precum au sul)ul pre protivnicii credintei, penlruca sd lumineze in mulli lrrl intru stdpdnireasa cre$tindtatea; pentruca domnind, el srl imp{rjeascd dreptatea,pentruca sd lie cu slobozdnie brrrrrl nu agd sd si mdreaslrl tatea, si aibi obraz strdmbltatea; 9i Dumnezeu,si sd cinsteasc{ dreaptacredinle,care ndddjdrrirrr insugiaviirrrl sii o cigigdm prin darul teu, pentru cici aceasta numele tex sd face asem{n{tor desevarsitbun{t{tilor l;rlr, amin.

XVII. CUVANTDE INVATATURA DOII1NULUI LA NASTEREA IISU S H R IST OS NOSTRU

Cti ru Pri (dirt) ttryeti x'Andra a Ilta,t, dbL ednAqa l t Aotaant a luat P&vollD 2 caP6t cilt'6 rzlco fe cit E v roi ).

!r!rB-' :iff ' :; T;:: ""D;:ltg#il'"T: reasc[ gi cea omeneascl; caci ca Pre
dup{ chipul sdu' precum i gi pre om l-au fdcut Dumnezeu tu canul .el din6i al Facerii: usi facemom dupi chipul insfi nu pentru trup, ci pentru gi dupi asemdnalgo; eit" ta"rt omul dupd chipul lui Dumnezeucdci Dum<duh nu are trup, ci esteduh, dupd cum zice Hristos: prorocul zice aqi c[ Dumnezeur; ingerul ince este duh' i: <celace facepre ingerii sdi duhuri'; 9i sufletulomului duhul lor 9i proroc zice: <lua-vei duh, ci iardgi acestagi vor sfdrgi9i in fdrina sa sd vor intoarce) Dumnezeueste lzut, ingerul este nevezut9i sufletul omului este nevizut este nemuritor, ingerul este nemuritor 9i sufletul este nemuritor' Dumnezeuare inlelegere9i voie' iuare inlelegere I are intelegere Si voie !i sufletul omului
t) C. Brincoveanu.

ANTIM TVTRIAEU

$i voie. Deci amandou{ firile aceleaerdL cizute Dentru trufk l ingerul, pentruc{ a putut sd fie asemenea lui Dumnezeurlrlrl cum zicela Isaialn l4 capete:(sui-me-voiudeasupra nt-rrikrr, gi voiu fi asemenacelui de sus inalt>, gi pentru aceea l.n imbeznatDumnezeu intru pripastiile iadului; gi omul iar[ vrea si fie asemenea lui Dumnezeu, c{ auzinddin gura 9nr. pelui; ci in ce zi va m6nci din lemnul cunogtintei, s{ va faco Dumnezeu; gi p"entruc[ a mincat, fu izgonit 9i el din ;1ril, dina desfdtllriigi fu blestemat ca se intre in pimdntul dirtrrr careles'a luat. Iar acum Dumnezeu ddruegte omului mila sa, ci a lunl spre sine firea lui eea clzuti, iar ingerului nu va sd-i aralo acea mild, Ei pentru aceean'a luat spre sine firea lui, dulr/t cum zice fericitul Pavel: (cA nu pre ingeri cindvi a lunl ci s{mdnla lui Avraam a luat,. am a ziceinaintc{r DE CE A LUAT DUMNEZEU Drept aceea dragostei voastre, in vorba cc FIREDE OM? voiu si fac astdzi pricinilepur. truce a luat Dumnezeufirea omeneasce gi n'a luat cea irrgc. reasce,atiiderea gi pentru ce a luat spre sine Fiiul lui Dunr. nezeu firea omeneasci gi n'a luat (altd fat{ a dumnezeirii adici) Tatil siu Duhul SfAnt. Care pricini le voni spunefoartepre scurt,pentruca si lrl v{. ddm supirare, ci ml rog lui Dumne2eu sd.-midea ajutor ,gige d-voastrtr vd pohtesc sA ascultati cu dragoste. Pricina cea.dintei pentru care a luat Ddmnezeuspre sirrt, ,, firea omeneascd, iat nu cea lngereascl,este ci. ingerii n'arr I pierit tofi, ci au rimas din ei mulfi ; iar oamenii erii cdzulr \ pentru picatul niscutului celui dint6i, 9i ne putem increI ,i dinla de aceastd pildd ce zice Dornnul Hristos la Luca li capete,zicdnd: <care om dintru voi, avand o sutA de oi si { pierzdnd una dintr'lnsele, au nu va ldsd cele g9 in puslic \ va merge dupL cea pierduti p&nd o va afld, 9i afldnd.o,, 9i \ pre umtrrul lui bucurindu-se ?, Omul acelasi inJelegc \ Pune fi Dornnul flristos, ci agd. zice prorocul David <ieglva omul \a

slu gi la lucrareasa pane seara'; iar cele 99 de leq cele 9 cete de ingeri, pre cari lisindu-i Hristos

a venit pre pamant,ca str caute oaia cea reldcitd'

ca omeneasci, care ere depdrtati de Dumnezeu cdlrf in lume' ci a;i zice.David. iplcat gi ere rdtecitd tiu'. pr6 robul cearci iieu: .rAtdcii ca o oaie pierdutd, Hristos pre acei oaie ritlcitl 9i a luat'o pre umerile aluat spre sine firea omului, dup[ cuvintul apos(care)zice: (se aratdcu trup,. lncd putem aceastagi dintr'alt[ pildi a lul Hristos, care zice: avAnd 10 bani gi va pierde unul dintr'ingii au lumdnarea qi mdturi casa 9i cauti cu dinadinsul .geselte?, Muiareaaceeas{ intelegea doua fali a carelelasdndin ceriuI bani, adicd 9 cete de'in"elrii. a pogorit pre pdmdnt sd caute banul cel pierdut, adici ,mineasci, cu lumdnarea aprins{, adici cu invdtiturile ziceDavid: tlumindtoriul picioarelor ci agdL e legea ta 9i lunlina, cerArilor mele)' aflat-a banul adici Fiiul lui Dumnezeu, doilea chip al dumnezeirii, imbrlcat cu truP omenesc,dupi cuvdntul evanghelis: ngi cuvdntul trup s'a l[cut' Drept aceaingerii pierit tofi, clci au mai rimas din ei I cete in ceriu, omeneasci erd toatl pierduti, care s[ inJelegeoaia
ri!r----'

cel pierdut; $i Hristos!a aflat. fireaomer pricin[ pentrucarea ]uat Dumnezeu

clci omul a grelit din.slebi' lar nu cea ingereasc{, l'a aplecatpre lemne la carele trup avind pre sine rea, neavAndtrup pre firea cea ingerul a gregit din omul: sau din sldbiciune' in trei chipuri gregegte negtiinjd, sau din firea cea rea; deci pdcatul din

Tatdl, cdci ca Tai{l este lmpotriva lui Dumirezeu neltiintdeste dintru plcatul puternic; intru a tot si chiaml intelepFiiului, cf, Fiiul lui Dumnezeu
pdcatuldin firea cea rea este impotriva duhului sfAnt, duhul sfdnt si chiami bun. Deci care om va greti

saudin neltinl{,il va iertdDorrlnulrnai.lesne'

AN?IM IVIREANU

de sd vor pocli, ci a9i zice David: <pd.catdl tinereJilorrn diu fl 9i al negtiinfiimele nuJ pomeni)'; iar cine gregegte cea rea impotriva duhului sfdnt, omului aceluia nu-i i Dunrnezeulesne pd.catul, ci. agri zice Domnul Hristos: . picatul gi hula si va iertd.oamenilor, iar hula care estc duhul sf{nt.'nu si va erti oamenilorr. gi impotrivadLrh $i sunt p{cate de moarte7, carele:sunt sfint, fir de nici o gregal,{,de yreme ce sunt neiertate, nu s[ va facela dinsele cdzutdvindecare, Pdcatulcel din qi carele este trufia,'dintru sd nagte smelia neascultarc i doilea este zavistia, dintru carele si nagte vr[imAgia Si derea; al treilea este iubirea de argint, carelesd numci;tc doua inchinare de idoli, 9i dintru carelesd nasctoate rclcll al patrulea este c{lcarea de lege, adici nebigarea in scn celor hotdrite 9i agezalein legi 9i in pravile, dintru care si rr necredinta, 9i lepldarea de Dumnezeu; a cincileaeste narea de vraibd intre fraJi gi intre prietlni, care pdcat l.a u qi cine are acelndrav,esteasemenea singur satana, diavolulull al gaselea estenddejdea ceanecuvioasd. ce ar negtinela mI mila lui Dumnezeu.Si nu si periseste de pdcate socollni ce-l va ierta, dintru carelesi nagte netemerea de Dumnczcu toat6 necuretia; al cel de pre mai urmd gi rnrl $i taptelea mare qi mai riu decit toate, este oceaiania, adictr desnrldrl. duirea lui Dumnezeu,socotindci nu l va iertd nici cu utl miiloc,dintru carele sa nagte moartea cea sufleteascd qi nrurrr:i cea vegnici a iadului. $i cine va aved.vreunul dintr'accsll pecategi nrl va yrea se sA pereseascide ddnsul, mai l)lnl sd nul fie niscut mumi-sa, cd.ci _este cerbicealui vdna dl gi aram6, hler fruntea lui de dupi cum zice lsaia in 4tl rh capete.$i pentru aceeala luat Domnul spre sine firea orrro. neasc{,iar nu cea lngereascd, cdcicd omul a gregit din slll. biciune impotriva lui DumnezeuTat4l,iar ingerula gregilrlhl firea lui cea rea impotriva duhului sfdnt, A treia pricini pentru care a luat Domnul spre sine lir.cl ofieneasce, iar nu cea ingereascd, este ci ingerul a grcalt {ip bunivoia lui, iar pre ticdlosulom l.a ingelat garprlo,

al nostru chiouri este picatul, unul esle chiar I *i.l'ngi"", iar altul estePdcatul .cel,striin' -care pdcat strein'9i lor S ta.ln"t" 9i noi pdrtaSiacelui Oirrn*r.u 9i pentru plcatelecele.streiit', PT:T,::::

lnselat pre om prin miilocul garpelui' Dumnezeuspre srne oaira pricini pentru care a luat este cdci ingeruleri iar nu cea ingereasca' :;;;;, mai decit omul; pentru aceea erd dator 9i Je i sA cinste "inrt" de mai Ja ,e i"t"ut.a de pncat,cn cine este omul iar sunt stele'. ,e fi"'*"i cu omenire; cd ingerii d^e.capete: in25 lov' lui cartea zicein putr"iun"; ca aqar

a cdrui li" r",'L* omul a gregitdintru ingeliciune' pentruci diavolul' eJe pa*uq 9i ingerul cel riu, adici

- pentru un - cregtinii lui Hristos truD, adici beserica D.umnez"ll pre mulli oameni buni ii ceani l,t"lil s'au ft multe cirJi qi in multe istorii cd """*t" in bogate locuri' Cd dupi cuvintul .apos."i,. -f l.-cap. 6: (c[ putin aluat toati 116"**t ""-4." gi riutatea 9i picatul *u lotp"tt"; """1" i:|t; "aqd pacoste' Drept acceaprorocul David ;;;lii;;;. de pdcatul cel se'l crule (tereasca) .-ful'i"lnn.r"" sine firea omePentru aceeaa luat Dumnezeu spre a gre$lt-oe iar nu cea ingereascd,cdci ci ingerul

bolnav' cind este .i-"i"n".., .a peniruun mddular' 9i in lumea cares,' toate mldulnrilc; aqiiderea

lui, dar cu atit mai vartos .-ruitt n".u-L inaintea lui.vierme' gi feciorul , fiind putreiune P*pt s[ ,"t"::1t-1 fie mai
adici celui besericesc' omutui'"etui'sufleiesc, qi invntdnenire decnt mireanul, pentruca si ia pildl

cerescE;(ii nubune, si, mireascl pre Tatil vostru cel

&lis lYirrul. - Ptodlci

Pentru ii"qi".i* dela el, vizdnd faptelelui cele bunegi Hristos pre oameniicei suiletegti it :'it!:: :.11.1 .uni"1i sarea pimintului, deci de si va stricl l-uoi lumin{' zicind: ?' li numeqte ce s[ ua mai sara cu lu,uot"1itu-inu lumii' ; 9i iardgi: <agi s{ lumineze voastre faptele vizind voastrd inainteaoamenilor,ci

130

r } NT I[1 IVIREANU PRADICI

me$tecetate,zicand: <nu sd poate ascunde cetateain rarlll muntelui); ii numcalc fdclic a p ri n s d , zi cdnd : < ni mcni rrrr aprindc fdclie gi o pune supt obroc, ci in sfe$nic, ca srt tumrnezc tuturor cclor ce sunt in casd>). C;i nu sd m:irrir, Dumrrczcrr ateta prc ontul ccl prost, cind face pical, cit srr miinic llrc omul ccl bcscricesc g r p rc omul ccl dc ci nste, 1l pentru accca li sir cadc si fie ma i c u omeni re $i nu Ii \[ cadc cii facd pdcat, Dcci pcntru aceslc4 pricinr cc am zis a lrrat l)umncztrt .. rrrea cca omcrrcasciiar nu cca ingcreascd, Iar llcnlru ct, rr lLratFiiul lui f)umnezcrr firea omcrreascd, irr nu allir frr;r ,r dumnezeirii, adicrr Tatril sau f)uhrrl Sl ini, irrc6 l';,r;. cirri: una, I'cnlnrcii sii clriamd ljiirrl ";;i tui Or*n.r.* lni.i",, ciunc,a luat chipul omuluica sd vinclecc n"pri..p.r"o orn,,fi,f l)nn.carc a cizut il I)dcll; a doua, ca accla cc cstc I,iirrl tur t rumnczeufiir de ani, sii se facii gi fiiu omulrrisuDl;rrri a rrera, precum s'a fdcut Fiiul Iui Dumnezcu liiul onrulrri. sd sd facd gi fiiul omului fiiul lui Dumnezer, d"pt.;;;l;;;;; lui. Ioan: i-i-agade Ior putere a fi fiiul Iui D";""r;;;, ,; ." patra, fiind Fiiul fafa cea de mijloc, s,a fdcut rn,iU.ftrrl rI" ,, inlrc Dumnezcu qi intrc om, aul'li .rrn ,i.. i:,i 11..1, Jr.: t'avct: unul cstcmijlocitoriul lui I)umnczcu :1ltll |i 0irrrr(' nIlor, omui ,",ci lJristosIisus,. Iar pentru nagterca Domnuiui lJristos,ce preznuei,tc . aslii/i lurrrinat sfinta besericd, in ce chip s,a nascui Fiiul l"i;,;,,, nzcudin,lat;i f;rr de mumi 9i crrm s,a inlrupat din rrrrrnr;r Iar 0c tatA,-nu trcbucSlc iscuadi tsii is|itim mai mult1,,ll vremec estc tainAfoarte mare,adancdgi prestefire, ci nurrrrri cu credinl?[ 9i cu miriri de cuvdntdri ,i i".fri"irn i,,i,,,, un soareal dreptdlii ce a rdsdrit din pintecclc "" fecioarci rrorri cclora cc gcdemintru intuncrecqi umbra morlii; 9i din r.;rl duroasainimi si-i mulldmim pcnrru mutta gi ncm?isurrtil mili ce a fitcut cu noi, de a invoit firea noasirricca.ir,,t,, clr naiitcrca sa; cdruiagi eu miL rog nevrednicul, ca unuiarr, eslc unrrlniscLitFiiul lui [)umnczeugi D umnezeuadeviirirt.

131

ddrueasci prea Iuminatului nostru Domn 1) sdniitate,vieali

td 9i bund, intemeiare intru cinstitgi luminat scaunul sale, impreuni cu d-voastri cu tolii 9i cu tot norodul prdznuiti in multi ani luminat, , ca deapurureas?1 toate cele bune qi de folos,amrn.

xvilt.
LA CUVANTDE |NVATATURA LUI HRISTOS OBREAZANIA
.EicA d 3 au &nu,lut 3 zdh, ct *tl prtlLct/t tnnt4ur, cher al nu Iut l,8w, carele e 16l .is ,1, I al ttLairLte,pA .i n tu| Ed .trmt^ll en pdtrtBce,.

numiri cum ci lisus s[ chiam[ mintuitoriu neaiar mai virtos dupd aceste8 nume ce voiu omenesc, cum zice Ioan ; lntdi, si chiamA vieala de veci, dupd ca si te cunoascl veci, de (iar vieala este aceasta s6ps1s; pre carele ai Hristos tine unul Dumnezeu9i pre lisus zice David: <s4; a doua, s[ chiamtr mdrire, cit a9i L-voiucdnd mi si va areta marirea taD; a treia, sa odihnd, ci agi zice Hrislos: luali iugul meu spre voi Invitali dela mine, cd sunt bld,nd Si smerit cu inima' voastre'; a patra, s[ chiamavei afli odihni sufletelor in 19 capete;<si ne bu' ci agi zice Ioan la Apocalipsis i qi si ne veselim 9i sa dam marire lui, cA a venit nunta

tdiereaimpreiur,dupi cum zice Luca istul: .9i cind s'auumplut8 zile,ca sd taie pruncul lui lisus> numele I carenumeestecu.aoe, chemat-a 'i"t pr" .r. decettot numele,dupi cum zice fericitul m6.ntuitor;9i si poate adeveri9i dupA : c[ ;A inJelege 3

Deci pentru semnul imPicfrii aceea' care s'au tocmit cu niri, au priimit Hristos

Zice la cattea Facetii in 17 capete: cum ca a gi spresemn de adcvclir Dumnezeucu Avraamimpdcare, este figirclrti i-a poruncit Dumnezeu,zicdndu-i: <aceasta (mine) intre voi, 9i ittl pdzi intre miilocul meu care vei 9i mijlocul seminlieitale, dupd tine intre neamurile lor, srl taie voui lmprelur toati partea birbdteascA, 9i va fi I trupul vostru intru f{gdduin}a vecinicil, duinta'mea]preste* copilul carelenu s[ va tdii imprelur a opla zi, s.i va sufletul acela din rudenia lui, c{ci a stricatfAgiduinla'. tand cu aceastatdiere imprejur 4 lucruri: una, Pentrrr(il str cunoasci Jidovii dintr'alte neamuri cum cA sunt cel crezuti lntru Dumnezeu; a doua, pentruca sA rimiiic celui ditl minfia lui Avraam slobodilde picatul.ndscutului multc pirinte a a treia, pentruca sil si facl pre Avraam pentru adevirata credinli ce a arillrll muri credincioase, cetra Dumnezeu; a patra,pentru cici din neamul lui Av a Yrut sa sA nasci Hrislos.

va s[ zicd la iudecata cea infricogati cAtri oamenii cei mo$teniti impAli : <veniJi blagoslovilii Pdrintelui meu ti lumeir; lnceputul de inainte mai voui care e6te gdtiii la Apocalipsis: loan agi zice ci ea. si chiamd coroani, ce ai dobindit, ca ci nu ia nimeni coroana lat ; a 9aplea' ban, ci agiLzice Matei in 20 capete: <9i dacd veni tuturor le dete plata tot intocmai cdte un ban (dinar)r; (un si chiamd cini, cd agd zice Luca in 14 capete: ioarecarele ficu cinl qi chemi pre multi 9i ei nu vrea la miiloc pricini: unul c[ a cumargi, puind fiegtecarele holda 9i merge sa o vazi, altul cd a cumpdrat perechi altul ci a luat muiare gi merge sd.-i cerce(ispiteascd), sl inleleg a fi oacari u u.""u nu pot sA meargi); cei pdclto$i qi iubitori de cele lumegti, care nu sa vor

lui s'a gitit (mireasa) rlui iaai"a a lui Hristos)9i muierea ci implrilie' chiamil ; a cincia,sd, sine (adicl beserica)>

ANTIM IVIREANU

invrednici sd mdnance din cina aceea,adicir nu vor vr,,h.,l fala lui Dumnezeu. Deci dupd aceste nume ce au nintuit ncanrul omcnrsrrltrr lirdnia diavolului9i le-aarirtat calea vielii de veci9i a pliirrrtl de s'a tAiat imprejur,pentru douir Iucruri: una, l)eItru(ir \,1 irnplineascd l egea, ca un fricitoriutlc lcge,gi si ne iea;i rr,,rrrr pildd sir ne supunem legii; alta gi pentruca si sir aslrrlr, toati gura hulitoare gi clevetnicria ereticilor,cari ziceirrr1 n'a luat trup, ci s'a niiscut dupi nilucire. Iar pentruccs'rr tdiat impreiur a opla zi, sd inlelegeca Ia ai 8-lea veac rrr sd.taie Hristos imprejur cu judecatacea infricogati, ca crr o sabie cu 2 rosturi (ascuJituri), toate rdutdJile 9i tot feliul r[, nedreptdfi di n lume,gi pre cei picritotiii va arunci in mrlrir focului neslins, iar pre cei drepti ii va aduna Ia impdrlili;r cea vecinicd,care gi noi cu toli sd o dobdndim.

XIX.
LA CUVANTDE INVATATURA STAPANEI PREA SFINTEI ADORMIREA DEDUMNEZEU NOASTRE NASCATOAREI MARIA FECIOAREI $I PURUREA
4id. &111d.slre smerytia 'tttiiicei nli u, ferici s(Ie, ui idtd de ucu

enireadreptilorcu laude,ziceprea inlelePtulSolomon, loro. Drept aceeatoli nia Domnului pre capetele fdr de nici uD prepus sunt drepti inaintealui Dumgi sunt blagoslovili; iar mai dreaptd gi mai blagosloln ceriu gi pre pimant nu estealta decit FccioaraMaria, cdci s'a iuvrednicit de a niscut, ca o stentir ce este drept, pre blagosto{i sinlii, pre sfantul $i adevirratul luIisus; a ciruia prea slanta Arlormirea pritznuegte astdzi sfentabesericd. $i micar cii eu nu sunt vrednic ce nimica intru cinsteagi lauda ei, pentru intunecarea p upicatelor, insitgi dupfr iar mintea mea de rnullimea vom zice celeace ne va l0rninii, prin rugdciunileei cu FIristos.Ci vri pohtescsii ascultaJi cea adevdratd,
<ci. cautit spre snerenia iproci t)', nici un prepus se cunoagte cu socoteala dreaptd
tl celelalte.

|1

136

AMIM IVIIEANT'

DREDICI

13?

cum ce Dumnezeu este prea puternic,pentru cdci are 1rrr, terea intocma cu vointa gi poate s6 faci cite va vrea, rlLrrrl cum ziceproroculDavid : <toate cdtea vrut Domnul a licrri., Drept aceea de ar fi vrut, ar fi putut gi nefdcdndu-se oltl cu alt mijloc sA mantueasce pre om din mdinele diavolulrrl, iar n'a vrut; pi de vefi intrebd. pentruce ? pentru cdci a vrrrl sd arate la aceastdtain[ a intrupdrii 4 al-strurir) firegti : lrrr, ndtatea,inlelepciunea, puterea9i dreptatea. $i intii a arr,itnl buniltatea,pentru c{ci nu s'a indemnat s{. minlueasci rrr! om din niscai bunit{ti ale lui, liind rob picatului, dupAcrrlt zice lericitul Pavel : <nici dintr,altcevd, fdrd numai dintrrr I sa singuri. bunitate, ci precum s'a indemnat din incelrrrl dintru a sa bund.tate de a zidit pre om, agi 9i acum s'a il. demnat sil mintueascd>. A doua, a artlat inJblepciurrcr, pentru cdci, ca unul ce numai singur este intelept,a lllal miilocir ca aceea,ca s{ mdntueascd pre om,gi in ce chip? Se lmpreune dumnezeirea gi omenireagi si s6 fac6 el irr. sugi Dumnezeugi om, ca un om sd sA lupte pentru om ctl vicleanul diavolul, gi ca un Dumnezeu sd birueasci 9i sll mAntueasci pre orn, precum vom .zice mai ios. A treia, n aretat puterea,pentru cecica un Dumnezeuputernic a puilll de a fdcut un lucru mare gi infricogat ca acesta, ci zice loarl Damaschin: (ce este mai mare decdt a si face Dumnczcu om, ziditoriul sd si facd zidire, ficdtoriul facere(fapturrl), Dumnezeu. cel fdr de materie se se face om cu materie. ccl nevazutse sd facd vezut, stdpinul sd si faci rob, gi Durrr, nezeu cel inalt se sA facd om smerit, 9i impreundnd accslo dou{ impotriviri de margine, sd pizeasci a fiegtecdreia firct neschimbatd., si rimAie cel nezidit nezidit,9i cel zidit zitlll, gi cel nevdzutnevizut; gi in scurte cuvinte si rdmi.ie clurrr. nezeirea dumnezeire, gi omenirea omenire, 9i nici firt:1 dumnezeiriisi sd prefaci in firea omenirii, nici omerrilcl sd sd prefacdin firea dumnezeirii.Care lucru este mai 1rr1. ternic Ai mai minunat,sd poald pdzi fiegtecare fire al-srjrrrlll
r) insulirl.

cu dumnezeireadescoperita,ci s'a imbrdcat cu trup, cici ce ar fi outut zice diavolul cltrd Dumnezeu in-se: eu cu om md lupt, iar nu cu Dumnezeu,9i este cu dreptate,tu, Dumnezeufiind, s61elupli cu mine' 'zlditoriul gi fdcitoriul, se te lupti cu mine, zidirea 9i f{p' ci mA lasA pre mine ca pre o zidire si md lupt cu altl carelepururea Dumnezeu, careleesteomul. Drept aceea lui, dupd cum la judecata lndrepteazl cetra toli gi biruegte cuvAnt diavolul aibi nu mai sd pentruca ? David, ce face strdmb[tate, Dumnezeu face lndreptd9i sA zicAcum cd'i Dumnezeucu trup 9i si aceastas'a imbricat acestagi om adevirat, pentruca se si lupte ca un om 9i sn bica un Dumnezeu pre vrigmagul firii omeneqti'pre fire o a fost biruit diavolul, ca iaresi acei fire si bi' rsc?lpre diavolul; biruitul si sd faci.biruitoriu9i biruitoriul se faci biruit: cu miilocireace a biruit sA se birueascA' lngelat pre om, fdglduinduJ s.i sd facd Dumnezeu, sd inala fi el, pentru cici vedei om 9i a cezut in miinile dumce era ascunsl in omenire' Drept aceeapentru ca pdzeasci Dumnezeu dreptatea,si face om, luind trup prea curatele sAngiuri ale prea Sfintei Fecioarei; qi socoadincimeaminunii, rimdiu fdr de graiu gi md minunez, cd nrt aflu cuvinte intocma la cinste ca lucrul, pentruca laud minunatulacestdar. Cum s6 miresc izvoruliubirii de mullimeaindur{rilor?Cum ? Cum voiu sd propoveduesc addncimea sd indriznesc la noianulfecioarii5i sd ispitesc cei preste lire ? pentru tine fe' $i cum voiu se povestesc sF' FECIOARA'cioartr, nu cdciai niscut din tine cu lrup pre carena;tere este mai pre sus gi cuvintul lui Dumnezeu, qi ai rimas fecioari,ci din maici ldcut clci te-ai fire. ci oentru fie fecioard, numai in cdt[ sA este unei muieri fecioari va pizi fecioria,9i mumd nu poatesi fie, dacdestefe'

A patra, a arltat drep' le firegti gi dup[ impreunare>. cu vicleanul si sdlupte vrut n'a pentruc[ ; ln ce chip?

138

AN' IIM IVIREANL

cioard, gi muierea care a niscut prunc l)u poatc sd mai iie l.r, cioar i. I ar la t in e , v ri i n d c e l c e s ,a n i s c u t di n ti ne, a scl ri nrl rrrt rirnduiala firii, ca un f cirtor al firii, 9i a rdmas 9i dupd rrai i er e f ec ioar d. $ i l u c ru p re a s l d v i t g i ti i e r e de (preste) fi rt,, o ! P ; int ec e s f in t 5 i v a s d u n l re z e c s c ! l n tru ti ne cu adevi l l rl s' a s par t ( r upt ) z a p i s u l p i c a tu l u i , i n tru ti ue s' a fdcut I)urr nezeu om, f{r de a-gi schimbir durnnezeirea. I)rept aceea t.rr ce limhi voiu putea sji m:iresc fecioria ta 9i nagtt,rea la ..,rr preste fire? Cd prin mijlocul tiu ne-am invrednicit sri cir,,l i g am bunit alile c e l e ma ri . C u c e fl o ri d c l audd roi u 1rrrtc,. i m plc t i c unur r a fe c i o ri e i ta l e . c a u u a c e cA ti i ncurrunai i , r, toate florile bunatdtilor de Tatril cel ceresc. Dentru cdci ri i u c ununal nc am u l n o s tru c u s l n v i r y i c u ci nste? C e fcl ,l r d a r ur i v r c dt ic c v o m a d u c e ? C Z r to a te c i te -s al e l umi i Itu i ul rt vr ednic e inaint e a ta ; c i l d e te v o i u n u mi c e r i u, esti ntai i nal tl i . ci i ai niis c ul pr c i ri c i i to ri u l c e ri u l u i ; d e l c !oi u nurni rrul )t:, n e am ur ilor , de t e v o i u rru m i i n c h i p u i re a l u i I)umnezeu, tl esl oi . n i c d c gt i, de le v o i u n u mi d o a m n a i n g e ri l o r, i ntru toatc a l i te adevereazi 9i verice alt ag putcri zice gi ag putei sir tr: numesc, nu este destul citri lauda miririlor tale. [Jucurir-lr drept aceea cii tu singuri ai prorocit cd te vor ferici toalc neamurile gi adevirrat cd te fericesc,pcnlru cdci cu smercnia t;r ce a f ir i de m ar g i n e . c e a i a ri ti l t c i rt;e z i tl i tu r i ul l ri u, te-ai f.i rul pricini de s'a srnerit cel ce este din fire nesnrerit, a prinril $i d e a liis at s inu l T a ti l u i g i a v e u i t d e a si Ll i 5l ui t i n l rrcrr cu r at ul 9i s iinlul p i u te c c l e l r' i u . O: I-' e ri c i tar yi .f,i ,,t,r .,,," renia a fecioarii, cdtd putere ai ! CI ai fdcut dc s'a srrrcril p a ni la m oar t e c e l a d e c a re l c fu g e c e ri u l d egroaza l ui ;i sri smeresc toate, 9i ai inrilfat pre omul cel din fire sruerit si l-ai fiicut de a cigtigrt lirca;urilc Ei lcricirilc cclc ccrc;ti. 1,..,ricit este cu adevirat gi prea fericit cine a putut cli;;tigriprt: aceastii blagoslovit?ismereDie, cd s'a cinstit gi de oameni gi dt D um nez eu; 5i r l e v rc m c c e l u , l e ri c i ti l i c c i o ari r, rl urri rcul rr rrr zi s c i a c iullt l)o mn u l s p re s rrrc rc n i rrta g i te-i r i ri ui l l at ,1, pie pdmant la ceriu, penfruca sir inrpltri{egti irnpreurri cu el, cautii spre noi robii trii cu umilin[i gi mAngdiere pre judc

cel infricogat, pre Fiiul tdu cu rugiciunile lale cele de scirbele gi de nevoile ce roase,si ne mentueasc.i putere intr'o impresurat.$i precum cu dumnezeiasca pre aPostoli, ca si toati lumea adunat din de ceas laude spre ingroPare cu cir pre cinstit sfi.nt trupul titu
cu ci i nl .i i ri .a9a si adune g i m int ea cea im pr igt iat i int r u

ciunile cele lume$ti gi sit o lumineze, ca deapururea dirrsul sd-l mdrinr gi si-l lluddm, iard lie, ca utteiadevide l)umnezeu,si-li cint?tm cu cuceriecdnNdscdtoare
cea i ogereascA : ol l ucurr i- t e ceeace egt i cu bur r dar dr i, D orrrnul cu ti ne" ,

PREDICI

141

XX.
IN V A T A T U R AL A S F ANTUL PARINTELE NOSTRU NICOLAE

pentruun noroi pohtiitsa moard'iar Hristos .i "i."r numaipre.mine ; 9i nu zicc: pierde-md iru-toata iumea vincfiind aved' pohti accastd !i'i".t t*l'Jr"i, iar Ilristos zlce.9r precum 5i toati lumeasd tracascd' iouut ti ntoard,
meu puiu pentru oi;> de astizi ! <Sufletul iu Stantunuongtleiie

zice la psalm rea nu este nici de o trebuinli, dupi cum mele nu-1i trebuesc'' lar pentruca,sii nu,ma : <bunAt.lJilc nu s'a uitat la )--.u uotttu, ,ic, cum ca Dumnczcu mirire' ci mai cuvinte ale lui Moisi, cel indemniispre avea citri oile , .;u uit^t la dragostealui cea mare ce priimit sA ,a nu Pa{Arn;, 9i cum cd Inai bine au .u -irnpr.unl cu oile iui; qi pentru aceean'a vrut Dum' striciciune mare,ca se-i piarzi Mare erd si iaci acedL iar mai mare a adcvlrat dragostealui Moisi spre Jidovi' ,d.ugo.t"u iui tlri"to, sPre lot.":1-"1 "-*:l:'::,:.1

Aducirnou-mi arnintede rivna cea mare gi ,lr. MO,SE. : dragostea cer mulll ce are pristoriul cel bur c,rrr.l qi dragostca oile sale,Ioarte mi minunezgi laud credinta ilirrrii sale ce are spre paza lor; precumvedemcd erii fericitulacclrr qi credinciosul rob al lui Dumnezeu Moisi,carele a fost pistorirr norodului israilitencsc, c6 vizlind urgia lui Dunrnezeucir clii foarte mare gi groazniciiasrpra Jidovilor,atita cnt li sir cLrveniti 9i pierzare, iar n'au vrut penlru dragosleaoilor si frrli sir sirmlntueasci el singur,ci mai vartos,dupd cum zicela -.1-l de capetela leSire, a stdtut impotriva lui l)umnezeu 9i crr mdnieau inceputa-i zice:(rogu-md,Doamne, gregit-au nororlrrl aceaste grelalA mare gi gi"au lircul lor dumnezeide aur, 1i acum dc vrei sir lagi p{catul lor, lasd-1, iar de nu, stange-rnil gi pre mir.redin carteacare m'ai scris.o Auzit-ali rivna li dragosteacea mare a acelui piistor? Cu adevirat,iubifii nrci ascultitori, stau de md mir de acelea cuvinte mari qi srel(, ce au griit Moisi cu atata manie; iar mai mult mi minurrcz de indelunga ribdare gi de multa iubire de oameni rt lrri Dumnezeu,cum nu l-au dat pierztrrii impreuniicu Jidoviir.r'i fir de lege? CA lui Dumnezeunu numai Moisi, ci gi loal;i

se c1d3 lociir zice.: ;:,:i';:::;:":;::,:,!;i:!;|'"'. il int''urt 1ca.;a '1lTtt: l1y:,lT:,T: ""::;::;':,t;ff si intr'insul nu piard'ci sd aibi vieaJa lai'i",-."1 ." va crede
vorbece am zis' vom putei u".i"i.U." Deci rle pre acestea cel pdstoriului cea adeviratd 9i credinJa a""""1," dragostea
bun. Ci mi rog se ascultati' Sunt multi in lume de si numescca ' RAl. cEl PAsToRu sunt pestori 9i zic cum cd Poarti grijd. iar cu fapla sunt dcdc oi, ci o zic ticilogiino-ui tu cuvdntul' caci nu poartirtoatd-griia nu.t", .af c ceriul dc pAmint; pcntru lor' oilor. ci sd neuoe" numai pentru lolosul i""ir'"-ia"*r pistori' ci ndimili'.sau si cuvincsd le zicd negtine :;;;t; "" si zic, luri qi tdlhari, ci lasi oile de le mininci ."i'"a.i". fure 9i si insar pre aiurea in turmcle strcine se i"pit li "t sd piarzd; pentru care zice Domnul Hristos la iunghie 9i (peziti-va)de .proro,cii fnf"i"i t" 7 capete: luafi-vi aminte (in piei de) oilor ri""i"oti, cari vin citr[ voi in veqmintele pre cari iar pre din lduntru sunt lupi ripitori''i.U.a*i, fap.' dupn adicd eiu' pre lor, rice, ii veli cunoaqte li" unrt pre lor cele necuvioasc;qiiardgila 23 de capete:. tele-a"i spo[e fafarnici,orbi, nebuni9i morminte ca ace$tiaii numegte

142

ANTIM IVIRPANU

nici decdt. sfinfii pdrinli qi decdt apostolir., ;;;; ,i intru nimica cele ce au zis ei gi t._uu u9.rut "r'd ;p;; d".;;, besericii, spre lntemeiareacredinleiqi *Eri"ut'ail, ui'.nr. folosul cel de obgte,ci, ca nigte " c4icntori de l"n"' .i'"r,r,' opresc$i pre alfii cu o mie de miiloace (cu ,fi?" -* *,il"Crf "l?"rii, sd nu Ie Jie, pcntru ca si osindeasca frnp..""a pentru binele cel mare ce le fac gi mild ce f" a"r. p""ir,, care lucru vor sd ia ticilogiimai multd osdndd d"l" Drrn;;;;,;.

en imi ca sid ; ;;;;' ",; ;p;,,il;'rT TT,];"#i:Tl; "Lff maidrepli, ; il'il"il;,,. "1.j:, Ii".ei maiinvdfali,

pe dinafartr.Falarniciii numerte,penlru ceci sd. aratdcu in. qeliciune inaintea oamenilor gi si iac pr" sine cum'"d-Ju,,t sfinli 9i drepli; orbi ii numeqte, pentrr cdci pre oameni celece sd cuvin ,i celece sunt "" ";;fi";;i. drepte eiuJ"*l_ rate,ci.i lnvatdgi-i indeamnipururea la l""r;ri'h-;;;,. rndtoare celemari.ale lui D

dupi vd.rstasi r;.t"""'l], duiala lui, cd precum sunt boatcd" ,nuli.' ,"i*n'i, pot vindecitot cu un fel de doftorii, ;"";;;;: rnvtlituri nu sd pot od hni, nici "$e "i.i sa poi indreptd t""t"lirri. omenesti, ci unii cu un fel, altii .u uhful, .u fu ;;;;fu*;;

";u ";fiilff bornave jjr'lli si,d,un;;u ;, :;r,T"ill;"..j" oameni,.ddnd invdleturd

fiejtecdruia

":1 trei aib;i ".1"i lucrnri: una, credinlacurata, a doua, inllepciunc intreagd $i a treia,sd aibd toiagin mane,C; .;;;;;l;;; curatdsd caute si sa pohteasclpu.ur"u nin.ri E'iio.ri oilor lui, nu numai celor sdnl

a"r".",i"u lu'i ol,;";;;;ffi,.;ii"::; TI "J: d."1qta aftdcum c6 p{storiutui "i:::"f,:iX

bu"i'.t.;;;;;;;

Timoteiia-at .B cap. zice fe.i.ituf pauei,'"ir;#;r"ry;; trebuie sd fie fdr de prihand, rnrreg ra minte,cu bund rdnduiald., iubitorde streini, invdf{toriu-bun, nesfadnic, il;;,';;invrdlbitor, neiubitor de argint,casei sale Ui"" i"l*aitri cd de nu va gti a-gi indreoti

H:#: .=Y*il**'.;1131'JLT:*:"':jjll,

trebuieboblrbatului gi alta tiniirului, altii povdJuire gi alta sdracului,altir mingiiere trebuiecelui veselqi telui trist, alti vindecaretrebuie celui sinatos Si alta trebuie stipenLluiEi alta bolnav,alte infrumuselare altd indemnare trebuie celui indrirznel 9i alta celui altd.imbunare trebuie celui blAnd qi alta celui md.nios, 'vorbi lrebgie celui inv{at gi alta celui neinvdtat; $i in dup[ virsta sa gi dupi rdncuvinte pre fiegtecarele 5a, precum am li mai zis, trebuie sd"l odihneasci cu cu toiagul ce Jineln mini, adici std.p6nlrea, 9i cu gi pedepseasci pre pre atlta oi, cdt tl duhului sfint sd cei de gind gi pre fiarele cele sllbatice ce vin asupra ; pentru cici adevdratce de ce rdmdn oile nepedepsite, cad in mai multe gi nenumdratepatimi; agiiderea cdnd nu vdd toiag in mina pistoriului, ripesc oile zice de nici o frici qi le mdndncd; pentru toiagul acesta fa psalm 22: "toiagul teu Si varga ta aceastam'au , Cu sfdntul toiag a mantuit Moisi norodul cel ji9i pre Faraon l-a inecat. Drept aceea pistoriul care sd pesloreascipre lege gi pre dreptate,trebuie pusi fie toiagul in mdnd, adicd dojana gi infruntarea,9i iiarele; vremi sd pedepseascipre oi ti si goneascd acastaestc sfirqitul cel bun a pdstoriei sale, ca si Jie qi sd le pezeascicu sandtatea cea duhovniceascd, adic6 pururea dator si o dei vit{tura; acesti sdnitate este luil iar de va fi vreuna din oi beteagd,trebuie gi fir se-i taie voia ei sd o lege qi sd o puie ios (tranteascA), cea putredi, sd o lepede9i sl-i puie c{zuld r) doftorie, ei, cu careDoate oicioaretor -si nimeni la svdrliturile mijloceascdqi vitdmare, au la obraz, au la mini, au la faptl buna $i cu aceast[mijlocire ; qi aqi cu aceastA pistoriul cel bun despdrfirede ndimili, pentru cici nu pascoile pentru ca sd le foloseasci, ci numai pentru (ce pentru) cind ia ele, 9i vede pre lup ce apucAdela
ltllvenlta.

