Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Iolanda Regina Hatschepsut

Iolanda Regina Hatschepsut

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:
Published by kairanda

More info:

Published by: kairanda on Oct 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/03/2013

pdf

text

original

 
 
Iolanda LemkeHatschepsut1.
O printesa egipteana
Fiica a faraonului Tuthmosis I si a sotiei sale Ah-Mose, tanara Hatschepsut al carei nume insemna „prima dintrenobilele doamne“, a crescut si a fost educata la curtea tatalui ei. Egiptenii nu i-au spus Hatschepsut , ci o numeauaproximativ Huschpeswa . Numele de Hatschepsut l-a primit prin traducerea numelui ei si anume hat-schepesutunde
hat
inseamna
 prima
ori
cea din fata
iar 
schepesut
se traduce prin
doamne
ori
aristocrate
. Ajungandregenta si mai apoi regina a Egiptului, ea a fost o sustinatoare a pacii, preferand bunastarea poporului ei,dezvoltarea economiei si mai ales a culturii. In timpul vietii ea a poruncit ridicarea unor monumente printre care celmai cunoscut este colosalul templu mortuar din Deir el Bahari.O lunga perioada de timp templele divine si palatele faraonilor egipteni, rigid construite pe
orizontala
- cu pilonimasivi, sali hypostile cu uriase coloane lotiforme ori palmiforme si sanctuare niciodata deschise muritorilor derand egipteni - erau aproape identice, unul langa altul, continuindu-se la nesfarsit
conform vagoanelor unui urias tren
. La Deir el Bahari se gaseste prima exceptie de la regula dura a artei egiptene clasice – ruinele milenarea doua temple mortuare ridicate
 pe verticala.
Primul a fost ridicat pentru Mentuhotep, un faraon dintr-o dinastietimpurie care unificase oficial cele doua regate egiptene, de sud si de nord. Celalalt, intentionat construit ca un felde
remake
al primului, este minunatul templu mortuar al reginei Hatshepsut, constituit din terase sustinute decoloane masive in centrul unui platou superb de gresie. Coloanele de aici sunt si ele o exceptie a rigidei arhitecturiegiptene, fiind
antropomorfe
, ele infatisand-o pe regina Hatschepsut in toata splendoarea ei.Informatii privindu-i pe primii regi ai dinastiei a 18 a, ofera in biografia sa batuta in piatra,
 Ahmose Pen Nechbet 
,fost functionar si ofiter de la curtea lui Ahmose (primul rege al dinastiei) care a i-a servit cu constiinciozitate, incontinuare, pe toti regii care au urmat, pana la Hatschepsut. Cazul lui nu este unic, majoritatea
demnitarilor 
care si-au permis construirea unui mormant pentru viata de dupa moarte, au lasat inscriptii, desigur laudative, despre eiinsisi. Medici, ingineri, masuratori de terenuri, primari, arhitecti ori nobili, si-au construit hypogee in Valea Regilor.Pe langa enumerarea faptelor lor bune, a povestilor de familie si a ocaziilor cand si-au dovedit fidelitatea fata defaraon si zeii atotputernici, defunctii comenteaza si unele evenimente mondene ori critici la adresa unor dusmani,ceea ce constituie sarea si piperul acestor biografii. Din textele scrise pe papirusuri ori pe peretii cavourilor milenare, am observat ca egiptenii posedau un umor aproape englezesc, exprimarea lor eufemistica cucerindu-mainca de cand am intreprins primele cercetari egiptologice mai amanuntite . Pen Nechbet scrie de pilda despre Amenhotep I fiul faraonului Ahmose: „
majestatea sa i-a ucis pe toti rebelii nubieni… Eu stateam alaturi de stapanul nostru si luptam. Iar majestatea sa s-a convins de vitejia mea! 
“ (
James Henry Breasted 
). De fapt
 
