RITMURI BIOLOGICE LA PLANTE

Alternanta zi-noapte influenteaza plantele in mod deosebit. Astfel ziua, plantele verzi transforma prin fotosinteza energia solara in energie chimica, in timp ce noaptea activitatea fotosintetica a plantelor inceteaza sau este foarte slaba. Modificarile factorilor abiotici(lumina,temperatura,umiditate etc.) determina schimbari in fizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci si a plantelor. Variatiile produse de alternanta zi-noapte se numesc variatii diurne(sau circadiene), iar cele produse de alternanta anotimpurilor se munesc variatii sezoniereFizionomia plantelor se schimba vizibil foarte mult, mai ales datorita ritmului sezonier. In tara noastra, din punct de vedere ecologic se succced 6 sezoane: -prevernal (1 III- 1 V) vernal (1 V- 15 VI) estival (15 VI- 15 VIII) serotinal (15 VIII- 15 IX) autumnal (15 IX- 1 XI) hiemal (1 XI- 1 III). Anotimpurile produc modificari cantitative si calitative ale factorilor ecologici din biotop, care determina schimbari atat in fizionomia plantelor cat si asupra functiei acestora in ecosistem. Primavara(sezonul prevernal) natura se trezeste la viata. Se mareste durata zilei si creste temperatura aerului si umiditatea solului. Apar mai ntai plantele cu ciclu biologic scurt cum sunt: ghioceii, apoi viorelele si brebeneii. Dupa infrunzirea arborilor, aceste plante intra n repaus pana primavara viitoare. Datorita cresterii intensitatii luminii si a caldurii, creste si intensitatea fortosintezei. Vara (sezonul vernal si sezonul estival) durata zilei este maxima, iar temperatura este foarte ridicata. Aceasta este perioada de maxima intensitate a fotosintezei ai deci de activitate a plantelor. Acum infloresc si fructifica cele mai numeroase plante. La sfritul verii apar primele semne de incetinire a cresterii plantelor, iar daca vara este secetoasa, la unele plante, frunzele se ngalbenesc si se vestejesc. Toamna (sezonul serotinal si sezonul autumnal), o data cu echinoctiul de toamna, ncepe scaderea zilei si a temperaturii. Fotosinteza isi reduce intensitatea si ca urmare frunzele se ngalbenesc si cad. Caderea masiva a frunzelor are loc dupa ce o serie de substante nutritive s-au acumulat n diferite tesuturi si organe ale plantelor.

 Toamna sunt putine plante care infIarna (sezonul hiemal) temperatura scade si dispare aproape toata vegetatia ierboasa, care-si pierde de obicei organele aeriene, ramanand fie in pamant (numai radacinile si tulpinile subterane), fie fructele sau semintele, care pot rezista sub stratul de zapada si, in general, la temperaturile scazute din timpul iernii. Impotriva frigului oamenii ngroapa vita de vie si cultiva diferite legume in sere si solarii. Pomii si majoritatea arbustilor raman golasi, cu exceptia majoritatiii coniferelor la care frunzele sunt verzi si nu cad in timpul iernii. loresc (brndusa de toamna, crizantemele),

RITMURI BIOLOGICE LA ANIMALE Ca si la plante, in viata animalelor se inregistreaza anumite ritmuri biologice, determinate de variatiile unor factori abiotici care se repeta la intervale regulate de timp. Animalele au un ritm de viata legat de alternanta zilelor si a noptilor, deci un ritm circadian. Majoritatea lor isi desfasoara activitatea ziua: se misca, isi cauta hrana, se inmultesc.

Tantarul si fluturele cap de mort sunt animale active numai seara; ele sunt animale crepusculare . Tantarul si fluturele cap de mort sunt animale active numai seara; ele sunt animale crepusculare . Cerbii si vulpile coboara iarna din zonele mai inalte ale muntilor, in zonele mai joase, unde clima este mai putin aspra, si hrana se gaseste mai usor. Cerbii si vulpile coboara iarna din zonele mai inalte ale muntilor, in zonele mai joase, unde clima este mai putin aspra, si hrana se gaseste mai usor. Pestii migratori se deplaseaza din mari in bancuri si depun icrele de obicei in fluvii sau rauri. Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi in tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre. Pestii migratori se deplaseaza din mari in bancuri si depun icrele de obicei in fluvii sau rauri. Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi in tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre. Pestii migratori se deplaseaza din mari in bancuri si depun icrele de obicei in fluvii sau rauri. Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi in tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la gurile Dunarii, unde-si depun icrele negre. Cele mai multe mamifere sunt active iarna si au, ca adaptare, corpul acoperit cu o blana mai deasa decat in timpul verii .