ANIIM

IVTREANU

vnind de departe, adici pre diavolul, ei lasi oile qi frrg, pentru cdci sunt nAimiJi gi nu poarti griia pentru ei; ci sll fereasci Dumnezeu9i sd mdntueascitoate turmelede pislor' ca gi de moartea ciumii' ca acegtia, <Pdstoriulcel bun sufletullui bun pune pi:ntruoi'" Cdnrlrt la ceriu,s'a ldgddtril vrut Domnul nostru Hristos sd s6 inalJe ucenicilor lui ci nu-i va lisd. siraci, ci le v4 trimite alt mrlrr' gaitor, pre Duhul Sfint, carele'i va inviJi pre ei toategi-i !n povetul intru tot adevdrul: care figldiali a remasnecurmitl la toJi arhierii, ce au pastorit dupi vremi turnlele sale pirrll in ziua de astizi 9i va fi pdni va sta lumea' $i aceeafdgri' ca precumzi(c duiali sl intelegegi la tot norodul cregtinesc, ostagi, alit irnplratului niciodatd. Sinesie: <Cd nu vor lipsi pentruca Hristos, nu vor lipsi nici pdstori din beserica lui sd mingiie pre norodul cel ales al lui Dumnezcu cu cclc . bune qi de folosr. Dintru care Pdstoriau fost unul ;i NICOLAE. . . ., , SFANTUL lcricitul gi minunatul Nicolae,episc,,. -j-:.:.j-. pul Mirelor Sichiei, fdc[toriu de minuni, a ceruia Praznuinl asttrzi cinstita pomenire, carele s'a aritat adev[rat urmdtoritt dascdlului9i invdJitoriuluisdu lui Hristos,9i a imultit talantul ce i s'a incredinlat,nu indoit, ci intreit; cA s'au nevoit de arl mari: una spre cinstea gi lauda stdprisdvdrgittrei bundtdJi credinteicei de obllc nului sdu Hristos, a doua intemeierea a toatei politiei creltineqti' fi a treia spre folosul turmei s;tlc Deci bundtateace a aritat spre cinsita ce i s'au incredintat. 9i lauda stlpdnului Hristos este credinJacea adeviratii,dra' posturile9i vdrsdrilc gostea cea curati, rugiciunile neincetate, de lacrimi, smerenia,vorbele curate catre. Dumnezeu li ostc" toate,liind imprcrr' nelile cele de multe feliuri; careleacestea pestemisurA cllri Dumnezcrt nate la un loc, ariid. o dragoste l-a iubil gi Dumnezeupre dinsul 9i l-a fdcrrl gi pentru aceea vestit qi liudat in toati lumea, Iar bun[tatea ce a ardtat dc obgte este aceeace a fdcut lnaintea credinciosului 9i marelrrl gi inaintea a tot siborului-ce si adunasc impdrat Constandin de eresuri, plc in Nicheia,de a infruntat'pre incepd.toriul

fi"';";;;;;'u'i-lq*:1r,"'1!p,11:"::::'iff cul":i"J: Fiiul-ei i"' rdi spre tT""l"n^tl"o'"i''?'i"i'n rn.

rl Tatllui a fi de o riinla !r

l'a lovit hulitor lmDotriva dreptitii ca Dre un mincinos 9i

."p'" 1""::l i:T: , 1il11i""1;;;;";;"'oiatut "' *'t"' aupa' i' i' ";*ttri' ":::,:j,?i:::i:' ::l"iit"ft: indestulate' cele .Itl?ui'o'J'e"mirost*iiie

l"cm1 'I:l:nt,:lii

-ornr l"':1'Ji"T,H;?"'' 'l..ututltt adevereze s[ ca inv[titurii' intru gHinta

H:.ffh ffi:'::':".# ;T:l. "Til,i:,1",;"1ff asupra J:l"a''ri:ras "1"'T:l

netllno u(. faceri de bine cardle' , --..^-. mai

i:#lllttl bhnd4ete,.'et'e.,1:l: iil:il ;; iulte feliuri' ::l:

.mai Pre larg.

ui"",""1

hii'-1i.:-,i"^ll,*i' Jiitoriului li a toate it pastoriu cuvios sisrintit prea 'rii :ilfftilf"r" """iJ ff,il "urf'*" Domnulul l'minatului :;;;;";;, prea :::I-ij)1"::li Hi:

mi rog impiratului capulcu..cucerie' .lar eu plecAndu-mi

j.'JHl :,:'#;""i;r;.;,+ig::fiHll,:,ilJ l'fi :fi sunteti

imp{rafa ceriului9i te't. oltT-^-.,^."t,r .plor ce sunteli ce celor

ilJril.Iil,tltx*#;l;"1l:"!tt! rui rauda intru rdcut ;i'Jffiili;;;;il;"-"'"

ui'*, 1.1 l;i ;;;;';; u* srentur il1t::i: 1;";X";1
ii-i"'*"voastrl

rrP'!rl' '-'--lu I :L.i::, ;cEiipsesc,-tuturor .,i11i1'i;,"i111 celor fata ll ;;' e ;#; intru toatecel ,i aiutoriu urati, spiseniesufleteasca'-spor';"r?;i;ii; ca dimpr'euni 9ttur rurv'' aqiiderea gi uE de iolos, Ie $r frne si prea Drea ----r..: cel ^al sfdnt "f,nr qi numelui merim li s[ liudfm Pururea
amin.

[::Tffi.'ffiti"*

l) C. Brancovanu' A4ti4 lrrrosrq - ftedi9''

P R E D IC I

XXI.
INVATATURA 1) LA PREoBRAJENIE

orne auL ul,t, Irra acesta ascuttali,.

*l:frixf :tr"::'a,,;;::,"::,:i,;,":::,::;

9i albiciunea hainelor lui intrecea .t.dl".i;;;'i;;;;. M-oisi9i llie, mai alegii prorocilor, *a rn*,"rii sldvit lucru Si privitori-ai neapropiatei-;;;;,;;:ffi: "a".t"i"rr.,, Iacov qi.loan, mai marii apustolilor. I" .hit;;;'";jr.;;",. t, munrete$i pie apostoti,s,a ardtat drhri ;;;;;: :: ::?:]1 pcnrruca sd cunoascd liegtecarele $r cum ca sA una t;;t,; Sfiinta 1'roifd Ia acestlucru prea slnvit, pd.i"t"l; .";';;r;li; inceput a adevdratcum ci este de fate cu .""f"t"f" ."'" rf.
I) Schinrbnrea la fati,

zele. ce ieqiidindumnezeeasca fui falarrirua;;;;ilffi':J_ relui,

N'a vdzut pdmrintul alt lucru mai sldvit decdt acest dc astiizi, nici a cunoscutIumea aceastavdLztti, altitrninune_oi luminat. Fiiul gi cuvdntul lui Dumnezeu, carelea fdcut semnc ti minuni nenumdrate, n,a fiicut alti faptd *"1 pr. .;" ;;;,i; cl sau asemenea. In varful muntelui Thavoruiui ;r;i;; arate apostolilorprea luminata slava " dumnezeiri,,;";';;";; ti-a schimbat 9i fala 9i chipul, 9i t"trb .lt; ;;;'ri; 1c3ea aratat precum era mai inainte l" ue.i, impoaob:i;;;,; frumusetileceriului, luminat cu toati lumina aurnn"r"irli-, ,o_

apostoli: (acestacste Fiiul meu, Prc acestaascullaliE' cari s'au invrednicitde au vezut fcriciji ochii apostolilor, Cd ce taine nu sa acegtii infricogateinlrumuseJdri. prea invilituri sufle' sau ce slAvit lucru intru acest a Min' 0i mantuitoarenu ne dA aceasti infrumuse{arc sri le priceapi, ui ? Nu ajunge cunoltinta omeneascd cu' minte ingereascisi le cuprinzi. $i pentru aceasta, gtiinta, nu toatd de qi deParte eu nevrednic u-mi Ai laina ci cinstind addncime; sd intru intru atita a dumnezeegtiiinfrumuseJdri,cu cap plecal qi cu tecere trec cu cuvdntul spre pu!inicl invdldturd' se fie foarte folositoare de suflete qi mdntui socotesc la ceeacevor vrea si ascultecu dragoste. gi infricogatdinfrumuseuit la accastddumnezeeasci cdnd pdrintelecel fdr de ani cu glas viu de sus a mirlisus estefiiul sdu cel iubit; cum ci acestinfrumuselat fie dat celor ce eri de fatd, vede ca si nu sd lnvdfitur{ se-l asculte: <pre dAnsul ascultati). Nu numai aceasta, zis si laude ore fiiul siu, nici si-l sliveascd,nici sii numele, nici lucrurile lui, nici sd-i propovedueasci minunezede invitetura lui, nici sd'girepuie vieala lor dAnsul,nici si rabde scArbc,necazuri,nevoi 9i altele sd aibi asci numai sd fie ascultdtori, asemenea, unuia sirgur sd supuievoinJalor supt voia acestuia, fiiului sdu, carele si infrumuseti (pre dansul ascul$i cercdndcu dinadinsulca sd inleleg pricina, am cudin Sfdnta Scripturi gi din cea nouilgi dela dumnecum ca aceastaporunce este foarte tainice lji dascdli, !i putea sd sd dea apostoliloralta mai-iscusiti, mai fo' adici gi mai de suflet mdnluitoare,decdt aceasta, are asctltarc, acela pricina este ce cine ascultarea. $i lmpreun.l gi toate darurile $i toate bunetetile,acela este la minte. acela este rdbditoriu,acelaestesmerit,acela cste iertAtoriu,acelaesteiubitoriude strdiri, blind, acela pacinic,gi in scurte cuvinte acela este licagul tubundtiJilor gi vasul tuturor darurilor. $i cum cd estq

t,

NTIM IVIREANU

indreptatdin lucruri' a zis iacovcunr ce Avraam s'a lui bumnezeui s'a din lucru, pentru c[ci inaintea

dumnezeeasca adverulaga, o dovedgte Evanghelie:po tegte evanghelistul Ioan la capul cel dintiiu <cum ci vdziir Ioan botez?ttoriulpre Hristos, mergAnd cdtri dinsul, fii cu totul plin de bucurie, pentru darul ce lud, a inceputI mirturisi inaintea tuturor gi.a zice: .lati mielul lui Du nezeur carele ridice pdcatul lumii>. La care cuvinte ale Ioan stau de s[ miri dascilii besericii: oare Dentruce fi

:i:lT';";il

;.:#;;; Iii cao bunatat"' 111:11i -"i :a .':tt" dumnezeiasca

ei e de.aleasa atata
" l""al;"**r", zice: mai bund in l5 capete' mai bine placelui.Dumnez:lT:i]:

la,cartea Pentru aceea 9i Duhul Sf6nt' a-t-ea ascultirii. "i*ut*i,.; este

voinla supune cine'lasculti' l::#;il;';;i'" 'aa care dintru. iobdzenia, 5;;;;; "'*li1'"":",.*1
lsslur Lrr!'r '- --' peulru dec6t toate bunltliile 9i ascultare Poate mai mult tL nota.,.-tll, cit qi *L vedem, in Scriptura vecne rsta t";r";;;i

ateteapecatein lume, careletrebueqte sd s[ gteargtr de

lui Dumnezeu,n'a zis careleridicd pdcatele lumii, ci pdcat gi iari zicind pdcatul neholirit. Carele era acel Ddcat

;hffi :fii"ii, ]l3"lff 1[ r+H*t '"'':i liij

i- .e-

lumii ce vrea si-l piarztr Hristos 9i si Iase celelalte ?:Dum.

nezeesculTheofilact, tdlcuind acestcuvint al Evangheliei, ce p{catul lumii este neascultarea, pre care a ridicat.o Domnul dela miiloc, fdcindu-si pre sine ascultitoriupriniilt moarte. Au numit-o loan picatul lumii, ca cind n'ar fi tont alt pdcat mai mare in lume decit neascultarea. $i a zis pdcat, iar nu p{cate, pentru cdci numai intru aceeasinguri, ncas. cultarea,si cuprinde toate pdcatele. Drept aceea,zicind cum ci picatul acela l-a gters Domnul nostru arate cum cii n gters impreune toate gi celelalte pdcate. $i de vreme ce crl lmpotriva s'a vindecat impotrivirea,dupi cum zice Thcofl. lact, adicd neascultarealumii cu ascultarea lui Hristos. ur. meazf fd,rd, nicl un ptepus ce precum neascultarea este ir. vorul 9i rldicina tutufor p4catelor, aqi gi ascultarea estc izvorul gi muma tuturor bundtdtilor. Pentru aceeaDumnezctl Tatdl pre departea dat apostolilor numai aceast{ poruncir i ascultfrii in vremea infrumusetirii, pentru cAci intru dinsn se alcetuesctoate bunitdlile gi toate darurile. $i adevercazrl mai mult cuvdntul,mirturia lui lacov,frateleDomnului.la ll doilea cap, zicd.nd,' cum cd numegte jertva aceea lucrurl, Iacov o zice multe: jertva ere una, iar nu multe;deci ll lucrul unul erd, iar nu multe gi si cuvenii si o zici cu num{r de unul, iar nu cu numdr de mul}i; tainaesteaceaslfl, lucrul acesta al iertvei lui Avraam erd. lucrul asculHrii, 9i dr vreme ce unde este ascultarea, acolo sunt adunate toatc hu. ndtltile, acolo sunt toate lucrprilg cele bune; pgitru acccrl

ei toli au caetisat r"t Dumnezeu' tl^jiil Olt"":*1 "*rjiui"ti poruncit lui Noe i-a if -"i'"i""te:
.sau degert; lui Avraam t-a pol

iil"il;"ii i,li"l' ::::1"::f ::*:; ;::l"Ji:,'i,:3i:li in cadu in pimantul

';;;'i;;;;rga

; .; ';il'**r,ul, :1.: i:,:11'i:1"ffii ff'5';' Pre nosa mantueascr

u dragostealui Dumnezeu.it.n ,-o-*..--..o ,.-," in Eghipet "

-,-^6+!,r tu'Eite t"t voiuaritir',9i nimicnu sa.tndoit i.]",tn$r" -;'iil;i;,;';;;.niu pre lsac' pre fiiul sru' -l^"t117 ;;';; il;";;t si iunghe. t qtttTu tillli^'-]:l ci cu bucune nu s'a intristat,

;li:;':T'',:::1,,1"'fr ;*1i'#f ln1iTtl"i:Il anevoie ei lucru este cr *i"i ii :?H;i-';'.'"p. il:

ain p":".i:a,i ;&ild';;;-;-i"qit :::,.1J :':-31"11':

tl *i..*e1c"],11.11T:1 din robie, ti macar ,ullui.lsrail

"J'":li' "$',"::"1 : :"'L J l::i l; :: i iilt*:l 1.'n;1 s'au toti' aceetia ""iil'aoii'ffi;;'J-p*r'o aceea
t"i 1:'-".:,.u^'-::i ui nt"u .'il' iffi; ;i .;o' - l'it in "?",' mintuitoriul aritat s'a N"" il il"1ilft;it*t" r"t' to

:i#;;;J

fi';il";;";;i

it;'t prrinte " .ryri'. crMoisi:'1 Hristos' lui ::iill'.1'::: inchipuirii

ei

150

ANTIM IVTREANU

petenielui Israil 9i iubit lui Dumnezeu,petru s'a fiicul lr,r. hovnic apostolilor, ciruia i s'a incredintat gi cheileirnpririlirrl ceriului; 9i Pavel, dascilul limbilor,vas alesgi vdzdtoicL.rr1, tilor bundtdli: gi nu numai acestia, ci to{i c6[i s'au srrprrr ascultdriilui Dumnezeu,9i mai inainte de lege gi dupd 11,r,, s'au fdcut fiii darului 9i si bucurd cu ingerii intru impirrtlll ceriului. NE.U'UNEREA NOASTRA Acum dar o poruncir f,,t,,\t. toare ca aceasta si mdntuit,,;rn', FAiF;;;uMi;;;. estecinevi din noi si o Ddzeir\.t I Noi toatir ziua,9i la rugeciuni, gi la impreun{ri,qi la vorlrr., ,,1 la liegtece lucrual nostru,chemiimpre Dumnezeu gi-l nurrririr Domn; qi de-l numim Domn 9i stipin, unde ne este sul)lt, nerea ce ardtirm ca niqteslugi la Domnul nostru? Sluga fircu voia domnului sdu, dar noi care voie facemacestuiDomrrnl nostru? Care din poruncilelui pdzim? Care dragostealerrr cdtrd ddnsul gi ce cinste-ifacem? O zice insuqi Dumnrzt.rl prin rostul Malahiei, la capul cel dintii: <gi de sunt t:rr Domnul, unde este frica mea? cine estedin voi si si (earrrrl de mine, s?i mi cinsteascd, sd si ruginezede mine?u "Nrr este panri la unul, zice David la psalm 52, toti s,au abirtut, impreuni netrebnici s'au fdcut, nu este cel ce face bunillirl{,, nu este penA la unul,. Drept aceea nu este minu-ne de rrl ne ascultd nici pre noi fiii nogtri,nici nu ni sd supun slLrlilr. care in toatezileleo$tesc Si patimilenoastre, asuprasufletrrlrri, ste aceastadreapte ludecatda lui Dumnezeu,zice fericitrrl Pavel, la capul cel dintii cdtreRomani,stih 29: <sdfim lrlirri de toatd nedreptatea, cu curvie, cu viclegug, cu licomie, r.rr rdutate,plini de zavistie,de ucidere, de price, de ingriliciurrr,, de ndrav reu, goptitori,clevetnici, urili de Dumnezeu, ocarrrici, mandri, semeJi, afliitori de rele de pirinti neascultdtori, 9i irl scurte cuvinte zicem,strfim robi lumii, trupului gi diavolulr.ri ; pentru cdcipre Dumnezeunu-l cinstimca pre un Dumnezcrr. nu-l ascultdm ca pre un Domn, nu na aupun"* lui ca trrrrri stdpan, cum ci esteadevirulaq;i, $i adeveieazi o dragustc 1i unirea ce avem.

XXII.
INvATATU R A LA 26 A LU I ocroMvRlE, LA SF'DlMlrRlE
aDodmtft | n ahhtcEle'ne, trtei 8). cti ?ief itnl

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce sA pritznueqte dela adunareaiullitoin toati lumea, ce alt agteapta laude 9i cintirri' lnsi eu' cutllor de preznuiri, firi numai noscandu:mi nevrednic!i slab intru gtiintd, nu indrdznesc precum si t6-i impletesccununi de laude, nici sd-i vestesc mucuvine meririle minunilor lui, cdcialtd invititurri cearce lumipentru trebuie preznuitor cenicestilelui luptdri 9i alt lucrurile natele lui nevoinje. Drept aceealas si laude al{ii omeneasci lirea cea Preste lui celeslivite, altii sApovesteascd viteiia cea mare' spuie se allii situ 9i blrbitia sufletutui .cll ca un neputlnclos eu, iar moartea ; care a rebdat ranele 9i a' minte la vorbi, precum me indemn sA mi minunezde ele cu cu vorl)a intorc mA 9i agi gi a le cinsti md silesccu tacerea mantueste-ne'ca nDoimnel cel dintaiu: la inceputul lari plerimr. Pentru ca sA arit inaintea dragosteivoastre nevoia ce le-a ce au petrecutapostoliiin corabie,9i grabnic aiutor sfindarul cu ndddiduesc dat Hristos in miilocul m6rii; 9i cu ascultali sa pohtesc ci vi' tului s[ v[ folosili sufleteqte, dragosteqi cu socotinli'

ANTIM IVIREANU

FREDICI

Inf.ricogatlucru socotesccu arlcHRtsToscU AposToLIl virat s{ fie stdtutturburareamlril oE;;-de astizi, de vreme ce gi Sfirrll Evanghelieo numegtemare, (zicand:) (9i iatA cuhemur marc si fdcir in mare,. Mi sll pare ca cind ag vedeilnaintea ochikrr mei chipul ei, de toate pdrfile sd sufle vanturi mari, sa sil strdngi lmprejurul vf,ntului nori negri ti deli, toatd marct sd spumege de mdrire qi pretutindenea sit sd, inalle valurilc ca nigte munli; mi si. pare cd vdz corabia apostolilor cd si luptd cu multi sdlbdtdcie in turburarea mirii, deoparte o b l valurile,de alti parte o turburi vinturile, deoparteo ridicrl spre cer,de alti parte o pogoarl la iad. Mi sd pare ci vdzpre fc. lele apostolilorzugrivittr de frici moartea,unul sA se cutremurc altul si s{ sp[imd.nteze,unul sd si turbure, altul si strige, 9i toli cu suspinuri gi cu lacrd.misi- ceard cu rugiminle aiutoriu dela Hristos ce dormid: uDoamne,mantuegte-ne, cd pierim'. Eu instrnu md minuneznici pentru turburarea mdrii, pentrucll 1) fiind o stihie nestatornicl, aga-i este punerea de fire, cnnd si fie lini gi cind s[ si turbure, nici pentru turburareaapostolilor, pentruci nevoid aduce pururea turburare gi fricd la oameniI ci ml minunez cum s'a intamplat,ce indati ce l alergat Si lndati ce s'a rugat, indat{ au gi luat ajutoriul 9i si fdcir linigte mare, zice Evanghelia; au incetat valurile, au pierit intunericul, s'au lmprdgtiat norii, s'iu smerit marea $i corabia intreagA 9i fdr de nici o vitemare au aiuns la ad?lpostealA.Cercind eu pricina acestei minuni ce s'a fdcut, idr de zdbavdafld dela tdlcuitoriiSfinteiEvangheliicum cd alta n'au fost, f{r{ numal rugdciuneace au fdcut apostolii, cu urr glas gi cu un suflet toji deodatd au strigat, tofi s'au rugat, toti au cerut deodati aiutoriu: .Doamne! mentuegte-ne cil pierim !r $i pentru aceea Domnul a ascultat indatl rugdciunea lor gi pre toJi i-au mintuit, pre loli i-au pizit, nu,i-au lislt sa piard nici ln turburareamarii. Drept aceea gi dumnezeescul Theofilact: <doarme, zice,Domnul, pentruca si alerge aposr) elemeDt.

s[ ia'pti' Gri lnfricotati la aiutoriul lui siJ roage 9i lor cea de obgte si-i mantuascidin ;;d;;i"";

pildn sl ne rugemqi noi lui Dumnezeu o noastrecel; de ob'te. Lumea aceastaeste-ca odihntr' oamenii ,a iutf*a, intre care niciodatIn'au e--raUiif", intre valuri suntimparatiile'crliile'.domnr"Uirn"anorodului,politiile' supugii'bo"r"s.i", snriqii,'.ei mari li cei mici sunt cei ce "cdldtoresc umfli marea ,ana in n."oiu' Vanturile cele mari ce ce lupti valurile ce ne superatotdeauna; tluoi"f" zilele; ""f" n.noro.i.it. care s{ intimpll in toate L
.uni

il,* ss,,%;1":l'1Ji:: ;ill'i:xi,

vrdi11$l3r' ""r.?ti ii'iui,-- n.utt.ptute pagube, infricogerilen" n]n dela cei din afar6' iafurile i.,- r"*^ir.i ' "" care le..lasl Dum13ze1 gi derile cele grele nesuferite, noastre fi inconioar{, pintruca s[ cunoasclcredinta
Acum dar Pentruca s[ si mintueasc!, norodul de aceasta9i s[ care este-miiloI deasupra lor nevoia cea grea' oare nocu pilda mantuirii ? Acea miilocire ne'o invafl -lor de oqtile lui Hananeu ? NE MANTUIM vazi ribdarea.

ce of1lc "il1i,' tillttil fulgerile vtrzduhul, negresc de intimpldrile cele. sunt ,""rn inima viLazi

ittuittin".", cini sn supiri "ei cap' 21):.ne-o invall ,tol Arua ln pustiu.(Nu,flere,

iffi;; au sce-pat cAnd Ninevitenii, ne-oinvate $ia Vavilonului;

iespr" purteului Dumnezeule-au fost ;;"1;;;;t. peniruces'au rugat cu. un glas 6i i.fr acegtiai io"". -"inA s'aumAntuit' aiutoriu' delaDumnezeu qi'uuceigit lsrail 9i..-deade fhi" 3"trpt"ta : *9i sd rug[ ,pre -H-a' au in Vetulna l.oU rnanolui, 9i ldcultorii ce eri ocoliJi

lor de oastea din Vetulna, cind s'au ocolit in cetatea ful Ololern (ludit, ); ne'o invati Esdra' ,""f"f " cu norodul mintuit lui lsrailin lerusalim'

ANTIM IVIREANU

dela mare pdnd la mic, 9i vd.zirDomnul lucrurile lor, n,rt 9i stricat pre ei, nici dobitoacele,nici cetatea lor. Drept aceri zice David, la psalm 2l : <spre tine a ndddiduit pdri nogtri, ndddiduit-au gi i-ai izb{vit pre d6n9ii, c6tri iine strigat gi s'au mantuitr. Dar ce mai cerc eu din Scripturii 9i din pildele ei sd invil in ce chip sd fugim lntamplerile gi nevoilece ne vin ? Insugi Dumnezeune-in, prin rostul lui David la psalm 4g, (zic6nd): *gi m{ chiarnl pre mine in ziua necazului tiu gi te voiu scoate, mii voltl 9i prosldvir, gi la psalm g0: <striga-va ciltri mine !i voiu al. p:" el cu ddnsul>; 9i iardgi. prin rostul prorocului lsaicl, lulln la 4l de capetezice: (gi si vor bucuri lipsili, pentruca vot cere ti eu voiu ascultii,Dumnezcul lui Israil,gi nu voiu prl. dsj nr1 e1". Asemenea zice gi la 2g de capeti ale Iercmiol 9i la al 10 al Zahafiej, gi Domnul nostru Hristos aceasln ne invatd in Sfinta Evanghelie: .carele, zice, gi si va tlr voui,, gi pentru ca sd ne lncredinldm mai mult, cum cll fdgdduialalui este nemincinoasd, adaogela ll capetealelul Marcor: toate cate veti cer rugindu-vd, si creieli cn vcll lui, 9i vor fi voud.,. $i dupi aceastaputem cunoagte cum cA nu este alt lucru mai de folos gi mai cuviincios decat u rrr rugd impreuni cu tolii: s{ ceremdela Dumnezeuaiutoriu, 1l si alergdm la milostivirealui, De am linea acest sfat 1l aceastdinvileturi ce ne dd. Domnut 9i sd le facem, cAntlrit inconjurd. intimpldrile gi nevoile celemari, o! cdt aiutoriu 1l cAt{ mangaieream lui dela nemdsurata mila lui Dumnezcu I Dumnezeu este tatd. de obgte al tuturor" pre toti ne iubeglc ca pre nigte fii adevdrafi ai lui, 9i nu poate ribda milostl. virea lui cea iubitoare de oameni si ni afldm pururea il tic ogii 9i in nevoi, ci numai afleaptd rugitciunea noastril,ll

au strigat cetre Dumnezeuneincetat si s'au imbrdcatin

tern>, Zice Esdra : <am cergut dela Dumnezeul nostru dreapt{ noui. ti coconilor (feciorilor) nogtri gi la toatd nisita noastrd gi ne-a ascultat pre noi>. $i iar{ Ninevitea

strigatcetrd Domnulcu tofii deodirt[ neincetat, au ascu 9i Domnulrug{ciunea lor, gi i-a m6.niuit dln mdinele lui (

si auzi glasurile noastre, st[ pururea cu urechile

pentruca si ne asculte,indati ce vom chemi numele eel sff,nt.

ceamare gAre nucAru Dar ce voiu sl.zic de nesimtirea pltimesc' veac? Toli

a oamenilor acestui tofi suspini sub iugul toti sunt in scerbe, zictr impteuni cu David: s[ greu al nevoiei este cinevi ttar ; strigatr, sau zic am neciiit, cAnd m'ar4 Domnul, lui: <misupirdrile intru vreodat[lui Dumnezeu, si ?E Noi pohtim ne aiute Doamne, ii me asculta
i gi si ne facd mild fdr de al rugi. Dar cine este acela sau cine este stilpinitoriul acela, carele sA

pre supugiilui de mila noroduluisiu, sausil uqureze

cele grele, fdr de aJ rugi qi fdr de a'i dovedi nevoia ? Sau sd zic mai bine care este tatdl acela ce de paine lui fir de a-i cere? $i aceeace nu face un impirat

veli norodulseu $i un tati cu fecioriilui fdr de rugeciune, a fdr de sa, vointa din netrebnicii, cu noi o faci Dumnezeu zice meur, rugi lui? .Pre siracul trufag au urit sufletul nnul la 26 capeteale lui Sirah. Nu poate ribdi Dumnici cu un miiloc pre acice sunt lipsiti' ticilogi' neno$i apoi sA inalji 9i staulngdnfali intru ale sale' 9i nu
sll sd. arate cum c[ au trebuinti. $i cine socotifi si fie

? Noi suntemcu tolii, cari pitimim atatea scarbe

qi stdm in cumpana s{ pierim de nevoi, de neno' gi cu toate acestea nu ne smerim inaintea lui Dum' nu ne Dlec{m cerbiceade trufia cea multi ce o avem' alergdm cu suspinuri qi cu lacrimi sd cerem aiutoriu dela ticiloasd de lartr sarcina cea grea a relelor ce o ? Noi socotim numai cu puterea noastri, cate este inaintea lui Dumnezeu, si. chivernisim norodul 9i si-l de rele; dar in zadar ne trudim, ci zice Hristos: de mine nu veli putei face nimic>, 9i David la psalm : *de nu va plzi Domnul cetatea, in degert o plzesc

$i cum dar sd va mantuinorodul,cum s[ scuture

. Insi mie mi si pare cum ce multi (din ceice as'

ANTIM IVIREANU

16?

cultd) pot se respunzela cite am lis pind acum: ci noi 9l mult ne rugdm lui Dumneieu, cdnd ne vin scirbele qi rrc' voile gi cddem de mila lui, dar nu vedem nici o mdntuitr', nici suntem incredinlalicunt cd ajung rugdciunilen6astrclrt cr; mdcar ci aceasta nu o crez sd o faci nimeni. Iar sir vrl spuiu ce a rdlpuns Tiverie Chesarulunui tandr, carelepenlrtt multele lui r[utAti se afld la inchisoare9i s[ ciznid ticdlosrrl multi vreme in legituri cu foame, cu sete intru intunerecrrl puqciriei; gi de vreme ce cunogtedca nu este pentru dinsrtl nici nideide de mintuire, a cergit dela impdratul cu marc rugi.minte se poruncasce si'i dea moarto, pentru ca sit s,l mintueascd dc caznele ce petimia; ciruia i-a zis Tiverie: <tu inci n'ai aflat har inainteaochilor mei qi-mi ceri o fa' cere de bine ca aceastaD. $i de vreme ce un vinovat n'art inainteaimpdratului celui pdmintesc,mdcar sii'l indrdzneala ceard moarte,' dar noi ci suntem vinovati inainta atol' puternicului impdratului Dumnezeu$i incArcalide grele pi' cate, cum pohtim sd asculteDumnezeu rugiciunea noastrtr gi sdne dea bunitdfile ce cerem? Citili la59 capetela lsaia, str intelegeli pricina pentruce ruglciirnile nu aflA ascultareln urechile lui Dumnezeu,zice prorocul: (au nu poate miirru Domnului a mintui? au ingreuiat-auurechealui, ca sh lll asculte? Ce socotili, zice. cum ce nu Poateprea puternicn mil4 a lui Dumnezeusd vd niAntueascidin nevoilevoastre, urechilelui gi nu ascultdrrt' au doard socotiticd are astupate voastrt' gdciunilevoasire? Ba nu este a$e, ci pentru pdcatele (2ice)au intors faja lui dela voi, ca sA nu vi milueascii; pdiatele voastrecelemulte sunt aceleace opresc mila lui, 9i aceleanu lasd ruglciunile noastre sd aiungA inainlea scitu" nului dumnezeegtii mdriri; c{ci mdinile voastre (zice)piinullrite-s cu singe, buzelevoaslre grdescflr de lege, 9i linrlrl voastrAstrdmb[tirte cugetd; picioarelevoastre aleargdpre calea l)itrt, drept, nimeni nu sfdtuegte riutdtii ; nimeni nu gdsegte sii vi\ dar cum nimeni nu va si facl judecataadevdrate., !i voastrr'/ nevoile asculte Dumnezeu, cum se vd minlueascddin cum nu ziceli mai bine, cum.indelungrabdd,cum inqri$i

l" :rl;; 3::fi #ITr1 *# fil*il ,:,i#:tl"J

pfinfffimr,ru
li I
I

ns;ffi;"g;*,,$i'r::n;li

fiuffi#ffi

*rt*t*w

j*,' ", ti nyg ffi * ",*-,r,,:!:" \i:, :i

*ffffi

ANT IM IVIREANU

ti rugdciunealor va auzi gi-i va mdntui pre ddngii,. Ne ia asculli pururea Dumnezeu,crind toti cu inimd curati il vonr rugi gi ne va mdntui de toate primejdiilegi din toatenevoilc. prin rugdciuneamatlui mucenicDimitrie, ce si prdznueglc astizi, a ciruia rugdciunisd. piizeasce pre inillatul Domnul nostrufi toatdcinstitaboierimegi tot norodulcregtinesc, amil.