Pen Nechbet afost un apropiat al dinastiei, faraonii avand nevoie de viziunea lui clara si de sfaturile lui. Fiind foarte invatat, el nulipsea de la consiliile de coroana, cuvantul lui fiind respectat.Spre sfarsitul domniei lui, faraonul Tuthmosis I se zbatea in nesiguranta, prada unei dileme grele – in timp ce doidintre fii sai murisera deja, cel de-al treilea care ar fi putut deveni faraon, nu era nici el prea sanatos. In acelasitimp fiica sa Hatschepsut in varsta de cca 13 ani, era sanatoasa, isteata, ambitioasa si talentata – insa o femeie nuputea domni in Egipt decat ca regenta. Intrucat potrivit unei alte legi un faraon nu putea ocupa tronul egiptean faraa fi insurat, Tuthmosis hotari sa-i casatoreasca pe fiul si pe fiica sa pe care-i avea de la mame diferite, in sperantaca tronul Egiptului va fi onorat si aparat. Astfel ca dupa moartea faraonului Tuthmosis I, Hatschepsut s-a casatorit imediat cu fratele vitreg, Tuthmosis al2-lea dar n-a avut parte de un mostenitor de sex masculin. Totusi, pe ultima suta de metri, o sotie secundara i-adaruit sotului ei, un baiat. Dat fiind ca faraonul in exercitiu era tot timpul indispus si bolnavicios, inteligentaHatschepsut i-a preluat sarcinile, fiind din aceasta cauza denumita in anumite cercuri,
eminenta cenusie
aEgiptului. Cu toate suferintele cauzate de sanatatea lui precara, faraonul a participat la cateva batalii despre caretot Pen (
James Henry Breasted 
) ne da informatii : „..
L-am urmat pe majestatea sa regele Tuthmoses al 2 lea al Egiptului de Sus si de Jos si am adus din tara Saschu (Palestina de sud) foarte multi prizonieri, nici nu puteam sa-i numar. Regele mi-a dat patru bratari de aur masiv si patru coliere ca si trei bratari din lapislazuli si un buzdugande argint!“ 
Tuthmosis al 2 lea a murit de timpuriu – aproximativ in anul 1479 inainte de Christos - iar Hatschepsuts-a declarat regenta pe langa Tutmosis III, pruncul care abia invata sa mearga, ca mai tarziu sa se incoroneze caregina absoluta. Aceasta hotarire l-a jignit de moarte pe batranul si fidelul functionar Pen Nechbet care n-a numit-oniciodata in
Memoriile
lui altfel decat
sotia regelui raposat 
ori
 protejata zeului Amon...
Recunoasterea ei cafemeie-faraon nu a fost facuta niciodata oficial,
numele ei lipsind 
din originala lista a regilor egipteni din templul dela Abydos - este vorba de
coridorul regilor 
din templul Memnonion pe ai carui pereti faraonul Seti I a pus sa se
 
