Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
23Activity
×
P. 1
[Vox Philosophiae] vol.I, nr.2/2009, Jean Grondin şi turnura hermeneutică a fenomenologiei, Număr special coordonat de Ioana BACIU şi Sorin MARICA

[Vox Philosophiae] vol.I, nr.2/2009, Jean Grondin şi turnura hermeneutică a fenomenologiei, Număr special coordonat de Ioana BACIU şi Sorin MARICA

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 3,518|Likes:
Numărul doi al Revistei Vox Philosophiae este dedicat filosofului canadian Jean Grondin. Scrierile sale filosofice au reuşit să evidenţieze faptul că anumite necesităţi interne comprehensiunii fac ca orice hermeneutică să fie în mod obligatoriu o fenomenologie, o evidenţiere a lucrurilor însele, iar aceleaşi necesităţi fac ca orice fenomenologie să presupună o hermeneutică chiar implicită. Întreaga opera a lui Jean Grondin este ghidată de acest „chiasm”, de această încrucişare, a necesităţilor metodologice fenomenologice şi hermeneutice. Alegerea articolelor care au fost traduse în acest număr de către voluntarii care se află în spatele Proiectului Vox Philosophiae a fost ghidată de evidenţierea tuturor aspectelor inerente acestui „chiasm” metodologic.
Astfel, într-un prim text, cel tradus de Ioana Baciu, referitor la contribuţia, oarecum timidă şi silenţioasă, a lui Husserl, la hermeneutică, putem observa demersul domnului Jean Grondin în expunerea modului şi locului unde Husserl introduce implicit hermeneutica, dar şi modul în care acesta înţelege hermeneutica. Într-un alt text, Gadamer şi şcoala de la Tübingen, în traducerea lui Dan Sima, ni se vorbeşte despre relaţiile tumultoase dintre Gadamer şi şcoala de la Tübingen, dar şi despre poziţiile lor exegetice fundamental diferite.
În textul Teza hermeneuticii asupra fiinţei, în traducerea lui Sorin Claudiu Marica, Jean Grondin face o expunere a modalităţii prin care fiinţa poate fi înţeleasă, şi anume prin limbaj. Prin modalitatea pe care noi încercăm să exprimăm fiinţa, adică prin limbaj, se poate observa o conotaţie ontologică a hermeneuticii.
De asemenea, un text scris de Jean Grondin important este cel dedicat Tensiunii donării ultime şi a gândirii hermeneutice a aplicării la Jean-Luc Marion, în traducerea lui Rareş Iordache, în care ni se vorbeşte despre donarea la Jean-Luc Marion şi despre influenţa lui Heidegger asupra acestuia. Într-un alt text, Fenomenologia barată, în traducerea lui Sorin Marica, ni se vorbeşte despre o fenomenologie care, pentru a o înţelege, ar fi mai potrivit să nu se vorbească despre ea sau, aşa cum spune Husserl, să devină un retur la lucrurile însele, la un „a-face-vizibile” fenomenele.
În articolul Filozofie continentală sau hermeneutică: tragediile înţelegerii în perspectivele analitice şi continentale, în traducerea Ioanei Baciu, ni se vorbeşte despre diferenţa dintre filosofia continentală şi cea americană, diferenţă ce constă în modul în care filosofia este înţeleasă, în primul caz ca hermeneutică, iar în cel de-al doilea caz, ca şi filosofie analitică. În Turnura fenomenologică a hermeneuticii după Heidegger, Gadamer şi Ricoeur, de asemenea, în traducerea Ioanei Baciu, dl. Grondin vorbeşte despre turnura pe care o poate lua hermeneutica, în opera lui Heidegger, Gadamer şi Ricoeur, această turnură fiind cea reprezentată de hermeneutică. Tot legat de hermeneutică este şi textul tradus de Magdalena Dumitrana, Înţelegerea ca dialog, unde ni se vorbeşte de capacitatea finită a omului de a înţelege, aşa cum este prezentată de Gadamer în Adevăr şi metodă.