XXIII, lN 8' LA NoEMVRIE lNvATArunA INOERI SFINTILOR ZIUASOBORULUI

(socotiri s.t tlu ol)idili pre utct'nkl .Iinbe aceEti Dtici' \Mat'\ 8)'

cinstea Nu si cuvine 9i laudanumai ci sunt mari celor oanrenilor 9i boga{i, ci cei micar ci qi smeri{i; acestui dar gi cei mici mici cei preJ $i cu hainele cele de mult strdlucesc cu ce sd'qi acoperetrupul, cei mari si odihnescpre moi gi frumoase, 9i cei mici sd culci prc pigol 9i pre paie; aceiainsotili cu multime de slugi, ia lipsili, pustii 9i de aiutor, qi de prietcni; aceia risialaii qi intre bogri{ii, 9i aceqtiaintre primeldii 9i intristiciuni. Insd cu toate aceste mdriri despa4ite,nu vine celor mici mai puJinici cinste 9i dragoste,decAt ce si cuvine cclor mari 9i bogati' nici este cu dreptate mrri si li si inchine lumea, qi pre cei mici sd'i hat' sd-i obideasc[, ; de aceia si si teami gi prc ace$tia si-i infrunteze;pentru se sA ruginezegi pre acegtia ceea rdsPlitescsudalputerea cu m{car ce cei mari cu sila 5i de pedepsesc in ceriu, iar cei mici au ingeri spriiinitori cei ce-i obidesc' Drept aceea 9i Domnul nostru Iisus tuturor, in Evanghelia de astdzi,sd si los porunceqte batiocuri nopre unii ca acegtia si nu socoteiasci cEl mlcl

ANTIM IVIRPANU

ale lumii. .Socotili, zice,si nu obirlill rocirii Si necurAJii vreunul dintre acegtimici,. $i pricina este pentru cc jr, cd au dringiiingeri,cari prr atatase iubescde Dumnezeu, in ceriuri ? Dintru care cuvdttl t' vhd faJa lui Dumnezeu ghelicesclu[m pricinl astdzi sd ardtdm inaintea drrtgr voastre maririle acestor mici, ce zice EvangheliaPcrrl sd priceapi cei ce indriznesc deJ obidesc,cat piczittrcsl greu ti ce rlspuns vor sn dea. $i ldsrindla alli in{clt'pll precum si cade siboriul fericilikrr inviJali si prdznueasc[ eu mr'r astizi besericalui Dumnezeu, geri, ce prisnuegte
nevoi sdi yeselesc cu aceasti vorbii ce voiu sii fac, rlr' l,rmind mila lui Dumnezeu pre vreunul din picitoqi slt

ingeri, iar pentru darul ce au sunt mai mari decat eEte drept"uc""a zice 9i dumnezeescul Efrem Sirianul'.la (prea sl[vitl c;l dintai ce face pentru preotie: cu este preotul fi putere nespus{ de criu se atinge' impartdqire"' $i Detrece si cu Dumnezeu are mare acestor mdririlor ispita cu lucru cu cunoaqteli Ei is{ luali sama adicd a preolilor ce-i batiocoregte lumea' nnr cu socoteald intreagd, 9i vedeli Puterea cea lAnga pre oameni tingd pre 9i In ceriu gi Pre Pemant, sl;lDomnului nostru lisus Hristos au iertat p[catele timtraieluia ce i-au fost adus inaintea lui si'l acolo de t, gtili ce au zis cdrturarii 9i fariseii ce erau Dumnezeu singur numai fdrd .cine poateierti picatele, au Dumce poateiertd picatele.oamenilor; cu adevdrat dar este, au putlre dumnezeiasce are in sine'' -Deci au atata fac aceastapreolii in toate zilele cu picdtogi: $i sd puteti credem' o tolii cu precum e sd idfte picatele' in lume? dumnezei alli cum cd acegti mici nu sunt o ali 9i alta mai mare: de aJi veded aici de Jat{' .de vr6imagi de multime de Arapi negri, cari si fie rdnili parte re de moarte Si legati cu lanturi tari, 9i de alte timifie sA slobozili, <sd fiti r puternic,9i si le zici: acea neranele voastre,si fugi din lrupurile voastre si . m6inele gi din picioarele acelor ticelogi legdturile' d" tun" 9i s{ si prefacl in albiciune i!i" indutA-rdnetogi oare ce ali putei zice pentru acel neqrealdintunecata, cum Ci. .'ut parei puterealui? Eu sunt incredirlat toli preste este om zice gi a1i'merturisi, cum ce acel alt este ii, cum i este pogorit din ceriu 9i cum cd esle lezu qi om. Acum dar socotili cum ctr acest om negri' dln cei mici ce nu-i bagi lumea in seamfl; Arapii dec8t intunecrli mai ii face pre cari pbcatul It de pAcatoqi, cate.ori de cici Picd; aceitia sunt toti renili, pentru moarte' de rani lor in sufletul sl tipdregte ori de aiatea
Ivlrconu.Prdicd
It

la pociinld, de vreme ce si facemarebucuriein ceriu1 un pricdtosce sa va cni. Ci sd .ascultati cu dragosl(', pohtiti sd vi folosili. Dc doud feliuride mici sir:rflfi FELURI DE CELEDOUA lume gi pre doud feliuri de nricl Mtct! sARAcIl,$rPREOTII.
obignuesc de obgie oamenii de'i

desc: ceidintdi sunt saraciiqi cei de a doua sunt preolii.I lui Sirah, la 13 capete: oscri ziceinfelepciunea ceisdraci, lacov, fratelc I la cel bogat siracul,; gi dumnezeescul nului, la poslanialui, la al 2-lea cap, zice: <iarAvoi ali cinstit pre sdracir. $i pentru preoli mirturisegte ohiccirrl de obgte gi mai vdrtos acela al locului acestuia,intrLt preolii sunt cei mai necinstiti9i mai obiditi; insd aceglirt, mici qi progti, nu sunt mici; ci carii lumea-i socotegie a unei vrednicii gi a unei mdriti, cd pot zice pentru (lii prin rostul apostolului,curn c[ pentru ace$tianu estc v nici lumea. Cei siraci, sunt atita de mari, cat estc i sl nu-i numegtc Hristos de mare,de vremece pre acegtia nici prietini, ci-i numestein EvangheliefraJi, zicdnd: "tjl afi facut unuia dintr'aceqti frati mai mici ai mei, ntic facut,. $i preotli iare atata sunt fdri de aseminare, cii tl Dumnezeunu si. afld nici in ccriu, nici Pre pemant cu ei, cu Dumnezett carelesi poate sd fie asemenea mai mari decirtci, cu oamenii sunt mici decit el,9i 1n4i

s[ cazi ce vi intuneclr 9i zicind aqi, de afi vededL

162

ANT IATIVIh EANU

IIiIJ

sLrnt legali cu lanturi grele, pentru cdci pAcatul ii fact, r,,lrl diavolului. Aici vine micul acela, netrebnicul preot, 5i r.rr rrlq c uv A nt al lui, c u u n : (i e rta te s a -l i fi e p d catel e,.. l ace l a ,rl , tele picAtogilor mai sldvite lucruri decdt acelea ce a1i ;||r/tl mai sus: desleagri legdturile pdcatelor, vindeci. ranele, ir ,rr. rete$te de tina picatului, ii mdntueqte de mdinile diar,olrrlrrl, ii prietenegte cu Dumnezeu, ii face de petrec cu inl(,rlt, A c um a dar d $ i a c e s t m i c c u mv i s d p a re ? S ocoti fisd ai bi r grn pemant pre altul mai mare decat el ? Dar ce zic pre pr"rrr:rrrt, nici in ceriu, afari de Dumnezeu, nu are riiicul acesta rr,,r,. m enea lui in p u te re . $ i v o i u d o v e d i -o : l ual i l eama | r,rrrrrr omul acela ce zice in SfAnta Evanghelie, cd si pogoriir ,lirr Ierusalim la lerihon gi au cezut in tdlhari, sd fi fost crr rrrrl cregtin 9i drept in credinJd, mi sd pare cd-l vdd mai rr,,rl de r ane, s d z a c d p re p d m An t.5 i s A ceard aj utor.i u rl r,l rr toli, sA sd intristeze 9i si pl6ngi, nu atata pentru viealir rr, ripunei, cAt pentru suflet, care pentru multele lui piical( ,trl in nevoie si-l piarzd. Vie acum aici impriralii cei mari 1l puternicii pimdnlului, sii vedem de au at6ta putere si nrirl tueascd sufletul acelui ticiilos din nevoia vecinicii mortil l)ll ce zic impiratii gi puternicii ? Vie ingerii raiului gi herurilril cei cu ochii muUi, serafimii cei cu cdte 6 aripi, scaunile. rlorrr niile gi toate ceteleingeregti, si vedem de le va ajunge pirrll intr'atita puterea. Lasd.sd ia impreund cu ei intr'ajutoriu to;rt cetele sfinlilor, si alerge mucenicii, si nivSleasci apostrrlir, sd grdbeascii cuviogii, dreplii, prorocii, patriargii, si sri po goare impreDnd cu ei inseqi prea curata stdpdna Maica lrrl Dumnezeu, impdreteasa ingerilor qi a oamenilor ; ce \ i \il pare? SocotiJi ci va putei toati ceata aceasta cerascir\l toti sfinlii sd deslege din legdtura pAcatelor ce-l atrag in irrrl sufletul .acelui ce zAcea mai mort? De o va zice cirrr.rii aceasta (cd va puted), acela nu va crede drept agezdmitrrtrr rile sfintei noastre credinte, nici este din turma lui IIristor, de vreme ce nu tine aceea ce ce zice Hristos Dentru ac{.,ir.rtrl la Evanghelie: lngerii toti sd mijloceascd,sfinlii sd sir r,,rut., dreplii sd sd cucere, maica lui sd mijloceasci, Dentrucir sjl

la ticdlosul acela de picitos deslegarea pdcatelor lui; iar rd-l deslegc de picate cu puterea lor nu pot nici unul din

'rtlnli ; 9i pricina este pentrucd puterea a legiL9i deslegi nu nu o au fericilii in ceriu; ci au preolii pre pamant. Acuma dar aceeace in ceriu nu pot facetoate cetelesfinlilor, vedeli mici, lasi si pre pilmdnt unul dintre acegti cum o sevarqegte tA pogoaregi aici dupd intdmplare un preot oarecarele 9i sa vade pre cel ce zdcedpre cale mai mort, carelecerealutoriu lasii sa vazd lacrdmile,si vazd susli mantuire sufleteascd,
pinurile, sri sd uite vointei gi blaglosovind cu mana aceea, ce

.nu priimesccei mari si o serute cu evlavie,lasd. sd zici

numai: <te slobod de toate pAcatele talc,, si vedeli strdine,

e gi prea sldvite,indati sA mantuestesufletul acela

din nevoia veciniciei muncii, si deslcagd legiturilc picatelor, fug dracii, si bucura fcricijii ingeri, 9i acceag dumnezeeascd dreptate, ce lineiL goali. sabia raspl{tirii, o pune iari$i in leaci, qi toatd sd imb)lnzcate. Nu este drept acel lucru infd, ci ni ci i n ceri u gu est e nim enea, af ar d de Dum nezeu,

sd aibi atata putere, atarta stdpanire, catd au pre Pdmant ? Iar sd vedeli $i alt lucru mai mioce$timici, acegtipreoJi
nunat a acestor mici : au rdmas toatd zidirea uimitii, cind

sd stea pre ceriu nemiscat us al lui Navi au poruncit soarele

pani va birui pre vrirjmagii lui; dar cu cdt mai virios socotili c{ s'ar minuni, dacd acestaqlisus ar zice soarelui, llu si stea nemi$cat pre ceriu, ci si si pogoare pre pirnrdnt. Adevdrat, Infri coqat l ucru ar fi acesta. I ar nu est e lt im ica int r u asem d,nare, ca aceeace fdce preotul in t oat e zilele; in sf iniul jer t -

soareluiacestuice sd vede,ci pune velnic, el nu poruncegte lub datorie cu cuvintelelui gi cu rugiciunea lui pre soarele ccl de taini al dreptdlii, pre insuli unul ndscut Fiiul lut (feliul) sAsa pogoare din ceriu Si supt intemplArile DumnezeLt, pAinii gi a vinului sd si facd iar jertvA vie, pentru iertdciunea .D6citelor noastre; gi aceastanu odatd sau de doua ori, ci preste tot anul, in toate zilele cind el vrea qi in ce loc va pohti ; gi nu esle aceastao putere de care sd minuneazd9i lngerii? Pre Melhisedecil numeqte marele Pavel asemenea

NTIM IVIRAANU

1n5 credinle ; 9i esteaceasta de-i infrunteazi $i-i necinstesc pare inse sA auz ;eeasci sau fapt6 creitineasc{? Mi si ";;lti aceia eri cucernici $i

cu Fiiul lui Dumnezeula al 7-lea.cap cAtre Ovrei, pentnl cici aduced pdine gi vin iertv{ lui Dumnezeu,carele eril inchipuire dumnezeegtilor taine, gi noi cum vom putea nunri cu vredniciepre preotii nogtri, cari in toate zilele aduc nrr inchipuirile,ci adevdrul,nu umbrele,ci acelagtrup gi singr a Mintuitoriului nostru Dumnezeu ? este acesta asemeneacu fiiul lui Dunr, nezeu ? Cu adevdrat nu poateafli mintea ginduri, nici limba cuvinte, pentruca sd. vddeascdmr4ririle acestormici. $i cu acestea toate ce cinstele facc lumea? ALr si zic mai chiarr), care obide n'au dela oameni,dela creqtini ? (Cu tot sufletul teu teme-te 9i dela fii lor cei duhovniceqti de Domnul, porunceste Sfintul Duh la zI 7 -lea cap al lui Sirah, 5i pre preoli lauda,Si iardii teme.tede Domnul 9i slfve$te pre preotul,> $i este cinevri s4 o faci aceasta ? Este cinevii sd. aib{ cucerie c6tri preoti, si-i cinsteascd,sd-i sliveascd ? In legea veche atdt de mare socotii necinstea preo. tilor. cat insugi Dumnezeuau dat poruncd, precum scrie la a doud.lege in 17 capete,c6 de va indrllzni cinevi cu semetie sil necinsteasca pre preot gi si nu asculteporuncalui, omul acela si si dea morlii. Acum dard. la citd. osdnd{ socotili ci sunt vrednici cei ce indrdznesc cu atata semetic de fac necinstepreotilor a sfintei besericii noastre,cari covl.rgesc Ai in dar, qi in vrednicie,9i putere pre preofii legii vechi? Pentru marele Antonie, scrie in vieaJa lui dumnezeesculAtanasie,cum ca mdcarci eri atita de mare gi vesti( intru bunetdli, cA se cutremurdde el dracu gi fiarele pustiului i si supuned,iar cind vrea intimpind vreun preot,ifi plecd genuchiele inainlea lui 9i nu s{ sculi.delapimant panii nu-i sirute intii mdna 9i si ia delael blagoslovenie. $i acunr nu Antonie, nu sfinfi, ci oameni netrebnicigi pdcd.togi, rru numai sd primeasci se s{rute mina de prebt,ci se pornesc asupra lor cu atata scnrctica limbilor cele slobode,de-i docuM NE puRTAM r-u Cu (i.11 cdt mai r al vilrlus vartos uecal decat /vletntseqec, Melhisedec.

nogtrinu sunt cum ci preoJii t|;-,ni dau'raspuns: f"ll" cu *.i vremi; a;eia, zic, .erd pr"oli 'in?utalif :^:1"^: .""-":::1 ac$tia lenegi: aceia

p".iJ.i,

; '"*t,r"

!c_PREoT!3

;::::;:-

ui.i"ni; u."iu erd toli rluh 9i (Trebuiedari sd aceiacu drePtate si 9i necinstesc'

pt..ti" ""arn ,ra" tat" r.l l

sunt belivi,aceia erar .fdre,r^::i:: :: aceqtiatoli trupi 9i

,ini

.u *in"' zicesfdntul .Palel''j: :l:: :!jt-:^* streind''9i la al 2 cap cdtrdEvreizice: sluga tlira..i'nt" gt'*u"i"it'. ou'tL'), t"lu ce ludeci .P': "t]1t:.ti:::t^""*T lui Dumnezeu?" c?liuveiscrpdde iudecata t;;;;;;J^, infrunteze s{ qt: pl":l' mirenilor aceasta re au dat volnicia
lor, sd vicleneascila faptelelor? Nu petrecania ;;;;" tut,t6-l! impnrat ji imparat cregtin marele Constantin? prea ra.si vieald .ou. o"i,r" un preot cum ca Petrece vleala Ql ,asca.n'au vrut sa-i cerce.nici sd-i iscodeasca aq de zis: au ce erd' Hristos .o un iubitoriu de iui,'"i 'cu o.trii mei pre Preot s'1 faci picatul'.Lli i::fttt

2' stilr l'l)' 9i "o ult- i"l".u,o't'u prest; noi? \lesireacaP' -i,l'pr"una

zice 9i *""*u, 9i agd si fie; numai intai voiu ".," te-aupus.,pre.line Stun,u Scriptuid fieqteciruia: cine

cele ni"id""ut, ci si fim ca dobitoacele adevar at . buna cu Insd eu voiu zice cum ca

mea.9i lurlgi la soborulceldintii delaNichea "liJp'l impotrivaunor Preoti9i episo "crisoare ""i"J'r"t""^ri indat{ au uru, fericitul nici cum sd o citeascd'ci

impdratatatade mare 9i atatade sfant'cum uu in"", qi "" nenorocit sa o facAun om prost,un pdcdtos' lrtzneste
gregalece ziceli cd au rednic? A doua, rdspunz: aceste

,-niou au ars $au zis Si,11rs]; -o $i au begart insuqiin foc de de pomenire<sd nu dea Dumnezeusd iudec inte'u.e,lni"e* Deci acuma aceeac-e vreodatil pre preolii lui Dumnezeu''

') rrar.

l) omule, ,'r) manti..

ANTIM IVIREANU

167 ce au ca nigte oameni, ce poarte trup qj 'la gregalele grepite' rc in lume. Dar'pe cine vatlmd preotul, de 'fgce cevd nepllcut ? $i de nu val{mA pre l-rimeni'.ci [rios lace folos norodului lui Dumnezeu 9i besericii' ce vi indemnali pentru un rdu, carele nu vd face pa' s[ obiditi gi sA necinstiti un bine ce vd di atdta folos? ce voiu si zic, r4utatea cea multa a lumii orbegic ochii ia gi nu lasi sd s[ uite la pdcatul cel mare ce necinstegtepre unul dintru acelti mici' Insi zice cap vorba ce face la marele Zlatausi, la al gaptesprezecelea sunt pleolii' Hristos oh"liu lui Matei: <cei ce lin locul lui ee cinste$tepre preotul lui llristos pre Hristos cinsleqte' ce sudue pie preot, pre insugi Domnul nostru sudue teqte, ci HriJtos Pre preori au l[sat in locul lui issar. $i de vreme ce un boiariu nu poat in beserica va siu, carele-l cinevi pre ispravnicul si-i necinsteasci ? putea suferi niscai case ale lui, dar Hristos cum va cea de apoi ce dar socotiti c[ vor lud unii ca aceia9i nsti vieale 9i in cealalti ? N'afi citit vreodate in Sfinta e ce s'au intimplat lui Noe' cind au bdut 9i s'au ? S'au desbr{cat de tot in casa sa 9i dormid, 9i au ca fiiu-siu Ham goliciunea lui 9i in loc de a-l acoperi lui; r tat{, au iegit afari 9i l'au griit de rAu cdtre lratii reia, ca nilte intelepli qi cucernici, au mers de au acogoticiunea tatdlui lor, fir de a:i lltoar:e leJile lor s6-l <$i si trezi (zice-Scrip' ii ainttu aceastace au,urmat? cel Noe din vin, 9i cunoscti cate-i feci lui feciorul lui Ii fralin{r gi zise: blestemat Ham feciorul, slugi va lui ; li de vreme ce mi-au facut aceastaHam .9i m'au lui 9i de rau in lume, s[ fie blestemat 9i el 9i copiii slugtr faci si si lui, ci sd nu ia in vieata e lui; stapanire

preolii, oare din copildriele-au avut? au le_au castisatduDil cg au preolia? De. le.au avul din copildrie, vina ni este u Igr, ci este.a mirenilor, c4 n'au. vrui .a-l ..er.ca cu l.i.o lui Dumnezeu,cu invdlAturi folositoare pil;" l;r-;;; Si bune; iar de le-au crigtigatpre urmd, iar "" dela mireni le-au luat ti dela dingii au invAlat rAutatea, cd ei n,au nescul preoli, ci mireni; gi pentrucenu clevetili in$iva pre voi gi si cI ali dat pricind. rea, ci necinstili .inhuntati,fi* pr*fj, cari, de s'au fdcut ucenicirrii, s'au fdcut p"ntru * uuui pre voi dascdlirdi ? "a"i Insd eu mii voiu uni cu gdndul vostru gi acestea ce ziceli pentru preoti,zic qi eu cA este agiA, insd sri ascultatio piidd: Evdox.ia, impdrdteasa lui Arcadie,au fost infeles ;t;;rodul dela Gaza nu petrececregtinegte, ";de vrerne ce cei mai mu{i sd inchind. idolilor, 9i zicei imodratuluigi.l indemnd sd facd.in tot chipul sri-isupue sub creqtin[tate, pentrucasd nu sd necinsteascd impdrdiia gi numele lui Hristos qi al cre_ djnlei; iar impdratul Arcadiei-au rdspuns: o gtiu er aceasta ca acestnorod pleacl mai mult la inchinaciunea 9: .Tu', :urn rsorror. dara ce voiu sd fac? Sd cuvinc sd md fac cum cd nu-mi estein gtire gi sd-i las sd trdeasca ( m vor vrea.Dentru caci are mare cagtig imparelia noastri diir darile lor. Acum dar dintr'acestrdspuns iau gi eu pricina, ca sa astup guriie rnirenilor acelor cari cu atita indr4znealdi"codes" c"utot dinadinsul faptele preofilor. Ce ziccti voi rA.vnitorii cum ci preofii sunt rdigi pdcdtuesc ? Adevdrat,eu incd zic c{ pd_ ciituesc; numai acegtia ce voi ii socoti{ipicdtogi,acegtia sirni cei ce vA dau blagoslovenie, acegtia sunt cei ce vd slinfesc de a doua oari in baia sfAntuluibotez,aceqtia p.;"il;;.; cu darul Duhului Sfdnt,acegtia "d spargzapisulpi.catelor voastre, acettia va imprietenesc cu Dumnezeu,acestiavii fac pdrtasi cu trupul Ei cu sringeleDomrrului, acegtia sunt." uA do.e.", cu rugiciunile lor Ia boalelevoastre,la nevoile voastre,in vieafi, la moarte gi dupii moarte. nu ciutali la atita cngtig $i gi bunetiti ce vd fac, la atdtea daruri, la atateafaceri'd! bine ce vd. impart, numai vri uitali cu atita pismd.9i cu ardta

ce obiiti. t"tii ."i iubili, ci sh va intdmpli 9i la cei '' la 'r Dumnezeu de iubitorii pre unul dintre acelti mlcr. pentru ceapreoteascd' de clevetirea se si pizeasca

I fraJilor,.Atdta au zis bAtranulNoe, 9i pane astizi lui Ham'$i aceasta neamul blestemat veciva fi Dururea

ANT IM IVIREANU

ca se cdgtige blagoslovenia lui Sim 9i a lui lafet, r,rrr, rugem se vi o ddrueasci milostivulDumnezeu$i in acea\lrt lume qi in cea viitoare,amin. (Cd cela ce s6 teme de L)rrrrr nezer, zice loan cel cu rostul1) de aur, nu iscodegte, ci crrrlr,, imbldnzegte, cinstegte, meregte,cante 9i laudi". iertvuefte, Insd precum nu lipsescimpdratului ostagi credinciogi,irlri nu lipsescnici lui Durrnezeu fii cucernici.cari sd tem df fl gi-l cinstesc,dintre cari fii cucernici gi credincio5i cel nrirl ales egti Mdria-ta, prea lndltate Doamnez), carele mai rrrrrll decat toti te temi de Dumnezeugi te inchini lui qiJ ascrrlgi, mai muit decat fieqtecarele, il cinstetti qi-l lauzi. penrr.rr Mdria-ta putem zice aceeace zice Dumnezeuoentru Dar irl r .indllat-ampre cel ales din norodulmeu,aflat-amore f)rri,l sluga mea, cu unt sfdnt l-am uns pre el>. Mdria-tar$ti ,,.1 ales din zeci de mii, dupd cum zice Scriptura, carele cu frrlr. tele tale cele bune cinstegti pre Dumnezeu,cu facerileLlr. bine il imbldnzegtigi cu multa-li credinle il mdregti qi larrzi numele lui cel sfdnt. Drept aceea, precumpentru David s'lrr fignduit sdJ inalle mai vdrtos decdt impdralii pimdntulrri, se-i pdzeascd r'n vecii vecilor semintialui qi scaunul lui rrr zilele ceriului,agd mina lui cea prea puternicda fi purLrrr.;r spre paza Domniei tale, va tdii. dela faJa ta pre vreimllii tdi, va infrAngepe cei ce te urAsc, $i va pdzi in veci seminliil ta gi scaunultdu. (Cd voia celora ce se tem de el va fact, zice David, 9i rugiciunealor va auzi gi va mdntui pre dan$ii, Acestui dai sd va invrednici 9i fiegtecarele din voi. ft,1ii mei, de veJi ascultdcu cuceriegi cu dragosteglasul pirirrtelui celui ler de ani gi veti faceinvdliturile infrumuselatului Hristos fiiului sdu, a ceruia darul gi mila cea bogati rrrs,rrl pururea se fie spre mdntuireasufletelorvoastre,amin.

XXIV. iN ZO ALE LUI CUVANTDE INVATATURA CUTREMURULUI $I ASUPRA OCTOMVRIE, D IM IT R IE' A MARELUI MUCEN IC DE MIR IZVORITORIUL
ma t e s d | d c i l n ' . $ i i a t (t c f i f t mv t:orobia de ta cAt s.iacoperid

,uuti,

din sine bun Precum un tate dill cesti pimanteiti, fiind nll tt-l t:tt,?ttt iubi-pre.toli drept, are fireasci dragostea

I) gura. 2) C. Brincoveanu,

mai vdrtos mai pu1in, sau sd iubeasci pre cel dintaiu feciorul si : pre ci de pre urmi, fdri cdnd numai.inse tiporuncilor neascultetoriu face mai asc[ltetoriusau mai inmulJi a pricina fi el a e-siu, Si cu acest miiloc poate lui sau a o impulinil; precum Iosteaiatane-sdu asupra ni-o insemneaziin aceastali neascultarea iru asculturea avezidoi Matei evanghelistulzicand: cum ca un om fdgiduii'.iari sd lui, voia 9i gi unuia iiziceir se faca fdgnduin9i o ia."a; li celuialalt ii zicei, gi el nu sd Dumnezeu' E; agd esie de bun 9i de drept tatal-tuturor buioute ,icli.ile, ca nitt; faceri ale lui, le-au ndscul' 9i o face intocma la toatedupa vredniciaa figtecaruia'
ni$te zidiri aceea va sd cinsteascd pre ingeri ca pre

averea Si o potrivd Si a-i cinsli intocma qi a le imparli mult \ti altitiie lui tot intr'un chip, nedand unuia mai

17{l

ANT IM tvlREA\- U

171 Ci noi acum D re D umaezeu,carel eeste pricina cea dint di' istddati vom ldsir intr'o parte cele ce ce au zis Anaxa-

mai aproapegi feri de trupuri, ce strdlucesc cu nemulircrr ; va sa cinsteascd pre oameni ca pre nigte chipuri ale sale: r;r sa cinsteasca adica ceriul gi pdm6.ntul 9i cele neinsuflelite, 1i toate cate sunt pre ddnsul.$i este cinsteacea mai aleasi lrr acesteatoate indoit5: cinsteacea dintai au fost Ia venircir cea dintai pre pd.mdnta lui Hristos, iar a doua cinste va sri fie a infricogataa doua venire a lui. Deci cu venirea lui cea dintAi au sldvii pre ingeri,cdciarr invrednicitpre Gavriil a fi siugd,intai la taint purterii dr. grije, iar celelaltemirltimi de ingeri la nagterealuicea sfdrrtri din prea curata Fecioara. ldudandpre Dumnezeu gi zicarrd uSlavriDumnezeului celui din nilfime gi pre pimint pace". Pre oameni incl i-au cinstit cu dragoste,precum zice prca infeleptulPavel la 5 capetecdtreRomani; <cdvrdimagifiind, ne-am impacat cu Dumnezeu prin m'oarteaFiiului lui, cLr mult mai vArtos,fiind impicali, ne vom mantui intru viea{a Iui,. ASiiderea9i celelaltc loate le-au cinstit Dumnezeu,ca loate si le aducdsupt un cap in Domnul nostru lisus,precurrr zice iarigi Pavel Ia capul cel dintei ci4treEfeseni: adici ariitindu-ne rlouii taina voiei lui dupd buni pldcereasa, care a!r pus mai inainte intru ddnsul spre isprdvnicia plinirii vremurilor, ca toate sd le adune supt un cap intru Hristos,cele din ceriugi cele de pre pimant intru dansul.$i iardgiuna cdte una le-au cinstitcu oarecare podoabdce le-au dat: vdzdphull-au cinstit cu pogorirea ingerilor 9i a Duhului Sfdnt, ci au trecut printr'insul ; apele cele dulci le-au cinstit cu sfdntulbotez primdntull-au cinstit cu cutremurul,cu deschiderea mormintelor gi cu invierea mortilor. cca siirati gi au cinstit-o cu lurburareu .gi iatd cutremur cutremurului: maresii pentru ficir in mare'r. cutremurspunfilozofiiElinilor,cum sa sd fie fricind din anlestecarea stihiilort), zicdndunii intr'un chi1r, allii intr'altchip,fie;tecare dupirputereasa, scofind ins?idela
MANTUITORUL.
I ) elernenlelor.

9i vom credemai vartos , Dimocrit9i Anaxament, pre David, carelezice(psalm 103): rsculfilozot, ince cauti Pre pirndnt giJ face de sd cutremura' li noi socotind 9i du-gi fata sd vor turburd'. Drept aceea, sa avem Dumnezeu, cutremurului a dintai cea vorba trei lucruri: IntAi,Pentruce sa se facd la aceastd in rr in mare? A doua, pentru ce sii doarmi Hristos 1 turbure sd sd ucenici ? A treia, pentru ce sd lasepre
C E S ' A FA C U T PE MARE?

