SOCIAL...SOCIAL...
03
17 IULIE - 13 AUGUST 2009
Educatia copiilorrromi
Problematica educatiei copiilor rromi con-stituie una din provocarile cu care se con-frunta mediile social economice si culturalesau civice din Romania. Ea face parte dintr-o problematica mai larga- cea a copiilor aflati in situatii de excluziune, de marginali-zare din diferite motive- necesitand abordarinuantate in functie de mai multi parametrispecifici: mediu de rezidenta, apartenenta laun grup minoritar etnic, apartenenta la ogrupare sociala cu un status economic mini-mal etc. Marginalizarea reprezinta procesulde situare a indivizilor sau grupurilor pe o,, pozitie sociala periferica” sau de ,,izolare“si implica limitarea ,,drastica” a accesuluila resursele economice, politice, educationa-le si comunicationale ale colectivitatii. Dinaceasta perspectiva, marginalizarea se con-cretizeaza in plasarea indivizilor si grupuri-lor sub nivelul minim acceptat din punct devedere economic rezidential, ocupational, deeducatie si instructie dar si printr-un deficitde posibilitati de afirmare si de participarela viata colectivitatii. Grupurile marginalesunt de regula compuse din saraci, someri,minoritati etnice puternic discriminate,delincventi, handicapati sau persoaneinadaptate. Politica aberanta de egalizare –sau mai bine spus de standardizare- a indi-vizilor promovate de regimurile comunistein Europa de Est a avut ca efect si evitareamarginalizarii sociale, iar concluzia care seimpune este ca inainte de 1989, datorita politicii de diminuare a diferentelor socialesi de ,, inregimentare “ a intregii populatii insistem,nu au existat procese evidente demarginalizare a etnicilor rromi de catreinstitutiile publice, chiar daca existau preju-decati, stereotipii si atitudini discriminatoriiin randul populatiei ne-rrome. Dupa 1989insa , schimbarile sociale rapide si intensivecare au ridicat probleme serioase si nepreva-zute in cursul procesului de institutionaliza-re si consolidare democratica in societate,dar si tranzitia catre o economie de piata, augenerat un proces de polarizare sociala si demarginalizare. Cauzele care au declansat siau intretinut acest proces demarginalizare seconstituie intr-un complex de factori pe carevoi incerca sa-i prezint ca fiind generatoride marginalizare si manifestare in cazulcopiilo rrromi
Factori de natura sociala:
Odata cu schimbarile deocratice surve-nite dupa 1989 a avut loc si un fenomen deliberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare aacestei liberalizari au disparut fortele coerci-tiv egalizatoare, campul social fiind astfeldeschis pentru manifestarea identitatilor degrup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor sidiscriminarii latente existente pana in acelmoment.Pe de alta parte si in cadrul minori-tatii au aparut grupuri cu un comportamentdeviant sau chiar infractional, care dincolode pericolul social pe care il reprezinta auun impact extrem de negativ asupra imaginiisi perceptiei majoritatii si contribuie laintretinerea unui comportament discrimina-toriu sau chiar rasist.Astfel de manifestarinu fac altceva decat sa genereze si sa intreti-na un climat tensionat, latent conflictual,intre minoritate si majoritate, fiecare simtin-du-se amenintata-este cazul rromilor dinHadareni jud.Cluj.
Factori de natura economica:
Transformarile din viata economica-inflatia, somajul, diferentierea excesiva aveniturilor salariale, dar si scadera niveluluide trai, criza de locuinte etc.- au avut unaport decisiv la aparitia si dezvoltarea feno-menului de marginalizare si au creat o cate-gorie de marginalizati dpv economic.Una din categoriile cele mai vulnerabile lacosturile sociale ale tranzitiei a fost minori-tatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut: fiind slab calificatirromi au fost grav afectati de somaj, ceicare-si castigau existente pe baza economieicomplementare au ramas fara obiectul mun-cii, iar activitatea de colectare si valorificarea materialelor refolosibile a scazut mult inaceasta perioada. Pe de alta parte, scadereaveniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea dramatica anivelului de trai pentru o proportie semnifi-cativa a populatiei de etnie rroma iar aceastacriza este accentuata si de consecintele poli-ticii pronataliste aberante ale vechiuluiregim, deoarece generatia nascuta dupa1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in con-tinuare cu familia de origine. Prin urmareexista o supraaglomerare a locuintelor popu-latiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupasine alte consecinte extrem de serioase:lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei;dificultati in realizarea igienei personale;riscuri privind sanatatea, intimitatea si pro-miscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor siadolescentilor rromi. De fapt tot datoritanivelului de trai foarte scazut, multe dinfamiliile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O influentasemnificativ pozitiva asupra frecventei sco-lare a copiilor rromi a avut-o decizia deconditionare a alocatiei in functie de frec-venta, dar din nefericire nu se poate spuneca in urma acestei decizii a crescut si calita-tea actului educational.