Secţiunea Varia conţine două articole care, venind din afara tematicii acestui număr, în primul articol scris de Claude Romano intitulat Aşteptarea, clarifică sensul filosofic al „aşteptării”, iar textul aparţinând lui Vlad Tătaru, Cinci virtuţi paradoxale ale precizării conceptuale, ni se vorbeşte despre condiţia paradoxală de existenţă a noţiunilor semantice, oferindu-ne, spre exemplificare, cinci ipostaze pilduitoare.
Numărul doi al Revistei Vox Philosophiae este dedicat filosofului canadian Jean Grondin. Scrierile sale filosofice au reuşit să evidenţieze faptul că anumite necesităţi interne comprehensiunii fac ca orice hermeneutică să fie în mod obligatoriu o fenomenologie, o evidenţiere a lucrurilor însele, iar aceleaşi necesităţi fac ca orice fenomenologie să presupună o hermeneutică chiar implicită. Întreaga opera a lui Jean Grondin este ghidată de acest „chiasm”, de această încrucişare, a necesităţilor metodologice fenomenologice şi hermeneutice. Alegerea articolelor care au fost traduse în acest număr de către voluntarii care se află în spatele Proiectului Vox Philosophiae a fost ghidată de evidenţierea tuturor aspectelor inerente acestui „chiasm” metodologic.
Astfel, într-un prim text, cel tradus de Ioana Baciu, referitor la contribuţia, oarecum timidă şi silenţioasă, a lui Husserl, la hermeneutică, putem observa demersul domnului Jean Grondin în expunerea modului şi locului unde Husserl introduce implicit hermeneutica, dar şi modul în care acesta înţelege hermeneutica. Într-un alt text, Gadamer şi şcoala de la Tübingen, în traducerea lui Dan Sima, ni se vorbeşte despre relaţiile tumultoase dintre Gadamer şi şcoala de la Tübingen, dar şi despre poziţiile lor exegetice fundamental diferite.
În textul Teza hermeneuticii asupra fiinţei, în traducerea lui Sorin Claudiu Marica, Jean Grondin face o expunere a modalităţii prin care fiinţa poate fi înţeleasă, şi anume prin limbaj. Prin modalitatea pe care noi încercăm să exprimăm fiinţa, adică prin limbaj, se poate observa o conotaţie ontologică a hermeneuticii.
De asemenea, un text scris de Jean Grondin important este cel dedicat Tensiunii donării ultime şi a gândirii hermeneutice a aplicării la Jean-Luc Marion, în traducerea lui Rareş Iordache, în care ni se vorbeşte despre donarea la Jean-Luc Marion şi despre influenţa lui Heidegger asupra acestuia. Într-un alt text, Fenomenologia barată, în traducerea lui Sorin Marica, ni se vorbeşte despre o fenomenologie care, pentru a o înţelege, ar fi mai potrivit să nu se vorbească despre ea sau, aşa cum spune Husserl, să devină un retur la lucrurile însele, la un „a-face-vizibile” fenomenele.
În articolul Filozofie continentală sau hermeneutică: tragediile înţelegerii în perspectivele analitice şi continentale, în traducerea Ioanei Baciu, ni se vorbeşte despre diferenţa dintre filosofia continentală şi cea americană, diferenţă ce constă în modul în care filosofia este înţeleasă, în primul caz ca hermeneutică, iar în cel de-al doilea caz, ca şi filosofie analitică. În Turnura fenomenologică a hermeneuticii după Heidegger, Gadamer şi Ricoeur, de asemenea, în traducerea Ioanei Baciu, dl. Grondin vorbeşte despre turnura pe care o poate lua hermeneutica, în opera lui Heidegger, Gadamer şi Ricoeur, această turnură fiind cea reprezentată de hermeneutică. Tot legat de hermeneutică este şi textul tradus de Magdalena Dumitrana, Înţelegerea ca dialog, unde ni se vorbeşte de capacitatea finită a omului de a înţelege, aşa cum este prezentată de Gadamer în Adevăr şi metodă.
Secţiunea Varia conţine două articole care, venind din afara tematicii acestui număr, în primul articol scris de Claude Romano intitulat Aşteptarea, clarifică sensul filosofic al „aşteptării”, iar textul aparţinând lui Vlad Tătaru, Cinci virtuţi paradoxale ale precizării conceptuale, ni se vorbeşte despre condiţia paradoxală de existenţă a noţiunilor semantice, oferindu-ne, spre exemplificare, cinci ipostaze pilduitoare.