Marele $i zicem la cea dintdi; indoit Scriptura Dumnezeuin Sfdnta chivernisirea spre a [i in lucrare sdzice

1a l ui omenesc,certdodqi mi l ui n d: cer t And insem neaza

la Isaia gi coada, mare qi mic intr'o zi 9i miluind ' ; iar obine te mi l a l ui D umnezeu i n sugi lsr ail, zicind: " i seste s intot ai venti Doamne, cici te-ai urgisit asupra mea 9i lui Dum ta, 9i m' ai mi l ui t pre mi ne '. Pent r u ur gia

cea unde spune pentruurgia lui Dumnezeu rg capete, lsrail dela Dornnui n9i au luat lui lsrail, zlclnd : asuDra

lor i-au zice gi prorocul David (psalm 97): "tinerii sabie de lor preolii t fo.ui ii fetele lor nejeliteerd, lor nu s'au tanguit' : iar Pentru mila gi vdduvele ci e nlreu ,ice Ia psalm 68: "asculti-mii'Doamne' asupra mila ta gi dupi multimea indurdrilortale cauta in indoit, este . $i de ureme ce am zis ce Dumnezeu 'spre
chivernisirea oamenilor, amAndoud cu inJelep: jucreaz{, iar insigi zic 9i aceastacum cd de demult le cu u mai mult sd. ardti cercetdtoriu 9i certd lumea

sa cinsteascd gi marea curBErrr!RU,!_g Urma drelttaceea

ANT IM IVIREANU

la 19 capete: cu pimdntul au certat pre vremea lui pre Core, 9i pre Dahtan,gi pre Aviron, pre cari cripirrtl mdntul i-au inghifit 9i pre toti cdli era cu dantii, precutn la Cartea Numerilor (16); cu vdzduhulau certat pre F cel vdrtos la cerbice,cd,prin sila vintului dela Austru l. inecat in Marea Roqie cu toati cildrimea lui, precum zicr, l4 capetela leSire. f)rept aceeade demult eri Dumnezeu mult dumnezeulrdspldtirilor,iar acum este al milii gi al durdrii. $i pentru aceea lucreazd cu aceleati stihii, cl arate mila lui cea bogatd.:apa, prin botez,pentrucasii ir pdcatele;focul prin limbile cele de foc, la pogorireaI hului Sfint asupra capetelor sfinJilor apostoli; pdmantul, sfenta nagterea lui din Fecioardin pegterd, Si prin um gi prin modrtea cea dupd cruce gi prin ingropaciunegi inviereadin morti; vdzduhul,prin indllarea la ceriu. A indoite lucrdri, vrAnd si le arate astdzi,face.cutremurul mare ce povestegte Matei evanghelistul zicdnd: <gi iatd tremur mare si fdcrhin marer. Cu cutremurul sd dea 1r nice certare, ca cum ar li ardtat insugi c{ au fos gi de mult carele certd prin stihii, gi cu cercetarea sA arate lui;cd zice: (atuncea certA vanturiie gi marea gi s?i flicir nilte mare). In mare face cutremurul,pentrucasd cun
toli cum cd a lui este marea gi el a fdcut-o pre ddnsa, uscatul mainile lui l-au zidit (psalm. 94); 9i insdgi si nu gri

,t"l'-T1t',.11"11t ca: L'oar'u!' .a"t"it"-""' Domnul nostru Hristos' cuvent: mai s'ar doar alta, cl
mainainte,cuT::l::: este adevarat' il;;r;; :j^:?; aceasta Qipentru *"a apostolii' il:ffi;";;'nt"it"

j:ifi:li:iift:: J'"1:"illi:'J"lT\li, i#iil:ilffi ei i"tt'pt"t' nul'ar fi rugatucenicii :T?:' ;ffil;

'i;;;";, ! cnpierim a"p'tatsi si facd ,oilui' ":"li:I"::';-:i:l'5: ';""deplr n' ,; .a.i d" ar fi crezut

i'il;il;:;li"ll":.::*:':,'11:.'Ji'U'"'J

:* :::'l,fi"x ilii:"i ;'si*"f:*::i l:il'"ili **: *' iii.:*;i $ir]* avi'nd cinumai Hristos' [:"flffi',1ilil';;""';"
?' Apoi incioEilor ..i **,q,l'itogi' puiin cred .se "i"'iau certatv6ntulgi marea Socotili' ,tlbllL.,Tl:jl celui ceresc;
otrlr" a" griil vindecltoarea doftorului

:,T: ii.ll,i::iil rliu: ;;:: "'r -"^#r,l; ":-L"

" - ^^^, - . "^4 ^, r m

'l*"" i,".i"t*d prea cinstit i"dt,'11: ? ni."lTJlt numere qicu:i,:il; lucru cu ei l'#i' ';""*-' """u "?'i-i oi""'#ff ::il rJ""""'at^ii" ["i'"{i,:1 s1-tle-":'l:",li tor.cla boala fall ::T"i* * T"1 "iT"J}, crerrinlr' ii,;;; ;;;,;; ror l-l,L:i l{::l-:I: scuil;i';"*;"i, : :il;;;;;o;'it" l"tJ .t'i.-":"t intai cur{telte ranele.de "i:lt'1-t:: lenevi Nu voiu uina"atuare' "t' fi tnmaduit i:.::::ti: ""t*dl:'ti'."':t 9i taine ascunsa'

deascdlumea clrm ca numai pre pdmant sd ocolelte pul lui Hristos Dumnezeul nostru, ci in toatd zidirea lucreazeputerealui, ca a unui stepan.<Tu stepanegti pu1, mdrii, 9i turburareavalurilorei tu o imblinzegti, (psalm. A doua, pentrucesi doarnrl DE CE A DORMIT in corabie.Zice Matei, cum MANTUIToRUL IN CoRABIE? Hristosdoarme.iar Marcu zicc t <9i el erd.la cirmi dormind pre cdpdtdiu>. pentnt(l oare $i dormind sd sd facd. cutremurul? 3 iucruri socotesc ce urmar rl sit facd: de-ar fi fost degleptat : intii urmd se nu sd face culrt,. murul; a doua, de ar fi fost degteptat, urmi cd, de rrr ll

i * *'.; iaci liniite; 9i. aceasl{ D":l:l dupd alte minuni ce.aufo^:"' o'.o.ot"r. 9i '.fdb?tnogului 'iirO,"t, ce i-au zis intii: <cuteazd ." Ut

'l

:;ilif.:'"""Uil;Jo"iiil,""lilo,o"illT,

dela ei. i' s): auscos e at t"tii-ii pt"",Ji"'(M li;ii -el*:i:i, tdu patul ia-ti nscoal6' 't"i' a: T''un:l:1''^17 'il;:""t"*:';;"i"1iJ;;;: si .'" "u parrlucrul ':

lil

' L1-o ANTrM IVTREANU

;l

au intrat in corabie cdlre Vitsaida, unde s'au gi temut n(,ll ceJ vedea pre Hristos ca pr o ndluce, gi s,au spaiimiil gi pentruce, zice Marcu evanghelistul, ca nu inl;lesrfa,

paine, ceci era inima lor impietritd; 9i aici eni iard5i I ce zicedcdtrd Hristosardtd necredinta 9i cuVintele lor: " teapta-te, zice, ch.ne inecdm,r ; iar Hristos le zise: <ce teti fricogi, pulin credinciogilor ? Oarece socotili,iubitii I puteti dar zice cum ce aceste cuvinte sfinte si fi fost sr numai dojenicioase? Ba, ci numai cuvinlele acestea ascrrl ierburilor celor amare ce dau doftorii cei aleqi,carelela sunt amare gi oteroase, iar apoi au lucrareputernicii,a veninul gi flegmele 9i sd cure{etrupul de toate r[utA le ti mijloceascd sdnitatea; agAerd cuvinteleblasoslovitului iis cuvinte de sAnAtate ti de vieatd,mdcarce erd gi pufin arn precum zicefericitul Petru: nDoamne,cdtrd cine vom cuvintelevieJii de veac ai, (loan,6). Acestecuvinte sunl credinfate, cum cA au ridicatnecredintadela ucenici; si au auzit necredinta, au certat vdnturile ,i marea ,i sd Iinigte mare. Stau pulin de md mir de aceasta, ou." o.n sA certeHristosstihiileceleneinsufleJite gi nesimJitoare, m gi vdntul? Nu socotescsd fie certat Hristos stihiile. ci dracii aceiacari Cin deprirtarea lui Dumnezeulucreaz?i u ca acestea spre ispita noastri. $i dupd ce md incred cum sd lie aqri? Dupn cuvintele evanghelistului Marcu, au zis vdntului <taci>; cuvAntcareleerd obicinuitHristos zlcd la draci, precum au zis in Capernaumla omul cel aveii dutr ndcuratgi la omul ce ,u udu, pr" fiiu-s6ugi a duh mut gi surd, precum spune Matei cap. 8, cd tot cu cuvdnt au certat vdnturile Ei marea. DE CE A LiSAT pE A treiaintrebdciune, pentruce

faca minune i.au ldsat ji .a fi" in nevoi, pentruca se din puJina *tt"dinle-: gi cu minunea sA-i mantueasca este mare 9i nu.mai minunii aietarat, pentru cici pricina cu minunea Dumnezeusd cuvine ci n'au ficut ^numal sau Rogie: in marea oui. .u ,oUut lui DumnezeuMoisi t'*":.].t:: chemar"u-lui cu ." Elisei :;;.;i, .lllt'..d".ul au statut dc Navi' lui liul lisus : sau cu chivolul, ca numai..cu. ci parte: altd de lui lordan deoparte 9i lui' zise mirii 9i ,*a 9i .u certare,ca un st'Pan slugii atita i-au plecat fo.ito, l<tu.i', 9i indatd au incetat' $i ' cat si temuid' zice Marco' mare uienici minuneaaceasta, cd qi vdntul intre dingii: <oare cihe iste acesta' It 9i "i."a marea ascuhd, Pre dinsul ?' fi lar stau de md minunez' cum Putei sF DlMlrRlE aceasta, de s'au intdmplat astizi s{ prizmuim din depdremuri deodatd,unul ce s'au fdcut in mare' indeptrrteze si loi Durnn"r.u, de dracl, pentruca si ce s'au flcut ,u l*at"tn a ucenicilor; al tloilea cutremur fni"-t-f"", perechea dracului, Pentruca a rlinta cea mult6 a sfantului marelui mucenic Dimitrie' ";';.;"* fecut au cutremur cinstita pomenire; cd atita co.atitea valuri selbaticeau pornit asupra blagoslovitei lduntru mai din ilui Dimitrie,cit silii si intre intru cele turbatii aceia neitiind iJcitului sdu suflet sdJ cufunde, nu erir Dimitrie ci cum nigte hiare sdlbatice, "" vrednic ""-"ti, ai vetrele i"q"*n, ci aved catarg qi corlhiernLJ erd cinstitacruce' ;egi carmaciufoarte invdtat: catargul nou 9i.p:"t".^:?i care si lauda ca este pururea tare 9i cdci ii da atdta lui' inima vanturile Duhului Sfint intru la 6 capetecetrir scrie real6 fericitul Pavel, dupi cum

veli scarbe ;;";l;; si vd vor ucidepre voi' si (Matei' S-as1 turl 24): ioate fimbile pentru numele meu

goane L, c{ intdi el din inceputul vielii au petimit l":i zicei le aieea 9i pind la moarte. Drept ",?i .:uuriti fi

inimilorlui 9i cruzimea, fa-ari, iin salbatdcia ?i::111: si si adevereze

uc;i;;i;il;;IdGE?

nostru, careles'au fdcut om, pre sfin]ii lui ucenici cu cuvin 9i gi cu fapte ti invAld sd petreacdin strAmtorime, in scdrbe in.ispite, pentruca si le arate cum cd aceastaeste caleacr,

lasepre ucenici si sd turbure': r)i inceputIisus Hristos,Dumrrr.ze r

17{'

ANT IM IVIREANU.

PREDICI

]'77

Gatateni; <mie si nu-mi fie a md lduda, firri nurnli rrl DomnuluinostrulisusHristos'. Iar mai virtos cuvilrlttl crucea Domnului lisus,ce zice in Sfdnta Evanghelie:ngi cine ntr rn lui cruceasa 9i si vie dupa mine, nu este mie destoitric.. lar cordbierul este $tiut d"etoti, cum cd altul nu erir f:lrn numai insugi Hristos foarte invelat inlru caletoriacetAtiifcl cere$ti, caci de acolo este,$i mosia lui este cerlul, precrtttt zice loan in l8 capete: (imperetia mea nu este din lunrt'tt gi la al 6 cap,: (eu sunt piinea cea vic.care rrtt aceasta,, " pogorit din ceriuo. Acestainsugi erd intru addnculsufletulrtl lui Dimitrie licuitoriu, 9i cind il vederipulin ci sd infricogii, ii ziceri: <Dimitrie, tu eQtioaia mea,9i foarte bine l cuIl()s( 'cii urmezi dupd mine, nu te teme,cd nu te va rdpi nimtrti din mina mea,Si-li voiu da lie vieati vecinice;9i acolo un(l( vor si pdtrunz{ trupul tau cu suli}eleeu sunt, loviturile trrl(, le voiu priimi eu, gi nu te voiu ldsii si aibi dureri; aleargil curdnd, cd ai vreme bund, eu am umplut vetrelecredinlci tale cei curatecu duhul meu cel sfint; Dimitrie,fd-te pirtaS mele; cu dtr' cd te voiu face partagSi impdrtrtiei morJii nrele, aceasta Fiiul lrri patimi; hul lui Dumnezeupetreciin Pentru Dumnezeueqti; nu voiu lAsd si aibi duhul robiei spre fric;1' ci-li voiu da duhul mogteniriifiegti, carelesi mdrturiseascar cum cAe$tiFiiul lui Dumnezeu, 9i ca un fiu al lui Dumnezett qi impreune cu mine iubitului lui, mogtean fi mottean vei Si vezi cruceain inima ta ant tiu Hristos. Fiiul meu Dimitrie, dorm somnul Patimii, al morlii, infipt-o; pre crucea aceasta care au miilotit vieafa a toatei lumi, ce m'au a$teptatmila prea puterniculuiDumnezeucu invierea; pentru multa dragoste ce am catr?i tine li citrd toatd lumea, furtunilt gi cumplitelevaluri voiu incetririi pre tine te voiu ripi acestea din mijlocullor : ci vino dupi mine, c{ am intors cdrmaditt spre frumusefelecele nt" I)arteacea slobodi a degertaciunii muritoareale impirifiei mele. Vino prin moaftealui in vieala cea vecinicd,si mi vezi $i s6 te Yeselegti).

Dreptaceeasi""i'*"'ltl:-:::l'",X':,TLl-",il,i,l:'j:tlJ i ntr atata, c

rugdm; de vreme ce

ia ! ^- . ^ r .,r r t r a4nt , se te e ia sd t dreaptd rui t*'i";i' ;'' !i sranta lJ,:":'.T; ',"' ti:""::t1:il; lui' casd tu'l:1l. ,'o ,"t" intruimpdralia " D*{ mr:lt ta poate i:"-: , .;;;"i ';;;;; ,;; fi'"ge"iun"u

a'tt amr'tc tr u! r'v" -ciunilorcelor lumeqti,5i de vrdimagilor ti in valurile deterra

:f

iu'i.n"ti:t::1l-':,lTtl,T.::l noi, ri,r" T1:

*.1"11T"^:-il:'l: cacela desdface adicfr

;;;;;;;";r"",

##i:J":Ltil*li**#;1"1''','.l
fa rrea milostivul Stdpin, sd qoslovitd, cAnd va risPunde P

i"::'"Tff":; J;i ::;'^; Sffi:h [L,l nIt"" il"

duto'sa racavoiata' """ cea "a ne aduni. in.corabia-ta l.easfa accasrd o"teneala, ca sa :';i''.?;;; ;nru'iL'

a rasplatirtti dulce cea I' l" i"ir' in ziua :" al ltLT:,:T Fiiuluiei iatdlui qi numele il"I""."i,#u,n;;; ilt;t
hului Sfent in veci, amin'

A$U D

l r l r e&'N .-

P| edi c t

.,l

P R ED IC I

1i9

XX.V.
CUVANT DE |NVATATURA iN oumrNec,c FLoRULoR
.Bi'le e cuoAnbt.el ,tele Dortnulti. Osa ce tirle in N La hLt/n cti ttl

Astezine povestegte Matei evanqht. listul istoria zilei aceslui sldnlprazrric, cu lmpiRATu. intru careau intratDomnul nostruIisLrr Hristosin lerusalim,intr'acestag chip zicdnd: <Venilisus dirr Vithania la munreleMaslinilorSi au trimis doi din uceniciilui. zicindu-le lor: mergefi in satul careleeste inaintea voasrri 9i numai decdt veli gasi o asina legatd qi mAnzul cu t, , deslegdndu-o o aduceti; qi de va zice voud cinevacevii. \etl zice cd aces{ea Domnului trebuesc,9i numai decdt le ra rri. mite pre ele. $i acestea toate au fost ca sii s?i plineasci ct s'au grait prin proroculce zice: <spunefi feteiSionului : irtri lmpdratul tdu vine la tine, bldnd gi qezind pre asind 5i prr, mdnzfiiul cei1)de supt iug'. Ci noi acum de aceastd dati \oll ldsa cuvinteleevanghelistului intr,o parte gi vom zice nunrai pentrucuvintele prorocului, carele zice: <iatiilmodratultdu r ilt, bldndr; gi nu numai singur acest proroc, ci toatd ceata I)r()_ roceascAcu un glas mirturisesc pre Domnul Hristos :r fl
HRISTOSASEMANAT
'i ""f"i.

imPiirat at; 9i pentru aceastdPricineii ziseMesia (adicd pentru Hristos cum cata ). lar poate si zicir cinevd au fost pre pdmant, ce lucru de mirire imPeJdtcasca unde-i ardtat sau ce pohfali au fdcut? unde-isunt curlile? imptlricele slugile : scaunul? unde-i sunt gloatele9i lucruri ce qi celelalte i? unde-i este stema 9i podoabele narr cuvin imPirafilor? Adevdrat nici unele de acestea nemutatd' vut, cici impirltia lui Hristos este vecinicd 9i sufleteasca' cereasci este 9i tie nebiruiti! 9i fdr <Jemoarte, zis inaintea au insugi truPeascd, Precum nu pamanteascii 9i f)rept accastao' Pilat: .imparalia mea nu estedin Iumea a, dascllul 9i lmpiratul ceresctoate lucrareaEvangheliei ce sunt numit"o a fi impdriJia ceriurilor, adica acele cl dumnezeeqti' ceregti 9i ;e in Sfanta Evangheliesunt ce dreaptd' pre noi pre calea cea indrepteazii T"tt:^'u qi cu duh cerescne intareste' invdianceriului; pirijia .ne sa petre:em vieali cereasch'pentruca si cigligim qi dumnczeegti 9i-cereqti' \urile ;i9isA ne facem desdvdrgit Domnul numit au de vreme dar ce este a9A,cu cuviinte pentruci ceriului, cu numele impirdJiei ; Evarrghelia ai dumalta,f6re oumai lucru ceresc nu este"intr'insa ca cu degetulni-l rc. Drept aceeapre implratul accsta' tdu vine <iati impiratul prorocul zicand: Zaltaria ast|Lzi obine rhut Stlnt, cu glasuri de veselieil mdria zicdnd: intru cuvdntat cel ce vine in numele Domnului' osanna aceea drept mantueite-ne inteleg, si de suso; care cuvintc noi cela cc ai venit din ineltime'
DU$MANII PE CARI I.A le sdvirgi implraiii cei burri9i vredIR U TT MA N TU I' fOR U LJ iar mai vartosau datorie si de zatine bldndu ; pre care impdrat vdzdndu-l Fariseii' pornili.de mici,.fiind $e rApstili asupra lui, iar pruncii cei

Multe 9i aleselucruri trebuesca

nici, vraide armele 9i de stricAciunile sdu norociul pre .scd Domnul Hristosfoartedin destul o.; curelu.ru gi datorie, cari ll.au sdvdrgit,cici noi fiind ocolili de 5 vrdimaqinebiruiJi' qi nevindecati mare la aduce ne 'ltau deapurureaimpotrivir 9i

li

i{

il ill

ANTIM IVIREANU

181

stricdciune cu prea puterniciadumnezeirii i-au omorit; cari vriimaqi sunt acqtia: pecatul, moartea, i atl rrl , diavolul gi trupul. Pdcatul, prin virsarea prea scumpului sAu sange, I'r I stans, gi nu poate nimic se ne strice, de ne va fi stdpdnirrrl vreo rdutate,Moartea, care s'au ndscut din pdcat, precrrrrr zice fericitul Pavel: <printr'un om au intrat picatul in lurrrr, gi prin pecatmoartea, ca un vrdimag nemilostivce esteasul)|ir noastrAr,cu moartealui au omorit-o. Iadul,carele esteDlalil cea desilvirgita pdcatului,prin pogorirealui inlr'insul l-;rrr degertat9i I.au sfi.rdmat.Pre diavolul,ca pre un incepdtorirr tuturor picatelor gi muncitor sufletelornoastre, l-au legat li l-au inbeznat in prdpdstiile celemai adancialeiadului. Truprrl, prin patimile sale 9i prin rdstignireacea de pre cruce, rlc patimi l.au domolit gi l-au curdJit.gi cum cd ne-au miintuil Domnul Hristos de acegti5 vrdjmaginemilostivi,ce am zis, putem sA ne incredintdmgi din mdrturiile Sfintei Scripturi: cd.intd.ipentru pecat, Mihea prorocul zice: <lepdda-va toatc strambdtetile gi va aruncd. noastre toate pdcatele inlnr noastre ad6ncul mirii>. Acegtia sunt Eghipteniicei sufletegti, cari gonind pre fiii lui Israil, furi inecajigi omoriti in marea Ro5ic, (adici intru singele lui Hristos). Pentru rrtoarte,zice apostolul Pavel la cartea cea dintai cAtre Corinteni in 15 capetc: <in vremea cea nouii (adic[ in vremea invierii cei de ob\it(. a trupurilor), vrdimaia moarte sA va stricd 5i dintr'acei zi lnainte nu va mai ayed loc intru oameni). Pentru iad, t(,1 acestag apostol luminat aratA griind: (nimica pigubitor nrr este acelora cari sunt intru Hristos, cari nu dupd lrup, ci dupd suflet umbld>. Pentru diavolul, insuqi Domnul zice la loan in l2 capeic: (acum este judecatalumii, mai marele lumii acegtiasd va lepr{ddafard>.Pentrupatimatrupului, putereacrucii minunnl ne pd.zeqte, pre careomul nostru cel vechius'au rdstignit,dupil r) in 6 capete cum zicela R6.mleni : (ca se sAstricetrupul, adicri
l) Scrisoarea cetre Romani.

sluiim pagi puterea pdcatului,ca de acum s[ numai li, s'au dat prin moartealui tuturor credinciogilor ir,'.a -.u'"ut" cel din omul intirindu'si lui ptin duhul restigneascajmse-l pre omul cel din aiara 9i vechiu imbrace pre omul Si Pohtelesale, 9i se rU'.'" **i"** este intiu sfintia 9i dreptalea adevdrului' -la^r acesiui imparat' ""r,-""i"f" vei pohti a cunoaqte firea Ei niravurile prorocului'le-au scris-zicdnd,: nnfrit.,rf , tdlcuind cuvintele qi adevdrul este iar precum grdeqteSolomon: 'mila tXt]: impiratului gi cu dragoste sd. intiregte ."*tlll nostru'.bine a impdratului asta este dar lauda cea mare

inalpre imparala-i veded pohtesc .-'fi" iiu"a, Oamenii groaza cucu putere9iintru trufie,9i sd porunceasca

Zahaiazicdnd: g.il J" oan.ur. ":inetie|ta:d]i, l]1']:' ogti'

qi sprebdtei sprescuipdri' lli'rpt'" t"..ru.i, sire batiocuri, : Isaia) ildu: * truPul seu, (dupdcum zice . :t-1 .lil incd atata

venit si ridice 'i* no 9i infricolat, cd n'au cu "ruurn;. diri preste noroade, sau se-i ingreuieze sd arun"ce cela ce mari gi grele, nici ca sd ia bundtdf pamantegti 1f10, e podoub"eceregti, ci au venit |ie iaica ,s3,r;

riul 9i paguba' *ltf-l t"irtai 9i ne pohtim unul altuia evanghelistul fr qt ":"--ui":::.; i- Oupa u.".u pomeneqte i

, .".1 Ua,"a,'9i obrazul seu scuipetorilor>;9i bunetdiine'au acestuia, 9i atatea impAratului fost blAndelile apostolul cevir ceara se ,rora printr'in.u, cici vrdnd ca pre b]anqe{le ou-""i .u dinadinsul,ii iuri pre dingii blendelile pre Hristos, zicdnd: tiuru-vd pre voi, iralilor' imParatului 9i a,s"ristosr. $i de vreme ce toti urmeazA vieata noastre i" Ju"t'"f, cd.cisi nu ne indrePtem $i noi noastre piepturile in blindelele acestuiimpdrat? Ci tinem as' limba salbatice 9i pohta izbandirii' hiur"to, ""1o, batiYim' gura gerpilor cu care toate lul :l"u:ti:'. Do-nutri ei a fi alus asinaimpreuni cu mdnzul ;-;;;;;" tu:"1i' iai n'au llpsit aceea cari strigd 9i ziced: :t: 9":: Care cuvinte nu s'au scris in delert de *a"r"il' insemneze' evanghelistul,cd cu acesteau vrut se

ANT IM IVIREANU

cum ca niciodatdde acum nu vor lipsi aceia cari vor \lil impotriva apostolilor cu cuvinte grele gi impotriva celor r.,, vor urmd lor, gi tuturor celor ce ar vrea se DetreacA iltrr Hristos cu dreptale, gi sA sa nevoeascd a intoarcegi a irr vdfd pre norod spre bundt{ti, ci. aga este scris; impotrirrr binelui,rdu; qi impotriva vielii. moarte;agati impotriv; dr(.t, tului, cel pecdtos. Dupi aceea Domnul qeziind pre asindmerg,.:r in lerusalim, ti toate cetatea, pornindu-sd de dragoste, si brrcuri de o intrare fericitd ca aceasla, 9i cu ramuri de finic ri de mdslin l-au intimpinat, cu acelea propoveduind nu nunrri biruin{d, ci qi mila lui; 9i cei ce era apringide dumnezeeasca dragosteagterned. pre cale vegmintele sale.Care feliu de cinslt, gi de lntampinarenu afldm nicdiri sd sd fie facut nici unli impdrat biruitoriu; iar acest feliu de cinstede pre urmd su" fletegteo dau lui Hristos,carepre omul cel vechiulepddindu-1, obiceiurilecele vechi penlru mdrirea lui Hristos a le lepddri si, nevoesc;care lucru, mdcarcd ti intr'altdvreme,mai vdrtos cand este vremea pociinJii trebuegte a-l face, ca rdstignincl pecatul iutru Hristos,impreundcu ddnsulinviind intru inoirea vietii s{ umbldm. Drept aceeade pohtim sd facem aceastecinste gi intimpinare Domnului cregtingte, trebuie si lepddAm rndnia, sri scuipd.m pisma, si stangempohta izbdndirii,sd. gonim dela noi gura cea vicleand, 9i buzelecelehulitoaresi leodddmdela noi, gi de am luat cuivi cevi cu strdmbul, sd diim inaooi a cui este, gi de suntem insolili cu vreo solie oarecare nerebnicd.gi indemndtoare spre lucruri rele gi de aceea sd ne lipsim, cici toate acesteasunt legiturile diavolului; ci de nu vom faceaceasta acum cind avem atetepildeinainte ochilorno$tri, gi cand ne indeamna atata invitdtura besericeasci, in 9i tocma 9i moartea,crucea,piroanele, sulila, bitdilc, scuipArile, ocd.rile,legdturile, incA gi singele cela virsat a lui Hristos, nu ne vom intoarce spre pocdinfl, dar apoi cind ne yom mai intoarce ? $i de vom vrea a priznui cu dragostepatima gi invierea Domnului, qi de pohtim a priimi desroinicegte (cu

Domnur pre icie) :"1 :: :::,,:,0::r,f",lJil"illrlilt'l;

ou't'", n ":JT'T,#l't[iLi:' ;i; ;'t"r "'r" J " "", j'::,'#l

r'if" .t"i",", " cei de sus'.

r,::l; ;*.,
-'"irni

: qi cu cucerte umilit' cu bucuriesufleteasci osana cel ce vine intru numeleDomnului'

Hi':"li'Hl:.1 j;ri':,:l

I 1 )ll

PREDICI

185

XXVI.
cuvANT DE TNVATATURA lN zs ALE LUI DECHEMVRIE LA NASTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRTSTOS I
.Cti iatd &atesc toud, buctnie car e td filatottto toi l tLl c d s au rt'r ' ti " ,j tl

Decdt celelalte nume' cu carele zice lsaiasd sd numeasciMdntuitoriul, decdt toate este cel dintiiu acestnume' ca nu numar tnat' ; fi cu cuviinfdi s[-cuvi.ne sale'tt":"" acestlucru' ci in toate taPtele i: l:::'^::minunata9i vieala' nagterea' ;-t.f t*; lui, minunati 9i indltareala cedu: minunata au ' t t u r q ' r 'r v q r ''- ' invierea, 'n tr u d d n su l a u fo st n o u d "".'-a"tra", lui' 9t pohfalaindlldrii aceasra :i^t:::^'"rar"",rea noasrra tP*Ite ti minunate'lar ce este L ---^r^ pomenegte ^^'-aracrA iecdt toate carele .t"tt"ti ".,""r""i (qi au nescutPre fiiul siu cel intdi niscut' ;i;";;; nu ' qi l-au pus in iesle'pentruca DE LUI HRISTOS.

'ii!",5f "}i,,:,i ii,,{f,!iX'* li!; f,ii i:

Multi veseliesufleteascd ne aduc noud celor credinciogi yi iubitori de prdznuireacestecuvinte ale Sfintei Evangheliidt. astdzi; dintru care cuvinte adtl,ni'm2 lucruri minunate ;i peste fire: una, ca inlelegemo veste bunii, carc din veci nrr s'au auzit, nici nu sd va mai auzi pind in veci; qi alta, crr auzim o bucurie mare, care stange toata jalea, toatA iutrisqi toatd lacrdma de pre fa{a pdmdntului. Insi rr1 td.ciunea pohti ca acestecuvinte sA le intinz ca o masddesfdtatd inaintea dragosteivoastre,gi sd vi. fac un ospet sufletesc dupir putinJi, puind, in loc de bucate cu multe feliuri de bunit:i1i drese,cuvdntul cel de bund vestire; qi in loc de bduturi lt, selitoare, si dreg in paharulprea inteleptelor capetelor voastrc cuventulcel de mare bucurie. Pentru care lucru ceremoutert, dela Hristos, carele inlelepte$te pre cei neinvdfali, ca sA rrr. luminezemintea gi sA ne dea aiutoriu, ca sd putem indulci cu ospdtul vorbelor inimile qi auzurile celor ce s[ vor ospatii sufletegte.

j: si."u"i:i ":':: :"ff '.:'Iil:T;: ". "iui. o P a r t e i,:1'j, -1. mi nunatd; ci dei l re iar despre lui Dumnezeu'
liiri ."i'-t"r."i it inletepliei

pre dinsul iasa,' Ca ce estemai*t".""."t d":a:1 1:"it-1 mai lume?Ce este "i'i""'t" ui'nuru rut alt loc in il"rnt"i'a""*"-t, la (pus) aruncat si fie A".at o mirire ca aceasta' Domnul pre ingerii ""i" i"iii"^."r"., qi pentru cdci vid eelui lui Du.mnezeu' mdrire c6ntd ln gunouie, ilt ^.""."t ffirt"

t*'ut #i"';;";;';; :"1 i.il::'",t:*i",ll,lll: ';il.*.,;;i -a,i. cetiului si al pimintului' fre iudecatoriul
lor noastre ,i.!'i''iJ',upi.ut',dutef lii:1"::"1'l"t:,::
cu slobozirea cea vecinici: U""a, t"tnt'. o uu u"t"lit-o r r r:-,r in toatA lumea mP aratul cel ur ar r u. c41qtg, -am -." pre i"li"oiilii . v. , - ^. . r . . : ^6t iii t"'"gti, tirania vriimaguluicelui

m *f:l*::::t?:',il:j';1,ffi i:il$"'Tffi
noul Adatli"l".l." Astizi au strhlucii ,; rru"l;;.t-;-'. ; o"*" qi stdpdnraiului'pre carele ::1"";;;;, va nuJ va inqeld'garpele o"rntf"r celui oprit nuJ "j"" muierea sa nuJ va amdgi' alla ; astdziPre. luminaintru intuneric ;';; ;fi ',J,tu-i"ttt"turi) ceriurilor qi ceriul ceriul l#;; cdgtigat ; v[zut-au siiniiistril'au i"or-i frrn* *utiindu-l Roeie ;"ri ei far dL numdr; cd marea ;;;;;;i "t"ttt

,l l

ANT IM IVIRT ANU

PR ED IC I

IS?

Ie-au ficut cale; focul, ca un strlllt, in dr-rud, desfacandu-sa luminindule noaptea,le-au slujit; norul de arsura(arsilll lc-au rlnl zdduful zilei i-au umbrit; ceriul hrand ingereascd crr Iordanul pahar dulce le-au deschis; piatra cea vdrtoasi (inapoi) intors; zidrr le-au rile sale cele repedespre fugn cele tari ale vrdjmagilorde glasul trimbilelor au cdzut: rele pre ceriu zdbovindcu cildtoria au mdrit ziua pentrrr bdndn. Iar minune ca aceastanu s'au vizut niciodatd,t s'au auzit ci cela ce este unul nascut celui Prea-lnalt.
care puterile arhanghelilor cu fricd ii slu,esc, a sii a

fi i nd acolo s'au um plut t ) zilele tzi ce evanghel i stul ),

'li

soarele dreptiiii' r"r"il, t*t" care au risirit aceeaa fi noapte' intru ziua fri"" voiu numi ai lui Dum-"t Adam,au pohtita fi asemenea

e1amll..luminata noapte. care eranlupte",

"i ".iar"ta* intru care a strdlucit t11tlX^::: aceasta ii .."p*" lar Sfdnta tt"f Adam o voiu numi ziue'

r" i"'." acela,til'i."1t:j-1: agtepti cu mare poht{ ceasul sale 9i cu mdinele bralele in ," 0t""" .a'l iu "i'ttaplece' cuprinze 9i cu tatele sale..si'l .. .x^^-^ r:r

pre sine cu trupul oamenilor,9i trupul carelel-a luat DreDt aceeadecdt (cu cit) oameni s6-l indumnezeiascd. (cu) atita este9i mai minuniLlfl de mantuitoare, taina aceasti
care limba omeneasci nu poate a o. Brii, ce 5i ingerii clrl ne vestesc noua asttzi bucuria cea niare si cantd mdrirea ltrl

ad;;;;1o#
:.i';;";i." "";;;;;t;" truro, " .;;i;;;;

lumina calea sa iumdtate'ie$it'auaici in zic' un mire din cdmara sa;. ieqiGau' neavecilor, bucuria ingerilor' mantuirea

{einu' liniqteei intru tecere'

Dumnezeu,nu este cu putinta ca sd o adevereze. Ieqit-au, zice, poruncd dela Chesarttl CUM S'A NASCUT August, sri sa scrie toata lumea, aditlt rTA N T U I TO R U L. numele sdu la mogia sa 1l ca fiegtecine la locul naqterii sale sd qi-l spuie. Drept aceeacu pricintl Na' acesteiporunci s'au suit 9i losif din Calilia, din cetatea zaretului la ludea, in cetatealui David, care sA chiamd Vl' thleem, pentruci eri el din casa gi din mogia lui David, sd si scrie cu Maria cea logoditi lui muiere,fiind grea.Iar ostc' prealesne o va putedcu. neala 9i greutateacdletorieiacegtia vremea, gi cinc de va vrea se socoteasce noagtefiegtecine, au fost cei ce cdldtorid; cit erd pre la miezul iernii, cdndpd. mdntul gi toate apele sunt inghetate de ger ii de vdnturile care nici din casll cele reci, 9i fecioaratindrd gi ruginoasd., nu erd obicinutda ieti, Si fiind aproapede anaqte, purcedt de pre o cale grea gi cu anevoieca aceasta;Si apropindu-sd Vithleem, doar s'ar fi gdsit vreo case cuvioasd,ca str nasc fecioara aceasta intr'insa; iar insdgi iubitoriul de sdrdcit, Domnul, au pohtit intr'o cogaresmerit ca si se nasca.$i frl

"u"lnurf

ttiascA, smerit ca sa ne 9i si.ne dea. """n-:^t^:l:'i pr" noi desavarqit ;;-i;;; ? rogu'r''i' vreodatdYesteca aceasta i.;;Jt;-.';"' "auzi?

si ne imbrace q'" ":l: t1:t..:"-t1,,:.' ii, o"nnu.u inalle la ceriu' ca un pruuc'

il'.u .i-*--rt o-t:lt::^^]: atdta De aduce

fu,nfui cu trup imbracat

celormorli, izvorul milii' , *on:t:1 ,11"-tl: : din trupulFecioarei:

veste dar aceaste trecfrtoare' a'""a," tr"n de aceasta la tot norodul' mai vlrtos va aduce bucurie mare trage aburul soarelui Precumcdldura ;;;;;;;;. "sus

a;d 9i "-pn.i", 9i sa veselegte' firl d: Duh' ",Jii"'t"a"* put"t"u Sfintutui F""o*"i " :1; Domnului ", ia-l.tinau-."' s'au ficut trupuli"i ;;;; minunatau iegindla lumina cea adevdratd' , carele s'auficut maifrumos loi*u-"r o."*sc ; 9i nascandu-l ci.el l".i r"r."*uselat cu tot feliul de bunrtdii' a fecioriei "i'ii Uunn,nffor.Frtr de nici o strici'ciune i"lo-f ln lume strilucit au durere ii'ii. a"-",.r o simlirede
Sfdnt prunc.

in

9i de acolotn l"C:*n t:i-1.:1 :::: sinpreacuratul

lmpUnit.

