1.Diversitatea etnica dobrogeana2.Costumul popular dobrogean3.Traditii si obiceiuri dobrogene4.Despre Dobrogea5.Despre TulceaDiversitatea etnica dobrogeana
Dobrogea este asezata intre Dunare si Marea Neagra, intr-o regiune care a oferit omuluidintotdeauna cele maiprielnice posibilitati de trai. Cercetarile efectuate in ultimeledecenii, aupermis constatari de un mare interes privind inceputurile activitatii omenesti.Cercetarile arheologice au facut posibila cunoasterea unor culturi materiale, pe acestteritoriu, unele cu trasaturi proprii ariei de la Gurile Dunarii, multe, in stransa legaturasau inrudire cu triburile gentilice de loa nordul fluviului.Indoeuropenii. Populatie care vine de la rasarit si miazanoapte in mil. III i.e.n.Triburi de pastori din Asia apuseana si Europa rasariteana.Urme de cultura materiala ilustreaza viata unor triburi diferentiate etnic silingvistic:traci si iliri. Urmeaza apoi un urias proces de emigrare, cunoscut subnumele de "colonizarea greaca". Grecii apar in sec.VII, i.e.n la Histria, sec. VI - Tomis,sec. V- Callatis. Cea mai veche colonie greceasca de pe litoralu7lromanesc este histria, pe malul lacului Sinoe.Sub Antonius Pius (138-161 e.n.) la Dunarea de Jos se gasesc numeroaseenclave de veterani si negustori - romani sau romanizati- convietuind cu getii bastinasi.Pecenegii, neamuri turcice venind din asia, apar in estul tarii noastre la sfarsitul sec. IX.Prima data trec in sudul Dunarii anul 934. Alaturi de pecenegi, apar prin anul 1059sauromatii (maghiarii).Uzii, tot de neam turanic li se adauga pecenegilor in 1064. Ei trec Istrul si reusesc sa patrunda pana in regiunea Tesalonicului si Grecia.Cumanii, sunt aliati ai bizantinilor, la Lebunion, neamuri turcice care au aparut prinMoldova intre 1067 - 1071, mai inainte locuind in regiunera Crimeii. In jurul Marii Negreisi stabilesc comptoare comerciale -negustori italieni, venetieni si genovezi. In nordulDobrogei, izvoarele mai tarzii ii mentioneaza pe dicieni. Documentele indica aici candstapanirea muntenilor cand pe cea a moldovenilor.In anii1384 apare prima populatie de origine turca, mai inrai locuind in Nordul si sudulBasarabiei.In sec. XVII - 1790 - 1830: tatarii. Acestia urmareau sa se stabileasca in zona malurilor, alacurilor si a marii. Prin anii 1512- 1514, izvoarele vorbesc despre acei tatari"dobricenses" - tatari dobrogeni - adusi di Crimeea. Pe masura dezvoltarii economice, s-au asezat in Dobrogea, in targuri si orase,unele grupuride supusi crestini si de alte credinte din Imperiu:evrei, greci, ragusani, bulgari.In 1812 cete mari de emigrati bulgari se stabilesc din Basarabia, in Tulcea siConstanta. Acestia se ocupau cu cresterea animalelor si cultivarea legumelor.1
Dintre neamurile musulmane asezate in Dobrogea, in sec. XIX, sunt amintiti rusii sigermanii.Rutenii, ucrainieni din tinuturile austriece, s\au asezat mai ales in Delta in anul1850, statisticile estimand circa 1000 de familii. In aceeasi regiune s-au stabilit silipovenii, in vremea lui Petru I si Ecaterina a II-a. Numarul lipovenilor n-a fost insa premare: 770 de familii la mijlocul sec. al XIX- lea.In timpul tarului Alexandru I, germanii din tinuturile ruse emigreaza spre sudulBasarabiei. Din 1840 pana in 1891, timp de 50 de ani, svabii au venit spreDobrogea in trei perioade distincte.Armenii, veniti in urma turcilor, erau mesteri in arta bijuteriilor si buni negustori.Albanezii, sunt buni executanti si paznici. Apar in anul 1784.Diversitatea etnicului dobrogean, aflat intr-o permanenta schimbare, nu numai ca nu aestompat, dar a pus in evidenta cu si mai mare tarie, vechimea si perenitatea romanilor peaceste meleaguri.