More info:

Copyright:Attribution Non-commercial Share Alike

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See More
See less

06/16/2013

pdf

 
[e~oxyb ^ds Wco`dxdwcobe 
 ^d`ulu` O, aulĈ{u` ;$;77?
  JEBA F[DAIOA őO YU[AU[B CE[LEAEUYOHċ B NEADLEAD@DFOEO 
AulĈ{ xwehob` eioyby ie Xd{oa Lb{ohb Ŕo Odbab Kbhou
W{doehyu` hu`yu{b` ^ds Wco`dxdwcobe
 
OXXA ;277,77>?
Hdw{ofcy
¯
Ydbye i{ewyu{o`e {eze{~bye
^ds Wco`dxdwcobe 
 ~d`! 2 a{! ;$;77?
;
 
[eibhŨob ^ds Wco`dxdwcobe
[eibhyd{o Ŕeno
Xd{oa H`buiou LB[OHB 
 idhyd{bai Uao~e{xoybyeb ioa Aoxb Xdwcob,Bayowd`ox
Hd{b LBYEO
 Uao~e{xoybyeb Xwo{u Cb{ey Kuhu{eŔyo
Lelk{oo dad{onoho
W{dn! i{! Oda HDWDE[U
 Uao~e{xoybyeb KbkeŔ,Kd`bo H`uj,Abwdhb
W{dn! i{! JebaN{baædox @B^OFAE
 Uao~e{xoybyeb ioa Aoxb Xdwcob,Bayowd`ox #N{baŨb/
W{dn! i{! Jeba F[DAIOA
 Uao~e{xoybyeb ioa Lday{eb` #Hbabib/
W{dn! i{! H`buie [DLBAD
 Uao~e{xoybyeb Wb{ox Xd{kdaae,Wb{ox O^ #N{baŨb/
I{! How{oba ^ċ@HBA,
xh{ooyd{ Ŕo no`dxdn w{eŔeioaye b` XdhoeyĈŨoo Yoae{o`d{ Uao~e{xoyb{o ioa[dlëaob
Hdloyey ŔyooaŨonoh Ŕo ie `ehyu{Ĉ
 
I{! Hd{b LBYEO
 Uao~e{xoybyeb Xwo{u Cb{ey Kuhu{eŔyo
I{! F{ïfd{o JEBA,
Uao~e{xoybyeb ioa Aoxb Xdwcob,Bayowd`ox #N{baŨb/
I{! _~ex LB_ZBUI,
Uao~e{xoybyeb ioa Vuwwe{yb` #Fe{lbaob/
X`~boa HBLO@@E[O
 idhyd{bai áa no`dxdnoe Uao~e{xoybyeb Wbu` ^b`ï{ , Ldaywe``oe{ OOO
Iobab IEHB 
 idhyd{bai áa no`dxdnoe Hdfaoyo~e Xhoeahe Heaye{ Blxye{ibl
Hdloyey ie {eibhŨoe
Xd{oa H`buiou LB[OHB 
idhyd{bai Uao~e{xoybyeb ioa Aoxb Xdwcob,Bayowd`ox {eibhyd{,Ŕen Ŕo{exwdaxbko` wuk`ohbŨoe
Hd{b LBYEO
`ehyd{ uao~e{xoyb{ idhyd{ Uao~e{xoybyeb Xwo{u Cb{eyKuhu{eŔyo {eibhyd{,Ŕen Ŕo{exwdaxbko`Ĉ wuk`ohbŨoe
[b`uhb LDHBA,
idhyd{bai áa no`dxdnoe Uao~e{xoybyeb Wb{ox Exy {exwdaxbko`Ĉ b{yohd`e xy{Ĉoae
[b{eŔ OD[IBHCE
 {eibhyd{ w{exb `dhb`Ĉ Ŕo  vvv!o{{efu`b{!{d
 
Uao~e{xoybyeb KbkeŔ,Kd`bo H`uj,Abwdhb {exwdaxbko` b{yohd`e {dlëaeŔyo
Odbab KBHOU
 Nbhu`ybyeb ie No`dxdnoe Uao~e{xoybyeb B`! O! Huzb ObŔo xwehob`ozb{eb No`dxdnoebw`ohbyĈ Ŕo lbabfeleay hu`yu{b` {exwdaxbko`Ĉ y{biuhe{o
^ds Wco`dxdwcobe 
 ~d`! 2 a{! ;$;77?
8

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Me liked this
imparattraian liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->