ANTIM IVIREANU

Obiceiu este in unele pdrfi, ca tot cela ce aduce noud de vanzare,esteiertat de toati dato a vdmii lui: rl aceea vrednic lucru au fost sd fie gi Sfdnta Fecioard mrirrt de toatd vama datoriei durerii nagterii sale, cd. numiri singure a adus lumii roadd.noud. CA toate muierile,cartr nAscutin lume, au adus roade vechi,zdmislite in tina rrtl tului celui stramosesc; iar acesta pre carele l-au nl Sfdnta Fecioard, cu adevarat este roadd nou{, ca este zdmislit din Duhul Sfdnt 9i nu numaiom singur, ci gi Drr nezeu.Cd singuri ea au adus in lumea ace;sta ro;dA f moas{, gi pentru aceea a rdmas mantuite de toatd va nagterii cea cu durere, precum gi de toati striciciunea riei au rdmas intreage;tcdcel ce venise.in lume. ca sd f pre toli oamenii curali gi fdr de stric{ciuni, n,ar fi fost r de cuviinld sA factr stricdciune maicii sate. Orept al"eu este mai minunat gi mai slevit decat aceaste nagtere, cir intuneca mintea omului gi nu poate a le pricepe acest cum poate ca sd.nasce Fecioarafiu? prin venirea u,rrri $i dar in lume sd sdvdrqegte taina a doui daiuri: ca Ziditorili sA nagtdin zidirea sa, qi muma ca neimpreunata cu barlrlt sd mjnuueazeue de roqul rodul pantecelui pdntecelui s{u, gi 9i muierea sd firct f;rt:r incepitoriului sau lncepatoare. nu gtiu de ce md voiu nril $i nund intdi, de zdmislirea cea fdr de semanld, au cdci prin nagterea aceasla mai muli s'au sldvitfecioaria ? $i nu esternl. nune de au niscut 9i au r6masFecioara curatdica au nas.rrt pre cela ce este inceputul fecioriei gi intru tot curat. Cine vl putedspunecu ce dragoste qi cu ce fricAimpreundva fi coprins Fecioara pre acest fiiu al sdu ? Cd ftind piine ae creainia,'tl cunogtei pre acesta a fi Dumnezeu, cunogted a fi 9i fiiul 9i_l sau; se cunoaqtepre sine a fi 9i mumi gi sluinice. Drept aceea ca o maml cu dragoste ii coprinderi gil se. rute, gi ca o sluinici, ca pre un Dumnezeu inalt, abia crr prea curate mainele sale cutezi a_l pipli; cdci gtii cn nicl preoJilor nu eri slobod a si atinge de lada legii, care errl ca o umbrd inaintea acesteitaine; 9i gtin a fi scris ca sil sri curdfeascri cei ce purtd. vasele Dornnului; gi de pohti -

(vasele) besericii atata cure$e, cu cat mai vertos izvoriul acesta curdlia, carele este incepAtoriul 9i iricd qi cu ? Drept aceea prea inteleapta Fecioardcu dragostea e lmpreune cu multe lacr6mi, carelele scotei. ddnsa dintru ce avei citre cela ce si ndscuse 1), l:"i t:'t:: prea sfantului cocon 9i luinduJ.cu

cu adevirat ca covargaste minunea minlii omein iesle'pentrucdnu aved I ci zice: gi-l puse pre dinsul prea de ios I ln cu.d, inieiiland drept aceeaun lucru minune' lucru prea inalt. Cum nu te vei cutremrirdde in (si sdltrslueqte) v6rgulegte ncul acesta carele sd cuil vom noastre de ne vom ridici ochii credintei umbletul r fdcdnd tunete qi fulgere in nori, qi pre ceriu 9i rinduind, soarele 9i luna de raze implf,ndu-sd' acesl lumii grimea toate indreptand ceriului fi ? Cine este acelamic Ai ala mare' rc infefat o carmuegte cu'glasmerit'gi a;d inalt, cdt in iesle z|cdnd' in ceriu smerit mai mic ai ? Cd ce este mai ine"r"qii .a mAregte in iesle, care loc nu este al oamenilor' ci ii sa'na9re decat tot ritoaceloi? $i ce este mai mare 9i mai lnalt' strdluc] alumini mare cu acea"ta naqtere, p[mintul a si ingerilor cetele imea oqtiior ceieqti a canti, 9i sus'' de cei 9i cintind: <Mdrire lui Dumnezeuintru ? Cand mdng&ioase dulci glasuri de 9i ind vazduhul vreunur om inceoutul lumii s'au mai auzit la na$telea ? si cantari ingeregti nu poli credel omule, cu slabiciunea :"' ,""i :d.t,1: din muiere, cunoaqte cA s'a nascut din Du-n"r", fi scutecile acelea..intru ; de-ti pare lucru prost a intaiut, minuneazi-te de ingerii 9i de mulfimea scir".t" ."r"gti, cu ce cintlri il meresc; qi de te pre ceriu "Jo, veded vei de iesle, ridici4i ochi putintel 9i

dindu-i ii iu utulet"l-au coprins' 9i tile fecioreqti intimplat' mai ce s'au adapat. l-au $i cu laolecurat

1lr0

ANT IM IVIRI]ANU

191

rf

stea noua, care marturitegtelumii naglereaDomnulrri. fl vreme ce crezi altele mai mici, crede 9i celeminunalct )l te pripetti de celece sunt ale smereniei, cinste$te cele .fl gi inalte. Cine, drept aceea intru inillimea mdririi ircr fiind impreunatd cu ateta smerenie, nu va cunoaslf n doud firi ? dintre care una este vrednicd m{ririi. si priiminfa (priinla) bundrdlii,carele amdndoui le arar',, r rocul Isaia zicind: .prunc s'au nascut noud 5i fiiu s'ru noudr, Numindu-l prunc, insemneazd smerenia oment'r.ji. numindu.l fiiu dat, aratd indllimea mdririi; cd s'au nir noui cel ce lui-ti era. Dat este drept aceeadin dumnczr, qi niscut din Fecioare; ndscut este cel ce simte apusul. este cel ce n'are inceputi niicut este cel ce este mai tii decatmulli i dat estedecdtcarelenu estepdrintelemai r,echiu nlscut este cel ce va sA moard, dat este acela dintru vieala se naqte; 9i alta cel ce erii dat, este; 9i cel ce nu cri, s'au ndscut.Acela stdpinegte, iar acestasd smeregte;lui.pl stipanegte, ne gategte mo$reuirr, 9i noud celor credinciogi c& ludnd s'au micAoratcevii (litl $i nimeni sA nu socoteascd mdrirea cea dumnezeeascd, Nu s'au ndscut ingerilor, cllcl acei ce au remas in dreptate nu le trebuie miniuire. rrd 9i ce crezuse nu putea sa sd mantueascd. Noud este dreol aceeadat Domnul acesta gi ndscut; gi de vreme ce inu,,rll il mdresc pre ddnsul cu cantdri, neintorcrindu-i cregtinii prr. dAnqii dela reutate,nici cetelor sri le mai sliveascd; dar rr<rl cu cat mai. vartos sd.cuvine sd-l mdrim $i sd_i mullumim, pentru vesta cea bund a impdcdciunii,ce ne-au adus lir Dumnezeu Tatdl! pentru bucuria cea mare ce au \ar.ill preste tot pimdntul ! pentru mintuirea noastri din mitlr vrdimagului, pentru deschiderea ufilor raiului gi pentru nrul. tele gi nenumaratele faceri de bine ce ne-au fdcui gi ne far.t, toldeauna! Pentru care trebuegte,cu bucurie sufleteasc:i \i cr' laude de mullunririEi de blagoslovie, sd-i zicem: "Sl,rui tie, Dumnezeule,slavi lie celui din indllinre>. $i sd ne inchindm nagterii lui, aducdndu-i cu dragoste, u frici )i ,rr cu(erie, impreuni cu filozofii,9i daruri de bundtdli,iirrr.

dragoste in locultimiiei sd-iad.ucem * t,ituio,uaan.utifor; sa- r

in loc de. sm r r nir A . ca unui D umnezeu vecinic' 9i

aducem credinli si smirnX ln locul aurului si-i """ t""i i-pu*, ce este al ceriului ;i.al paiatt:l::

i I

ciruia ne rugim lii"a,"ti- t*".ii Domnului Hristos' qi nevrednici' ce suntem n"i"-ti, i"a"tn*oriu,mtrcar -ca milos;; ;;;;;;1;; i'i cea rlesdvirqit; ei precum s'au

nideidea lumii' nea"ia"o cea buni, ca el este toattr prdznuitori fi adevdrali fdcand, vom .r'".'"u--tif..

i,

Voevod; 9i precum nostru Io Constantin ;;lr;.;".."i"i -in"ol, omesfiintieisale toatd lumea 9i vieath .o naqterea sale' ca si Poat'{ urf.a-ino"u."a qi anii viefii Mdriei in mulli ani, luminat qi pre plicerea ]"i -DiT:t'"::cu sdnatate' I luminat praznic, cu fericiti 9i intreage si' l rednicea-s:L.?:,tfl:,'i: ; ;; v'ieaJinorocitd ; ei 'aaa"ci nace -v ineltat scaunul Mariei stdpdneasci Uatra"etesd

!t:" ll"ll1l I'a$i pre toli vrdimagii.cei. ii"ll"i-r-"J,r"t, sa surpe 'u'r ineUatului tt-,tr1:::ll: luminatului' ."il""aitft ai prea

;;.;-;;;;;."

dey-*" luicea smerenia

'i

t-l: li *' .uiuit""".n cu blandele.turm" .ut,"":tll::^i. blade Dumnezeu

,-trnpta""a cu toati luminata 9i cu lumi.u.u'Mari.i sale cu luminata doamnd 9i. sale' li cu toati oiruri", .o.onil qi cocoaneate Mdriei tt . li blagorodni.a boierime, cu cei mari :l ::1,:lt^t:

cu toatacreqtinatatea fati 9i ceicelipsesc' i"i.l'*"?a" tllt:ry],{ * ,ou,u 1*u, cu ilaglosovenia prea sfintilor., cuvioqilor
rug{ciunile u iubito.iio. de Hristos episcopi,cu cinului blt*:t":,t^^t: tot a preoJi 9i umeni 9i a cucernicilor sufleteasci sa zrcem o euri si cu o inimd, cu bucurie lui Dumntzeu celui dintru indlo;"i;;, .; ingerii: "Slava gi pre pfmnnt pace, intru oameni bundvoire>'

.,

Illr

,, i

,it l il

rr
'ill

ll
)tl

li,

,l ' ltl

P R E D IC I

103

XXVII. cuvANr DE INVATATURA

LA DUMINICAFLORTILOR
.Ziceti fetet Sionr.tud: iarii i"tt,t.

pentru cici intrl iu"urii Do.nut nostru lisus Hristos, penttut:,, tt nemulilmitoareade cetate,cu totul bland'. r)'; feteiSionuluii proci ei: <ziceJi olu"uta a" Pdcatele afla intr'insa poceinF $i umilinta' afla suddlmi to" a" " spre moarte' osandeasce necinstiri,afld inima ei gata sal tutiu i" Platdsrnt obicinuitioameniia dit'l ?:1::'""J ii chiama lui cea de margine (nesdvdr$ita) "rf ri cu milostiulrea

cel ce vine :sc Dretulindenea imparal: "blagoslovit felii mici' Pldnge' Doinului, impdratut lui lsrail ?"

"';';i i::,:J.:,* i:i, ;'i,: ;.:; ":* "::;z

ghelishtl ln Etanghelia de 6tth.i.

La acest prea cinstit gi sfdnt praznic de astizi aflu doLrrl lucruri impotrivitoarecare amdndoud deodatri intru acesla: ceas imi pricinuescqi veseliegi intristare. Vdz deopartelrrl Mantuitoriul lumii cd intrd biruitoriu in Ierusaliminsotit .rr de tot feliul de rdnduialdgi de varstdomeneascA, dintru carii unii mergeii inainte gi allii in urmd, allii tdid ramuri din crr. paci, 9i altii agterne;ihainele lor pre pdm6.ni, alJii il Liudri1i allii ii cuvAnta miiriri: uOsanna fiul lui David"; ii de bucuri(, tot sufletul-mi sd veselegte; de altd parteiar6 v[z pre acestirl Mdntuitoriu Hristos, cd apropiindu-sd de lerusalim varsi la. crami mare pentru dinsul din ochii lui cei dumnezeegti: ":,1 vdzendcetatea,zice evanghelistul, au pldns pentru dansa,i 9i dc multri intristeciunemi sd amd.rdgte inima, 9i star.r tl ma. mir, cum poate aici de sd unegtelumina cu intunerecrrl, linigteacu furtuna, sd.ltirile cu suspinul, bucuria cu inlris. tarea, cdntd.rile cu lacrdmile,cum agd amdrdgtedulcele lisrrs cu pldnsul bucuria biruinfii sale, cum nu sd veselegte irrr!.reund cu norodul ce-l laudi, cum nu sd hucurd de cei cr-l

"," plang{ :1 sd ll*:11 li oricinain'se i;tristeze astezi Hristos 9i ramuri I uoi, fii mei cei sufletesti; carii cu stilpdri 9i-cu lui; instrpentr'1c: venit cu tolii veseli intru intampinarea adevirul, vi pohtescsi-mi diruiti ..pulinlta rt ;;;"t; cuceria voastri 9i dofentruca si si mdngiie 9i tla mea, Duminici a-nostufri' i" i""rtd,"." ce am ficui in a doua mide asemdnare *,i ti""e minte, ali auzit cat este fdrd parinteascichiami i"il"j i"t O"*".teu 9i cu citd dragoste au accst sfdrEit pentru numai oi.atoti f^ pocainld,ca ale zile de aceste'10 .lantu tui beserica il;;;;;;';;; pricini str si posd aibi pdcdtoqii pentruca acestuia, c{he,ei miJ" pe.ui"i" Ior 9i Dumnezeusa-qi arate aceastavrerne sd fie ca o zdciuiald li"i.." fti. Au rdLnduit folosul nostru' p"n:t":1 auului, nu pentru ddnsul,ci pentru patimile' pentruca lesam rAutigile,Pentrucasa intrinim r"-p""". ,r"Otf ,'pentruca se facem Jucr.uri :r:!,1.:r,:ti^,91 miluimpre
vartos pentruca rnnezeuqi cdtrd vecinul nostru, iar mai t:::i tina 9i de cugetelenoastre n" :u facut -phcatului i'am ce "qtaiin" d.lu dumn"reu, Pentru necinstele cu lucrurile cele i"i *tl, cu gAndul,cu cuvintele 9i elege.
l) 9i celelalte.
Aotim Ivhesnu. ir/edicl'

sa-i mantueasce'. $i *t pocainp9i pohteqte

sl uI" i"i o"-".t".r' si hrdnimpre sdraci' ardtdm sil greSili, cei pre sa iertam strAini, -o1uSott":ulll

lc+

ANT IM IVIREANU

195

Acum toate acestca oare fiicutu-le-am ? Oare cine estesl cea_ credincioasd. ? (intreb 9i eu cu gura Maui,rl, 9i infeleaptd toriului Hristos, dupd cum zice la 24 de capete-a lui Matt,l I carele viind Domnul lui, va afli fdcind a9d?,)Cine "pre cstr cregtinulacela, careleintr'acestea sfinte zile 9i-au pldtit tlrr. toria ? Cine este acel drept in credinti imbunirtalii? Carclo 9i sd fie postit !i gi trupeqte ?.Sd sn fi pociit de prr. -sufletegte catelelui ? Sd fie alergat cu umilinlri adevdratala miiosrl, virea lui Dumnezeu gi sd ceari iertdciune ? Cine este slugrr cea credincioasd inleleapti ? Marele 9i Vasilie,la cuvAntul ll doilea ce face pentru post, zice: cum cd ingerii a fiegtecirrii beserici. au cate o carte, intru care dela in-ceputulpostulrrl scriu.pre_ceice sd postesc,pentrucasd.sdqtie ceice nu-gilrrc datoria. Besericainci are o carte,care au luat-o dela Hristos, dupd a cdruia invdJiturd sunt str se intrebetoti caji se laudl a fi cregtini,urmdtori lui Hristos fii adevaraji ai sfinteibe. 9i serici ; qi oare ce carte socotiti sA fie aceasta ? Este aceea cc std jneuntru in sfdntul jertfelnic,pre sfintul preastol, cd.reia ne inchindm cu totii gi o credem,adici estesfinta gi dunnezeeasca Evanghelie. In cartea ingerilor poate sd fie mulli nescrigi, sau pentru vreo nevoie lumeasc{, sau pentru vre,, boald.trupeascd, cu cari li s'au zdticnit postul; iir in cartca besericii este sd sd afle negregitscriqi togl, cei tineri, cci 9i 9i bitrrini, bogaJi gi sdraci, arhierei 9i preoii, Loieri 9i .iaianitori, 9i tofi cifi m[rturisescdreapta credinfr4, pentru c6cicinc nu se va afli scris intr'aced carte, nu sd va invrednici inr_ pirdliei ceriuluj. Pentru aceastdsfdntdcarte prorocind Davitl cu duhul, zice un lucru prea sld.vitla psalm l3g, care mi pune la mare mirare, gi cuvintele lui sunt acestea: <Si iu carteata toti sa vor scrie, zile sl vor zidi gi nimeni intrtr ddngii>, adici zice cum cd in cartea lui Dumnezeu tofi s;i vor scrie gi cum ci sd.vor r6.nduinigle zile dcspirfite, intru care nimeni nu si va afli scris. Aceste cuvinteateiuibavi,i foarte mi si par intunecateqi nepricepute.

fiiT pe-DE-pAclre. ,"r",

!E FAry

in cartea cum cEt Eu stiu din ScripturA nu numai se scriefieqtecatui Dumnezeu

ce. ."* bune ffi"p,.* iu

:;tJ";;'':''';;;r"", ":t::'"#;,;;.'r ;' ilrl,;'.;t-;t"tt"
;"";"t.t;;'t;

;"; d";;i irelucrat

i"-'u' ficut; c{ "ui" 't.u aucunoscut.::ll demine

.e scriu inci 9i a fiegteciruia "i rucrat,

lj^lfi"-i*-:"j"",:1?t;r:l iardei zice

rnd*- "ul]1,'ul.r* p;;;" l";;; ":"'tezile ilT":l: sd,pare r'i Dumnezeu'cici agh mi.

:1',,?11 ri i"t'" carelenici unul nu va tot unul'iar mai multesuntalesidn-

.io

"."if^ii" ".1" ci numai pentrucestea^ale ,tf" ale"anului, ? Cine au ficut acelea .in" t'uu s'is intr'insa ;il";-;;l;

""t* arlevdratu filcutpocdinJd n'au .C"it:1t.t.rt^?::; am 9i mai zis' Nu zic "i."r, precum itun,u Evanghelie'

i'il;ilil

noitri' pentruca prevrdimasii saiertam ."-t""uiii g"""*"nelia

ld'satului il;r'"tiu I tnDuminica :::1"-::i:*

*l si prenoiPdrintele :::tt^:.Y^.1:,i^;;:# comori pre pdmint' ""'i"t,i noastrein fitdrie, sa nu adundm rile

Hffi:;
"'u

i"

;;;;", 9i in carte ? Au trecutacee.zi' le-aufdcut r nimenea intru "i""'alt'tit ,.O t <in zile s[ vor zidi' ii ru'
i]'O'"""n

unde in ceriu' "l.iT:ltt:',1'j'l; "a'"ao sape'nici.o.iurd'$i nu furii fi unde

;?;;;"1i"

Ji'l"illi'"i' ,ll[**i::l:i:",1':l"ll',*.[:"*ilr
meni intru ddhgiir'

sdl mdrturiseasce Hristos cetra l'i"#;u[;l;ago"te suJletul i"t"t"t.""J,,t u, si-urasci din tot 3*l-:::::

lli D-uin,ez:lr:"-,1-"n#::: cdriiur cum ; 9i din noi cari semnulpacatului i'i--".itJ' "ri" N:].lT:1":i *'ii.",'pi*i"r I cines'aasemdnat]it

dintii a postului'tn:tu,"u.::, 9i Duminica cea

i tl

r,I

auclevetit *" ITt":^1il"to::: i""*n", carii aqa griegteacesra " zicand: cacilerta pacatele 'ce "i*l'i"ii, ;;li;;il
sA nu sA pirisim clevetirile' hule?r Ne-ainvalatEvangnerra

;.;

a .sl{bdnogului'-i ;;;t, a douaDuminice :l' ti:l:

il'i

t, llr

i{

ANT IM IVIREANU

graim de riu pre vecinul nostru, se nu-i zicem cuvinte !rir. zave, sd nu-l necinstim,gi cine a fdcut aceasta ? Cine 5i.[ oprit limba dela riu gi buzele lui s{ nu grdeasci viclegug / A rdmas gi intr'aceezi carteanescrisd:<zile si vor zidj. sl nimeni intru dlngii,. 3. Au venit a treia Duminicd a inchindrii cinstitei Crucl, intru careane sfituie Hristossit ne lep{ddmde Iume,si fuginr de degirticiuni !i sd ridicdmCrucealui: (cine va vrea (zice), se vie dupe mine>. $i careledin cregtini au priimit sfatul lui ? cine au fdcut acest lucru pl4cut lui Dumnezeu?: <in zilc srl vor zidi, 9i nimeneaintru dingii,. Au trecut qi acedzi qi ni. menea nu s'au scris. 4. Au venit a patra Duminece $i ne-aupus Evanghelia dc fafi pre fiiul acelui om ce aveii.din copildrieduh mut; ;i oare cali s'au invetat dintru aceastasd tacA pdcatelecele striine Si sd-qiispovedeasci cu umilinfd,precums{ cade,p/i. catelelor? .ln zile sd.vor zidi, gi nimeni intru dangii".Cili era obicinuiti sd-qi ascunzd. gre$alele, sa nu-gi videasci picatllor la duhovnic, au rdmas iardgiaceea, precumautosl gi mai inainte. Au trecut gi ziua aceea,gi in carte nimeni nrr s'au scris, 5. Au sosit qi a cincia Duminicd a fiilor lui Zevedeu; si cu doiana ce au fdcut Hristoszicdndu.le: (nu Stili ce cereli,. au vrut sd ne inveJe,sd nu fim trufagi, sd.nu ceremmiriri degarte, s{ nu purtim grijd pentru bogetii 9i pentru slave trecdtoare, ci pentru impilrdtia lui Dumnezeu; gi cu aceastir ce am sporit? ci au rdmas gi lntru acedzi carteanescrisd.si nimeni intru ddngii. $i la ceeade pre urmil au venit qi ziua de ieri a lui Lazd,r, carelede patru zile zicei in groapi, 9i au inviat; 9i cine,au din cei tineri, au din cei bAtreni, s'au sculat din groapa piicatului? Cine gi-au deschis ochii si vazd iumina daruluil, Cine au ascultat glasul fiiului lui Dumnezeu, carele cu pilda lui Lazir ii chemi la pocninJd ? Au trcut gi aceasti zi qi cu dinsa s'au sdvirgit gl sfAnlul post, gi unde si sd scriecinelri in Sfanta carte? <ln zile sl. vor zidi, 9i nimeniintru d6ngii".

cu puiatA ca au trecut fer de folos' 9i nu este .acestea Acum inapoi' i ur"a"u ce au trecut sd sd mai intoarcA p:tet-n n sn pentruca a ce alta vreme ne-au mai r6mas' cu o pocdinid adevd' Dumnezeu lui in cartea iu-..ri". ? gi cu ispovedanie la /e;ire Vdz in Sfinta ScriPturd UNEIFRAZP .INTELESUL cdnd au chematl)umin 3 capefe, SFA NT A rug nezeu din Pre Moisi 9i i-au mintueaascirdin rerit cum ci va prin miilocul lui sd i-au qo:u:tcit.,sd:nea11 iui Fu.uon pre neamul jidovesc, lui Israil' Domnul fiilor zici uAgi s[ ,iJ o."rt" 6iv;n1s; mergem cale de s[ noi pre ne-auchemat Jidouesc rnnezeul Aceasta Poruncaeste ,it" in pu.tiu, sl-i facem ieltvd)'' s{ sa pentruca i u..un.a, 5i trebuie si o descoperim' trei patru lucruri: Eghipet, Faraon' Moisi 9i Ot.t"" "d"rn neascultdtoare 9i in pu.tiu. bghipetul este lumea aceasti si unde picatului' " ;J:;;; .u'."'".t" intins intunerecul celecuvAntdtoare' adici sulletele intai nascute, cele toate sd prefac apele in sange,adicd faptele "T:":ltl 11 ::ur,,iUu.furuon este diavolul, cu deqdrldciunile i*,1-"tt", .rdici cu desiltirile trupului' ul iri'Durnn.r.u. Moisi sunt eu nevrednicul cari suntem Evanghelia' u 9i c6Jialfi arhiereipropoveduesc

eu, 9i Pentru noi are pricindsi -si intris' i*J"t "nt si pentrulerusalim' iiJ.J., pt""urn saintrista 9i planged vor fi zilele i",r'a i"'i"rnttr 9i cu stalpaii' Dari cind au si factr cregtiniihotdrire si schimbe .'i"u" ale "-"f" vor fi acestea ti'o .t i^.u imbunat'liti,de nu 9i ale umilinlii? .a nurn".. zileiepldngerii i. ;;;

? Acest lolos ne-au sunt rodurile pocdinlei acestea acestui au fecut. zeciuiala, fo.tutl l""u.te dobindi

t,

ii

launde stapanelie bumnezeu, .t1"-i"i"i"tt cdtrA sirimbltdtile' lt"'.,t']]ttl.1 9i o-iau, adici: apucdrile, 9i cu carelecu ingeldciunile

i,

celerele' prindepre.oamenit",tll11 .;l;;;;;il cu pohtele cari sunt noul Israil9f line robilipre cregtini' l::1111-::l pistoriul

198

ANT T M IVIREANU
PR LD IC I

19{l

rav el: (lertve ca acestea sunl plicutelui Dumnezcu". A>. ,ru at doitea cap at tui Ioit: zic,,.,rr :t]: l:rrl"',^1" "trimbi1a1i. in 5ion. sfintili posr, srrigalistujbd, adunali n,,r.,,t, llil:'f", snnlrlr aduuare, al egefi hdtrdni, adunali prunci-. $i de vreme ce aceste 40 de zile ale _i;irr. le-alitrecurin Eghiperul lost parinrt,,r, . lrl lyi ,-,1. ,' Intru griiele vielii, inrrudesi4rticiuniie lumii,D umnezcu c,,,.t,. este tot cu totul milostiv gi induritoriu, iar vd chiamii l)rt, toli in pustiu, adicri intru aceast{ sldntd sdptimdni, carr, si posTl'.

Iui Dumnezeu, sa-i cutot sufletul iertvuili ,,i vostru "".i.", ""i"i'g1,,,f gi cu toatdinima voastrdi cA a9d ziceDavid:?jerr,:,r ,j]..3." r.'1.:"" duh sdrobit gi inirnri i"tra",i,,'ti-"p,,. ,i,,r

tri m iqi de Dum nez e u s i v e c h e m d m Ia p o c 6 i n f d,si facel i j L.r rr,r

mincdri 9i de odihne trupeSri 1i vd rdnduegtecele de trei zile carete sunt aceste trei ziJl ce au mai rdmas, adicd sunt I_uni, Ma4i 9i Miercuri, pcnr,:rr curatili cu pocdinla,pentru ca sd vi indrepragi ,,r :"^^:a^ ]i rspo\edanle, pentrurasd vA impodobilicu Iucrurile celc ,rrsi va garili cu rugiiciunigi cu milostcrrii, $i pentruca llete?ti rl uu ."u mare gi infricogatd a sfintelortairre:s;i adurrgi l:, iur uumnezeuiertva de lauda, sa vi impreunali cu trupul \i cu sdngele Fiiului lui Dumnezeu,sd vA un'i1i toli cu DurnnezcLr, 9i.toji sd vd scrieli in cartea lui. Acuma-".t" .u putinii .,i s{ afle cinevii atdta de vrdlmaq lui qi, cdt sd lase'si treat.ir 9r acestetrei zile.gi sd rdm6ie nepocdit,si rdmaie nemiscirr din.Eghipetul rdutdlilor,sd rdmAieIipsit de darul $t ;;;,tlostivireaIui Drrmnezeu ? Aceastaeste, tetii mei, vremeaceir bine priimiti, ce zicemarele pavel; 9i zileleacestei ,fl;i;r;;;_ tdrnrdni sunt zilele mantuirii, intru care sd cuvine re.cu,,,_ perem.,vremea "A care in deserto am pierdut; penlruci cel{.. raIe zrrc ce aSteptam sunt viclene, sunl zilel; lumii, zilr,lr. trupului,zilele deg{rtdciuni, intru carelenu s,aulolositceict, au umblat; gi intru acestea trebuiesd s{ vazii cuceriavoastrii, intru acestea sd streluceascd ravua cregtindtdtii voastre. l.n1nr

t,^"..1yr,':, adicd sroboda o" gri;i,a" 1,,,,,,,, ii_.^1:1"",.., rume9tl.dc desldtari, dc

Norodul a sa cunoascilumea putercacredinliivoastre rnantuitoriul' lui Hristos intatnpinarea ielit astizi intru cum cd unii au la Matei in 21 de capete' SfdntaEvanghelie stdlparide nui u"gt-i,tt.t" lor pre cale, qi allii-frdngeti ce feliu zice nu Matei racigi ugt.rn.ri pre cale; 9i mhcarcA d: tt"lt: U] rtafial'"t,i, iar Ioan ziceci er?rstilpdri ".Ltt-u si facdfiegte' cuvine si aceasta de maslin. $i ae'".a.,elpari patimile,lui cinsteasci si zile,pentruca cregtinintr'aceste dumnezeeqtile cu vrednicie , gi p"ntru.n si priimeascd si lui tie in mana str agtcarntr Pre pdmdni vegmintele li zice dumnezeescul ,i'd"'fini. si ie maslin. Veqmirrtele, esteveimant sutrupul cA trupul, act,cum ci inchiPucsc trupul sufleneqtine spue si tesc.Drept aceeas,i cuvitre cu strlimtorime' cu {ineri 9i ui, aa-l antar"na.dcu posturi'
rrin 9i vas curat :a sd. sir faci, licag Dumnezeului celui inchipuescr dbl ui D umnezeu. S tdl pi ri l e cele de f inic si cuvine iar cele de maslin inchipuesc indurarea; 9i decat-celemult mai cregtinul doud bunatAli si le arate

pre lVlin' sd priimiasch sfintezile,9i cu acestea intru aceste celui dragostea riul lumii, si rlbde puJinici scdrbdpentlu si se intelePteasca au rAbdat crucea 9i moartea Aceasta (FlmareleP-avel invaii ne lisus, Hristos u'uoi, .ur" 9i in pdtimit Domnul.nostru' 'eni, c:ap2\, la toate simlirile au pipdire 9i la gust' 9i la loate vedere,la auz, la miros, la sd pdtimeascicine este tirile este cu cale 9i cu dreptate Iacrimi Ochii lui si verse itin qi urmdtoriuMdntuitoriului' cu rlbuca sa-gi plingd picatcle; urechilelui si asculte cintirile 9i sluibele' in toate zilelo citaniilebesericegti, mirosul cel dunumai ldri alta mirosul sit nu uriroseasc,i darul Duhului din ni.".. ." iese din sfintelecuvinteSi cu Paine int. Gustul si pazeasciPostdcsivirEit 9i tinete b."tit"lt,::l: trebuinla, cu apd, numai sd implineascd 1."1r.t" iari' pentru Pipiirea multe' cele l" rrr,ilt"feliuri Eicu bduturile sa sa cuvine sii vinovatd' simliri mai clci este decdt celelalte
gr.."u..i metanii mai mult, decit celelalte cu neodihna' cu acestea gi cu alte osteneli' cu cAte sd infrAneazA truPul $i

li

L,r I

200

ANT IM IVIREANU

g**i;,*l ::ffi:: ,;"::*ll,i:*:.|ii "6i1 :;l ;:,lm::l**#ir:i:#ilx#:.i'ji':ffi;;::::; rurea acoperemdn,,,,","."

rnrnsteze, nici s;i verse lacrdmi

:;lr1ij,i r*;*i:i!i *i;:H;;:,u*lrx,fflixti j:.f,i#lj} :il ixi*\li";,;,{i!T'i j:i:,r,,f

curatele taineateMdntuiroriulu,, "i ".i, ;;,1"';;'J1:,,,,1,,,,1

'fi:.l',Y'"#il si. minunezc. ,. *r"a.r..r'o."oit"ti,lli.j:r:l :l ;1#:l ti: di,p,", nn .. "ii,, a,i,",",,,,",, i".H[TI i: f ::l:,.:l

uncuvdnr ri;.;'"', l 0""."'grdi ;;'#;:,i ::iiilll;: ""]:,t intru aceas,i .;il;;,';,'

:r*:i;iiii

u;f ;J r:;. it t,:i ht:i"{i' i,:#l{ii!,:",;ff: :m;:"'ruru

;1"""jH1:,"Jj:

fi;i*, ;turi.:,,i
XXVIII. eocAtt'l1lt invAlArunA AsuPRA
c ' i t r' i n i n c t l i ' t h d t t ' , i t t L (t t " l i ' u d w a s t ra , f l t (x t Fi c r I ' t (i ' g 4 c i i rk t i ri r' i l e l o . d 8 t . t e s i . d rd , rg rri t i rt t l ' 4 i o o . t r t r' R i ru h n e l e t h a s l P A 1 d t n j;',:& f o i ' / i ' e n u r' t rl l t r ro i l "4h't td douir orpei-

.ul,llT:ll,:lJ;lT::f: u, Tilll

ATIA SOARELU!

intre Cine au vazut vreodinioari esle^aceeil cat zidiri atate dragoste deii ? ce arat ii soar elepr e Pam ant Cd

;il;;^";;

*,11 qi iubegle fi.U"l ..f""," stihiirr' indrage$tc il':::"

imparat.al luminiitoriumare al ceriului9i l't"t:t

:::1."1^"-tj

lo-',"-f * dan'ut.t' l"i."li'0"n,"'li -":i'1...'^1,'111'l^ copaci'.t':^1,i,1i,i' de ""]i; tou*reliurile ;;:"it;;il;it""u

;l;"";';":;-;;i",
il".ti nr*"" ; cu lucrurilesale

pi,nu", rt pie'dansur ":"'"'lYi

-:^' imPreo invarteiire dela el niciodata,face pururea lul lui, cu un umblet necontenit' mai virtos ta']:..*ii,t-l i."rn"n"u u."it"la pohte,sau l:l' Dumnezeu'ziditoriul9i filcrifat^i"'^t".u"^ta, arata marele

imbosaleiie p'" oan'ur '" :o1l''l: qi pentruca

.:e ]t-:

; J'i #J. l":l''T;,J' ;*i:'lj,'.1*"T;* fu,lx*:

l) elenrente.

PR EOIC I

ANT IM IVIREANU

pamantului, mdcarcA bunetdlile noastrenu_i trebuesc.,lrr cum ziceDavid, iar spreacestsirllet are pustrtoatd.drauosl lui cea dumnezeeascd, pentru diinsul poartri grijd sI_l rl tueascd,pre rldnsulcearcd,pre dinsul iubeqte, qi ca currr gi pohtegte dragostea lui, pohtegte prietegugullui, pohrt,q si umble pururea impreund cu d6.nsul.Drept aceea'triirrrj cdlrd dansul proroci, trdnrite dascili, il ..u."{ in toate pr1r, file pdmdntului,il cearcdin toatc unghiurile lumii. $i l)eItrU c{ci pohtegtesd lie pururea impreunat cu el 9i nedespr"rrllt de impdrAlialui, ii aratd calea,ii spune mlllocirea,pentr,,"l sd sA mantueascdde ptrcat9i s6 s6 intoarcd spre ddnsrrl I oarecareeste mijlocireaaceea ? Este aceeaa pocdintii,clra nu are greqald: (intoarceli-vd, zice, cetrd mine gi mi roitl intoarce cdtri voi>. Deci pentru pocainta aceastasunt gatn astdzi sd grd.esc pulintelecuvinte inainteainJelepliei voaitre, letii mei, ce vd pohtescsA ascultaticu dragoste, u.",,.t,, este mai trebuincioasidecdt toate "d"i 9i mijlociri fdr de gre$ali pentru mintuinfa noastrd. Mare estecu adeveratdarullcesta al pocainlii, dintre care poate cunoa!te fiegtecare mai ales dragostea cea multd ce arata Dumnezeuspre noi cre$tinii, gi pohta ce are ca sd ne vazi mdntuifi de vreme ce nurnai ; penlru noi au rddicat, numai pentru noi au dat, numai penlru noi au vrut sA fie pociinfi in lume. $i cum ci este adevrirLrl afii, o dovedeltesocoteala, pentru ceci de ar fi vrut sd orarr_ dueascd pentru-allii.9i nu pertru noi credinciogil crestini, sir cuveniaaceastd rdnduiald sd fie, sau pentru ingeri, sau pentru draci, sau pentru dobitoace, sau penuu celelaite ale lui fipturi. $i de vreme ce pentruingeri nu este,ceciingerii cei buni nici au-gregit,nici pot se greseascd, drept aceeanici poc{infd le j::b.ur:.,nici pentru draci, pentru ceci ei dintru a sa voinla, tiind impietrili.in viclegug, nu priimesc, nici vor pocdinld; iar nici pentru dobitoace,pentru cdci n'au nici minte. nici cuvint, ci lucreazdpururea fdr de gregeald, precum ii invafA firea lor, nici esle pentru ahe fiptu;6 din cdte sri afli in Iume, pentru cici sunt toate nesimtitoaregi urmeazd a nu
aved vro trebuinfd dela el, pleacd.dumnezeeasca lui ntiirl

jri:ifr r n l,'l;*; ;rl*ll ,'i'1il1: "[:,*

au dat .-.- -^i ^,actinii:

depocaintx' oare :t^t"lu-1::..'i.:L'i'",e:t':il1 induritoriul Dumnezeu

0",*ne'am .licur ,l'l.'::,?l1il,1ll: "i'.iii'i"'li l; ffi ;i' llHli.:' ". [l::

celor ce fie fiii lui Dumnezeu'

cacl pacaruEs! 1ci sunt afard de lege' riute pocainlanimic'.pentrtt-c: mrre folos, pentru ne aiuti 9l ne i tr cu adevdrat cdci -^-1.,, pentru.r., uu'* rrddeide'

:,:;;il:";J;;';i.i

"it.* ;'il.'i..a' "1,11:u'-lT:.T"#":1 :::: ase;H ":"'^ lucrurileei ei darul rrrrde .L';:".""".;;i;;;;t
ot* vede in Un lucru minunat si carte a Sfan,u Scripruri la Patra

;i'.I;

:l:','^ :" T ;J',;,1 "'::*:''"" maitre' tolos

-^ alt ^rr s^l^c ,-,.ritre*ui tu'"' sauce

*******,i*[x'm;iig ffi
.;il *ri;i.;l l:;{ffi:iffiill il f ill; it[[ veste de rdr randuit' llru;fi';;''^ii'il
'"*'cer ce era acoreirdintr'un crAng, ilro"O::^::tt: :"1::,tl
de fri cd si fd cur a, n. neagteptata, - , ^ r ^. a, r ar uncat

rlilb:hr:i:*m:l;l.;;, [1r,ii#ii "[ ''"",;ll#i'": ;#ji,-"',TlHl,l!:".'::,8";:::iiff

li"" fi;";": o I'll',n "l::::l;T;:lli::J,;"J;l:

ANT IM IVIREANU

ricit al raiului,in groapaveciniciimunci. Dar ce sd intiinrl16 lnduritoriul Dumnezeu, careleprin rostul prorocului lir.n (nu voesc moartea pdcdtosului, ci ca sd sd intoarcd gi si1 viu>, trimite in potriva lui fdr de veste o n[vali de tirlh infric6gaJi. Drr cine sunt tilharii acegtia?Fricamorlii, crrl murul muncii de veci, ziuacea infricogatd a judecdtii,d rispld.iirea lui Dumnezeu, <durerile iadului m'au incungiullrl intampinatu.m'au lan[urilemorfii"; sd uita pdcdtosul ia rro voia cea de aevea, pierzarea lui, tremuri, sii ingrozegte, fi r fricd fug ingropdtorii,pohtele cele rele, patimele cele nci frdnate,odihnile, desfdtdrile timpului; qi unde il arunc.i1 groapa lui Elisei; groapa este pocdinla, pentru cici groapa strica, risipegte Si pierde trupurilecele impulire ce s[ pun intr'insa, agi 9i pocdinJa gterge, strice gi topesteiml)Lt, ce infdgurrisufletul. Aici dar;i intr,accifsld ticiuneapdcatelor, groapA a pocdinfii cizdnd pac{tosul,afld pre Elisei cel rtc taini, careleeste Dornnul noslru lisus Hri sios cd Eliseis4 ; tdlcuelte Dumnezeu mentuiloriul,9i cu puterea aceslui ;il cu darul acestuiai sd iartd picatele, sa indrepteazri gi si iri. loarce iar Ia vieatd.. $i trii mortul, zice Sfrinta Scripturir,qi sA sculd pre picioare. Dupi aceasta dar si priceapd fiegtecarele cAti este Dutert.rr paciinlii,de vreme ce inviazd sufletulcel mort al picir,,. sului, ii dri iard.podorbadumnezeescului da. c" au pier.l,,r. ii deschide uqileceriului, careiei l-au inchis pdcatul :'il f.,,c solie fericililo1ingeri,il facemogtean Jdcagului lui Dumnezrtr, 9i pArtagslaveilui ceidumnezeegti; dard. nu sdv6rqegte nunrli acesteprea sliivite aceastd bundtatemare a pociiinlii, ci csr{! alta gi mai minunatd,care face mintea sii iA mire gi inirrrl si sd.uimeascd, biruegtepre insugi Dumnezeu;9i cdnd esle mdnios de sudilmile, de necinstirile gi de hulele ce-i fac irr toate zilele pdcAto$ii cu faptele lor cele fdr de lege, cu stran)bititile lor, cu iafurile lor, cu multa lor trufie, cu zavistie cc hri.nescin inima lor, cu atata necuritii cu carelespurcd Si trupul gi sufletul sti gata sd.faci asupra lor rdspldtile, si arunce asupra lor trdsnetile urgiei sale,si_i piarzd. rJepre falrr

aiuncipocilnta ti ,t ::t:1lt:1,::l;'% itului; aleargl 't

inlmll t la ceriu dintru adancul

j,l,J[l :",il,,' :l";f;"i;:;^;i, H'i:d; ::-il:1 ;::;:":" i";" il: ill,".lliif l li y :':, iill",i, "i"' 'i s''ui;;*' i rr'eto
,-^-,^, t,,i risnlAtiri.

Til:i$"lli;"li fili' ::1,: "' in "-tu seame' t"ir".,r, qi nu l-au begai

i""

v..,:l'i,?:""::'::;,:::'illi"j'1,T,: iudecitoriu' uuu'utd'"ptul ;;'

j:$ ;:.li'-:J,.:::;,,:;:"i:T$:J,l|ri "',1""J:'.i:fi l'uu 'I'Ji: H; *^iioi :i-i 1^t":l;il'"":il1'::'il tut u se sA urme pre cea de 1. vie mie
sa-i pr ar . . - - r - : ^io hi. i. r nsr e. sd-i ri di ce i mpdri ti a'

eu' sa peuEPsEArL d;o;."t o'e ::1'i' l'1i::'; zilele' "-ceit in :toaie !i paganlta;i qi nedreptdli ,:-" femeiei -:"1*l inreutdtatei -<lin reutatealui, cili din sla ai --^..r ria ^,rm

i:liff#,

':o

'a lt imldratu av' Ah

l":":"'ff l",il: :iik;lt*J'.T"::":i:1 '"::"dffi isi*P* llill':''J.T:it;:; acestea' ir,l' iu",*"r" lil"i'"Jru'il*";;liif:':il:1,'8"1i"
-,..,-,. "4-mi sA atlu. * -;-'^. t 'l^, pedeapsl?eu :a peoea['s.' iita ".,. fd.cut? rr.,rr? Cum au -^ au "ice manle; i' ;a a lui Dumnezeu
to^ .d cu ac"ea, cat au schimbat

"; il1,'::.i ffiil1i,' J : il'1"' ;:""'li^ I l, i ":ff "iil

, ,-^-- ||ia i.ru au ar : n'ai vezut ce smerenie ,^: ^,.,, cmFrit inalnlea

jrti**i,iu:'' r*:l:r;l'lq; i*i u lli*; cubitai cuurgie' :1 ;il;; :1T-^1"",i,:::T:l x1 ; "1*Tff Tx{'':LT* i*i .r;i *p:l'": in:*r "1*; ;; i ,11ht'"lilT"*r""il;; ;ousAhav
i"til.#iut." lui' Darcepoate ttull" pt"u" casa

i. *l ilf l..o-"il j""":l jTI'; s 4u rmbracat s'au carele cucarct. """:-':-:. sac cu sac dumn"r."asca urgic ,labii , Ilt sa I arltat A ooclintd ce au sa {ace a-,::::-c:"",:t:, str'indemne pre Dumnezeu :i:idrep' dumnezeeasca IT:ffiJJ:tt"#';;;'; '" cerea

ANT IM IVIREANU

ii,'jiT'::'.";'j;iii il"'ffi ;n:::::: ;*$1i.1 I

Jit:,"sa noasa, "a."a"",apocdinle iar nu vicleand, p""ai"6 i,,i .curatd, lar. nu a gurii, cd. precumeste aur adevdratgi " aur mincir agd este gi pocd.intri adevdratdgi pocdinlri_1".f"""ri.'nl socotesc, pentru caci zic: ram gregit $i, Doamne, iarta r pdcdtosub,
cum cd adeviirat sd-pocaesc U,

dinm6niile rui.ere pr.ea ;;;;.;", ijlitX.,:-]i",1."t1,..

tate? Adcvdrat,a$e este. pocainla au oprit minia lLri.

poar vdzut despdrieala aceeace noi nu o vedem'

ii*ur",l, .i erirrniniara luiSaulpoclinla, r a"" iiu"o S*lpturd, inimd'

.i-"t"*"r' din gurd numai' iar nu 9i dela

J;;;i"

p":u:il:,1{^?-X''1 eia artuia; * qi ::".0,,",' smerite' infranta u"r,umilit 9i iu.inima

priimiti'qi a

poc,{rNTA. Frq _sA ,, .*.|,"J.T:::.X .,cu' ,i".,1,,1 |i;ll c':Iine si fie pocdinfa
lm lr"'r',,

ft;';;;iJ.luu'utatut

Dumnezeu'. slq:nt1u cetra Iirinu .ta at"upta lceatta lui Sauls'aude-

* ::1".r0.""'ffl".J;Hffitl p.entru dar6, [i, o.""u

^"*.ii Stant in Scripturi ne arata.in.ce chip o"iri -sd "lu-oJ.uo.o im'
ce au dat lui Navuhodonosor'

ri"i*.u."i" .;;;";; i;1ru'Jil$$?llTfflH curata9i desdvirqiid' ptlai"td adeviratd' ,

,

d;;,,;,3;, J: illl **:,.:, gregit-au David, 9i vin amdndoi r" *rfti"pll;; il';

Dournn"I ;;d';;, impirdlia- lui Dumnezeu, ci cel ce face f"tAfuirn." ., cerescn. Intre ceilalfi ce s,au pocAit, "oi" aoi sa afla ueriiti li

""r"ii,r-'u.ri,,, 'i*"gi",iri cuvinre. cd'zice H,i,L, :i,:::1,:l? :^,zice _:limie <nu tot cel ce '". DoamneI

;.;"1;;;;';il;

Pr"

unur esre saur'si artur Davii.

t"" lui acest rdspuns'":t::"I ".rltt."."t s.eliiitu"ur"a, au facut asupra lui.i.n

vrind dumnezeeat:". 91".91"t^: ^.t'tu pentru multa lui trufie'.si vieald' aceasti

partea ut t'ti Dunilt: ncu hiardte

Jidov 9i unul 9i altul ? n'au gregrt amAndoiinainteata ? Darl d1;01 David, carele au fidcut pdcat mai ;;;;;i;";;;;. "" adicd prea curvia gi uciderea. tdtoriu? Adevdrat,felii mei, pr

,:T:,HtT:'Hi",i :,,?,Th' i;:i:ff:$!'ff ffi "iii

L,tltlr:

:11:"11 :i. o recunoagtem, Yarat, precum cum cd inaintea,"

* ;:*n* ]:.,i" "1 #;11"*J "i:i il" ."",.*i"i"j'::"::

ff:, :jTr r;i ;:i;k;lilirni:? " ili :?rir "l' .riX : :,Hrfl ;iTi
ji:. 3;:H"6""il[
aa*

ff i;i'*::,"*lii

ei'etaLttl rj" o.."'i ;:,*::.si:'i'"

:1,"1.'ll'"Y: au il;',*' uu ffi;"'i"elo, l1-:1,'ll'"rJii'iil#:r':; adeci l-au- osan . tni preste

r -,:r^ ^x-aFl,,l,,i cr si i pdmintului' ierburile ll,i'ui'"""['n]"J to intru sd sd.arle i"it"t.u dehiari, ei-anant" .alaita nii,l^iijl i si dea ierticiune'

""d" ;;;i;.;iltui,

oameni lui dela inima

:".tt""i

9i cum sd priime$ti "u ",.i cu muttdmildSrar"""* "r.

iu,l-inta'pinlde au petimit. fT"h".1:T.:":] Dumnezeu' ei a lui "i;;;; ;'J,i;'""";;";;ii'il""pt^ iudecata desevdrun',S-1.;1"'1"--T:3: ;.;;' d; . * i""t ieriaciune creitin' pentruca
* s[ facd fieltecare "."ti"'i,*il"cruri ei placutn p".nr"padeviratr

gapte vremi, 9i atuncea sd

"|f ,?it::T":'"rnf"iii pdci' cdnd. "rai" .i ti" o'*t"u tui in iaiba p[mdntului; in desfdtirj' 0"11":..'l irupullui sloborl' ,lrri'".J-rLi -t" cum numa.i fdrd
l';'";;;;;;ti

sa desLimr,i ;; ;;.;;i;;"il':,"T'f#'l:liir":::il

Dumnezeu, ":i'i",lT ;::: j;ll carere esre ;l "";"#,jiX

beurmeaz{ dintrucarele bucate; i"rr'"ti'4" neinridnate:'ii1:r:: ei uit' pohte cind va sr cuvine' "";;il:-;;;;;;iit. drepi aceea i:',i,.rt*.t"a.J;;o"orurui'
"Ja".."tat a;;;il

multe, ei altanu socoteete' sd-l trupul'cum si-i deaodihne'.cum ,hri'

ANTIM IVTRAANU

vreasa sd isDovedueasca adevdrat, se schimbefrica.si schir vieafa,sd supue trupul ; cu ce ? in iarba pimrintului, cu nerea,cu posturile,cu aiunerile, cu deptrrtarea manciriIrr a desfdtarilor; pentru ceci,precumzicemareleVasilie: oosr este strlctrciune. pdcatului, instreinareapatimilor, ornorir,,f trupului.;.9i crinilsldbegte cu posiulomul cel din afarr, atun"ci cel din lduntru s{ intAre9te, atuncise facecasalui Durnn"r.tt $i vas curat darului celui dumnezeesc. Al doilea lucru este, si schimbe inima lui gi si ia ininrd , de hiarn (9i inimd de hiard i sd va da lui). Ornul, pr..u,i are inima iscusitd,agi o are mai mult pohtitoare, nu esttr pururea intr'o stare, acum sd.prefacespre bine, gi acum slt schimb6.sprerdu, acum pohtegteun luiru gi acum il urdirc, acum iubeqte, gi acum vrdime$uegte impotrivaacestora;hiarrr are pururea aceeag injmi neprefdcutd, stdtitoare$i nemi$cflkl, de vreme ce omul, cdnd pdcdtuegte, i'r pentru cdci are inirrrrl prefdcritoare, sd depdrteazd dela Dumnezeugi de toatd voirrl Iui, gi dragosteala zidiri; 9i pentrucasn facd pocdinld adcviratA, trebuie sd schimbe,zice Dumnezeu,u""i ini_d u lul vicleandgi amdgitoare, care este nestdtdtoare5i lesne nrrrtdtoare,$i sd ia inimd de hiard, adicd inimi ulalAtour", ,,.. schimbdtoare, o inimd care sd rdmdepururea nemigcatidela bine, dela dragosteamea gi dela pazi poruncilor mele, .or" sA nu mai pohteascd rriul, nici sd sd abati la pdcat; aceastil $i este aceeace zice prorocul Ioil : <rumpeji inimile voastre,. $i la cea depre urmd, al treilea lucru carele sd urmezc pociintei cei adevirateeste aceasta:*7 vremi sd vor premeni preste ddnsul,. Pdcitosul;cind iesedin calealui Dumnezcrr gi si fa_ce pre sine rob pohtelor celor trupegti, s{vdrge5it: loate pdcatelecele de moarte, din carele cele mai rnuri pl:cum ne invald legea lui Dumnezeugi Sfdnta "ui,t. Evanghelic, adicd: kufia, iubirea de argint, pdcatul cel trupesc, za-visria, lacomia,minia gi lenea.,Deci aceste pdcatesunt cele 7 vremi, carele sd. cuvine si Ie schimbe cela ce va urea sd s,i or,_ caeascd cu adevdrat,adicd sd prefacd trufia ln smerenie, irrbirea de argint in milostenie, picatul cel trupescln curdgenie,

l";";;i;;uilni,;utt" topt' 1"."".' t'::lT, :i:i ta desfdtd 9i "t1 uu"uta,

""..i"-oni-,";'n .i

tt ldcomiain post, mdnia in dragoste, . ,ll11dtf jj

ierticiune pdcitosul. &;;tt 9i pl[cut[, 9i castign vas daiar face cu Dumnezeu 9i sd .i-ttpi"*"q,"
celui dumnezeesc. ce poceinla are puri-u.""u dard, fetii mei' de vreme

"1tt si suspine9i si sd s[ mdhneascd, ' "uuln" 9i se sAarate pntruca sA facd PrimenealavI emilor' !!,--^^ si poface.n^-x r-^. miiloace de ua"ua.uta. Cu acest leliu

lul i :1i1

dara toli ei cei tineri qi cei bdtrini' ei ;:;;;i;,";;;;;'; tt iogali 9i cei slraci,si alergali :ta:1i".-11 ttiliet'" i::nti:::suu rnantui.ii, pentiuci vefi afld toli -odihni : <9i toji :';;;;, Jupa .u* iice Hrisios la Evanghelie ve}i mantui'l.

lr'";;", ;";;;i.;;

auzit'9i nu estealtacaleli alte atri ;ilm tlf-l:,t:: voastre' sufletele si vd mdntuili

"'ll !1 ffi : fiili[lr'i;' :lJ;xn,".nm1:ir"

"".a "" ;;;;;

miazAnoapte-' fZ u9i, 3 despre resarit' 3 despre

intre cei tineri' ca cei ce sunt la .'*rU.l,'.u sdintrebdrb4ii' l'r :il';;;;;;;" ::t-'"i.::l ' r"' '-'- - ' ^iu'e'i cei betrani' re miazdnoapte mijlocul vdrstei; Prin cele desPr clror le este sangelerece, qr albiciunea '1p*il :,tti.tl

tineri!i *"ti, ul i"t mlci 9i cei mari' bdtrini si 'ranau;utu "JJ sa 9i dupd."U*" :i"i-P-i:,-t::,: ,rJattt rdslritul

peltr,u::i1!:i:il:t:1 apus' 3 iespre daientei

it*i'

ve' al cdrora milostivirea rele in groaPi qi sufletul in bt: Dumnezeule va Priimi Poceinta' acestea

fdr de nici o des,'.i"n;,;-""l" l".pt" upu" sd intre vielii,9i au amdndoui.pi,,'1"r"'.",'."r"", ia sfaigitul t" toutau'"-tu' iar mai vartosin zilele

".""", Pretoli milostivul I.ii","r"t o*.' va cheama ?iTlllll; cetre <intoarceli-va

zicind: oilnu,'" rni"rto"a tuturor, cdtf.Yot'' 9i eu ma voiu intoarce--,-^ ci cu viteiie -: ^,, -iraii. inimile voastre' lnua'toeuli ;;;""; ;il;
14 Antid Ivirosnu - Predict'

ANTIM IVIRAANU

cregtineasce lepidafi lucrurile intunericului,adicd strAnrlrr l, tile, irfurile, clevetirile, zavistia, uriciunea, vraiba, curviilc toate necuritiile gi vi imbricafi cu armele luminii, cu t,r.1. dinfa, cu nidejdea, cu dragostea, (:tl cu frica lui Dumnezeu, gi cuceria cu smerenia, ca se supunli cu acestebundtaliltr improtivniculvostru, pre diavolul 9i pre trupul ce tirdncllo, gi patimile cele ce strici sufletul, 9i si vd. faceti mogtuxl imperefei ceriului, cd.riasi vri.invredniciJitoli; cu darul $ cu mila lui Dumnezeu,amin.

FUNEBRE CUVANTARI

t.
LA CUVANT DE INVAT AT U R A

PRESrAvlr') iJoourn*to'l oMULUI

acelir9i ingdduipdtima$ul 'Mult LUt lOV. toirt tou, piatra rdbdbrii dupi

,Jl-*6","u,,cei-au,rdcutricrean;liil:l"l"l';X:,.toate a.
intr'o clipe de ceas de

":":i:T lui, 9i au remasnumai ",n'itilt"ur"u"' T,ti:*'ll|atl"u;,,;:tir'::

. 1e slava toate detoate ^r^.,- ei "i itc iJ i""il o'*ti*' de toata

'1ii,il."!J,l#'."
; ;;;;' ;

rrrqr pre zice mai v' precuuru*E ra, precum larea' .f, I _ buze.le ca ...--,- lui, t,,i mlcar mlcar cl 'o1F cu

''

;i';ril;:*;t.: ;ii:#11,;'j['J1ii# "iil;:ili

-fiai'g"u rsd tansuitr'"tt j::o'::":,,;'T:.,,::: $i ,, ca cumar zice:
adici "u.T;i";-""'J;i'-ri?,uta,

o1'0,"de ut prin ^11 toate' o:Y::i,-'i.,il::lf1""tt:; acestea

"o.

[":il^oi;l:'?.:ilu*u'*';i:i**1'-t";,:'"::"*l alelucrurilor qi'preraceri :ltiT"'*iil"ila'"t"ii'i

::'"HJlJ'iin:i 51,"J :: :'::-:'i:{*:::::: Moartea neunit? rucru "$:i11l ]^i':':.i""i;J;;;;i'i"nr i' "u"
; ;"r;;
!) ingroPare. !) mott.

.lo

."tt'"

poatena$iar tatal naite' Dar cum

'

2t4

ANTIM IVIREANU

tereagi stricdciunea sA sd.uncascd, fiind amdndou{ imDotri\,1 , Poate cA de ispitele cele multe ce i s,au intdmplat, 9l d" 1,n. gubele cele multe ce l-au ajuns, iqi va fi pierdut miltca, dl zice ce moartea ii estetatAl ; sau de multele dureri, poate ciirl[ va fi qtiind ce grdegte ? Ba, iubifii mei, ba nu gi-au picrrlul mintea gi $tie ce grdeste, ci numai socotindcum ci cu aha rru sd poate mdntui omul, nici si poateodihni de patimile tl, 5i ciloqiile acesteivieti, f{rd numai cu moartea, precum gi inir.lll loc zice: (moartea este odihna omului,. Dar stau de mi rrrir, pentrucenu zice pre moartea am chemat-o sd-mi fie nt:lrr. tuire, ci zlce pre moartea am chemat-o sd-mi fie tati? CELETRE' NASTERT. Ascultati,iubitii mei, socotealrr ;l invatdtura cea cregtineascd, au . . noscut Si au priceput, cum c{ este la fiegtecare crestin tr(,| nagteri: una trupeascdgi alta sufleteascd si alta miniuitoare. Deci nagterea cea trupeasciieste aceeace sd nagte ne5rirrc trupegte, din tatri gi din mumi, precum o vedem aceasln totdeauna,nu numai Ia oameni, ci gi la dobitoace, gi penlnl aceastase nume$te nagteretrupeascd,precum zice qi Donrr l Hristos: <cd.ce e nd.scut din trup, trup este). A doua nagtere estecea duhovniceascd 9i nu stela toti oa. meni, ci numai la cei ce s'au ndscut duhovnicegte din baia sfrirrtu'lui botez,pentru care iardgi acestag Hristos zice citrd ucenicLrl cel ascuns,citrd. Nicodim: <de nu sd va nagte negtinedirr apd 9i din duh, nu va puteasi intre intru impardfiaceriuluj,. Iar a treia naglere ce am zis ctr estemantuitoare,este aceasta ce zice dreptul lov: cum ce este tatd moartea,Dentru circi cd, precumla nagterea cea dintai trupeasca, ndscdn'du-sd orrrrrl iese dintru intunecatele inchisori ale pd.ntecilui maicii sale 1i vede strelucitalumina soarelui,gi precumla a doua nagtere a baiei cei duhovnicegti a sfintului botez iese omul dintr.Lr intunericul necredinliigi vine la lumina cuno$tintiide Dunr_ nezeu,strilucindu-segi lumin6.ndu-se dintru lumina cea crr trei strdluciri a Sfintei Troite; intr,acestagchip 9i la naqterr;r cea de a treia,care este mantuitoare, sa na$tesufletulomulLri $i iese dintru intunericul9i tina trupului, ca dintr'o pugcririr

a-mannastere a"upu'ut"u'Aceaste. aceasta pentru qi David' ei ploro"ul temnila'"Jllt'] e,din ,"1."."",b"rrn" .il';ii-l1,Tl"'. Aeiiderea ei fericitul Pavelziceir: fi',',1;';;;;. qi strfiu impreunat din irupulacesta J';;'J";;" mai buni :'"';i;ii 'il;;;'J';;;".i
t"q,"re intunecati' iar nagterea .i p:till luminati' "t*.*" o""e a sflntului botez sA numelte :] botezali sd nubotez si zice luminare'9i cei ; rf*;i a.morlii' luminali. Iar a treia nagtere :i:*-"s^t:,TT;

strilucitoare9i slava si merqesi vazdlumina cea

estea treia cu mult ltu. n"""ti* nagtere ccatrupentru ceci nagterea i"" tot,o. a".U, celelalte, cea du'

::i:'#iJ

r::'ll.T::,': cucintdri oi-iJ'"i.."a'"cioei, :l'+"' :i luminate' podoabe.

il;;#';'";;l;;t"'uit"'tuuo'touii
il^."".tu"*"* curat s'au niscut astdzi si sufletul,cel

:r;'(.:il;t.;;i'."'"a""*"

;i",sem toli ;;;';;;" *- ii"t"ni nogtrigi cu ludeniile'.Petdl":,*:i tiTl]cucernici: preoli

;;i;;,ri

ici'nu poate im'u.i"l ti:1t1":::-d::1 credinciosii ei mergem

de

la omulcel e,"i"ri it rdr de primejdie

ei

rdnduiala dupd datorie ";';;; -i" e::iri :t einoi vieati' i in cealaltd i-l uvem -i::xi*,*,:":":i:'liX'i"Xf ;-ialia"r; t1 ffil; ttc ilJ ;ilt;;;:*

;;;;t,l;

ut *-i'^"-T," ') ce au rrurit: creltineasca' cea

jr 1l:1 .:J fiil;,;,;;::;.:l ;3"1111.,1 :"Jl';:;::il; i; il;il-;',oJi si i'. o ierttrciune,

ca un om Sl au P Yr.lurr !4 au r vieiuit

noi dupi

;f "'"""'.T ; ;;;;;J ;i,, H;'::l'i1l :T;:':H1, :i,i il Tff ;;:r::r ::H;if:':,:: ::*":.il,ilff "l;
moarte aceasta ftut ^ ---^-^.. .s-t iartp si noi sh ne milueascA,ca un Dun 9l "*tuor, ceruia mortului la ingroparea ca si puni numele

--- cinevd' va fi scarbit pre -inpvi :. poate c{ va '*t fi amirit' sau *":u".-1t pentru fupiu' 9i *"u*f ^'^::: ' "u ""t'

,f f." ,*", a"

ar rosti cuvantarea'

PR ED IC I

217

Dumnezeu'ca I vindecare s'au dat omului dela tT:'," trup al pdcatului'-Si 9i sa sa strice acest Y^ stricide fir a" oblte alt trup duhovnicesc' ,t""'.*

ziceei Sfintul Grigorie ;lJ, ;;d;t; se nu rdmaierdutateanemoartd'9i ai" on."tirf, Pentruca

liint- a" .*n";

dobindi ce mare. :t l":: :Tttl] bogoslovul.:-"ci

l;;"';;";
II. CUVANTDE INVATATURA IARA L A P R E S T A V IR E A ) OMU LUI
Intristat,ialnic Ai amar sA vede a fi rdspunsul morfii Ja om, de vreme ce Dumnezeu pre strr{mogulnostru Adam, pentru pdcatulneascultdrii i-au osindit spremoarte,zicindu-i: dpdmante$ti, vei merge,.insade va sta nestinr 9i in pdmrint si ia seama cu lot dinadinsul socoteala aceeiosandeqi sfdr gitul acelui rdspuns a lui Dumnezeu,nu o va afld sd fic munca Si pedeapsa, ci mare facerede bine qi mare dobdndi; pentru cdci de n'ar fi hotdrit Dumnezeumoartea Ia om, erii sd s{ facd rautateanemoartd pecatul necurmat, ,i 9i pentru aceasta zice Sfdnta Scripturri: <;r acum ca nu cumval sd in_ tinzd.mena sa gi va lua din lemnul2) vieJii, va mincii g !i va trii in veci,. Priceput-afipricina,cum cd dupii ce au mdncatdin lemnul cuno$tinliigi au c,izut in pricatul neascultarii, I_au oprir lJumnezeusii nu care cumvii sd miinance gi din lemnul vietii Si va trdi in veci, qi sd sd facd riulatea nemoartd.si va semAne omul cu pdcatulfdr de moarte; 5i apoi ce alta nevoiemai rea gi mai cumplili ar fi putut fi la tic osul onr decataceasta ? Drept aceea dar mare folos gi mare dar 5;
l) moartea. 2) pomul.

(PAmant e$titi zis in Scriptura): Dumnezeudin raiu.' sd luscos'Do-nul i:;; ;';;;; i-au zis: dintru care s'au luat Pentru aceasta ri.i"*f, ".uaoot.u felii tale vei mdnca pdinea ta' Pana^ce.te Pentru pdmdntul dintru carele te-ai luat)' ;;;;;-i" s au aceasta Pentru ,rtu a'uu inuelit cu foi de smochin' este nu imbrdc[minte ,Jui.n i.U.n"u-inte de piei, care firi numai pentru iupu .u- zice iarigi sfintul Grigorie'

de:i'':t''^Pl"li qiiubire milostivire llll'^11 in pemantvei merge"'

;;**; t.i:'J,"]i.::',','',,''"1;1i 1:lill',lij:; rt: s'audesbrdcat zic' de trupul ,

alt l6caq ^de-stt:1"1f: sd cigtige la.ui la.uqrl cel pimdntesc' pentruca mdrturisegte fericitul Pavel' :l::""1^^p::...*tt, 'il:i;; pti,."noastri ceape-

cau-rr :i:.::1",::.TTXi"l;",, o ! iubiriascurtdtori,

-^^,-.. ;;",.";

si si imbracecu altul fdrd

(strici)casa ,d ua "urpit casavedela Dumnezeu zidire a trupului,avem eascd.

'r*-i; ,"llfl l'T"lill'i;"i:"d:':f L,1i"}#*l:"ffi

l) loc hsat de scriitor, ca str puna numele caruia s'ar tosti cuvaltarel' ortului la ingroparea

de vreme ce-petrecem i in .eriuri,n"fa.urAde mana'. $i cu.adunare-oe tul lui sullet in mdinile lui Dumnezeu' cu caderi .r.*"i.f, cu mullime de cregtinicredinciogi' alte slavo-sia.tii'np.in.", 9i cu tdmiieri qi cu toate ce au dat obqteasca "u li-ooJouu" iuminate; 9i de vreme lagroapd' 9iJ perrecem i" i"fi ta.ati^r" cea ciegtineascd'

"i
f l!

ANTTM IVIREANU

o ierteciune,Si in6 rog se zicem cu toti din tot suflt'lrrl Dumnezeusd-l ierte. De vremece au vieluil ca un om $i nl petrecutcu noi intr'aceasti lume, poate cd va fi amirit, snrl va fi scirbit pre cineva,sau cu cuvdntul, sau cu fapta, 1l pentr[ aceasta iar sd-i zicemcu tofi: <Dumnezeu s6-l iertc, 1 rl sd facem cu tofi, pentruca cdci aceastdcAlatorieeste o $i putem cagtigi gi noi dupi moarte aceastdplati a iertdciunll dela acei vii, pentru aceastasi zicem gi a treia oare: Dunr. nezeu sd-l ierte, qi pre noi sd ne milueascd, ca un burr pl iubitoriu de oameni.

lll. CUVANTDE INVA'TATURA ASUPRAOMU LU I M OR T i

:il:J:l;:::'Ji.##,11';'i"L',"il;;; aid.'i: #"ft;;;'*'ui ; ei L-ff,',*"#i::f :'''i; ffi':."TTi':' iililil,*nt}:"il:":Ji:t

ri, blagosloviiilor ascultetori' :. . rA--..i.i ci .,,

t: ;;;.;;.-F".icitul ;i "#.;'Jtn;it
D;;;';;;;;

ci n'au in Dotnul ' <nu plAngeii' iar^nrt adormire' ei sfdrgiteste

"# ;. ,""*L', il:i J.T l"tll. lT:ili,, Jl" X:"J':l I;',, precum *lt:ti:]..i:, moarte, cocoana o Iar '':"
<ci cel ce au murit, pAcatulul

V^*::::' Pla""c"l:'-. l"tristaciune' "t:t ca:."i *:lllli: pasane' ffi:'il,"ffi;i;, ti't'it"'"t" desparlitt.o" cd sunt o.,ez,ereticii i'u".il:"" :lli:]: l"""oti*.u,"
'"'"

nu

d"tu voi lacrimi' nici pohteete

:::Jt#:"

'" ''"" H:ffi ;;'tupt"t" ::,' J:il"J r"","' Xllil""ainsri' dar' ce s i ,xl turii dumnezeescului bine'

#;"1'i",

, or^-r.-r.,: R^+a, SfintuluiBotez' in baia ndscut

muritodate,. .

de erd ingriditd cu bunititi' cu faceri i"il;;t;-;" adevdrat una ca aceasta lui Dumnezeu' ;;"it;;i-'oit.'te
l) solul moartei.

il

t I

t{ 11.

220

ANTIM IVIREANU

n'au murit, ci doarme. Agd ni-o adevereazl nemincin()i||t6 gura lui Hristos li Sfinta Evanghelie: <cela ce crede inlrrl mine, nu.va muri in veai)r; gi de vreme ce credinciosul ltl moare, este lucru adevirat c[ sfArqitul lui nu este monrt0, ci adormire, o mirturiqegte marele Vasilie la cuvintul ce facn asupra morlii: (moartea dreplilor este (zice) adormireu: 1l iar{gi la molitvele Rusaliilor: <cd.nu este,Doamne, moarlt robilor tdi, cdnd ieqim noi din trup, 9i venim la tine, Drrrrr. nezeul nostru; ci schimbarea dintr'acelea mai cu griji la celo mai vesele,9i la odihnd, 9i la bucurie>. $i adevirat cdt cstc de dulce aceaste adormire $i cu cat este mai doritri dccAt adormirea cea fireasci de toate zilele. La adormirea crtr fireascdrdmine omul fdr de simfire, nu vede, nu aude, rrrr cunoaqte, sd uitd pre sine, uitd pre fiii lui, pre rudenii, prc prieteni,rdmane lipsit de toate rdsfdfirile vietii gi de luminn acestei lumi; iar la adormireaaceastade pre urmd, o ! cdt sll bucurd, cdt sd rdsfattr9i cit inviazi; in loc de a-gi pierrlc lumina, igi deschidemai virtos uqa ceriului qi a luminii ccl advirale, o zice Isaia la al noudleacap; <celorce locucsc in locul gi umbra morJii, lumina ii va luminii Dre ei,: irl Ioc de a sA lipsi de rdsfd[dri9i de bogdfii, cagiigd frumrr. setele,carele pot singure se sature toate pohtele lui: o adcvereazd la psalmul l7: " sdtura-md-voiu, ;and mi sa va arati mdrirea ta,: in loc de a rim6.ned de cunogtinta rudeniitor. gi a prietenilorintru strdlucirileluminii cei neapropiate, verlt, in toate zilele pre pirinJi gi pre fii 9i orice alt au avut doril in lume ; o mirturi$egtemarele Pavel cdlri Corinteni in lli rapete: (acum cunosc din parte; iar atunceavoiu cunoasl(,, precum Si cunoscutsunt>. $i de vreme ce aici dupd ador_ mirea cea fireascd sd intoarce iard omul la ostenele, la sc6rbr. la supdrdri, Ia patimi; acolodupe adormireaceade pre urmil, care o numim noi a morlii, trecedin'scdrbe, la bucurie:dirr striceciune, lntru nestricdciune; din oragul licrdmilor, Ia locul veseliei; din turburarea vielii, la addpostirea cealinA a man" tuirii; din patimile Egipetului, in pdmintul cel fericital fdgriduinJii; din robia lumii, la rninluirea ceriului; din petrecani(,

cealalte nenorocire Easce' in ceata fericitilor ingeri; 9i ; ce arti adormire, T":.*:li mai mare decet aceasta la

zice 9i Duhul Sfint. mortii. Drept aceea "Joi-ir.u .ui bunfl e ziua mortii'. decat ili-;;-t -ziua "up*", este inceputuldurerilor' iar moarta it'ln""*,"ti" tii:--::: f"i"p"r"f vie;ii cei fericite' Drept.aceea T^
ci doarme''' $i cu mine -impreund ;:;';'";;;,, cuvine la moarle gi cel cu rostuf de aur loan: <sd' . ,, , este' ; 9i pricina^-L^ -i-^ i*a .l nu pldngem

.zice u""."J., -a" curdnddin mijlocul.re"i" ii tinir, s'au mAntuit oirrf. "uva fi betran, aceeace i sd pared mai dotitA a
rr: iar de s4 nu' i dem vreo , tfcem qi ne nevoim ca

lacrdmi au.'' $i noisdnu vdrsdm i;."i vartos "'j";;o;-iJuu Gene) dorm'ci mai rudasi prietenii t.a",i.1uia suPirare;
Zlataust: dumnezeescul v*il- "t"r zile, precum.zice mo4i lacrami'pentru-te pentrucei r[ pentruce sa vArsem si-odihle sfarsituivielii fratilor nogtri' ce ;" ffiil
a-r" fi"*""r'

'"u--lu'9tt- cd adormirea estemoarte.ttjltiLl]i:

ca o nemilostivl moartea' il"rt,i"i"'".a. ;ii?' Adevarat t1"*" L*]lu ."""ru, fdr de vremePre aceaste ,"]:L*l

in slava cereascd'ce locuesc ce sd veselesc

'il*,"

un"ra, tut pentru aceasta este. mai dstarea cu dreptate; ca precum ":ro"ll-::tl: ir aducein grabi la cel..mare ;:;;;;';;;;'vintu'l fd'r de vdnl' cdldtodecit acela ce cu mare trntgte' este 9i acelace fdri vreme de moarte fericiri' Zice.inle"tn."ii*.n c[ sa mutd la linigteadumnezeeqtei

ei-fT'u'"1"L. o'*"ii.ourie podo't' i:1m*:: nici lacrdmilesunt cu cale' nlcr

*sfireindu-sd pesteputin' au implinit ani ;J;i;;;;, lui'' ,tl';.a pla.ut erd'Domnuluisufletului

la Dum.1e1eu ti ::lltil:,'-'"'-:i: mullumiti ru sr4tu! ;' bund ;';'.*"1 pentru bunntitile

ei t:redinl6' stite"cocoane,Pentru multa cea fir,de a,sem6rare' curelenia Pentru .";-;;;il;#' lu cele dumnezeeeti' Drept aceea ; ;;;:;;'";;'mu'e pentruca sd cdgtige,rodurile-.lucru;;.u" putrn, sau si zic mai bine' "turqtilui'Dumnezeu'

;":";il';;"'t;'

ANT IM IVIREANU

s'au sevar$it,pentrucasi cagtigezilele ei gi sd-gilacd lr(rtll vecinice.O pasdre,ce se numefte finix, de ce sd sdvirr'1r';lt fer de vreme, de aceeamai mult igi adaugi zilelevielii lrrl1 pentruca moartea ii inoeqte vieata 9i-i darueite at|i rxrl mulli. de ar fi murit pentruca sd sii rl Deci aceastdcocoand, ar fi fost vrednic de pldns sfirgitul ei, perlrrrrtl vdrgeascd, s'ar Ii perdut un chip minunat ca acesta,al darurilor ;i rtl bunititilor. Dar de vreme ce s'au sdvArgit,pentrucit itl in veci, pentrucastr se bucure impreuni cu ingr:rll, treeascd pentrucase sA nascd de a doua oari ln ceriu ca finixul, r'r' trebuie lacrimile? Sd cuvine (zice fericitul Pavel) acestlrrrlr stricicios sA sd imbrace cu nestricdciune, $i acest muritolltl drept aceeaialea,slilr se sd.imbracecu nemurirea.Inceteze gascd-se intristdciunea ; <cd n'au murit, ci doarmen. $l precum ziced apostoliicetrd Hristos pentru Lazdr, a9d zic 1l va agezi filt eu pentru ddnsa: de au adormit, mdntui-sX-va, prepus ei cel cregtittcsl marele Dumnezeusufletul de nici un cclor in sinul lui Avraamgi al lui Isaiagi a Iui lacov,in l{cagurile lumina ceadeapLr vii, in corturilecelor drep{i,unde str6lucegte lui mdriri. $i de vreme ce intre cclt:rurea a dumnezeegtei lalte faceri de bine, sunt folositoarecererileSfintei beserifi gi rugdciunilecelor credinciogi, pentruca sA cattige fiegtecart: cregtin fericireacea neschimbati,pentru aceastavd pohtcsr' pre toli, prea sfinJililorarhierei,cuviogilorieromonagiqi cu' cernicilor predti, cinstiJilorboieri qi pre tot norodul ce vii allali de fate, se ziceti cu un glas gi cu o inime toji Ceopentruca sii datd : Dumnezeusa o ierte qi sA o fericeascd, si invredniceasci 9i ea gi noi toJi (cand va fi voia lui Dunrceriului,undc nezeu), sd ne veselimimpreund intru impdrAlia gi bucurit' este vieald fir de moarte gi mdrire nedespdrJitd stalatoare. amin.

lv'
PARASTAS NVAIATURA CANDSA FACE
Scripturd la a doua lucru preste fire viz ln Sf6nta -

ut^fittl:,i,1,f11,1:' t-oni"tir.tin 12capete' T: cel " ij"i,l#.*tti oouii' iuo- fost bolnivit copilul t^,:"1:t-" sl clci

*"atll' iiJ"irlr;:";lt ]l=',: .ij:i*i:* **:*';'ffiiii:il$:;iri: #tl'r i{rli,l*{

#;;;;;itt;il -ii

i"'"#'lt.

