Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Hannah Pakula - Ultima Romantica - Regina Maria a Romaniei

Hannah Pakula - Ultima Romantica - Regina Maria a Romaniei

Ratings: (0)|Views: 910|Likes:
Published by babyjo122003

More info:

Published by: babyjo122003 on Jul 15, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/19/2011

pdf

text

original

 
HANNAH PAKULA
VIAŢA REGINEI MĂRIA A ROMÂNIEI
THE LAST ROMANTIC  A Biography of 
Queen Mărie of Roumania
 Nota autorului 
Am scris această carte din dorinţa de a-mi satisface curiozitatea înlegătură cu Regina Măria. Am vrut să înţeleg cum a fost posibil ca o femeie, şicu atît mai mult o Regină, care a fos
t
simbolul reuşitei şi frumuseţii generaţieisale să fie dată uitării şi chiar discreditată într-un interval de cincizeci de ani dela moarte, în procesul investigaţiilor am descoperit o lume apropiată în timp, daraflată, din punctul de vedere al relaţiilor sociale, la o distanţă de ani-lumină delumea noastră - o lume a valorilor fixe, a viilor predeterminate şi aromantismului extravagant. Pe acest drum am fost ajutată de oameni dinEst, ca şi din Vest.Regina Măria a scris o sută de caiete cu însemnăr
i zilnice,
datînd dinperioada urcării pe tron a soţului său, în anul 1914, şi pînă cu două săptămîni înaintea morţii sale, survenită în 1938. Destinate unei eventuale publicări, elese află în prezent în Fondul Casei Regale din Arhivele din Bucureşti, împreună cuaproximativ 1200 de scrisori personale şi de familie. Pînă acum, doar o micăparte din acest material (cîteva caiete de însemnări şi vreo 50 de scrisori) a fostcitită şi cunoscută în afara Arhivelor. Le sînt deosebit de recunoscătoare aceloracar
e mi-au înlesnit cercetarea acolo.
 Ţin, de asemenea, să mulţumesc domnului VasileArimia, directorul Arhivelor în perioada şederii mele în România; doamneiSanda Racoviceanu, o foarte bună cunoscătoare a colecţiei, şi doamnei
VarvaraAioanei, pentru amabil
itatea cu care m-a îndrumat. Graţie colaborării lor a fost posibilsă se răspundă la numeroase întrebări
 
referitoare la viaţa Reginei care pînă maiieri erau doar presupuneri.
Doresc să-mi exprim recunoştinţa faţă de Maiestatea sa
Regina Elisabetaa Il-
a pentru amabilitatea de a-mi fi permis să public fragmente din scrisoriaflate în Arhiva Regală de la Castelul Windsor, ale căror copii mi-au fost datede A.S.R.* Principesa Ileana a României. Aş dori, de asemenea, să mulţumescA.S.S.** Prinţul de Hohenlohe-Langenburg pentru permisiunea de a citi şi
 publica fragmente din scrisorile adresate bunicii sale, A.S.R.
Prinţesa Alexandra; luiLady Bowes-Lyon, pentru permisiunea de a citi şi publica extrase dinscrisorile adresate mamei sale,
Pauline Astor Spender-
Clay şi A.S.R. Prinţul deHohenzollern-
Sigmaringen, pentru permisiunea de a cerceta în arhiva din
CastelulSigmaringen şi de a publica extrase din materialele aflate
acolo.
Muumesc în mod special preacucernicei maici Alexandra, fostaPrincipesă Ileana a României, pentru sprijinul şi prietenia deosebită, ca şipentru permisiunea de a citi şi publica extrase din corespondenţa defamilie. Cercetînd viaţa mamei, am devenit o admiratoare devotată a fiicei.Mulţumiri speciale datorez lui
George Duca, de la Hoover Institution din Stanford,care s-a
alăturat cu mintea sa sclipitoare proiectului meu şi mi-a permis săcitesc şi să public extrase din cartea sa despre Regină, aflată în manuscris,
 