noteze cateva zeci de ani mai tarziu, cartusele tuturor faraonilor care au condus regatul egiptean pana la el.Conform unui obicei impamantenit intre faraoni –
damnatio mamoriae
- dupa moartea lui Hatschepsut, adversarii eipolitici au poruncit distrugerea cartuselor reginei, a basoreliefurilor si picturilor care o infatisau. De pilda uriasul relief ce impodobeste porticul capelei zeitei-vaca, Hathor la Deir el Bahari si care o infatiseaza pe vaca Hathor lingandu-imana reginei-faraon, a fost vandalizat. Dupa venirea la tron a lui Tuthmosis III, profilul lui Hatschepsut este sterssi in locul lui este reliefat chipul noului faraon si cartusul cu numele sau.Ofiter al regatului, Pen a luptat, cum am vazut mai sus, alaturi de faraonii timpului sau, in Nubia ori Libia si chiar cubeduinii. Pe Hatschepsut nu a avut-o niciodata la inima, el impartasind opinia nobililor egipteni si anume ca singurulmostenitor legitim al tronului ar fi fost Tuthmosis III. Cu toate astea, asa cum se intampla in viata de toate zilele,Hatschepsut i-a pastrat o mare simpatie batranului carcotas care ii amintea de strabunicul ei glorios si i-a incredintatin semn de apreciere chiar functia de pedagog al fiicei sale mai mari, printesa Neferu-Ra. In afara de trancanelilelui, mosul avea o gramada de calitati. De altfel toate comentariile negative erau de prisos. Datorita pacii, Egiptulprospera. E adevarat ca imperiul poseda o armata puternica insa folosirea armelor era minimala. Mai multi istoricio numesc pe Hatschepsut
regina pacii 
. Caravane cu marfuri strabateau drumurile comerciale spre Africa de Estsau Centrala ca si spre Asia, venind inapoi cu alte bunuri care au imbunatatit felul de viata egiptean.Mi-as fi dorit ca povestea lui Hatschepsut care a devenit faraon prin vointa ei proprie, a cirmuit regatul mai binedecat un barbat, a iubit si a fost iubita, a lasat in urma ei o mostenire culturala uriasa, sa fie numai o biografieexacta a reginei; nu se poate insa separa personalitatea reginei de epoca in care ea a trait . Ca atare, cu riscul dea-l plictisi pe cititor, voi continua cu amanunte istorice care mi se par importante ca si cu informatii privindunele traditii ale antichitatii egiptene. Lucrarea de fata se bazeaza pe fapte reale, pe documente istorice, in mareparte traduceri si eseuri semnate de profesorul universitar roman Constantin Daniel ca si pe cautarile si cercetarileintreprinse de mine insami in calatoria pe care am facut-o in Egipt in martie 2009. Desigur ca am apelat si laenciclopediile
online,
am cules informatii vizitand
 
numeroase
websites
, printre care cea apartinand renumituluiegiptolog Zahi Hawass ori profesorului german Eduard Mayer. Am cercetat carti importante semnate de britanicii Andrew Weigall, Cyril Aldred si de colaboratorul meu, egiptologul argentinian Jorge Dulitzky. Suntrecunoscatoare
memoriei digitale
care a pastrat adevarate comori cum ar fi de pilda povestea descopeririimormintelor antice ori a unor mumii celebre, semnata de insusi Howard Carter, (descoperitorul tezaurului luiTutankhamon) ori biografiile demnitarilor lui Hatschepsut pe care le-am gasit in cartea
Das Alte Aegypten
( VechiulEgipt) de Herman A Schlögl si Regine Buxtorf ori in
 Ancient Records of Egyp
a lui James Henry Breasted precumsi alte texte online apartinand unor profesori egiptologi. In ceea ce ma priveste, desi n-am pretentia sa fi dezlegatenigme, m-am straduit totusi sa gasesc raspunsuri decente numeroaselor semne de intrebare iscate de goluriledin documentatie.
2.
Ea face fericite amandoua malurile cand vorbeste
Hatschepsut si-a luat sarcinile de regenta in serios, astfel ca pentru inceput a poruncit redeschiderea drumurilor comerciale sudice, inchise in trecut din cauza numeroaselor razboaie. Deasemenea, cu pretul unor lupteinversunate, ea a ordonat incasarea tributului din Nubia, tara vasala ai carei printi recalcitranti nu voiau sa sesupuna de buna voie egiptenilor. Documentele vorbesc despre o ocazie cand regina insasi a participat la luptacontra nelinistitilor nubieni, pentru a-i sili sa plateasca tribut. Este vorba de Ty, trezorierul Egiptului de Jos, carepune sa se scrie pe o inscriptie (gasita pe insula Sehel) ca
a luptat sub comanda directa a lui Hatschepsut.
Ingeneral insa tarile vasale ca Somalia ori Etiopia, plateau de buna voie tributul si acceptau regulile impuse deregatul egiptean. In timpul domniei lui Hatschepsut, Egiptul a trait o perioada infloritoare, descrisa amanuntit peobeliscurile ei de la Karnak. In a doua decada a domniei, au fost repuse in functiune minele de turcoaze si decupru din peninsula Sinai – aceasta stire fiind de fapt
ultima referire cronologica
la Hatschepsut.Hatschepsut este si initiatoarea festivalului Opet, care are loc si in zilele noastre intre templele din Karnak si Luxor.Un cortegiu lung porneste de la templul lui Amon din Karnak, ducand statuile a trei zei: Amun, Khonsu si Mut,ascunsi de privirile muritorilor de rand intr-un fel de relicvar purtat de catre preoti. Se presupune ca procesiuneaavea loc de-a lungul
aleii sfincsilor,
lunga de cca 2 kilometri, care unea pe atunci cele doua complexe templiere dinKarnak si Luxor. Procesiunea se oprea odinioara in dreptul unor sanctuare situate de-a lungul drumului unde aveauloc slujbe si se depuneau ofrande, ultimele avand loc in templul divin al lui Amon din Luxor. Opet (sau Ipet)inseamna
camera secreta
si se referea la sanctuarul lui Amon din templul de la Luxor unde muritorii de rand nuerau lasati sa intre, doar preotii. La sfarsitul ceremoniei cufarul sfintit pleca inapoi de la Luxor catre Karnak,nemaifiind purtat pe umerii preotilor ci transportat in aval cu o ambarcatiune pe Nil. Festivalul initiat de Hatschepsutavea loc in timpul cand Nilul se revarsa, intre iulie si noiembrie, desfasurarea lui fiind imortalizata in basoreliefurile
 
de pe
Capela Rosie,
de fapt sanctuarul lui Amon din Karnak. Hatschepsut s-a preocupat ca si faraonii precedentide imbogatirea templelor divine – clerul fiind principalul ei sustinator.Cat despre construirea propriului ei monument mortuar, regina l-a chemat pe
Ineni,
fost primar al orasului Teba(Luxor) si arhitect al casei regale - cel care executase comenzile monumentale ale lui Tuthmosis I, tatal reginei, sichiar cele ale raposatului ei sot - pentru a discuta despre locul ei de veci. Spre deosebire de Pen, batranul architectIneni o tinea la mare cinste pe Hatchepsut, hieroglifele de pe stelele funerare din mormantul lui vorbind cu maresimpatie despre regina:
Maiestatea sa m-a apreciat si m-a iubit. A recunoscut valoarea mea la curte, mi-a facut cadouri si onoruri, mi-a umplut casa cu aur si argint, cu lucruri demne de o casa regala.” 
Si am mai gasit si omarturisire romantica, emotionanta si caracteristica supusilor fideli ai reginei:
 „ Ea face fericite amandoua malurile(Nilului) cand vorbeste.
Cu toate ca e vandalizat, mormantul lui Ineni a ramas singurul in care numele reginei nua fost razuit, poate si din respect pentru aristocratul Ineni. In afara de functia de arhitect regal, el mai fusese primar al orasului Teba, mare sef peste silozurile regale, superintendent al constructiilor faraonice, trezorier etc. Mi s-a maiparut demn de pomenit faptul ca pictogramele din hypogeul lui Ineni infatiseaza in jur de 394 de arbori (sycomori,accacia, palmieri) cu numele lor intr-un fel de lista botanica, fapt care nu s-a mai vazut in alte morminte.De fapt arhitectul Ineni
inaugurase
necropola tebana, fiind autorul primului hypogeu un mormant subteran instancile din
Valea Regilor -
pentru faraonul
A
hmose. Hypogeele au constituit in dinastia a 18-a o noutate indomeniul pompelor funebre, fiind intentionat sapate in roca muntelui pentru a ramane necunoscute jefuitorilor demorminte. In trecut ascunse in peisaj, hypogeele au astazi porti duble din fier forjat deschise larg pentru turisti...Conservator si admirator al traditiei, Ineni i-a explicat reginei ca locul ales de ea pentru templul mortuar, si anumestancile amenintatoare de la Deir El Bahari, e total nepotrivit, mormintele
sotiilor de regi 
aflandu-se in
ValeaReginelor 
. Doar ca Hatschepsut nu intra in tiparele faraonilor si nici ale reginelor, ea urmand sa devina
un faraonde sex feminin
. In afara de asta, locul stabilit de ea se afla, cum am specificat mai sus, in apropierea ruinelotemplului lui Mentuhotep unificatorul, prin alegerea sa, Hatschepsut voind sa se puna pe aceeasi treapta cuputernicul faraon.Ineni a sosit la palat impreuna cu colegul sau mai tanar, Senemut, un personaj foarte instruit, fost student inteologie, devenit mai tarziu arhitect. De fapt templele pregateau pe langa teologi si numerosi medici, avocati,arhitecti ori pedagogi. Senemut se remarcase ca teolog la curtea lui Amenophis I, bunicul lui Hatschepsut, astfelca trebuie sa fi avut putin peste 40 de ani cand a fost pentru prima oara invitat la curte. Noul arhitect nu era nobil,dar provenea dintr-o familie fidela monarhiei, mama sa Hatnofer care servise la curte, fiind prietena de o viata amamei reginei, Ah-Mose-Nofretari, lucru atestat documentar (
Christiane Descroches Noblecourt 
). Emotionat demarea onoare care i se facea cu aceasta prima audienta, Senemut, un barbat in floarea varstei, statea probabilingenunchiat si cu capul plecat in fata tronului. Conform etichetei, divina Hatschepsut privea inainte formal, farasa-l vada ori sa-l identifice pe demnitar, lasand ca discutiile sa fie duse de catre purtatorul ei de cuvant, PenNechbet si arhitectul regal, Ineni. In cele din urma regina isi exprima dorinta de a afla ce s-a hotarit: Senemut aveasa-i construiasca monumentul funerar, hotarire care-i placu teribil tinerei regine, tot asa si arhitectul…Desigur ca in urma acestei prime intrevederi cu Senemut, a ramas stabilit ca aproape de ruinele vechiului templual lui Mentuhotep sa fie ridicat un altul, mai mare si mai stralucitor. Subliniez aceasta prima intalnire dintre regina siarhitect, intrucat ea a constituit si momentul in care s-a intemeiat prietenia celor doi. Silita sa se casatoreasca defoarte tanara cu fratele ei si ramasa vaduva de mai multi ani, Hatschepsut nu avea, si probabil nici nu concepea,altfel de relatii cu functionarii ei decat cele oficiale. Preocupata doar de conducerea regatului si de ritualurilereligioase, inconjurata de preoti rasi pe cap ori de batrani ministri zaharisiti, doamne de onoare sterse si o armatade sclavi care nu merita atentia ei, regina nu avusese ocazia sa cunoasca un exemplar masculin reusit si totodatainteligent. Natura ei
divina
fusese mereu o piedica in relatiile cu aristocratii de la curtea ei si in general incomunicarea de orice fel. Insa pot sustine fara rezerve ca Hatschepsut nu se consolase cu situatia de femeiesingura, rolul ei de lidera intangibila a celor doua regate egiptene facand-o si mai ambitioasa si mai doritoare derecunoasterea puterii, talentului si frumusetii ei. Unii egiptologi sustin despre ea ca era in stare sa calce pe cadavrepentru a-si satisface orgoliul ori interesele – nu e greu de imaginat ca regina nu trebuia decat
sa intinda mana si sase serveasca
Interesul manifestat de Hatschepsut pentru noul
designer 
a fost la inceput de ordin profesional, ulterior intre cei dois-a ivit o prietenie frumoasa si probabil in final, vazandu-se zilnic, tanara vaduva si distinsul ei consilier s-auindragostit unul de altul. Asa se explica faptul ca frumosul Senemut, pe care eu il vad ca pe un functionar egipteansubtire cu ochi catifelati, fidel si constiincios, a urcat in galop treptele ierarhiei desi nu mai era de loc tanar...Senemut a preluat si functiile lui Ineni, de arhitect regal si sfetnic, ca si ale lui Pen Nechbet, si anume pedagog alprintesei Neferu Ra si pe acela de pazitor al tezaurului regal, ajungand la un moment dat sa cumuleze cam 80 detitluri pentru care desigur incasa un venit considerabil.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->