Vt*avia,9i pentru.

^aflir

;,i't;l*t'iti,^T":[J'1"1".'"i[";; ttll' mi si cuvenid bolnav' zice' pi"t

'l'."ito"'iul #-;;';.;;"ntru
ffi?:;;:

"l*

lucru Decare u"""ti,. :ti11-l" i1-:-':'":'3

s'au arara qi ieeind lui Dumnezeu

. i.i--i "uota "t'mantuit 9'Pa, Jl-1.:lt:1 T::: ') miea merge desriiile eis'au i;"i,i'li rt" .a,r** t; Dorn'nul
dumneatir cutarele si citrd Dr"pt u.""n zic gi etr catri intristarea 9i pdrdsifila,crd Itfi" ftut" rudenii; sa incetati cinstitl

;;;";;;"

avam c6ci el' "tn' .:radeile :t-^i::t":l

sdr ce au murit'aPoinu Pociu

ilil:':'"'i,";"';l"au
l) trbuie.

aceastr oa*tnitin Domnul

r{

ANTIM IVIREANU

cocoanar), ce se pomenefte astAzi; cdci lacrdmile Fi i|ltrl

ciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot sd-i irrtorl din vieala cea vecinicd,nici s6-i scoatiidin gropi. $i pr.r aceeaau pus lege dumnezeegtii apostoli,si. nu plingrli
morli, ci s6-i pomenim la infricogatele taine, $i si trl

milostenie!i alte faceri de bine pentru ei; caci este 1 inaintea lui Dumnezeu, qi li sd face mare folos, Si ;rl multd dobdndri9i mintuinJi sufletelor.Precum adevercazi sfintul DionisieAriopaghitulla cuvdntulce faceasupra rugiciunile,zice,ce sd fac la sfinteleiertvelnice, sunt dc fr nu numai celor vii, ci mai vdrtos celor morti. $i pcul aceea gi sfdnta besericd sA roagd neincetat bundtdjii Dumnezeu,sA lase toate gregale celui mort pcntru nepulill
omeneasca gi sd-l odihneascd in locul celor vii, in sdnrrl

ADAU S
TI INVATAIURA INCEPATURA PENTRU ISP OVED AN IE

Avraam, 9i al lui Isaac,9i al lui lacov,de unde lipsegtetoirltl durerea,grila qi suspinarea gi sd nu se uite puterealui Drrnr. nezeu, sd lase loate gregalele celui mort pentru nepulirrlfi qi sd-l odihneascd omeneasce in locul celor vii in sinul lrrl Iacov, de unde lipsegte toatd durerea, grija gi suspinarea pl sA nu sa uite puterea lui Dumnezeu, pentru multa 9i nesprrsrr a lui bund.tate, spurcaciunilor ce s'au fd.cutde cel mort peltnl neputintaomeneascd; de vremece nu este nimenia curat (lr spurcdciuni,dupd cum este zis. $i de vreme ce Si aceast,rl cinstitd cocoand,ce sd pomenegte ast6zi,cu cuvioasdslujbll besericeascd, au vietuit in lume ca un om, se roagd, prirr miilocul meu,'tuturor ca! vri aflati de fatd, ca ce va fi gre,sil inaintealui Dumnezeugi inainteaoamenilor, sd ziceji toti crr un glas gi cu o inimd: Dumnezeusd o ierte, pentru ca str ne invrednicimgi noi a lud aceasli iertdciunedupe pretrccania noastrd,amin.

,i.,'.j:."-*ill,iiLiill".lii:1 pre ce cer ,*ffl "Ti.u nostru ri[tea icoanei Domnului .+.+ii bie' hie oossretii

":::'":";i ;:.';. ;l 1'J r*ft*:;.rllt';u;l':ll

Iti"'H:lll; c{trdcel ce vavrea duhovnicul strgrieasci

sosbog'nae nr'gotro"' ["*tJi'H;;'ii' 12.Priideate.poc":li'l1j)".-' il;;'i" st sd cevavrea

lf

puH IcL:4+.,i^il;,:lii'lil,ilJlllli'l ovN sFAruR, ca s6-ti

Tp sn spoveoesc' irostrulisusHristos,

se isPovedueasc?t'

fi#:T:{:i,:;#lt,'.*'lin'^11:: :'l:bf:ill I rx ,;"'1' :***t***' i'* tr

ta'Deci.nimic-si-::,::,'i:T,i';^:r;; ilou"aunlu

rt**

I) copile.
'

r), t), formule slovon9u'

ADtimlliretrDu - I'ledici

ANIIM IVIREANU

mine, vei si aibi indoit p{catul gi osanda.Deci ja_te arrrir daci ai venit la doftor; sd.nu te duci netimeduit. $i agd s6-l intrebe pre acela foarte cu denadinsul.rr 'dupi alta, qi si ingd.dueascd pan ce-i va raspunde. Deci iar si grieascd duhovnicul cdtrd dinsut ; Spunerrrl, fiiule, au doard fi-ai stricat curitia ta cu malahi;? $i irt; imi spune au doard ai cLzlt in picatul sodomieicu cinevri ? sau cinevi cu tine ? Au doard. ai cdzut in pd.catcu muierc ? sau $i cu cdte ai cd.zut9i ce chipuri au fost? de cele vil. duve? au de celecu bdrbat? pentructr cela ce cade ln odcat cu muiereaceea ce are bdrbat, acela si chiamd pra""uruor, Agiiderea gi muiarea care va cddeii.in pdcat cu aitul, avanrl birbat, sd cheame preacurvard. $i iar intreabtr pre acela, pentru amestecarea de singc. ^ Spune-mi, fiiule, au doard ai cdzut cu rudeniile tale? saucLr fini-ta ? sau cu nagi-ta? au ce chipuri au fost? Ci acestea si chiamri amestecare de sdnge. Spune-mi,fiiule, au doard ai cizut cu dobitoc sau cu uasire ? lar de va fi insuratacela ce sAispoveduegte, sd-l intrebe: spune-mi,fiiule, au doard ai cdzut cu femeia ta preste fire ? afard din firc? au doar{ mai inaintede nuntd, tiind logodit, cu densa ai c.Izut in ptrcat? sau au doard ai cazut tniAcat cu altfel de oameni,cari sunt de alte lege? Ca acel pdcat si canone9te rnai greu cu un an. De alte pzjcate care sunt: Spune-mi,fiiule; au doare ai omorit pre cinevri ? cu voia ta sag fdr de voia ta? $i iar imi spune: au doari ai furat cevri,9i mai pre urm:r s'au fd.cut afurisanie? sau au furat a.llul au adus la tine ? 9i $i de vei fi furat cevd,si intorci. $i indati cum vel intoarce; si alergi la arhiereu 9i sd-li iei canon dela ddnsul, 9i si re ierte de afurisanie.Sd. intorci, adicd sA plitegti. Spune-mi,fiiule, au d.;ari ai jurat cu str;imbul. si in ce chip te-ai iurat, cu voia ta, sdu fdr de voia ta? Au doara ai.bdgat vreun s{mc in neyoie?Au doard faci nd.paste cuivi? au ai ficut, au ai oprit simbria cuivi? De vei fi ndoustit pre cinevA,sau nipastugti,sd intorci.

r) ca .ni"n"tun"u cuivi ? au doari legi dobitoacele ,oi" -i;;;;"." de fdcut au de al{ii pre lupii, sau ai Pus

? au doare de te'au izbivit de farmece fer-ucetour", -fnsuti? sau.ai. ticut farsau le-ai ficut vreodat6'? tu

? au faci r-mi, fiiule, au doarl egti cinstitoriu de stele ai adus doari au ceard sau plumb? ?'sauai ver.sat

baere'au ierburi? * o*n" vreo boali? iu porli niscari sau ii va afli cum ci au fdcut el de acestea l" la "" 7 ani' precum )ut lui aUii, unul ca acela sd canonegte megterul lar canoane'. ::"]" -t:,t^ti"":: forun.u .tin,.fot ani ca un ucigag'adicd canoniseste sd lucruri ;f.l; Drecumporuncegtemarele Vasilie' ai ocarit.pre-Paiilur ii ,i"" spune-mi,fiiule'au doari ' ? au doari.ai cilugdr sau taif .uu pre vreun om? cu cineva' da' vraibtr i.u .ln"ul I Pentruci de vei aved lui Duminaintea tale 9i prauila ta nu este priimite face, nu sunt Priimite' 9i nici altcevi, oricevei ., -,--,: "3;;;;-;i, mortaciuni mancatcarnea

;drt

? a: alll cufemeia t;" doaieai legat ire bnrbat

f"'J;;.

fiiule, au doareai de cel oprit? saude lupi

inainte si pui incepitur[ bund ;-;;; -cu.aiutoriu "."rn de glume si te feregti' s[ nu faci.pre,oaDu-n"rer. $i u."ri* nu sunt creqtineqti' ci cu dreptate rO t*0, si"1i "I "i si'f petrecivieata'Pentruca .r 9i cu smerenia "".nif", ute Dumnezcu.
rj Ce:ceuti, e) ai blestenrat

2) rttrn ? sauanaftimit preom ? saugrdeqti al"r ?. sau "ii..* ? au doari egti.trufaq iii" iuti in minciuni trupiericiune 9i i Pentru care este aceasta ora ," i*t "ti Deci lnainte-este loate de acum [de]acestea ite li "rfteteite' iatn ci de pentruca "," aminte; i"i tL ,i {""*" 9i itatnlar credinlii aou'oouia te b6te;i, dupd cum este laina .cresti-

i'uu ? Au doardai inchinatpre Vinerea,te'aifi spurcat sau -liJ".rri"i, sau ai huiit, sau ai iurat sfdnta lege?,sau

*".d:,"i11::' ^mdncat? Mierprosturi' pre sau ? ,"-ui .pu..ut c, altcevA

Ar _ T Ul llIRIANU

$i dupii ce va zice el acestea loete citri. ddnsul ctt ;r rr. ru nt ul, 9i ac ela i a r s i t v a fd g 2 i d u i d e a c e s tca de l oai c srr .,r at unc e a i n d a tA s :i p i e a c i t i n g e n u nche ce si i i ' 1,,, Ddr is eas c d, ve dueqt e,qi s d- i c i te a s c i d u h o v n i c u l m o l i tv i . D cci dupi ,, r va c it i m olit v a, s i L z i c tr" d o s to i n o c s t s l a v a o t) i i nott)u.1 | A t unc ea il c r rro n e tte d u h o v n i c u l p re d d n sul , dLtpi curr i l va f i gr egala lui : 9 i d e v a a v e i a c e l a n ru l te pi catc, i l carr,, adi ci carc yrrr,;rl n e gt c in c ar e pic a t e s te ma i m a re d i n c e l e l a l t e, are ani rnai mulli 9i celelaltepicate toate intr'acel canon sii iart:r. D c c i at |lnc c a i a r z i c e d u h o v n i c u l c i tri r d i nsul : i ati t. l i i rrl s fd n ta p ra v i l d , casd nu te gri i . me u, c d at alia a n i p o ru n c e g te cestue$ti tainclor sfinte. Numai c6.nd va fi la praznicile ctil ma r i, c ind v a f i v re m e a d e p ri c e g ta n i e ,i n l oc de pri cettari r sAiai aghiaz m d. $ i d e te v e i ti n e a , a d i c d te vei opri de sl i i rrtrr pricegtanie, precum iti dau canon, !i si vor iertir picatele ; irrr' dete vei trece. adicd de nu vei bdga seami, Iudd te vei fac,.. Al doilea, qi si pezegti de Ji sd va intAmpl?rboald grea rit' moarte, atuncea sA te pricestuefti, gi de te vei sculi, iar :i stai intr'acel canon, care li s'au poruncit gi sd pui mi.surii, iar sd tii mai inainte cu un an, in care te-ai pricestuit, sa priimegti mAsura anilor, carii sunt poruncili. $i tu, care e$ti duhovnic, ia aminte gi aceasta, cd de sil va pirrdsi omul de pdcat, atuncea sA canonefte gi sd priimett(. precum poruncegte marele Vasilie Ia canon. Iar in citd vreme va fi el in picat, nimic nu sA socotegte canonul lui ; iar de va lined c6tlvi vreme, si nu si pricestueascd, 9i apoi iar sri va tdmpld de va cided in pdcat, iar sd pue incepaturA can()nul dintru'ntii. Iar dupi ce sA va pirdsi de pdcat,9i .el "rt va fi oprit din voia lui qi de pricegtanie, sau de porunca allui duhovnic, atuhcea i si socotesclui gi acei ani in canon ; iar' de sd va afld vreun om cucerit, qi de sd va nevoi el sd iacii cdtd.vii seami de mdtanii in zi gi in noapte, s6-i pogori lrri un an mai jos de mdsura anilor de pricegtanie; iar de va nevoi el sd dea milostenie, precum ii va fi puterea, iar sd-i I), ?). lormuleslovone$ti.

anii caream zis mai sus rn"rn t""t sus, sd plineasci toti intai' sdvirgit, precum i s'au Poruncit cstea sialtu.tuit"t, tocmire' adici semuiri, 6" !::l: t*t:]-"; "."rt"" prea curviei ;i S;-;;t mult acei 15 ani ai !i "] la trei ani' insd adevirat ii a.nii*."rtt, ii pogoaril pAnd cu adica desevergit i' ,r'-1-.tl acegti trei ani necurmat' f:ti:"S 9t mctaxii :n" It, in zi odati si Inanance, ::-.11: de Sambata 9i de Duminicd" osebit afari ,".t i"f" atittt"",

luiqi uln p"t""."i," stantapravild'lasi-i l: alt an' lui 9i ?: lasi-i i'-t-.": i'i-t""i", i"'atr.e si nu mAndnce' de ani' sau-gimai ios' 9i alt de treizeci i""""'ti "t de ani' sau 9i mai i^t cleva fi de doudzeci i"t."r 'mui de.nu ttltll lar. "-t'il." "" fuln sd si canoneasce lllt"li:

l ui si al t att:

i ar de va

post i el M ier cur ea 9i Viner ea'

poruncit'.num"' n'au pJ'i"i,de acestea 9: :lulli"ll; curviei "li] a"pa g'"eolulo'' Iar de pdcatul ;;;";";i;
'p'i., cu ce i sd si ;"i; ;;,;; *i .e-r pogou'",dimpreuni lie
cei ce n'au ; pentruca , cu qi cel ce au canoane' 9i

rrorunci. orecums au zis mal sus' r' tuturor creltinilorse Ei Vincrea sa cltvine lar Miercurea este obicinuiti creqtinilor' Lceasra --i"r'J"pt

;" :;:i"1'::,T; i:t"llli" l' m;l:' iil" ::H:; liil

ll ;; ilt anis'au .t""i .rr"ort.*, ;i au cdzulin piicat'cdli
poruncit si-i Plineasca'

de irr pdcate' ciderea "^ li"i 1:"li 'i-':^::]:"

inlrebi d'"i1 ]:: t1 saile ""::u:1 ^au*ftt' ii taut i"'t'i sd nu racd ^tiil;;'r,'.';i; '-1-"^" i";i'';;;-;; :."".d:, sa sa canoacesta'ca ucigagii olio.a fi" ficut ele lucru ca nevoie' unan ca f^t de vafi lepddat copilul de vreo t",'Ull1l "."..U. ce va fi purtat lar ceea r,i pri."9tu"u,ca

,a

-;"o*e. 1^1i race de rar. ;:;"5' .;"i; !l'.1":''-:^t".tli-": ani sd Y.l':,:,:::ll alte lucruri'gase tu
I"^i".. ."" ltie

": 'e ca qi partea toate Dacatele' A"tti"*"-..u fie intrebateele de tr'aibi qi in cdli ani sd vor afl'r in canon sd ilrirot.^.r; Toie a frimantii Prescurl'

'l

P R E D IC I

ztl

lumii, nici pornegte mare ca o oaste improlui, nici inarmeaze puterile stihiilor improtiva ci numai' o spune cu bldndele,cu minuni,'-ql o o rore dinsul cu faceri de binc, 9i cu cuvinte cereiti " c! sufletefti cele rtimile dansa :e,s[ se mute de Pre P3 'ca o rani otravita.

CUVANTAREA MITROPOLITULUI ANTIM LA SUIREA PE SCAUNUL MITROPOLITAN

In origtnal, titlul acestel cuvantirl este .Aceastao am zls (All(l m am l{cut Mlt.opollt.,

,;,:;y: ::x\::';r.,'

ooi fa.eFe,,'

*#=*

ASEMANAT Doltoriicei desdvar$il ,i inle'ANTUTTORUL

Jof;re;c sa te opreascd in oarecarezile, cu mdncdri ao'ftor.gtl 9i-ire,nitoare potolind durerile, si arate pre acela* pdr#;;';;;tuit de boald. Ap gi,prea inJeleptul doftor al sufletelor Ei al truourilor noastre, imp{ratul impiraJilor Hristos Dumnezerl ;;;;;-

c6. piieri mingiioas" u,""'J,ri.jll f""rr;: l,lfTJjj:, tjill v,ului; 9i celeinfricogate porunci ale meEtegugului

cu foc luptd patima se o..i,pu"l ;;p; ;;;;; A-11"r, :, legea rdsboiului;

ci numai

i:ll" iH:,il:l",TI "T:::I

Si vrdndDumnezeuCuvAntulca sd sd arate 'lu-", $ mai naintepani a nu sa intruPa in 9& u sl fa.e om, au trimes in lumc l)roorocise la oameni venirealui cea infdtilaia' 9i pentru n'au ales imperati 9i crai s'i faci proroci' n'au luat gi ritori sd trimeali propoveduitorivenirii lui, n'au po' pre dln ceriu intunerece9i multime de ingeri' ce are a trimis ci dinsul mii de mii nesocotiti9i nenumdraJi' mai vdrtos pistori de oi, ca pre Moisi' ca cni prolti, -"u 9i prin Did. nre Samuil, li toata multimeaproorocilor' lumea' in todti nu credintd a cdrora au seminatbuna la un neam, la Jidovi, cari locuiart intr'o parte a in ludea. de vreme .ceDumnezeuva pre toti oameniis6-i mineste iscd 9i.la cunogtinla adevirului si vie, cici aceasta mantueasc! sA sA a iubi pofti si sete Ia Dumnezeua A

griiepentru 1: -til**: mantuirea oun,..n,tTl

1l"l l*:" si;';l; ca """..;;lit ranA cu ingeldciunilecele lumegti _ospr" in"hinaciun"u idolilor,a socotit cu multe felir
de 9i a Purtat

c{.botndvid cu patimele

"ur pr" din.mdinilevrdlmagului 9i a.t aauce talr;;** :lr.l. ceadintai gi la vrednicia dela r

vreme ce acesta este ro",u aillaie,l ;;:H#il;T:TT;,1;

neascurtdriial"t.a,".s"i,ieiln,T'r,1';:i'j:,"T?:'it..il:

lui in toatd lumea, 9i viind implinirea vremii' dupi zice fericitul Pavel,vrut-au Dumnezeusd vie Fiiul lui' supt lege, ca pre cei de si nasci din muiere, str s{ fac'"r lege s4-i rriscumpere;s'au fAcut om din Ndsc{toarede neieu 9i pururea fecioara Maria, au petrecutin lume 1) ne cu oamenii,9i vrdnd si tragl limtrile la cunogtinta ezeirii lui 9i s6-i invete lucruri prea slevite 9i poruncd acestor porunci.' 9i vieatd cerdascd, cerci sA afle slugi n'au ceutat cetdti, nu s'au uitat la mul{ime de oameni'

t1 popoarele.

232

A}ITIM IVIREANU

n'au socotitsluibaimpdrafilor, s'au scirbit de puterca ar.rrlir,l, au urit biruin{a ritorilor, nu i.au trebuit limbile filozofiIr, nu s'au sluiit cu arme,dupA cum e obiceiulostagilor,nici cr1 alte megieguguriasemeneaacestora; pentruca sA nu nilri putere nimeni din cei necredinciogi sd zicd cd au tras la sirrf Hristos multimea cu unele ca acestea, ci numai s'a slrrill iar cu miilocul cu careleau ales pre ,proroci. ce face? au luat iar propoveduitori Evi'n. A'OSTOLIT. _$i gheliei,nu pdstori ca pre proroci, ci pescari ;l vin{tori de pegte, gi i-au trimessA propoveduerisca lumii burrir. vestire, gi Ie incredinleazi in mAnile lor qi in limbile lor doltoria lumii, zicdndu-le;<venitidupd mine gi voiu face pre voi pescaride oameni; incetatide a vi tnrdi deasupra mirii cei neinsuflelitc, mutali pentru dragostea mea nregtergugul cel pescdresc pre pdmirnt; acoleapre dinsul trirneteJi, gi vi intindc!i rnliile,vanali pentruminevirnatul credinlii; r.enilidupi mine, urmali-mi mie, uceniciimei gi invAtAtoriilumii ; lucraJipentru dragostea mea megterSugul vostru pentruceriuri. Vdrsati esle ca apa mdrii pre pdmdut inchind.ciunea idoleascd, zidirea estc acopcrite cu norul a multi dumnezei, addnculnecredintiiineaci toate Iumea, oamenii sd cufund{ de valurile drdcegli,lumea pute de impuliciuneasdngiurilorgi sd stric{ cu jertvelecele stricecioase, Voiu pune asupra lor ispravniciqi doftori, pre pre voi, pescari.Patima aceastachiam{ mergtergugul vostru; sd sluiim cu i-arbd m6ntuitoare zidirea ce este in nevoi. venifidupd mine>,iar, ei l{sind mreiile,merserd dupd ddnsul; intr'un gdnd era ceata ucenicilorcu pohta sl{panului. $i ca nigteoamenidrepli 9i progtide riutate, n'au viclenitin mintea lor, nici gi-au preDus in inima lor de aced chemare,ci ca niQteoameni bldnzi 9i fdri de'rAutate au mers dupi dinsul, ca hierul dupe piatra magnetuluiSi ca Derul dupn chihribarul cel curat, qi cu putereaMantuitoriului Hristos au ruSinat pre cei ce i-au vdzut, gi ca pre nitte pegti cu mreaia blagoslovieiau prins mulfimea gi au vinat auzurile noroadelor.gi au induplecat inimile tiranilor qi sufleteleimpiratilor

k depost slabi, i"tti ura,. p..utii"-i u:.. :lt:1"i,Tt:il:, ;;

o biruirte ateta de pus; 9i au facut o izbande $i : face torte. im pdrttiile,-lumii i.-;,' Putut-o de "i'" ""t-"i'l"a"trttt'li "'." de ale oqtirii' slraci

;; 1Jr;' "i."tj ..,,"iF"1i ift "'T'T; t',-"*i J"" ptrgii, propoveduild .nu .r oe
;;'"'i; ;;;-,-;; i" .ang"'

"tu,. limbn si neinvilata'...pe -.inw;retr.

",0:lll^i':il;.;il"''""'o .J'"i" ' rulgerand l'u,' )s '''r"'1"-. .l' 9r creurtr!4 .: '': ::.,t::::'::,,*:i*: bune,neumplind rrneivieli ' cu strtrluclrlle ci numai Sscutite,
marea"de .n,"ii" ts,,, nicisdacopere :-i}:l.i::"ti":': calci vetamare' fer de

intins P[mantul 9i lumea' minutte' Pentru aceeadar nu estc ascultdtori 9i^cinsti{i5i d^e l"iifii*"i 9i pre mine Dumrrezeu neam boieri, de m'au rdnduit 9i
pentru l) .mare !i inalte: marc

m:,r":r,1mr"'"'',i:i*i"r;[,'j,"i,

j1li#l; ffi#l^-;.';;; :"t,i"::iffili.Iil

., r::-,r r-.,,.irrraii si

m':,1^,,Ttii,*i11;'i "01., pdstor i smerit' i""oe "rn'rnnceicestadera uiniota*unu neincetat

l;;::,:l**;:li,':,m:':11;":'';',#
; inarla' te:l::-b:::'5:#i":: ;::f
tetanerratili in casa maimic.intre

::J:it: ;:"#;;"

i,il:il;.;-ft;;id
T fi;;;;"

li TY:1::1 :":"511':: cautal ,"d"t;;-;;'.""' n'au mea'n'au soru streinitatear)

;ira.iu ei tHi

T i"$:iTll# iimlx i*:,l*# [*ifl ,'l

l';;il;;il;;

limi*iitl*i:l*tll:"J,llllll"ii'ie"T
l) nu era Roman.

m1.Tl]:" sunt, care. uiiili"- r.da.mere, ":::::,1'';1il:,

*.1ay l"uiti"t"''" ut o,*u" i 11 ::?:::: ::::Jill "i spurcaciutoate oameni cdtr?t a" ffi';;'u"opti'

il:q

ANT IM IVIREANU

;:: il: *;fli:""i" j:":::, "j;T" lill,ft T" .I;::, :. ascurtd, "".:3r A."mine. ' In',, r,".ir."r.j Hlli1i,U:;lJ"::ij; ll:"1'i;"'J,'ii"T:"lTl[1.li._T,;";,.i.::,?:il*#"i, ep1:::i,-1ll;*l,H:l,i: . capete our"i, r'u'iro,, i.: onrln " lisus' ":,.1, in,Hrislos voastre I" ii ga"a"'ir" i:?i-":lT T" :ll."'\i4l'.i"i"""'"";"#i":*::'i"fi iinstite'cete sunt cate adevarate' sunt H:.::1.J.5,"..-y:l .'"i' .?- i*"it cate
"f "{

1ffi .,: "i"r"e"g :1,i. "6. pentrq _,r-i.,i,+r!llri. cel sufletesc al dumneavoastrd, qi ;;tosul .i"i,.

avegi O"rrie cele ce vefi cur

":il": ":ffi i; l,::l ;*m"*;*i', I li: I lllf "ll'1",'#; i:; .if rijl; _

:** ;#i I ;:ln,:l i#il{ruf [[=T't'Tl"?:1, il",'Jf n; TT "jiff ,:i T,:: ;i,';l# Jt;,""

:f :il ir;:;*:il ru": ii *Sl" ffi :T i::h"i{,'"'" *i

ffl,l^,.

?,"" dumneavoastre prr,4'jrij'.,1 ::i^.,.n .cinstitelor "".", spre folosul maotuinlii, ,-ti"1"":.,^ri
u''* ,i'il"ll

;;::"::^l:::'i :i1"1 r],_"

11 uuou"trasr4 vi fiu pdstoriu, pirinte sufeltesc. .dl1n7 1,ro,

sanaiatea ei.pa.""i, 6is;

vdzuli cei tI":"11i:l":::i:""1iJ'::l: i'" t"ci"Jti*"t" dela intdreasci 9i predumneavoastri vi sd ' iiiti.i.tr",'ut toli cu pi"i i, i"'",'t.preuna "l.dlil,"ll',i,il',:lii:.l,":: adevdrului Eiintru n5intru cuno$tinla ;;;;i;tJptd, O: ..i de veci, care este fdgdduitd l:T]1:tl:tt] lui 9i si ve alegilor "1"1i vecilor inulnt" de vremile lui' sore folosul Plecerea -ui tot to.tot cel bun 9i .lo locul in'tot de *"*u vremea,9i in tot ceasul'9i ingerii sei' cu santii "-"i* i.""ti" aiutototui si va ingr[deasci vi ddrueasci pacea qi sd ' cu arma drepielii' ; ;;;;;;"" ti:' p-etreteti s[ ca toatd mintea' "':'i". L"" * .."at**e inimile pizeasca s[ cu pace, 9i cu sanatate; ;';"i;' ;; ,

la preaindliatulscaunul Mena ceatare9i "ii"i'l""lt"ie Miriei sale' casa i*tn luminata si su"rta ""Ut"t"f cel inalt al prea inillatului Dumnezeu i"
rl" ri

semintia din ftl"tti"i sau,ca pre Avraamimultindu-i c.u,lini sinitate si Pace cuintreagd f" ."1.1tt .u-iptzeasce MArieisale

*t nu incu mnezeu ;i ;; ;" Du ::p., :l o-i::-::ti:i*t lo Cosfacdtoriu bine mult de ob;te ie il; ;i ;* diill,]"11e"J'r"l V"*"a, qi siJ blagoslSl"i"i

darul Duhului Sfdnt prea toriu de oameni, si trimili

ffi J,iy"i|",l,;i,;iJ:""i""J""*;",ff :n:l;ii:ld .o sa p\^,,, propoved u i

"""r", il,;l;:il;l :lJ:.'.,"t :ff lil:j,li:i:

cate t"."' t":::tl drfte, cat"-suntcurate, :1:^::"::: prea cu blagoslovenia

:,:;it l," i,;'":: ;ili.n;1;::,i:,'Hffi ii, i,il':li;,! lT I *li:!T; ;;11 "" j,: "il,"i"l**i,,lilllJ:, ;:,J" ::i;I:i,;i, .ffi ii I$,lli'i:," :i:,J:li,'iij,Tili;,,,l,iliiix,il:.irdf i.
;;"-;;;":

sdudin vrdimagu lui, aupi ua.l"r;r;;;lr;.Jff:: . )6na "u,n.

iiiiil'\#.::'"",:'.":

cu prea,.u.p .;;;-1:

9i' din noi glasulacela:'slugi .i"."ti. mai preste multe credincios' lrnJ.".u, pestepulin ai fost
tduo' intri intru bucuriaDomnului

la t,Tn"-11:i" Dumnezeu, miloslivul toli noi'pre' -r,'"tt.."rele l:ii]"t: buna

tJn-si laudate,cu rugdciuneEi frati' $i intocma slu. *fti"t"i gi intru Hrislos iubili vielii ace$tiasi nc invredniceasc{ petrecania. , tt *t;

"i"rrl, "I' o'"r".d;,i; cimeacq,v rehotd riri a bunei,"a"rjr,, ;;

r) gtergatoride picioarc din papura'

, r.!&
PR LD L C I

inteleapla socoteala Miriei osre ce o inchin intru

'fale'

i'"u ;ilt*;;; si celescris: :' lt:"t"?:"t1::.i:"": : i'Lri"o"r"' Hristost), cir le vei afliL adevirate
.- .,, iua".uie dreapta'

ti lil:ti':.::.:':::":l: lo*'."-';"i o"'n mlostiv Pcntrudragostea tna"t"t"cu blendetc

D OU A i N T A MP IN A RI

cArRe sRANcoveaNlu
L
Mitropolitul Antim a iost parit la BrAncoveanrr ca sd, lit sr:on din scaunul tnitropolitan.El sa aparat cu doue intAmpin:tritri. n1isedomnului. Cea dilltai c intitulalA in original rla Ieat ?!2lrtJ, lrna.lui Ghenarie in 13 zite". .in Dumin icd la v r em e dc c hindie, Pr ea lum in a t u l D o m n I L r r r r

^"Lri de zibavd, cici ra va descoPeridreptateamea Doamnc iartd-mit3)'$^tiu lutatea mea m'am purtat, iat tu

;i, r'[!]iillii1i m*t mi rui:n x*l;il

ritu urrv rr'!!! rrrrPr ""--: I eu in

rci "", ti",t,^il'"i i'"-t"ilr"-rntu''"iTaleghimpul

Cons t andin 13.C . Vo e v o d , a v d n d p re p u s p entru ni $te l ucruri ce le-au adus intampiirile vremii de s'au fiicut, curn cd sii lir. f.icut cu invdletura :'i indemnarea noastrd, $i fiind Mriria Srr indemnat de nigte obraze mari besericegtigi rnirenegti, plirrr d e z av is t ii qi de rd u l a te , a u tri rn i s Ia n o i c u poruncd nrarr p r e duhov nic ul l u i , p re e p i s c o p u l N i s i s c hi r ,\l i trofan ' l i rrrsitul, carcle erii sfetagoret1) clela ministirea Dioirisiului, rlt, n e - au z is , au s ii fa c p a re ti s i s r) d e b u n d v o i a mca $i sA -mi l :rs scaunul si ies, au sl m?i scoafd Miiria Sa cu sila gi sri scliL, la 'farigrad sA m?i $i cateriseascii.Pentru care lucru mergdnrl eu la curte ,\{ar[i seara, 9i vorbind in tainii cu Miria Sa, i -am z is : c um ci mi l a s d e v l d d i c i e ,d e v o i a mea, 9i i rrtr' accl ceas i-an dat qi scris aceste l2 capetc, carele insemniim aici, sa . ii af le la c e i d e p re u rmi r s p re a d u c erea ami D te $i ,i l cruoas c ii f iegt ec i n eg i u c l i n o v i tfi a n o a s tri i . a fosl " D omnul 'l u m inar ea m ea;i MA n tu i to ri u l me u , (Ps a l l l 27). A ceasl i l) 1;12,- r) del:l Si. Munte. - s) dexrisiLure.

eqti MSria'Ia' 9i la u.,ri',"ii.at.ri"f"i meu de bine' carele : ce alta Pot zice intii, lirl numat 'Ia' au l. De am viclenitPre Maria ADUSE gdnd vreu-n TNVINUIRILE casa Mariei Tale. au am TR OP OLITU LU I' rlu rin cat I a indelung ra!a1 ,Oum' in vieata Mdriei Tale' au si triesc Pre Pnmint)' au Tale' si fiu eu sub lepetrecania a mulli ani a Miriei iar de nu, sd lie cei ce au grAit , a"o gr"u a afurisaniei; firri de lege in citrd Miria Ta (asuPra nevinovatului) rfie 9i in defd.imare' rn beserici (fT"l-:.1it*-::" 2. A doua, de am grait, au

il;ilil;:'';;;iil;

meaa) asupra aruncat au ;" rege

*"i.i

in taini' saude faldinaintea r"t ii"*"""ufr uu utu'a

il;;; i;;

iiT:i #'ffi.L

vatdm au truiar nu cu viclequg' si te fa.iorio ,utf*".c, Destcau sutleteitc de voia I ne. t , nici de r r eo 3. Eu aici in tarii n am venrt Snagovului nu o am luat - o siri.cie sau lips6,nici menestiree acolo lucrat in 7 ini ce am fost cu deasila; ilri ce am

vreun ; ei petluprdos '^1 '''"* :""'i"','-11"-l: :: \n ca dindalorie' griit

"r'n*'i'ii"r"'

"*"l t"$: tr-"^"i'i'..0' i, i;:'Tl"J" l,'i..1"^';' :, I"';.';'J; nu " cd t"i''*tt"* ia tofi' ei mircar Mirria'l'a :iltilT.;;
grec*e l) ultimele B cuvinte sunt in origiDal !i in grece$te. in 2) ultimele douA cuvinte' ti x) dela cdci inainte 9i in. grece$te. r) dela c!.rdtl inainte' ll in grecelte.