precum şi din scrisorile sale particulare.La cartea de faţă au contribu
it numeroase alte persoane, atît
de multe încît nupot să le enumăr decît pe ţări şi sper că vor înţelege de ce nu pot săacord cîte o propoziţie de mulţumire fiecăreia. Acestea sînt: în Elveţia: Maiestatea Sa Regele Mihai al României.
In Germania: nepoata
Reginei Măria, Baroana Alexandra Baillou, şi soţulsău, Baronul Victor Baillou; A.S.R. Prinţesa Margareta de Hessa şi de Ruin;A.S.R. Prinţesa de Hohenlohe-Langenburg; A.S.R. Prinţesa Beatrice deHohenlohe-Langenburg; doamnaNadejda Flondor şi A.S.R. Prinţ
ul Andrei deCoburg.
*Alteţa Sa Regală (n.t.). **Alteţa SaSerenissimă (n.t.).
 în Franţa: A.S.I.* Marele Duce Vladimir al Rusiei; A.S.R. Prinţul Paul alIugoslaviei şi A.S.R. Prinţul Alvaro de Orleans-
Bourbon.
în Marea Britanic: David Astor; Lady Bowes-Lyon; Mrs.
Rosemary Cresswell;Prinţul Mircea Hohenzollern şi Prinţul Paul
Hohenzollem.în România: ambasadorul David B. Funderburk, Samuel E.
Fry, Edward McBride,Victor Jackovich şi Merrie Blocker de la Ambasada Statelor Unite; Direcţiaţărilor americane d
in Ministerul
Afacerilor Externe român şi prieteni care şi-auoferit sprijinul cînd acest lucru nu era uşor.
în Statele Unite: dr. Daniel J. Boorstin, directorul Bibliotecii
Congresului, şi JanetChase, director adjunct; Mr. John J. Schippe şi dr. Paul Shapiro de la Agenţiade Informaţii a Statelor Unite; dr. Denton S. Cox; Mrs. Alfred Stern; Mr. LeeKeedick; Mr. John N. Rosekrans Jr.; Prinţul Alexandru Romanov; A.S.R.Prinţul Andrei al Iugoslaviei; A.S.R. Prinţesa Elisabeta a Iugoslaviei;Prinţul Marcus Cl
ary; Mrs. Mica Ertegun; Miss
Eleanor Harris; Mr. David Kahn;Mrs. Christa Armstrong; Mr. Dean Keller şi Miss Linda Brady Mountain. în plus, doresc să-i mulţumesc lui Lynn Nesbit, agentul meu, pentru încrederea şi sprijinul acordat, şi lui Michael Korda şi John Herman, editoriimei, pentru excelenta îndrumare. Datorez mulţumiri Claudiei Craig Potter,care m-a ajutat în activitatea de cercetare, şi lui Elisabeth Hevner, care aefectuat traducerile din limba germană. Ţin, de asemenea, să mulţumescmembrilor
fa
miliei mele - Alan Pakula şi Robert Boorstin - care mi-au oferit unpreţios sprijin în redactare; Arma Boorstin, Louis Boorstin şi Gertrude Cohn,care m-au însoţit în lătoriile de documentare şi au copiat materialuldocumentar. Dincolo de ajutorul concre
t,
ei mi-au oferit dragoste şi încurajare, care s-au adăugat la bucuria
muncii.
Există o persoană căreia îi datorez recunoştinţă nemăsurată, Barbara Thompson Davis, care şi-a luat din propriul timp de scris pentru a mă îndruma în scrierea acestei cărţi. Ea m-a însoţit* Alteţa Sa Imperială (n.t).
 în România, ajutîndu-mă să citesc şi să înţeleg materialul din Arhivă. Şi întot acest interval ea s-a angajat în discuţii nesfîrşite, oferindu-mi opiniicompetente, sugestii convingătoare şi prietenie.
Adaug, în
 încheiere, cîteva explicaţii cu privire la datele şi ortografia dintext. Pînă la finele primului război mondial, România a folosit calendarul iulian,care era cu două săptămîni în urma celui gregorian, utilizat în Vest. La 31martie 1919, data răsăriteană
 
a fost dată înainte, respectiv 14 aprilie.Evenimentele ce au avut loc înainte de această daau fost datate
 
conform calendarului
apusean.
Mi-am permis să corectez greşelile de ortografie şi de punctuaţie aleReginei Măria. Măria vorbea curent mai multe limbi şi poate din aceastăcauză nu a stăpînit niciodată ortografia nici uneia din ele. Cu excepţiagrelilor evidente, am păstrat ortografia Reginei pentru a eliminadeosebirile dintre citate şi text. Astfel, am hotărît folosesc în carte
 Roumania,
ortografia
britanică utilizată de Măria şi corespondenţii ei la începutul
secolului, în loc
deRumania
(ortografia americană)
 sauRoma-nia
(ortografia curentă),
 Barbo
(Prinţul Ştirbey) în locul numelui îndeobşte folositde
 Barbu,
pentru a conforma caietelor
Reginei;
Cantacuzene
în loc de
Cantacuzino,
 pentru a-i respecta
autobiografia şi a mai departe. Altemodificări - de pildă
Constantza
 pentru
Constanţa -
au fost făcute în scopulde a simplifica pronunţia. La baza acestor opţiuni nu a stat vreun altconsiderent special în afara doriei de clarificare. Ele nt la fel deidiosincretice ca şi subiectul cărţii de faţă.
Hannah Pakula New York, 1984
Nota traducătorului 
Cartea lui Hannah Pakula, rod al unei cercetări aprofundate a surselor dearhivă şi studierii unei bogate bibliografii, precum şi al unor informaţii cucaracter personal obţinute prin interviuri cu
unii membri ai fostei familii regale dinRomânia, rude ale acestora
şi diferite persoane, se impune publicului, mai ales celromânesc,
ca o lucrare c
u vădit caracter istoric prin modul de abordare asubiectului ales şi a aparatului ştiinţific prezentat.Deşi genul tentează autorii de biografii - mai cu seamă dacă personajulprincipal este o femeie şi nu o femeie oarecare, ca în cazul Reginei Măria aRomâniei - de a romanţa povestea pentru a-i da cît mai multă culoare,Hannah Pakula nu a cedat tentaţiei, menţinîndu-se pe linia cercetătoruluiinteresat de redarea adevărului istoric prin punerea în valoare a surselor,fără a le da o interpretare proprie, d
incolo de cea care se impune de la sine.
Figura centrală a cărţii, Regina Măria, este redată cu obiectivitate şisurprinsă în ansamblul ei fizic şi moral.Colaborarea cu Hannah Pakula, cu prilejul documentării sale în ArhiveleStatului din Bucureşti, mi-a oferit prilejul de a cunoaşte un autor în căutare deadevăr şi nu de senzaţional, receptiv la sugestiile şi sfaturile cunoscătorilordocumentelor aflate în Arhiva
Casei Regale.
Dacă cititorii obişnuiţi cu biografiile femeilor celebre vor
încerca poate od
ezamăgire că nu vor găsi picanteriile de rigoare şi poveştile frumoaseadecvate genului, ei vor fi însă cuceriţi, cu siguranţă, de pagina de istorieoferită, acea pagină de care mai ales tinerii au fost lipsiţi, vor cunoaşteevenimente şi pe cei ce le-au trăit, adevăr netrucat şi neinterpretat.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->