Factori de natura politica si etnica
In perioada postdecembrista rromi nu aureprezentat o minnoritate etnica discriminatadeoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezen-ta o minoritate etnica, libera sa-si promove-ze propriile traditii culturale, politica fiindde asimilare a acestora.Odata cu liberalizarea si democratizareasocietatii, a avut loc un proces de emancipa-re a diferitelor minoritati etnice , religioase,etc.- si de conturare a identitatii acestora,dar in acelasi timp si de marginalizare a lor de catre majoritate. Trebuie sa remarcamfaptul ca aceasta reactie este universala sinu este specifica doar Romaniei , peste totrespinsii apartin acelor categorii care nu potasimila normele dominante. Democratizareavietii politice si pluripartitismul au oferitminoritatilor etnice sansa reprezentarii poli-tice. Identitatea de grup, etnica, nu era insala inceputul anilor ‘90 –suficient de bineconturata si ca urmare , pentru a-si sporilegitimitatea, liderii politici au dus o campa-nie de exacerbare a identitatii minoritare indetrimentul celei de cetatean. In dorinta de aredefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de “rrom” caalternativa la cea de “tigan” valorizata nega-tiv de populatia majoritara si ca urmare stig-matizata. Rezultatul a fost – producereaunei fracturi chiar in interiorul grupuluietnic intre rromi (reprezentand elita politica,intelectuala si economica) si tigani (repre-zentand marea masa a celor care se simtignorati, manipulati sau tradati de catre lide-rii politici). Ca o consecinta a neincluderiiin politicile publice si ca alternativa lainsensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra,in absenta resurselor de dezvoltare indivi-duala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile desupravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati,etichetati ca delincventi etc. In contextulnoii reordonari a Europei, al considerarii ca“mostenire comuna a Europei”, rromi audevenit un stimul de reflectie a tuturor insti-tutiilor europene, un criteriu de aderare altarilor est europene. Singura alternativaacceptabila si viabila la problema marginali-zarii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de inte-grare pe de alta parte, desi integrarea esteun termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin inmomentul de fata. Cauza este in opinia meao intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiuneasa coercitiva de asimilare. In realitate “inte-grarea reprezinta o relatie, o interactiunedinamica intre sistemul care” se integreza”si sistemul care “integreaza”, iar rezultatulacestui proces este un echilibru functional al partilor. Insa trebuie sa tinem seama ca inte-grarea sociala are patru dimensiuni funda-mentale si anume: integrare culturala, nor-mativa, comunicationala si functionala.Daca “integrarea culturala” presupunecoerenta normelor si valorilor unei culturi-“integrarea normativa” reprezinta masura incare valorila grupului devin norme efective.Dar aceasta exigenta a majoritatii- de con-formare a minoritatii la normele sale- esteadesea perceputa ca o tendinta de asimilare.Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru caaceste reprezentari determina atitudini sicomportamente. De cele mai multe ori elesunt singura sursa de informatie care iileaga pe rromi de mediul social din jur.Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseoricategorica, despre acestia. Adevarul este carromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau,cu cat realitatea pierde in fata imaginarului.De-a lungul secolelor, un intreg set deimagini a fost construit si dezvoltat, cristali-zind stereotipurile colective si formand unrezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveazarespingerea sau asimilarea, aceste reprezen-tari se constituie ca un fundal de argumentesi justificari ale actiunilor. In fapt, rromiisunt rareori definiti asa cum sunt, maidegraba sunt perceputi asa cum ar trebui safie pentru a justifica politicile si comporta-mentele celorlalti fata de ei. In Romaniaexista un procent semnificativ de rromi inte-grati in momentul de fata cel putin la nivelnormativ si functional. Cei mai bine inte-grati sunt membrii elitei intelectuale si acelei economice, dar si cei cu nivel mediude pregatire sau profesii moderne, au unnivel satisfacator de integrare sociala.Factorii care pot pot si trebuie sa aiba un roldecisiv in perfectarea procesului de integra-re functionala a etniei rromilor in societatea,, interculturala” a mileniului III sunt: siste-mul educational, mass-media, asistentasociala si factorii de decizie de la nivelguvernamental. Toti acestia au datoria de aelabora o politica coerenta privind toateminoritatile etnice din Romania- care sa res- pecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenireamanifestarilor discriminatorii si rasiste.MECT a elaborat si implementat in partene-riat cu alte organisme internationale ( UNI-CEF, ROMANI CRISS, FUNDATIAPHEONIX si alte ONG-uri) o serie de pro-iecte care vizeaza stimularea participariiscolare a copiilor rromi pentru evitareaabandonului scolar si integrarea lor sociala.Concluzia este ca inca o mare parte a popu-latiei de etnie rroma- deci si copiii acestora-sufera de acest proces de marginalizare si deaceea este nevoie de o strategie de interven-tie sustinuta, care sa se adreseze atat minori-tatii marginalizate cat si majoritatii , pentruformarea unei societati interculturale deindivizi diferiti dar egali, racordati la valori-le generale ale umanitatii si respectand unset comun de norme dar in acelasi timpaflati intr-un permanent schimb cultural sispiritual.
n
Elena DRAGOMIR,
Leave a Comment