2t0
ANTIM IVIREANU

pohtiat sd ies de acolo, iar cine au fost pricinuitoriiiegiriir||cll vor da seama inaintealui Dumnezeu; iar incailea'a. i.*ii cu cinste, gi nipenea nu mi-au luat seama, cdci .e ueaJ.,i uin racut St am adaos,iar n'am stricat,iar nici datorie am llisrrl, Rdmnicului ,4. La Episcopia puiu martor pr" Dorn"r", .,,ru cunoatte inimii r), c6 nici in visul meu nu _i_",rt ^ascunsurile inchipuit?) sd mi fac arhiereu, cunoscandu_m{ pr" min" ,,ul pdcdtosgi mai neyrednicdecat toji oamenii pimintului. lar 'toate de vreme ce Dumnezeu, cel ce iconomisegt" .p; ,;;i bine3) agiiL au vrut sd ridicedin pim6nt sdrac, ain gJioi, .11 9i t) pentru a-l pune lnalJemeaser pre et cu boieriipopo-rutul .,iu, eu ce puteam face? mam supus Domnului ruuat 9i'l_am 5i. Am gczutgi pre.cl acolo:J ani fara douriluni,'"" l"i,i, rcolo (nu at6.tadin veniturile "rn : eram odihnit utjitn. ,*, ;;r;;;; dindestul necazuriie ce petreceam. Iar"u apoi am ieglt cu'cinsrc 9r nrcl seama mi-au luat nimenea, nici datorie am lesat, cii agirne-au sluiit vremea. 5. Mitropolia n'am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu rugdciuni.Faci-mi Dumnezeurispldtire, de va fi urmat vreuna de acestea, ci agi au fost pliicut inaintea stlpanului Dum_ nezeu., Ei au luminat pre Miiria Ta gi te_aufdcui instrumentir la mrlloc,de mi s'au fdcut mutaredintr'un scaunlntr,altui, aceasra urmareF)esreduhovniceasca, urn pu. or. :^t_i::,"d :,

al de nu ca cel de al nouelea ceas, micar ca cel de stdpdn ceas, qi nidiiduesc cd voiu lui dela zecelea am deplin, ci este volnic pre al sdu' $i acestea cite drept cuget cu le socoteasce se lu iimba, cine va vrea r), ca sd' irtinire gi dupi. Dumnezeu nici una nu va allir' Tale' Mnriei spr" .luuu iui Dumnezeu, spre cinstea vicici estl pornit omul din tinerefilelui spre cele altuia' cinstea binele 9i gi nu sd pii{segte a nu zavistui stricecu vorbele ca se mulfi nevoesc si gtiu ci aceea ntru ?), cu viclegug buneletale moravuri 9i silesc rle otrivicioase in te indemne pre Maria Ta si faci cele ce n'au fdcut oamenilor' clevetirea spre sulleiedscavdtimare ii te spre -cei ce sunt pricina rdutetii ii gtiu cine sunt' ca Fre m[ Stiu insumi pre mine' unii de aicea9i alJii din3) rA parte,cari suni neschimb{tori din r{u' Iar at pohti mult de fula .u ddngii inaintea Mdriei Tale 9i inaintea.a in lupt m[ carele cu , se aratea) cele neadevirate sA arhiereu' unui ca ; gi mdcar ci mie nu mi si cuvine, ci pre nimenl de riu, nici s[ pArlsc, iar mi sd parc aiutoriul lui Dumnezeufoarte s'ar ruginA' luda Intre celelalte mozavirii 9i vdnzdri ce-mi tac, ca fiu si cum au zis, ce cel Ta Hristos, au zis citre M[ria ce ce.9i impotrivi' t 24 de capete asupra Mdriei Tale caacele sf, fac, intieabl pre ptrrintele Nisis, sd'ti spue ce zic c[ i le-am citit intr'acel ceas, ce au pomenit de le fiind de faJl qi Odrianul; care capetebu vream si mi si voie cer sA-ti $i Miriei Tale tocma de atuncea' dar n'au str.i afurisescde fati pre cei ce le scornesc, sn Ji le Ta sd mtr lase unii ; iar de vei pohti MAria s[ le citegti,sd vezi ce cinste imi fac fiii mei cei sudela c,r lnainte 9l in greceite. bunele tale moravuti 9i in gtecelte' ill origlnal !i in greceltd. ldem.

rc folosul t6rii. din lumeniciaulipsit, nici va.lipsi' qi zavistia RAutatea

sudoarsa relri mere) este vei;;;,:ii:?Jii. ll Ll.$",":nX":::: n'au fost cu voia mea

in rindul lenegei "; mea,si auoa slugi,gi am silit dup6 putinla proasta aiun.qJrea min{ii mele, de im'lucrat in via Dom$i in greceste. \ dela Dumnezeu inainte, Si in grecerrc, -t oeta pentru inainte. Si in greceste. 6) dela m'am.r4pas lnainte, E in !."""5i". "t oederot t4llrrol ,i in grecegte. .) in orlginal _B) ldenr. ii in grecegte,

iot* toot", ii ;l;,ou ;;;i,;','"?";,L *:],:::: ::'",y"ri sit inmulfesc taiantul Domnul"l, plrr-""-"a
;' ni#;,

inainte, ri in grecerte. ll t: .,, 9"" tn orrglnal

lri

2r0

ANT IM I!IREAIiU

F R EDI C I

:]+I

fl et egt i, gi c e vo rb e s c p e n tru mi n e . C i z i c dnd eu accl rr r r l i le- au s pus , cu m c 5 . s ' a u l u n e c a t ti e l c u fi rea ca tol i ,ri . m enii, 9i c um c d to a te l e a m i n s e m n a te c a p ete,gi nct rrrrrrl rl i le citesc, cd nici aveam vrcme, nici imi este dras ..r li m ai auz , au z is c ,:i trA M i ri a ' fa c o n tra ri u l l ). Dumnezeu . r t,,,tt p l aid f iegt ec A r u i a d i n tr' i n g i i d u p d fa p te l e l o r, eu suutgi rr;r 9. I ar d pentru p a re ti s i s c e m i -a u v e ni t porunc:L rl ,l l M dr ia T a c a s i fa c , z i c c u m c i n u i n d rdznesc perrtrrr' 1,r. g d duelile c ar e d i m n o i a rh i e re i i i n a i n te a l ui D umnt,z,.,r. cA nd r r e hir ot o n i m (p re c u m q i c u m An a scri em i n corrrl r,,r, d upi c um es t e r i n d u i a l a b e s e ri c e a s c d 9,i i s cdl i m i nai ntea r.r.l rrr ce vor sA hirotoneasci) si facem paretisis ingine noi tlc r,,r,r noastra, cdci celcam porunca 9i fdgiduiala; 9i Duinnezctr rrrr glumegte, cii zice Pavel ; fiecare unde au fost chemat ar ,1,, sd r im der ) ; iar p e n tru d ra g o s te a Mi ri e i T a l e, de ne l ci p,r ru nc i, v om f ac e , p e n tru c a s d n u s o c o te g t icd-ti st6m i ml rrr l ri v d; num ai f d Mi ri a ' fa s o c o te a l d d re a pti i i cu fri ca l rrr Dum nez eu, de e s te c u d re p tu l s d .z i c i c i n e v i unui om cu si l rr despartd-te de muierea ta, 9i lipsegte din casa ta 9i din ago n i sit a t a, f dr de n i c i o v i n d ; p e n tru c a re le este zi s (mi r,rf ci es t eim pr euna re atru p e a s c d ) u n d c D u m n e zeu au i mpreuni rt, o m ul s h nu de s p a r;6 : d a r c u c a t m a i v drtos sd i ndemrrl cinevi. pre un arhiereu sd-gi lase eparhia fdrd vind 9i frir rll judecatd, cii esie impreunare duhovniceascd, carele are cirrtorie pdnd la vdrsarea sdngelui sd nu-gi perdseascd turnr.r, d u pe c um z ic e H ri s to s : (p A s to ri u l c e l b u n i gi pune sufl etrrl pentru oiD; iar insugi eu pohtesc sa fac voia Mdriei Talt,

ce am indatoritcasa ll, lard devei zice MAria Ta pentru de mi s'ar Jinea rm fAcut cele ce am fdcut; am multe' le las sd zic numai cale' de fdrd tlnmd, carelenu sunt fiettecine cheltuegte cum tm cheltuit ca la o casd a mea' un niimit ca nu Cfso .u, 9i ca un pdstoriu adevirat' iari Iremi a5 pohti s{ strice; li alta Pre aceste ie iunghe "nu ti este dator din citi ne fierbem intr'aceast{lici, cine totdeauna de tare:'| Cn intdi 9i pre Meria Ta te auz multe mai sute doui cu li : .um .e este datoareJara nici si fiu ma iog Mariei Tale str nu rdmdiuintr'aceasta' de mila Mdriei Tale. cum cdsutlt strern 9i aceasta' 12. Intre altele!d cuvinteazd' Hristos suntem ln nu s'au cuvenit si fiu eu mitropolit mitropolit lunu; 9i apoi n'am lost numai eu episcopfi ci au fost 9i altii mu[i' precum rin in 'fara llomAneascd, in toatd beserica' vld in condice,9i precum s{ politiceqte ca 9i itr m au stdtut 9i al{i Domni de tari 9i streini' penlru slobodd lumea: ci Dumnezeuau fdcut lumea iar6 de si va intimpki vreo pricind sau besericesc, rapitesccei mai mulli !i zic cA este I sau nedreaPld2), besericii dar cu cit mai virtos se se strAmute capul 9i sA nu vreunei eParhii gi s:r nu sA vateme lnulte suflete' precum vedem ca sa meze multe lucruri necuviincioase, Ta sa faci ce vei Mdria pbli ci in bogate locuri : 9i cum tul ad:.v-al:t' lucru dupi pohta Mdriei Tale, este :u,'."t' cu tot dinam6 tii ta" 9i dupi pohta lui Hristos De "e ,ul grepit Mariel' Tale, ldsali 9i sn la ldsir voud' Aceasta
in grecefte' ) dela ,rrr inainte, Si 3) dela prurul scl 9i in grece$tc'
LDtinr Isireatru - -I1'erlict.

Ta ca este cu dreptate' fie $i de |ei aflit Mdria : D omnul ui bl agosl ovi t d e acum pind in r eci' l).

'l'a o f aci' au int Am pldr ilc l rungi . Oare acei r dal ori e Mdr ia pr c m ine la.dat or ie : i i i . i i u." urtu au adus $i pr e alt ii, $i

nici si st r enlut 4 la o beser icd 5i un l L,cru ce nu si face , nu est e cel e oroaste, sau l a o mAnast ir e pent r u car ele

'l
t

iard nu a mea. 10. JudecriMiria Ta, ca un Domn cregtin, de estecu calf gi de sd cuvinesd fiu lipsit,acuma la bitrdnetelemele, df qi de turma ce mi s'au incredinJat am6.rrdoud, de Dumnezeu, ca unui nevrednic, gide muncaSi osteneala tinerefilor mele, ci zice Sfdnta Scripturd: nu vei pedepside douii ori pentrtr ,) iD original, :) dela fiecare
in grecegte. inainte. $i in greceste.

ANTIM IVIREANU

PREDICE

spre indreptarea mea le scriu, in dreptate gi in adevdr, ilr din ce am zis inainteaMiriei Tale nu voiu ieri. Fie dupd curn pohtegti, 9i Dumnezeul pacii s[ fie cu Mdria Ta. I.
In original poartd titlul de (Duminica la Fevruarie 3 zlle _ r.r.r. punsul ce am dat a doua oare,.

In t<.rate cuvinttle tale adu-fi amintede celede pre urmd al6 tale, gi in veci nu vei gregii). . Iardgi gi a doua oar4 fac supd.rareMdriei Tale cu aceastl pulinicd a mea cucernici scrisoare qi zic cuvdntul lui Davitl: <Mdniafi-v[9i nu gregili cele ce zicefi intru inimile voastrc"i gi ia seama (pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise (:u gand drept. $i de pohtegli ca sd fii M6ria Ta odihnit si frirll vatdmaresufleteascd, 9i sd fiu gi eu mullimit, me rog, 1i,rc cumpdna ludeciJii drept 9i nu ltsd si-li spurce unii Si ailii auzirile cu vortrele lor cele otrevicioase, cd ziceDavid : mincinogi fiii oamenilor in cumpenea face slrdmbdtate. Miria Ta, cdnd ai trimes la mine pre pdrintelc Nisis, mi-au zis chiar in fald, au sd. fac, dupd cum imi porunce$ti M6ria lir, paretisisde voia mea, au preste 15 zile vei face M{ria .1.a, precum vei gti, de mi vei scoate cu paguba mea gi cu rusine. Eu inci, pentru ca sd nu mA arAt c{tri Mdria Ta iubi. !),9i sd potolescmdnia Mdribi toriu de scan{ele Tale, am zis c{trd sfintia sa cd. voiu face dupi cum imi poruncegti qi ioiu veni la Mdria Ta, precum am $i venit. intr'acelceas $i mi-am dat cu cucerie toatl voinJa mea inaiiitea Miriei Talc li prin glas viu gi in scris. Socotind cd dupi ce vei celi Mdria Ta acelea 12 capete ce am scris intr'aced. foil6 ce $-am dat,te vei rdsgindi 3)9i vei litsd pre lrod (pre carelete
1) in orlginal, tl in grece$te. l) scandalu.i. 3) ln orlginol, in greceste.

de ai allat chiverniseala o* ii-"u luminai Dumnezeu Nisis)' zis Li p""sr (precum mi-al :-"]": "1 "ft:,!t in le dai l,-ii .i-,"i l"i zapiseledela datornici,si mi maltT:": dela , mea, 9i ali voiu face 9i eu scrisoare i) ii u".u.tu nu pentrualta'fArtrnumaica si ia slirgit Mnria Ta cA doarAs[ ttag '--in";carelevei fi socotind
fir[ Si agd vei fi 9i Miria Ta

ci nu gtie a ne se faci aceasta),ca pre un mincinos mine 9i ii. oiitui., qi nu vei intrd in pncat cu :t""": nevoeqtiMlria te cA ved c toatei lumi; iar de vreme iarlli zic. ca nu tot dinadinsul se o isprevlti aceasta' Tale iln oorun"u Mariei Tale. Numai md rog Mdriei am' ce . mile de bdtrinelele mele si de neputintele

gi.a*tnit ii "el ' caci aluncea md f'dr de lege;-pentru

." uufi in urmat*:

p:: I ":" voia de l:-q: ldsd voiu

pdcat 9i eu mul'

eii"'"ath"tisi. ci batjocure besericiilui Dumnezeu9i iio, ,uin"; pentru care lucru cel ce lecue$t:rr l"::o:i

nu va fi' nici i"t i"tt'"-n chip ori cu ce miiloc voiu iegi' ca de si lege-' pre mea uima Duted numi iel de pre fi c{ inleleg:T' : 9i catherisis';, dupd cum."i 1ce:

iil" l[

la cele poiiticegti a face rlsplitire pentru cinstea a$e nu te ptipi ni"l la cele besericegti, a s[ desface iar lesne' este face a Dornnn"""u, ca riul sl Dumnezeu aceasta, de 9i cu nevoie. lf mai ia seama folos' de mai cinste 9i iornin"r" s[ faci ce ar fi mai cu cu Mdria Ta' pururea fie si rugdm mi[6 nespusi r)' al MerietTale'A' UNG Obtditulrugtrtorlu

""cu lacrimile pe obraz'c[ va fi 9i feclm:l gi .picat; pentru cinstea

a" aa"9ii9i Domnulva batjocoripre ei'.lar Miria 9i nu m[ ldsi s[ ies 9i milostiv, un Domn creqtin

grecelte' )-lo original, numai in

catedsire. Urgro.Vlahiel.

iNDREPT AR I
P.g ? ? ? 7 10 1l 12 26 62 81 104 108 ll2 114 116 118 119 138 li1 1?5 q9 Lt 199 ftiul mangaitor iudecitorul bagati Polti locuim locui biserica ce inca unat tlfleralilor Primit citre motneni intt acollo moltiminte Constantin ca ca nu cercetitoriu vetrele
Si ss cltsrici-

fiiul r\ mdrgdltorlu ') nl Judecdtorlul bogald Pohtd ldculm a) Acul besericd cel lncultun4t tlnerelilor piinit 5) cdtrd 6) molteni tntlacolo muWnlte Constandin ca sd au certdtoriu I)intrele

lI oestetot trebuie citlt liiu si fiiul' ri, r; pestetot trebuie cllit -loriu 9i 'loriul' ri oestetot unde e lodtll trebuie ldcal' li.peste fot trebuie citlt cu dol i' ,q pestetot trebuie cltit caftrd.

TN D IC ED E C UVINTE Sl l'oRNE

rNDtcE DE CUVTNTE St FORME

rcei (acelei), 165. I bogorodlla,36. ace3ta5,96, ll2, 187, 163,l?9, 180, bogoslov,217. tn,214. boiarlu, 64, 167; boieriu, l6j. acoles,47. adaoge (a), 20, 83, 87. cabaniti, 165. acvea, 2O4. cap (capltol). 10; capete(capirole), agonislti, 32. q, 10. aib (sA), 40, 1?6. carl (care), 119. lrumre, 208. carea (rel. fem.), 37, gl. atutorlu, carrle{rel. masc.),1,9, 10, 18. albiciune,13, 209. 2i,, e4 35, 39, 49, 55,69,?3,82, alciu (subst), 136. &3, 10S, l04, Ln, l28, 732. apucare, 67. catarg,176. ar$rd, 186. cautA(rlmt cauti': trebuiel, J9, asnmnne(a se), 2. 44, 81. &s{minare, 2. cnh{, 13, 21, 30,47,42,{8, 88,toS. aspidr, 181. ii peste tot. asttderea,126. ctrzl|t (cuventt), 14, 128, 14.i1. au, 148, W. cet (celei),11, 98, ll9, 144, t?6, 1 7 8 ,2 1 5 . basne, 19. cerbice, 17:r. besericn, 25, 26, 96, g6,gi, 9g,44. cerlu, ?, 11, 12, 13, 27,36. 86.{:t. 52, e2, 83, 86, 94, 92 St pestetot. 5L, 72, 87, 170 $i pestetot. bcte.ag,143. ccvati, 86. 96. bezni, 11. chlar (clar), 16t. bhgocesde 18, 1A). chivemtsi (a), 15. blagocesflv, l2O, 127, t22, t2B. ci, 14, 81, 178. bhgorodnic, 1gl. cin, l9l. bhgove*rde, U. clur, 1?, bogat (hult), 18, tzg, 122. clevete,99.

har, 10, 18, 19. hiard,12,93, 1?5,181,207'208. 8q 81,83,81,Ue, 120, hter (lier), 12& 230. holde, 16. (s), 83, 86, 87, 89. hrdpi (a), 100. 41. hdn, t', 14, $t, 87, ?1, 19ir' 20*. ' 186. (.cocoani. creStineascA'), iar i, 8i. idiomata.56. (a se-a li cucetnic), 16, ltil. leromonaFi,222' 164. iertllciune,1?, 33, 3.1,9?, 19t' 205' 201,225. - deatata(cu cat - cu atat), tlsus,81. 18. 135,ltr]' i proct (ti celelalte), ilt (tnvarlabil), 2:1,lJl' 180' lscusle,93. . creEtttr{tatea lui cea desA' l0' 30' 101J. isDovedaDle, vat!ft'; 119. (a), 49, 88, 90, 208' is9ovedui 82. 15:l' 180; tsrailtlnesc, isiailtenesc, 80, 114. 2L. lmbezni (a), 126, 180' 33. imbunitltatt, 82. ,22i .23/.J. lmpistrit, 14. l?4. lmprotlvntc,210. '(dovezi),87. lncailea,32, 92. incett, 35, 38, 83, 17i). 144. lncunglurir(a), 52' 20t. 83. (Euseblus), indemeri (inlesnire),17. insdrcimt,(ingreuiatde sarcini) 24' r24, 188,'10{), 10;, 102,'104, ,9?, lntiniclune, 6, 54. 21ti,.2r?. 204, 1:](i. ifltocma, 12t, 137' (decet),1 20, 8:], 88,9:1, intrebiciune. 63, 64, G5,6ti' 209, 214. 190, iotristiclude, 13, 192. (a), 185. inhu, 32, 36, 81, S7,9t. r95, 206. s{, 00, lnvarteilre,213. 5i, 54, 21, r,, 1?. 18,

l(n, 134,1{5. (copth), 39, 40, :M. (coptl), 37, cr. 0,

55, i7' liit. goand (persecutie), 189. 13, greifle, g.ljaqte,105.

109,182.
8(i, 19.t. 102, 112. 58, r87,199.
eJ,

rn. 1?

telanie, 23. iertve, i, 164, 197' 198. :4' iertvelnic,1G3,224; iertvenic, 198. 168' 149, 5, (a), iertvui

246 iitiie, 220. Jol-mart,86. turu-vA(v{ jur), 181.

4NTIr}I IVIREAl{U

l \D l cE

D E cuvl N l E

$l FOR ME

249

n o i a n ,2 0 :i . . norod, 36.

oame (omule), 16;. lica9, ilg, 4e 113, 1Bt. obide, 164. hcui (a), 39, 98. obldi (a), 159, 160, 16?. Iilcuttoriu,96, 123, t 58. obl{dui fa), 191. lege (religte), 4, 19, 22. obiaze,3i. lernn (pom), 28, llN, tf6. :l{r. obreazaDie, l:J2. llmbtr (neam),26, 51, ;J, ;?. sl. obroc, 4i, 1:L. llpsi (a fi de lps.i : n 1166u;i. 111. obSte(de), 2, Bl. r12. lt3. ocamtc. Ii(r. l n er ii. 98. oceaanie, 121t. oratie,33. osardie,58. naterie, 86, 186. ostoi (a s), {j.i. measer, 238. osti (a), rbo. megtergqg, 21, 98. oleros, 1i.1. megter9ugit,08. mied, 98, mlloc (pretext),0t, paretists,236. 2{0, 241. milosllvnic,Z1?. patriarti, 162. Eohordciune,gg. parttr9ie, :12.{}7. mottean,114, 176, 201. pArfinilor, 18. mozayhli, 92, 219. panAcand (cat timp), 2:. mucenicesc, pedepsit(invatat),0. 151. muiare,127. , pcntru (despre), i, 6J,.!J7, rnultdmit,88. pentru (din cauza),6,q. munc{ (chin), 6. pescariu,1t3. pesn{, 73, gt, 16i, 2p.1, petrecanle, trdimit, 141, 141,etl. ' pie.iciune, 22?. nastrapi, A6. pituh (a), {t. negrete,43. pllni (a), 7, 84, t7B. nemllosflvnlcie, 67. plod, 53. nedtorlcit,0. pociu. 16, 27. :l;, 86. nesfadntc, lJ2. podroiie, 2i]5. ne$tlne, 19, 29, 4:. 48- s7 i^s ..^ pogori (a sc). lB, 4{, 68, ltg, I28, lt9. 211,!16.' -' ""' 1{t7. pogorire,03, lg0. nelretrul(a se), 2{). pogrebanie,2lB. neunit((lucru neunli,),2lr. pohfald,;rai.99, 122, 179, ner.otnte, lSJ. 16. pohte, 6, 7, 9, 16, 32, 38, mscai,18, 167. 47. 50un, 91, 91. 98. lfil, 120, nisalr.a,97, l8l. porrtr(ar, ;. 7, 16, 22, 36, Ju, Jl,

.ami, 88. sA (reflexiv),1 9l Pestetot seboriu,160. saltate,192. snmana(a), 16. siu (.iecagurile Ja,le,), 113' 136t v, 9l al seu' l, sangiuri,13?. sargui (a)' 39. 194. (scondal), 105' 110' X2. scarldele r02. 122, 86, schiptru, 1, 69, 146. scuipare,5. (preotule),39' scuipetorlu,181. 185. sflnlia-sa(pentru lisus),9?, 118. 216. sine: qln sin.ll', 108; 'a slnelul 8llJ. ' s, tiu>, 108. F't,71,84, U3, 138$ sirep, 2q. tot, 215, 217. slavoslovie, 228. (a), 5. slobozi 142. 5, 6. (a), 6,'13, 25, 30, 32, 37, slobozlre, 2, smintealA, 114, 115, 133,163,176, 1.05, (e), 2. smlDti 225. soboari (soboaie),122. 102. 190. soroc, 38. (a se), 190. 72' solle (toverAgte), 115. 86, 92, 113. spasntc, -to. stAtitoriu (statordc), 222. 129. st pnrt, 193, 197, 200. 1, 173. (a), 184. stenge t72, 113. 180. staru, lzt). stlhie, 63, 152, 110, L72, 174, XJl. 9;. sirimtorime,174,109. 159, 19:1,197,:04. sudalmd, 162. 1.61, (a), 167. sudul (a,, 98, 100, 241. 185. (.riserita soareluit), 116' talalt, 144. tatane-siu,103, 169. temete(temettl),123. (a),203. 48, 96' (homanl),180. ticiloas (ticdlosule). 113. tipnri (a lntiplri), ?2. firante, 134. , 23. (gurA)r9.1,168. tir ac, 122, tituluq, 10, 81, 8:1,tl4,85. 64, 67, 86, 97, 89, 94' 114,123,136,151,181. 209. $ . 61, 82, 144, 153. 166. tot. tl Pest

I
I

A} iIIM IVIREANU

tocm8, 100. 35,.11 ; facitoriu, -toriu: a,utoriu, {E 98; hulltortu,55, 195; ispititoriu, 60; lubitoriu,34 ; indreptitoriu, r15; iudecitoriu,16i; luminAtorlu. troparlu, 64. lurburiclune, 94. tlltoriu,83. trmplei (a-a implini), 187. uniclune,16. uraclune,37. va (vrea),114.

va.guli (a se). 180. varhte,47. veghiet,92, verhovnic,5?, lio. verice, 17, 42, 55. verze,98. vledicie,21. volnic, 114. volnlcie, 29, 165. vorovi (a), 97, 101. vovedenie, 35. ravistui (a), 49, 87zibave, 39, ?0. ze cDeald" 110. zeticni (a se), 19+.

CUP R I N S U L

de intllnire al diplonlflliei ' Curta lui BrAncoveanu locul

P rcJal d.. ' ." ' " : .: ' $i flitropolitul Atttim Brdncooeanu Consiantin

v
vll vIl

al Turcilor' ' iJioilor gtan"ot""nude informator

nu eri cu Turcii ' BrAncqveanu Bogn$alut Brancoveanu' ' '
' .' : Spriitnitor al culturii : : Migcarea de aparare a ortodoxislnulul ' ' Aducerea lui lvheanu in tarl lui Mltropolitul Antlm ca om' - Tstametrtul polltlc ' I\ilttropolitul Antim ca om MttroDolltut Antim ca oralor religros ' Oblceiul Predicllor ' ' Prediclle lui lvireanu Mihooolltul Antim ca moralisL' Predictle ca tzvor dc informatii '

x
xtl xlv xvt xvl xx xx xxlt rrlv xxvl xxvIl xxxvlll xxvlll xxlx xxlx xxxl xxxIlI xxxvt xxxvl xxxvll xxxvlt xx\vllt

lle fdld ' .lL- Ldmuriri prioltoare ta editiuneL Textul . Orditreabucatilor'

Alte predicl atribuite lui Antim lvireantr

PrcJata lul I. Bianu' ' Prcfata tui C. Erbicelnu' k)ireanu Episcoput Methisedec despre Antim Antim c{luger
Antim egumen

Antlm episcoP..
Antlm mitroPolit

'

C U P R IN S U L ANIIM IVIREANU

53 Plsi

+z
Calomnierea mltlopolitului Antim

Mttropolltul Antim sub $tetan Cantacuzrno. Moartea mitropolltulut . Olid. DensuSiaaa despre predicilc lui A im llireantL N, Iorga despr. Predicile tui Antim lolreanu. PREDrcl .. I. - Cqzanie Ia preobra|eaia Domnului. l].- Cazanle la Adoruirea prea Sfiitel Ndscdtoarci de Dumnezeq,. . . Harul SfintetMalii . . NumeleSlintei . Cu ce se poaie asernena Stintai. Datoriacr-edinctoqlto""ei*si.-n"rt". . : : : ., : : : . 7ll,- La Damineca name$ului. Nideidea. . gragogtea . . . . : . . . . : . : : : : : . : : . . : . . Necredintanoastrd. . " ' S f at ur i c r edlnc io g i l.o .. , . :.

r( t, xt,
\ t,l \t.tl t.

StAntului . g credlnta' t;La

43 41 6 1',i 51

sftntii apostoti Petru si Pdpel' Pebe gi apostolulPavel,soarele5i luna' Petre ti soalele

Palel gi luna . de tnltdtdturd ld BogoiaT'lenie '

52 52
5tl 59 6l 62 63 64 6a 05 65

CstA ll ll l,t l0
11

l? llt :.1I
2it 24 25 26 ...ttt 2ti 2tl J(l

' lul lon Botezitorul. ' ' Hdstos la lon Botetitorul ' ' ce I'a botezatMentuttorul. ' ce sh botezst Merhttorul in Iordan ' '-'^ ce s'a cobotlt Sl. Duh?' / c? s'a coborit Sf. Duh in chip de Porumb ) bgtezurl sunt ? ( ce botezul estede ape ti de splnr ' l4 Preobrajenia donnului nostru - Csvdnt de lnt dtdturd Iisus Hrlstos ' .'.mbsreala fat[ a Mentuitorului ' cu lue / ce s'a ar{tat Mantultorul cu Moise Sl U tnu.-o""ra .as'iultatipe Mantuitorult ?' Ascultdm nol Pe Mantuttorul ?' tnrJdtltturd ta slinttt $i lltocmal cu apostolii -CtNAnt dc , tmpdrutl Constbntin sI Eleno ' cu Apostolul-Palel ' IrrD{ratul Conotantlncel Mare comparat ? incunu'at' ' Dumnezeu numlt e ;;;";;"J;it 'de "" - CusA

|V.- CupA de lnrtdtdturd ," ,rr"r",,r" ,r"r), ,^i" Hristos, ^.,ou,i

Darurile adusede mefltuitor ln biserici Mantuitorul in bralele lui Simeon, , Necredintanoa$re . . 11.- Cuadnt de tnodldturd la Duninica tdcatutui .te brAnzd . Expllcarea fructululoprit. Postul, . Spovedania Rugiciunea Postul. , Milostenia . Dragostea . yL- Cqzaaie Ia Voaedenia Bogoroditei loachim ti Ana, . DucereaMaicll Domrlulul ta blserice, 1'llL -Caza e Ia sfd\tul Nicolae. C.edinta.
Nidejdea ; Maica Domnului 9i Sfenta Sflntelor

6l) 70 72 74 14

112

]o" -O.

lTol"l ' ' e nurn ..Mare ion.runtin ; ?' -1":^;,,, cu ApoEtolii' "" ionto*ln e numit'(lntocrllal
de tnltdtdturd la Dumintca Floriilor ' '

?9 ?9 n81 83 84 86 88 90 93 B 94

it5 36 it9 41 42

. ADa Docilnlet .spovedantl ln vrernea lul Brencoveanu'

Dumlnica ldsatului de b nzd ' - CuaA de tMdtdtttrd la de suflete' ' ' Venntortitle pegte 9Lde tlare 9i veoltorlt In Post ' ' Drtorlile. creltinulul

.ANT lM lllRr iANU

C U T' R IN S U L

2,t5
Pog.

Sa ne spovedinr Si postim . Sd facem milostenii. Greutatea de a indreptd pe oameni XlV. Cuadnt de ih.,dldturd $i de unilit,td tt Daminica f.loriilot. Predoslovle Ce trebuie sa lnlelegem prin morlii inviali de lisus? (e trebuie sA inlelegem prln invlerea fetei lui Iair ?. Ce trebuie sd intelegemprin invierea fiului vdduvei ?. Ce trebuie sd tnlelegemprin invierea tui Lazdr ?. David gi Coliat. -semnllicarea luptei lor .

llll l rf

la Sf' Dinitrie' lnvdtdturd ta 26 a lui Octomorie' cu apostolii pe mare

celor de nrai stls ' t[ ne mantuim ?

151 162 153 153 155 159 159 160 16{

l 0;. l l r:l l 0i l I0l I{)l I {lir 101)

nG rug{m lui Dumnezeu - lnvdtdturd lngeri

' ' '

la Noemvrie ln 8' zita soltotullti sfintilor

marl 9l cei mici doue leluri de mici: sdracii $i preotii '

ne Purtim cu Preolii?' dsupra ,- Cuadnt de tnvdtdturd ln 26 ale lui Octonatie' izoorltorul l)imitfie' mucenic marelui cutremurului $i a de mir . urul ;l Marltuitorul. r"q' ! cutremur vc ficut cuu<rtrur s'a Iacut Pe nrare l ) ce sa . ? corable in Mantultorul Aormir ie 6e a

XV.

Cuvdnt de tnl)aldturd ta Duminica F-loriilor. f)e ce a intrat Iisus in Ierusalim cilare pe asin ? De ce a venit Mantuitorul ?.

ut
III I l .l

169 170 lll L!2

XyL-,Cultdnt.de lLvdtdturi ta sfinlii Si tntocma cu apostoll:i impdrati Constantin Si Etena . Conslanlin Si .!laxenliu Faptele SfAntului Constantin. Smerenia SfAntrlui Constantin. XVll. Ctit'tint de tnrrdldlurd h nosterea Donnului Hristos- . nostru lis s

llll I.t1l t:10

il ;;

Sl. Dlmitric

uleni"i seturbure? i.a-*i;; '"i

:12 t1[
1?8 178 1?9 l8{ 18t 186

F'loriilor" - Cut:d t de tnadtdturd ln Duminica

Hristos aselrlAnatcu imPdratii'
I l;l l l ri

AsemdnarediDtre ont gi ingeii De ce a l|lat Dumnezeu fii; de onr ? XVI'll. - Cuad t de lnodtdtutd Ia obreazdnia tui HristosCe insemneazi .lisusr ?, XlX. --,Cuadnt d.e-inudldturd la Artonnirea prea Sfintei SfdpAn(i Noastrp Ndsedtoarci d? [)umnezeu gi puntna Fecioarei tVaria , . Sf. Fecioartr

Dusmanii pc carl i-a biruit Mantuitorul

lui Dechemorie la na$- Culrd t de inodtdturd tn 25 Lte Hristos lisus ' nostru ttttlui do terea Numele de "nrinrrrtat, dat lui Hrisios Cum s'a ndscut Mantuitorul' CulJdttt de i 1'dtdturd la Dut'titica l:lotiilor '

l;l:l l]3

1:tir l:t7 l1{i tl0 l.1l t4l 1,1{ I {( ; I 15{

XX.- Inadtdtutti ta sfd tul p.lrintele nostru Nicolae.

Mo ise .

' Carteade lapte buneli de Pecate ln{elesulunei fraze din SfantaScripturd Si postifl

19t 19? 198 201 201

Pistorli cei rai. Pestorulcel buD

Sfdntul Nicolae,

XXVI]J.- l .'dldtwa asupra pocdintii RotatiasoareluiSi ila Mantuitorrlui ' - lntelesulei hrviereamortului din Samaria'
,lhav . . Cum se fic Pocilinta .

\XL - IavdNdlurdkt prcot rujeaie

Nesuprrnerea noastrii filli.de Dunrnezcu

203--. 205 206

:l;(i

A\T III

IVIREANU

) ! 5 /,3T2i ' '_----v

,rl ,t:l ,tl ,r I ,t|l t,|ll ,:,:l

CUvANTiRt F|NEBRE I. - Cuadnt de inL'd.tdtutd lo pogrebania onul i llrestdt,it . Suferinlelelui Iov Cele trei na$teri : lL-CuoA de lll-- Cuodnt de LV.- Inndldturd V.- Incepdturd
ADAUS .

MANGE,,*#7
U N U L UI CRE$ T IN
Duminocilo pi Orrte ile tnr{litrri ereqtineqtipentru totte h rlrbltorilo aleDestsn, scrisfl pe infolesul tuturor
DE

lnvdldturd iard la prestdnirea ontrlui . lnlidtdturd asupra omului mort . cdnd se face parastes . pi. tnadtdtuld pentr ispo.tertaoie ,

SJaturi duhosnicilor pettru cei ce se spoacalesc. Cuodnterca Mitropolitului Antim ld suirea pe scaun!!l ditrapolitan. Manluitorul aseminat crr doctorii Apostolii Antim mitropolit. Doud lntdmpindi ct lre llrdncolteanu Invlnuirile aduse mitropolitului

.,:,:, -',1,' Lir .tll ,.ljti,

, t{l '

SEPTIMIUPOPA
PnoFEsoR DE RELIGIE

Indrcptdri
In.lice de cuTtinte Si forne, F-acsimile din seristrt lui .4 rit luitrattu.

I intaia-oarl tipiritb, in zilele M. Sale Regolui Irertlinand

!s96.