Costumul popular dobrogean
Portul popular reprezinta un document de viata si trebuie considerat ca atare.Strans legatde existenta omului ,costumul popular a reflectat in decursul timpului ,asa cum reflecta siastazi ,mentalitatea si conceptia artistica a poporului.Costumul popular s-a dezvoltatodata cu istoria ,fiind expresie a traditiilor inchegate de-a lungul veacurilor .Formele deviata sociala politice in care a trait poporul roman in general si taranimea romana inspecial -isi gasesc o oglindire plastica in felul de a se imbraca si mai ales in felul de aornamenta artistic vestimentatia.In confectionarea imbracamintii creatorul popular s-a supus anumitor <<canoane>> carestau la baza formei(a croielei),a structurii costumului ,a compozitiei ornamentale ,aamplasarii acestora in spatiu si a coloritului .Relatiile bine stabilite intre aceste valori - in perfect de acord cu scopul practic al costumului - sunt rezultatul unei indelungateexpeirente si supuse unor discipline riguroase care se integreaza in traditie si conferacostumului popular calitatea de << creatie autentica >> cu valoare de document.Pesteintrega intindere a tarii noastre portul popular se incradeaza intr-ounitate de stil generala ,reprezentand tipologia costumului romanesc ,ale careicaractere intrunesc trasaturile esentiale de vestimentatie purtata de tarani pesuprafata Romaniei. De la o regiune la alta insa, costumul a primit - pe parcursul istoriei -aspecte diferite .Notiunea de costum traditional autentic se refera la creatia popularastructurata pe anumite elemente de stil ce s-au perpetuat in zonele constituite etnografic.In sudul tarii noastre ,realitatile istorice oglindite in etnografie ne-au dus la conturareaunei intinse regiuni de cultura populara cu elemente comune care leaga portul popular dunarean.Costumul popular din Dobrogea se inscrie prin toate elementele cele detine in stilistica spatiului dunarean.Privind costumul popular ,in urma cu douadecenii ,aceasta zona a fost considerata ,ca o pata alba pe harta etnografica a tariinoastre.Nu se cunostea costumul romanesc autohton ,fiind considerat inexistent.Pentru acontribui la elucidarea costumului popular din Dobrogea Muzeul <<Deltei Dunarii >>aorganizat o cercetare a costumului din asezarile judetului Tulcea ,completata fiind custudiul materialului de port popular existent in depozitul muzeului.Cautat cu persevsrentasi rabdare ,costumul bastinas apare scos bucata cu bucata din lazile batranelor .2
informarile orale completeaza uneori ,lipsa materialului real.Costumul iese la ivealaintreg,originar si adevarat vorbind de secolul trecut si abia intrat in secolul nostru.primaforma dateaza de la afarsitul secolului trecut si o consideram originara prin puritateacroielii si a decorului traditionar .Este camasa dreapta ,cu doua pestelci cu <<pisc>>,lafemei si camasa tot dreapta cu pantalonii largi ,incretiti(inchisi la culoare) si braul rosu la barbati.Acest costum completat cu imbracamintea contemporana a capului, il consideram prototipul portului popular rormanesc din zona de nord a Dobrogei.Costumul femeiescdin Tulcea se incadreza in tipologia portului popular cu doua <<catrinte>> forma de portce apartine campiei dunarene - avand si o larga raspandire in Transilvania si Oltenia denord. O filiera mai restransa leaga costumul dobrogean de cele trei zone etnograficeinvecinate: Ilfov, Ialomita si Braila, inrudite prin unele elemente comune. Portul barbatesc, avand aceeasi componenta pe intreg teritoriu tarii, prezinta aici unele particularitati cu carecter local.
Costumul popular dobrogean
Portul popular reprezinta un document de viata si trebuie considerat ca atare.Strans legatde existenta omului ,costumul popular a reflectat in decursul timpului ,asa cum reflecta siastazi ,mentalitatea si conceptia artistica a poporului.Costumul popular s-a dezvoltatodata cu istoria ,fiind expresie a traditiilor inchegate de-a lungul veacurilor .Formele deviata sociala politice in care a trait poporul roman in general si taranimea romana inspecial -isi gasesc o oglindire plasticain felul de a se imbraca si mai ales in felul de a ornamenta artistic vestimentatia.In confectionarea imbracamintii creatorul popular s-a supus anumitor <<canoane>>care stau la baza formei(a croielei),a structurii costumului ,a compozitiei ornamentale ,aamplasarii acestora in spatiu si a coloritului .Relatiile bine stabilite intre aceste valori - in perfect de acord cu scopul practic al costumului - sunt rezultatul unei indelungateexpeirente si supuse unor discipline riguroase care se integreaza in traditie si conferacostumului popular calitatea de << creatie autentica >>cu valoare de document.Peste intrega intindere a tarii noastre portul popular se incradeazaintr-ounitate de stil generala ,reprezentand tipologia costumului romanesc ,ale carei caractereintrunesc trasaturile esentiale de vestimentatie purtata de tarani pe suprafata Romaniei.Dela o regiune la alta insa,costumul a primit - pe parcursul istoriei -aspecte diferite.Notiunea de costum traditional autentic se refera la creatia populara structurata peanumite elemente de stil ce s-au perpetuat in zonele constituite etnografic.In sudul tariinoastre ,realitatile istorice oglindite in etnografie ne-au dus la conturarea unei intinseregiuni de cultura populara cu elemente comune care leaga portul popular dunarean.Costumul popular din Dobrogea se inscrie prin toate elementele ce ledetine in stilistica spatiului dunarean.Privind costumul popular ,in urma cu doua decenii,aceasta zona a fost considerata ,ca o pata alba pe harta etnografica a tarii noastre.Nu secunostea costumul romanesc autohton ,fiind considerat inexistent.Pentru a contribui laelucidarea costumului popular din Dobrogea Muzeul <<Deltei Dunarii >>a organizat ocercetare a costumului din asezarile judetului Tulcea ,completata fiind cu studiulmaterialului de port popular existent in depozitul muzeului.Cautat cu persevsrenta sirabdare ,costumul bastinas apare scos bucata cu bucata din lazile batranelor .3
of 00
Diversitatea etnica dobrogeana
5,924 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 07/13/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment