Andreea buna ziua,iat tematicile:

1.Agonia,cum o recunostem,clasificarea.
AGONIA Reprezint trecerea de la via la moartea clinic in care funciile vitale sunt subliminale (exist subnivele de eficien). Agon = lupt (in limba greac). Etapele agoniei : 1. euforic: agitaie, logoree, micri necontrolate, tahipnee cu respiraie superficial, aritmie cardiac cu scderea amplitudinii pulsului; 2. scderea funciilor de relaie: respiraii superficiale, rapide, cu perioade de apnee, aritmii cardiace, puls diminuat ca amplitudine i frecven, facies hipocratic, privire fix, transpiraii reci, extremiti cianotice; 3. pierderea contactului cu realitatea imediat, retriri onirice; 4. corp imobil, extremiti reci, dispariia progresiv a simurilor (primul dispare vzul, ultimul auzul). Fazele se pot succeda iar debutul poate fi marcat de orice faz. Forme clinice de agonie: agonie cu delir - stri de agitaie cu episoade delirante pan la acte de violen; se intalnete in boli febrile, unele forme de meningoencefalit; agonia lucid - in decese prin afeciuni cardiovasculare; agonia alternant - episoade alternante cu stri de luciditate se intalnete in boli psihice grave, boli acute. Durata agoniei depinde de cauza decesului: fulgertoare - zdrobirea craniului i a coninutului, decapitare, intoxicaii supraacute; scurt (minute) - asfixii mecanice, intoxicaii acute; lung (ore, zile) - in afeciuni cronice. Agonia poate fi precedat de o faz preagonal, care se manifest din punct de vedere clinic, prin nelinite i agitaie, insoite sau nu de obnubilare.

2.Autopsia medico-legala,ca si constatare medicolegal,Obiectivele generale ale constatarii medicolegale pe cadavru.

CONSTATAREA MEDICO-LEGAL LA CADAVRU Autopsia medico-legal se efectueaz numai pe baza unei ordonane emise de organele de cercetare i urmrire penal. Ordonanele, pe de o parte aduc informaii asupra imprejurrilor in care s-a produs decesul- date care rezult din procesul verbal intocmit la faa locului i din datele de anchet, iar pe de alt parte formuleaz obiectivele (intrebrile) la care trebuie s rspund medicul legist in raportul de constatare medico-legal necropsie, la capitolul Concluzii. Autopsia medico-legal este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de cate ori moartea este:

violent = orice moarte care are cauze externe organismului

fiind urmarea aciunii unui agent traumatic (mecanic, fizic, chimic, biologic, psihic) i care, din punct de vedere juridic poate fi: o omucidere o sinucidere

accident cauz necunoscut suspect. Moartea suspect nu este o noiune medico-legal, ci un termen juridic, care antreneaz implicit o activitate de anchet. Termenul de moarte suspect include: decesele inexplicabile, decesele produse in imprejurri necunoscute i in locuri neobinuite i decesele survenite cu totul neateptat la persoane in plin stare de sntate aparent. Este deci o moarte care ridic suspiciuni prin condiiile i circumstanele prin care se produce. Din cadrul morilor suspecte fac parte: - moartea subit; - decesul unei persoane a carei sntate, este verificat periodic din punct de vedere medical; - deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau instituii; - deces care survine in custodie, moartea persoanelor aflate in detenie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele asociate cu activitile poliiei sau ale armatei, in cazul in care decesul survine in cursul manifestaiilor publice sau orice deces care ridic suspiciunea nerespectrii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortur sau orice alt form de tratament violent sau inuman; - multiple decese repetate, in serie sau concomitent; - decese la persoane neidentificate, cadaver scheletizate; - decese survenite in locuri publice sau izolate; - decese puse in legatur cu o deficien in acordarea asistenei medicale sau in aplicarea msurilor de profilaxie ori de protecia muncii; - decese survenite in timpul sau la scurt timp dup o intervenie diagnostic sau terapeutic medico-chirurgical. Decesele copiilor cu varst 0-1 an fac obiectul autopsiei anatomopatologice. Obiectivele generale ale constatrii medico-legale pe cadavru: 1. Stabilirea identitii cadavrului; 2. Stabilirea felului morii (violent, neviolent, prin inhibiie); 3. Stabilirea cauzei medicale a morii; 4. Stabilirea existenei leziunilor corporale: mod de producere, data producerii, etc. 5. Precizarea legturii cauzale intre leziunile corporale i moarte;

6.

Felul i calitatea ingrijirilor medicale acordate; 7. Stabilirea datei producerii morii.

3.Exumarea si etapele ei.

Reprezint dezgroparea cadavrului inhumat (inmormantat) in scopul reexaminrii. Exumarea se face numai cu incuvinarea procurorului, pe baz de ordonan: o pentru constatare sau expertiz medico-legal;

o cand este necesar o nou expertiz tanatologic determinat de lipsuri ale primei autopsii; o in cercetri istorice (investigarea unui individ sau grupuri de indivizi); o cand pri ale unui cimitir sunt dezafectate i exist motive antropologice sau istorice. Activitatea medico-legal, la locul inhumrii, const fie in autopsierea cadavrului inhumat (pentru cazurile inhumate fr necrpsiere, tehnica de autopsie este cea clasic ) sau in reautopsie (cadavre deja autopsiate). Etapele aciunii de exhumare sunt: o formarea echipei operative; o identificarea mormantului; o identificarea sicriului; o curirea sicriului i extragerea lui din groap; o deschiderea sicriului i a coninutului; o scoaterea cadavrului i indeprtarea efectelor sale, cu efectuarea inventarului; o efectuarea necropsiei sau reautopsiere; o efectuarea de examene complementare (radiologie, recoltare de probe biologice i nebiologice etc.); o in toate etapele se efectueaz fotografii judiciare. Se vor descrie: tipul solului, starea sicriului, inciziile i seciunile efectuate cu ocazia primei autopsii i dac exist semne de conservare La sfiritul autopsiei se va pune totul la loc i se va reinhuma cadavrul.

4.Caderea si precipitarea
Cderea i precipitarea sunt imprejurri de producere a traumatismelor mecanice caracterizate prin pierderea echilibrului cu schimbarea brusc a poziiei verticale a corpului i izbirea lui pe un plan dur (planul de susinere). Cderea reprezint schimbarea poziiei cu izbirea de acelai plan (la acelai nivel); termenul de precipitare indic o cdere sub aciunea gravitaiei de pe un plan mai inalt decat cel pe care se va face impactul (cdere de la inlime). dure intalnite in cdere i de planul dur de impact final i depind de: - inlimea de la care se cade; - greutatea corpului; - de o posibil propulsie care poate fi: autopropulsie (cdere din mers sau din fug, cand fora de lovire este egal cu fora de deceleraie plus fora de gravitaie) sau heteropropulsie (imbrancire, cand fora de lovire este egal cu fora de imbrancire plus fora de deceleraie plus fora gravitaie). Factorii de care depinde gravitatea leziunilor sunt: - generali: inlimea, fora de auto/heteropropulsie, planul de contact, poziia in care victima ia contact cu planul; - specifici: greutatea victimei, zona impactului. CDEREA Poate fi realizat din: repaus, din mers i din fug (in ultimele dou cazuri, se adaug fora cinetic). Pierderea echilibrului poate avea cauze:

a) endogene: patologice - boli ce duc la pierderea contienei (sincop cardio-vascular, epilepsie, hemoragie cerebral), tulburri ale sistemului labirintic, tulburri de vedere, intoxicaii, boli neuropsihice sau autopropulsia; b) exogene (externe): cu factori determinani (for cinetic exterioar) i factori favorizani (teren alunecos, umiditate, obscuritate, obstacole). Tipul i gravitatea leziunilor prin cdere difer in funcie de prezena sau absena contienei (prezena/absena reflexelor de autoaprare): cdere in stare de contien-leziuni superficiale, echimoze, excoriaii, plgi excoriate sau contuze etc.); cderea urmare a pierderii contienei: leziuni grave prin lovirea capului de sol sau de alte obiecte contondente, lovirea corpului cu leziuni severe, posibil tanatogeneratoare, ale organelor interne). Caracteristic leziunilor din cdere este localizarea pe un singur plan al corpului (cu excepia cderii urmat de rostogolire pe un plan inclinat), pe prile proeminente deoarece acestea sunt primele care iau contact cu planul/corpul dur (frunte, nas, brbie, coate, genunchi). Leziunile sunt in general de gravitate redus: echimoze, escoriaii, hematoame, plgi contuze, fracturi. Decesul se produce rar: - cderi cu heteropropulsie mare (lovire activ urmat de cdere); - cderi dup pierderea strii de contien cand micrile de aprare i redresare a corpului sunt abolite; - leziuni cranio-cerebrale prin lovirea capului de un plan dur - foarte rar prin hemoragii interne (rupturi de organe interne parenchimatoase) In expertiza medico-legal se analizeaz: - victima: leziuni corporale (localizare, form, gravitate), cercetarea cauzelor intrinseci, data producerii leziunilor (in via, in agonie, dup moarte); apar probleme de interpretare in caz de ebrietate, impiedicare, infarct miocardic, hemoragia cerebral; - locul faptei: caracterele factorilor favorizani exogeni; - corelaia leziunilor corporale cu aspectele terenului; - natura cderii: - pierderea echilibrului din poziia staionar, din mers sau din fug; - propulsia (auto sau hetero) din poziia staionar, din mers sau din fug. PRECIPITAREA Precipitare determin leziuni grave, mortalitatea este crescut. Poate fi sinucidere, accident sau omucidere. Mecanismele de producere a leziunilor sunt: a. Mecanism direct (la locul de impact): - primar: leziuni ce apar in zona corpului ce vine prima in contact cu planul dur; - secundar: izbirea ulterioar a restului corpului de planul dur dup contactul iniial; - mediat: precipitare in axul vertical al corpului: vertex,/membre inferioare cand energia traumatic se transmite la distan prin structurile osoase. b. Mecanism indirect (la distan de aria de impact) ca efect al ineriei rezultat din acceleraia corpului urmat de oprirea brusc. Fazele precipitrii sunt:

a) faza de pierdere a echilibrului care implic modificarea poziiei spaiale a centrului de greutate raportat la poziia de susinere; b) faza de cdere propriu-zis, in care corpul ia poziii diferite; c) faza de izbire de planul dur; d) faza facultativ de rostogolire. Stabilirea punctului de contact cu solul: a) impactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului - se poate realiza in plan anterior, posterior i lateral. Caracteristicile sunt: - contact pe o suprafa mare; - frecvent leziuni pe un singur plan; - leziuni pe mai multe planuri: cdere pe un plan inclinat cu rostogolire sau cdere cu lovire de obstacole ; - leziuni externe variate - aspectul ine de particularitile planului de impact, de haine, de fora de izbire; - leziunile pot fi cu soluie de continuitate; - frecvent apare o discordan intre leziunile externe (puin grave escoriaii, plgi contuze, echimoze, hematoame) i leziunile interne (grave,extrem de variate); la nivelul extremitii cefalice: - fracturi liniare de bolt cu iradiere la baz (in precipitarea de la inlimi mici iradierea este limitat; in precipitarea de la inlimi mari apare iradiere meridional cu dehiscen maxim in regiunea mijlocie, asemntoare cu compresiunea); - fracturi cominutive cu infundare (cderi pe plan neregulat cu proeminene) asemntoare cu lovirea cu corpuri dure cu suprafa mic; - precipitare de la inlime de peste 10 m - fracturi cominutive de bolt i baz de craniu; - precipitare de la inlime de peste 15 m - frecvent explozie cranian; - adesea leziunile osoase craniene se insoesc de leziuni meningo-cerebrale, grave ce duc frecvent la deces; - leziunile meningo-cerebrale sunt bipolare (in focar i contralovitur). leziunile coloanei vertebrale: - frecvente in caz de precipitare de la inlimi mari; - fracturi directe prin izbire de planul dur sau prin modificarea curburii coloanei vertebrale (fracturi de corpi vertebrali); - frecvent leziuni meningo-medulare. leziuni de schelet toracic - fracturi costale ce imit frecvent aspectul leziunilor produse prin comprimare (intereseaz un numr mare de coaste, sunt situate pe dou planuri uneori bilaterale, mai multe linii de fractur). fracturile bazinului: - sunt frecvente in cderile de la inlimi mari; - in caz de inlimi sub 10m i impact lateral apar fracturi de creast iliac i mai rar de pubis; uneori apar disjuncii sacro-iliace; - in caz de inlimi peste 10m apar fracturi multiple de bazin indiferent de planul in care se realizeaz impactul; - fracturi asemntoare cu compresiunea apar la impact in plan anterior sau posterior. fracturi de membre - depind de inlimea de la care se produce cderea:

 1 1,5m - nu exist fracturi; 1,5 - 5m - fracturi la nivelul unui membru; 5 - 10m - fracturi multiple in peste 50% din cazuri; peste 10m - fracturi atat de membre superioare cat i de membre inferioare cu deplasri i lezri secundare de pri moi. leziuni viscerale - depind de inlime: sub 5m - rupturile viscerale sunt rare (dac apar exist fond patologic preexistent); 5 - 10m - leziuni viscerale frecvente; peste 10m - leziuni viscerale constante, afecteaz mai multe organe (in general organe parenchimatoase); b) contact cu extremitatea cefalic (pe vertex): cel mai tipic se produce fractur de bolt cranian (liniar sau cominutiv) cu iradiere la baz (asemntoare cu fracturile prin compresiune); fracturi ale coloanei vertebrale (in special cervical i toracal) prin tasare i hiperflexie; fractur transversal a sternului la nivelul unghiului, prin hiperflexie i lovirea brbiei in piept. precipitarea de la o inlime de peste 15m produce explozia craniului c) contact cu segmentele inferioare ale corpului - realizat cu genunchii (gambele flectate), fesele (coapsele flectate pe abdomen), plantele picioarelor (membrele inferioare in extensie). contact cu picioarele: infiltrate sanguine difuze in plante, luxaii tarso-metatarsiene, fracturi de calcaneu, fracturi uni/bimaleolare; contactul cu genunchii: fracturi de platou tibial, de rotul i epifiz distal a femurului; contactul cu ischioanele: fracturi de bazin, infiltrate sanguine difuze fesiere, infiltrate sanguine sacro-iliace. Leziunile tipice in precipitare sunt: fracturile mediate - transmiterea forei traumatice prin intermediul structurilor osoase; fractura circular de baz de craniu in etajul posterior, dispus in jurul gurii occipitale cu telescopare intracranian a coloanei cervicale ce duce la deces rapid prin leziuni bulbare; leziuni indirecte, mediate, de pri moi i viscere. Caracteristicile leziunilor de precipitare sunt: a) grave, frecvent mortale; b) multipolare i multiple, interesand prile moi externe i organele interne, fiind foarte variate (leziuni neregulate, polimorfe); c) localizate in special pe extremiti i in regiuni proeminente. Examinarea medico-legal trebuie s includ analiza poziiei cadavrului, examenul hainelor, examinarea leziunilor corporale (toate leziunile trebuie s poat fi explicate prin mecanismul de cdere/precipitare), confruntarea acestora cu condiiile locale i cutarea eventualelor leziuni care s explice cauzele endogene. Din punct de vedere judiciar, o frecven crescut o au accidentele, prin pierderea echilibrului, urmeaz apoi suicidul (cand se caut cauza acestuia, eventual mesaje) i nu in ultimul rand omorul, prin heteropropulsie (element care trebuie luat intotdeauna in considerare). Diagnosticul diferenial trebuie fcut intre leziunile produse prin lovire activ i cele produse prin cdere sau precipitare.

5.Leziuni produse prin muscare.

In general, sunt interesate regiunile neacoperite de haine. Leziunile frecvente sunt de tipul echimozelor, excoriaiilor, plgilor mucate (cu evidenierea inelului de muctur, format din dou arcuri corespunztoare arcadelor dentare). Pe suprafeele plane de esut (obraz) marca mucat poate fi descris sub forma unor mici zone eritematoase ce dispar la cateva minute pan la ore, a unor leziuni contuze (echimoze, excoriaii, dilacerri tisulare) sau a plgilor inepate produse de canini. Mai rar se produc amputaii de segment anatomic proeminent: nas, ureche, mamelon etc. Fiecare dinte poate s lase o impresiune distinct, ceea ce a dus in unele cazuri la posibilitatea reconstituirii amprentei dentare a agresorului (metoda odontoscopic). In unele situaii trebuie fcut diagnosticul diferenial intre muctura de om i de animal. Astfel: muctura uman: - intereseaz, de obicei, prile descoperite ale corpului; - se pot evidenia particularitile dentiiei (absene, neregulariti dentare) - adancimea impresiunii este mic. muctura de animale: - intereseaz orice parte a corpului; - uneori pielea este integr , doar esuturile sunt strivite; - are o adancime mai mare; - exist particulariti ale aspectului in funcie de animal Clasificarea mucturilor umane in funcie de mecanism este urmtoarea: 1) muctura rupt: lezarea pielii se realizeaz prin compresiunea cu dinii frontali-incisivi i canini, ai ambelor maxilare; micarea dinilor pe suprafaa pliului cutanat are drept consecin decolarea epidermului cu depunerea celulelor pe suprafaa lingual a dinilor agresorului; astfel de leziuni-mucturi apar mai frecvent in autoaprare; 2) muctura supt: are loc o suciune a cavitii bucale; micarea dinilor pe pliul cutanat produce decolarea epidermului, i depunerea celulelor pe partea labial a dinilor agresorului; asemenea mucturi apar in agresiunile sexuale; 3) muctura mixt apare in compresiunile asociate cu suciunea; aciunea dinilor poate fi: static: dinii exercit o compresiune perpendicular pe suprafaa pielii, iar partea mucat a corpului este imobil; dinamic: dinii acioneaz sub un unghi ascuit, iar partea mucat a corpului este in micare, avand loc o alunecare a dinilor pe suprafaa pielii; urmele dinilor sunt mai pronunate, permiand identificarea agresorului. Cicatricile aprute dup vindecare au aspecte in funcie de dintele vulnerant: alungit (produs de incisivi), rotund (produs de canini), ptrat sau dreptunghiular (premolari sau molari). Din punct de vedere judiciar, leziunile realizate cu mijloace de atacaprare proprii omului sunt aciuni exclusiv comisive (vtmare corporal, lovituri cauzatoare de moarte, omor). Ca i elemente particulare, trebuie menionate existena plgilor

mucate la nivelul gatului (imitand muctura de vampir) - intalnite la agresori psihopai - i cele de la nivelul organelor genitale (pentru agresorii cu tulburri psihice i sexuale).

6.Obiectivele expertizei medico-legale in moartea prin impuscare

1. diagnosticul de moarte prin impucare (semnele morii, orificiul de intrare cu semne vitale); 2. necropsia victimei cu evidenierea orificiului (orificiilor) de intrare, a canalului i a orificiului de ieire; 3. stabilirea cauzei medicale a morii i raportul de cauzalitate intre leziune i deces; cele mai frecvente cauze de deces sunt: leziunile grave de creier, cord, plman, hemoragii interne i externe masive in leziunile organelor parenchimatoase i ale vaselor de sange, mai rar oc traumatic i complicaii septice (peritonite in caz de impucturi in abdomen); 4. examenul poziiei cadavrului i al perimetrului adiacent, evidenierea urmelor de sange din jur; 5. prezena glonului sau a fragmentelor de glon sau tuburi in perimetrul cercetat; 6. examenul imbrcminii pentru aprecierea dimensiunii orificiilor i a aciunii factorilor suplimentari; se recolteaz imbrcmintea din jurul orificiului de intrare; 7. examenul armei (s-a tras sau nu cu ea, particularitatile ei); 8. stabilirea direciei de tragere (pe baza orificiului de intrare, a orificiului de ieire i a canalului); 9. stabilirea calibrului: pe baza leziunilor osoase i a orificiului de intrare; 10. stabilirea distanei de tragere: descrcare absolut, descrcare relativ (in limitele zonei de aciune a factorilor suplimentari ai impucrii), in afara aciunii factorilor secundari; se pot efectua trageri experimentale; 11. stabilirea numrului i succesiunilor impucturilor de obicei numrul impucturilor este dat de numrul orificiilor de intrare; dac proiectilul se fragmenteaz inainte de a ptrunde in corp exist mai multe orificii de intrare; proiectilul poate strbate succesiv mai multe segmente anatomice i atunci exist un numr mai mare de orificii de intrare; 12. identificarea armei prin examen criminalistic; se urmresc urmele tragerii pe eav i examinarea urmelor ghinturilor evii pe proiectil; 13. incadrarea juridic: accident (cel mai frecvent, de vantoare, militari in termen etc.), sinucidere, omor (varianta execuie); pentru sinucidere pledeaz: localizarea leziunilor (de obicei in regiunea temporal sau precordial), eava lipit sau tragere de la distan mic, existena factori suplimentari ai impucrii (particule de pulbere) pe mana victimei, existena pe arm a amprentelor digitale ale victimei; prezena la locul faptei a armei cu care s-a tras. Mecanismele tanatogeneratoare, in ordinea descresctoare a frecvenei, sunt: - dilacerri i hemoragii duro-meningo-cerebrale; - hemoragii externe i interne; - complicaii septice locale i generale; - ocul traumatic.

7.Inecul,leziuni specifice,expertiza medico -legal

Definiie: este asfixia mecanic prin obstrucia cilor respiratorii in care aerul respirator este inlocuit cu un lichid. Este suficient ca orificiile respiratorii (nas, gur) s fie situate in mediu lichid. Leziuni specifice de inecare: sunt cele datorate ptrunderii apei in organism in timpul vieii, deci cu caracter vital. - ciuperca necatului: este o spum dens situat la orificiile respiratorii, format din amestec de ap, aer i mucus, care apare imediat la scoaterea cadavrului din ap i dispare rapid in aer. Spuma din cile respiratorii (care poate fi decelat i in timpul autopsiei in arborele bronic) se formeaz prin frecarea coloanei de ap de mucusul care acoper cile aeriene, in timpul inecului; - emfizemul pulmonar acut asfixic: plmanii ocup in totalitate cavitatea toracic, acoper inima, pstreaz amprenta la compresiune, au elasticitate pierdut, pe seciune sunt uscai. Caracteristic inecului este aspectul de emfizem hidro-aeric marginal realizat prin impingerea puternic a aerului rezidual pulmonar de ctre coloana de ap spre marginile pulmonare cu ruperea consecutiva a alveolelor pulmonare. Microscopic se evidenieaz ruptura septurilor alveolare, alveolit sero-hemoragic, vasele mult dilatate, elemente care realizeaz aspectul de emfizem hidroaeric. Microscopic pentru a face diferena intre tipul de inec, se descrie edemul pulmonar acut seros (inec in apa dulce) i hemoragic (inec in apa srat), emfimzemul acut asfixic uscat (rar) i umed (frecvent). - petele Paltauf sunt peteii hemoragice la nivelul pleurei viscerale a scizurilor, mari, cu tent albstruie, cu marginile slab delimitate, datorate rupturii septelor interalveolare i existenei sangelui diluat. - resorbia apei inspirate duce la creterea fluiditii sangelui in cavitile inimii stangi i la existena de lichid in cavitile pleurale. - existena de ap n tubul digestiv, inghiit in timpul inecrii i de nisip i alge in tubul digestiv i cile respiratorii (acest semn apare in timp i la cadavrele aruncate in ap). Expertiza medico-legal: are ca obiective stabilirea cauzei morii (pe baza examinrilor anatomopatologice i a examenelor de laborator) cu meniuni speciale pentru: - moartea subit in ap; - pentru inecaii prin mecanism tanatogenetic neuroreflex; - pentru leziunile traumatice la care se caut caracterul vital, sediul lor i circumstanele de producere a morii. Pentru suicid pledeaz existena unor tentative in antecedente, inexistena leziunilor corporale, corpuri grele situate in buzunar, legate de gat, scrisoare explicativ, situaia brbat-femeie legai impreun. Pentru accident pledeaz alcoolemia crescut, marca electric, intoxicaii diverse, inecul in mlatin sau ap foarte mic. Pentru crim pledeaz existena de leziuni de strangulare, sugrumare, leziuni tiate-inepate, maini i picioare legate, clu in gur, cadavru in sac, urme de lupt la locul faptei.

8.Fulgeratia,trasnirea.
Definiie: este aciunea curentului electric atmosferic asupra organismului, producand leziuni sau moartea. Tensiunea este foarte mare

(milioane de voli), temperatura ajungand pan la 20. 000 oC. Efectele asupra organismului sunt: a. mecanice: - plgi profunde, penetrante asemntoare celor produse prin arme de foc, arme despictoare; - rupturi musculare grave,rupturi viscerale, fracturi, dezarticulaii. - proiectarea victimei la distane mari cu leziuni de cdere/proiecie b. termice: - arsuri pan la carbonizare; - aprinderea hainelor; - topirea obiectelor de metal. c. biochimice: - edem electrogen. d.figura de trsnet: este un desen tegumentar cu aspect caracteristic asemntor unei ramuri de brad care dispare ins la cateva ore dup moarte. e. efect electromagnetic: magnetizarea obiectelor metalice. Din punct de vedere medico-legal este vorba de moarte accidental.

9.Intoxicatia cu hipnotice barbiturice.

Hipnoticele barbiturice, in funcie de durata de aciune se clasific in 4 grupe: 1. cu aciune lent (prelungit) (8-10 ore) - Barbital, Fenobarbital; 2. cu aciune semilent (4-8 ore) - Amobarbital, Butobarbital; 3. cu aciune rapid (3-4 ore) - Ciclobarbital, Pentobarbital; 4. cu aciune foarte rapid (5-30 min.) - Inactin, Pentotal (narcotice). Toxicocinetic - calea de ptrundere este digestiv (absorbie rapid la nivelul mucoasei intestinale; o parte se absoarbe la nivelul mucoasei gastrice); atinge concentraia maxim in sange in cateva ore i se acumuleaz in special la nivelul creierului, ficatului i rinichiului. Metabolizarea este hepatic iar eliminarea se face pe cale renal (netransformate sau sub form de metabolii) Toxicodinamic acioneaz prin depresia sistemului nervos central; la doz mare apare depresia centrilor respiratori i cardio-vasomotori bulbari cu stop cardio-respirator. Aciunea se manifest i la nivelul centrului termic cu apariia hipotermiei; barbituricele sunt potenate de alcoolul etilic, analgezice, psiholeptice. Dozele letale la adult sunt de 5g la derivatele cu aciune lent i 3g derivatele cu aciune rapid. Tabloul clinic recunoate - o faz de debut: cefalee, ameeli, somnolen, logoree cu vorbire incoerent, agitaie, greuri, vrsturi, somn profund; - coma barbituric: diminuare pan la abolire a reflexelor, facies congestionat,

transpiraii abundente, pupile normale (mioza este semn de evoluie grav). Temperatura este normal in primele 12-24 h apoi se instaleaz hipotermie de durat, prin depresia centrilor termoreglrii. Se asociaz tulburri respiratorii: hipoventilaie, perioade de apnee, semne de incrcare bronic, respiraie periodic i tulburri cardiovasculare: hipotensiune arterial, tahicardie, colaps circulator. Evoluia intoxicaiei este grav, decesul producandu-se prin: paralizia centrilor respiratorii, colaps circulator, bronhopneumonie (in coma prelungit - decubit prelungit, complicaii septice) Anatomopatologic apar modificri necaracteristice: staza visceral generalizat, mici focare hemoragice in mucoase i submucoase. La nivelul creierului se intalnesc: staz, edem, mici focare hemoragice, modificri neuronale degenerative difuze. Plmanii prezint staz, edem iar in coma prelungit focare bronhopneumonice. Aspecte medico-legale - sunt cele mai frecvente intoxicaii medicamentoase. Din punct de vedere juridic, cele mai multe dintre intoxicaiile cu barbiturice sunt sinucideri sau tentative de sinucideri (frecvent la femei). Accidentele sunt mai ales terapeutice (tratament nesupravegheat) sau la copiii mici. Omuciderile sunt foarte rare.

10.Intoxicatia cu cocaina
COCAINA Duce la toxicomanie - cocainomanie - prin utilizarea frunzelor de coca, sub forma de priz nazal, perlingual, injecii. Intoxicaia acut are simptomatologia unei manii confuzive cu: agitaie psihomotorie, logoree, halucinaii vizuale, onirism, midriaz, tulburri cardio-vasculare, inapeten, hiperestezie genital i creterea libidoului. Moartea survine prin paralizia centrului respirator. Intoxicaia cronic apare dup 1-3 ani de consum, prin dezvoltarea unui delir sistematizat expansiv i paranoid, dublat de halucinaii polisenzoriale (vizuale, auditive i tactile), cu tulburri confuzo-onirice. Bolnavul prezint excoriaii cutanate, incercand mereu s indeprteze de pe piele presupusele gangnii i parazii care-l tulbur. Cantitatea de cocain ingerat zilnic poate atinge 1-10g. In primele ore de la ingerare subiectul este euforic, logoreic, cu ideaie accelerat, activitate exagerat. Pe msur ce scade efectul, apare indispoziia, depresia, nelinitea, iritabilitatea, furnicturile, senzaia de a curge nasul i cutarea disperat a unei noi doze de cocain. In cazul prizei nazale, se produce perforarea septului nazal (semn patognomonic); orice intrerupere sau scdare rapid a dozei duce la tulburri digestive (crampe, diaree, vrsturi), palpitaii, tremur fin al extremitilor. Dup instalarea farmacodependenei apare o alterare progresiv a personalitaii, individul devenind suspicios, interpretativ, apatic, uneori agresiv i comiand acte antisociale. Se consider c degradarea moral este mai rapid i mai grav ca in morfinomanie.

11.Tipuri de sexualitate aberanta,enumerati.

Reprezint intreinerea unui contact sexual homosexual sau heterosexual extravaginal. Inversiunea sexual este un contact sexual intre parteneri de acelai sex (homosexualitate). Perversiunea sexual este definit ca un contact heterosexual extravaginal, cu un partener imatur sexual sau cu alt specie animal. Deviaiile sexuale se clasific in: A. Transsexualism B. Parafilii C. Disfuncii in realizarea actului sexual. A. Transsexualismul este definit ca o dorin obsesiv a unui subiect de sex determinat pentru schimbare a sexului, datorit unui sentiment intim i autentic de apartenen la sexul opus. Transsexualismul debuteaz invariabil in copilrie i are o form minor, ce se rezum la o simpl travestire corporal (travestitismul) i o form major, caracterizat prin dorina debarasrii de organele genitale existente. Poate aprea la ambele sexe iar in contextul eecului terapiei psihiatrice, unica soluie rmane schimbarea chirurgical a sexului, situaie care ridic o serie de probleme de drept civil. Recunoaterea juridic a noului sex oblig la rectificarea actelor de stare civil pentru eroare de inregistrare. Cstoria incheiat inainte de intervenie, devine nul deoarece violeaz obligaia de informare real asupra strii de sntate. B. Parafiliile sau perversiunile sexuale propriu-zise, se definesc ca devieri sexuale in care sunt deformate fie actul sexual (algolagnia, perversiunile heterosexuale, exhibiionismul, voaierismul, fetiismul, masturbarea), fie imaginea partenerului (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, zoofilia, necrofilia, incestul, pigmalionismul). B. 1. Deformarea actului sexual B. 1. 1. Algolagnia - termenul provine din limba greac (algos = durere, lagnee = voluptate) are dou aspecte: masochismul i sadismul. a. Masochismul implic obinerea plcerii sexuale doar prin supunerea subiectului de ctre partener la suferine psihice sau fizice reale, nesimulate. Pentru ca un pacient s poat fi diagnosticat ca atare, este necesar ca cel puin in ultimele 6 luni s fi manifestat astfel de dorine sexuale. Masochismul imbrac forme: minore (individul dorete s fie insultat, umilit, supus unor suferine psihice) i majore (individul solicit producerea unor suferine fizice reale-flagelri, rniri, arsuri etc). Aproximativ 30% din masochiti prezint i elemente de sadism. O form particular este hipoxifilia, aflat la grania dintre masochism i masturbare. Satisfacia sexual se obine prin privarea temporar de oxigen a individului, fie prin spanzurare autoerotic, fie cu ajutorul unor pungi din material plastic. In cazul accidentelor soldate cu decesul victimei, diagnosticul diferenial cu sinuciderea este uneori dificil de fcut. b. Sadismul este reprezentat de obinerea satisfaciei sexuale doar prin producerea de suferine reale partenerului. Actul poate decurge cu consimmantul partenerului, acesta fiind masochist sau fr consimmant. Principalele forme sunt: - sadismul minor in care sunt produse suferine morale sau suferine fizice

minore - ciupituri, flagelri, zgarieiri, mucturi; - sadismul major in care suferinele produse sunt majore, raportul sexual poate avea loc in plgile produse i se merge pan la omorarea victimei. Leziunile sadice sunt in general multiple, centrate in jurul sanilor i organelor genitale. Pentru a se putea pune diagnosticul de sadism, este necesar ca manifestrile descrise s fi persistat cel puin in ultimele 6 luni. Aproximativ 10% dintre violatori sunt sadici. B. 1. 2. Masturbarea const in autosatisfacerea sexual i se intalnete la ambele sexe i la toate varstele. In adolescen este considerat ca parafiziologic. Realizarea actului sexual se face prin manopere simple (frecarea cu mana a penisului, clitorisului sau introducerea degetului in vagin) sau prin intermediul unor dispozitive artificiale extrem de variate ca: penisul artificial sau vibratorul la femei, iar in cazul brbailor vulva de cauciuc, ppui (gonflabile) sau alte dispozitive artizanale - autoerotism prin curent electric, etc. Un loc aparte, il ocup hipoxifilia, tratat in cadrul masochismului. Masturbarea poate fi o surs de anxietate. Onanistul devine timid, nu indrznete s se apropie de o persoana de sex opus, de teama eecului. Prin masturbare prelungit, la brbat pot aprea: erectibilitatea pronunat a penisului cu semierecie permanent, turgescena glandului (a crui mucoas devine violacee), roeaa i tumefierea meatului urinar, tumefierea scrotului (aspect de limb de clopot), testicule mrite de volum i cu o sensibilitate crescut la palpare. La femeie, se por intalni: mrirea i erectibilitatea clitorisului, alungirea labiilor mici, eritem i edem al mucoasei vulvare, slbirea i elasticizarea himenului sau chiar ruperea lui. B. 1. 3. Perversiunile heterosexuale cuprind o mare varietate de perversiuni de cuplu, care se pot produce cu sau fr consimmantul ambilor parteneri. Limita dintre fiziologic i patologic este foarte greu de trasat. a. Masturbarea reciproc devine patologic atunci cand inlocuiete complet i permanent actul sexual fiziologic. b. Felaia const in intromisiunea penisului in cavitatea bucal a partenerei, unde se va produce i ejacularea. Atunci cand felaia este practicat fr consimmantul partenerei, expertiza medico-legal poate evidenia, in afara petelor de sperm in jurul gurii, pe fa i pe gat, leziuni ale feelor interne ale obrajilor, produse de dini, in timpul opunerii victimei la deschiderea forat a gurii. Agresorul poate prezenta eventuale leziuni pe penis, mucturi, excoriaii, echimoze etc. Ca i la viol, se vor putea evidenia urme de violen pe corp, pe fa, cap i gat produse in timpul luptei. c. Cunilingusul const in stimularea lingual, realizat partenerei la nivel clitoridiano-vulvo-vaginal. Examenul medico-legal relev uneori iritarea labiilor mari, a labiilor mici i chiar mucturi. d. Coitul anal heterosexual nu poate fi demonstrat atunci cand s-a produs cu consimmantul partenerei, datorit dilatabilitii sfincterului anal. Dac se produce prin constrangere, la nivelul sfincterului anal se vor gsi eroziuni sangerande, umede, dispuse paralel cu pliurile radiale ale mucoasei anale. Rareori, se poate produce ruptura rafeului anal. In

regiunea ano-rectal, se poate constata prezena spermei, la fel pe corpul i hainele prezumatei victime. e. Coitul interfemural apare mai frecvent in tentativele de viol svarite de tineri fr experien sexual. f. Coitul intermamar i interfesier pot fi demonstrate numai prin evidenierea la aceste nivele a lichidului spermatic, cu sau fr coexistena unor leziuni de violen B. 1. 4. Exhibiionismul const in satisfacia sexual prin expunerea organelor genitale (la brbat) sau a intregului corp, cu predilecie a sanilor (la femeie). Pentru punerea diagnosticului, este necesar ca persoana s fi prezentat aceast manifestare cel puin in ultimele 6 luni. Expertiza medico-legal este, in acest caz, i psihiatric, nu numai sexologic. O form de exhibiionism minor este considerat adoptarea unor exagerri in ceea ce privete moda feminin, cu expuneri indecente. B. 1. 5. Voyeurismul const in obinerea satisfaciei sexuale prin masturbare sau acuplare fiziologic doar la vederea unei persoane dezbrcate, pe cale de a se dezbrca, sau a unui cuplu angajat in activitate sexual, fr a exista consimmantul persoanei sau persoanelor observate. Manifestarea trebuie s fi persistat cel puin 6 luni inainte de a se putea pune diagnosticul. Expertiza medico-legal este psihiatric. B. 1. 6. Froteurismul const in obinerea plcerii sexuale prin atingerea, mangaierea sau palparea unei persoane, de obicei necunoscute, creia nu i s-a cerut consimmantul. Este mai frecvent la brbai intre 15- 25 ani sau dup 60 de ani. Actul se produce, de obicei, in aglomeraii, unde posibilitatea de detectare i represalii este redus. Pentru punerea diagnosticului trebuie ca manifestarea s persiste minimum 6 luni. B. 1. 7. Fetiismul - pentru obinerea satisfaciei sexuale, pacientul are nevoie obligatoriu de diferite obiecte- fetiuri care aparin persoanei dorite sau reprezint elementul stimulant, indiferent de persoan. Exemple de obiecte ale fetiismului: lenjerie sau alte articole de vestimentaie feminin, prul, mirosul. Fetiistul nu obine satisfacia sexual dect dac partenerul posed fetiul dorit. Este descris o form patologic de fetiism, prin dependena de un feti realizat de malformaii, anomalii, mirosuri, boli cu component extern vizibil ale persoanei cu care se efectueaz contactul sexual. Cu aceste fetiuri, pacientul fie obine excitaia sexual fie intreine act sexual patologic. Pentru diagnosticul pozitiv, manifestarea trebuie s aib o vechime de cel puin 6 luni. In absena scandalului public, fapta nu prezint caracter penal dar, in vederea procurrii obiectelor dorite, indivizii pot recurge la furt, talhrie, violare de domiciliu. B. 1. 8. Travestitismul este obinerea excitaiei sexuale de ctre un brbat prin imbrcarea hainelor sexului opus. Diagnosticul pozitiv necesit un minimum de 6 luni de persisten a manifestrii. Expertiza medicolegal este psihiatric, iar fapta prezint caracter penal doar dac produce scandal public. B. 1. 9. Narcisismul este obinerea satisfaciei sexuale prin vizualizarea propriului corp (utilizarea de oglinzi), eventual infrumuseat prin cosmetizri, tatuaje etc. B. 2. Deformarea imaginii partenerului B. 2. 1. Homosexualitatea const in intreinerea de relaii sexuale cu

persoane de acelai sex. Cauzele pot fi genetice, hormonale, organice, psihologice (eecul experienei acuplrii heterosexuale) i situative (lipsa persoanelor de sex opus). Homosexualitatea poate fi activ sau pasiv, mai frecvent mixt, cand partenerii sunt pe rand, subiect activ i pasiv. Sub aspect evolutiv, homosexualitatea poate asocia o incontinen total (subiectul nu mai poate reveni la acte heterosexuale) sau o incontinen parial (subiectul este apt de a reveni la heterosexualitate). Alteori, este vorba de bisexualitate, cand subiecii intrein relaii atat homo cat i heterosexuale, fiind atrai de parteneri de ambele sexe. Homosexualitatea poate fi masculin sau feminin. a. Homosexualitatea masculin (pederastie, uranism) se consum prin acte anale, cel mai frecvent i orale. Dovedirea obiectiv este dificil, cea mai valoroas prob rmanand flagrantul delict. Examinarea medico-legal de urgen in homosexualitatea acut, deceleaz la la nivelul penisului partenerului activ urme de fecale, fire de pr din regiunea anal i sange. In homosexualitatea cronic, partenerul activ poate prezenta modificri de form a penisului: subiere de la varf spre baz, uneori rsucire, glandul apare strangulat i alungit in form de con. La partenerul pasiv, in homosexualitatea acut liber consimit e posibil ca in afara urmelor de sperm din regiunea anal, s nu existe nici un fel de modificri datorit dilatabilitii sfincterului anal. In cazul homosexualitii pasive acute prin constrangere, examinarea medico-legal poate evidenia eroziuni radiale dispuse paralel cu pliurile mucoasei anale. Regiunea este dureroas la micrile active i pasive. In homosexualitatea pasiv cronic, partenerul pasiv poate prezenta: ruptura rafeului anal (rar), destinderea sfincterului anal extern cu incontinena materiilor fecale, deformarea infundibuliform a anusului, leziuni ale mucoasei rectale (ulceraii, procese inflamatorii, fistule, hemoroizi), destinderea pan la tergere a pliurilor mucoasei anale. In toate cazurile de homosexualitate pasiv, se va cuta prezena spermatozoizilor in secreia anal recoltat de la nivelul ampulei rectale. Pentru dovedirea violenei (a constrangerii fizice) se caut leziuni caracteristice de lupt i aprare. Omorului victimei se produce mai frecvent prin sugrumare. b. Homosexualitatea feminin se intalnete in dou variante: tribadism i safism (lesbianism). In cazul tribadismului, partenerele imit actul heterosexual, una din ele jucand rolul brbatului. De obicei, partenera activ prezint un clitoris bine dezvoltat, pe care il folosete drept penis. In safism sau lesbianism, actul sexual este realizat prin digitaii sau cunilingus reciproc. Examenul medico-legal in homosexualitatea feminin poate evidenia iritarea labiilor mari i mici, uneori chiar mucturi la acest nivel. Omorurile sau sinuciderile datorate geloziei sunt mai frecvente in homosexualitatea feminin decat in cazul celei masculine. B. 2. 2. Pedofilia const in atracie sexual i relaii sexuale cu copii prepuberi, de obicei sub 13 ani, manifestare care persist cel puin 6 luni inainte de diagnosticare. Pentru ca un individ s fie considerat pedofil trebuie s aib cel puin 16 ani i s fie cu minimum 5 ani mai in varst decat victima.

Pedofilia poate fi homo sau heterosexual, fiind deseori asociat cu incestul. Expertiza medico-legal va urmri constatarea realitii actului sexual. Dac agresorul e de sex masculin, in pedofilia heterosexual se vor cuta semne ale deflorrii patologice i spermatozoizi la nivelul cilor genitale Dac actul s-a produs fr consimmantul victimei, se vor cuta leziuni de autoaprare i lupt ale acesteia. Atunci cand agresorul e de sex feminin (cazuri frecvente) pedofilia este greu de demonstrat din punct de vedere medico-legal. Unii autori consider ca form minor de pedofilie actele cu caracter obscen svarite asupra unui minor sau in prezena unui minor. B. 2. 3. Gerontofilia const in atracia sexual i intreinerea de acte sexuale cu persoane in varst. Gerontofilia adevarat se intalnete cu o frecven mult mai redus decat cea a agresiunilor sexuale asupra persoanelor in varst, majoritatea acestor cazuri fiind realizate de agresori intre 18-25 de ani, aflai sub influena alcoolului. B. 2. 4. Zoofilia (sodomia ratione generis) const in intreinerea de relaii sexuale cu animale. Poate fi patologic (demene, psihoze sau debiliti mintale) sau situaional, in forme active sau pasive. Zoofilii de sex masculin ii pot indrepta atenia spre rae, gini, capre, oi, iepe, iar cei de sex feminin, in general, spre caini; se cunosc i cazuri de utilizare a apilor, armsarilor, taurilor sau mgarilor. B. 2. 5. Necrofilia este perversiunea care implic realizarea rapoartelor sexuale cu cadavre umane. Se intalnete in schizofrenie, demen, oligofrenie, unele forme de psihopatie sau in ritualuri religioase aberante. B. 2. 6. Incestul este raportul sexual intre rude in linie direct sau intre frai i surori; este citat in multe lucrri istorice Poate fi infraciune bilateral sau unilateral, atunci cand una din persoane nu rspunde penal. Se intalnete in schizofrenii, oligofrenii, psihoze presenile, alcoolism, epilepsie. C. Disfunciile n realizarea actului sexual pot afecta atat sexul masculin cat i pe cel feminin aici incadrandu-se: tulburrile de libidou, de excitabilitate, de orgasm i dispareuniile (acte sexuale dureroase). Au ca principale consecine hipersexualitatea i hiposexualitatea, care poate merge pan la impotena sexual. . C. 1. Hipersexualitatea const in exagerarea instinctului sexual. C. 1. 1. Hipersexualitatea masculin (satiriazis) cunoate drept cause: oligofrenia, paralizia general progresiv, epilepsia, traumatismele cranio-cerebrale ale lobilor frontali, psihoza maniaco-depresiv etc.ale victimei. Poate sta la originea unor acte sexuale violente sau a unor constrangeri la perversiuni sexuale. C. 1. 2. Hipersexualitatea feminin (nimfomania) se poate datora insuficienei orgasmului, personalitii dizarmonice, congestiilor pelvine, hiperfoliculinemiei, traumatismelor cranio-cerebrale etc. C. 2. Hiposexualitatea, const in diminuarea activitii sexuale a individului. Prezint interes medico-legal doar in forma s extrem, impotena.

12.Expertiza medico-legal a capacitatii de

munca,metodologie.
Pierderea sau scderea capacitii de munc, se refer la activitatea profesional i la prejudiciul pentru dezvoltarea extraprofesional (raportat la posibila dezvoltare spiritual sau a altor activiti extraprofesionale). In Codul Civil este prevzut c: orice fapt a omului care cauzeaz altuia prejudiciu, oblig pe cel din a crui greeal s-a ocazionat a-l repara. Expertiza medico-legal a capacitii de munc se efectueaz in comisie cu participarea obligatorie a medicului specialist expertiz medical i recuperare a capacitii de munc. Obiectivele expertizei sunt: 1) in ce msur s-a pierdut i este recuperabil capacitatea de munc profesional; 2) exprimarea in grade (pe baza unui barem unic) asupra prejudiciului funcional, somatic, psihic al persoanei in cauz. Prin infirmitate se inelege un prejudiciu corporal care poate fi de ordin morfologic, funcional sau morfo-funcional. Prin invaliditate se presupune, in mod obligatoriu, un deficit funcional, indiferent dac acesta este asociat sau nu cu o modificare anatomic. Repercusiunea deficitului funcional existent in cadrul unei invaliditi asupra posibilitilor individului de a exercita o anumit profesie se reflect in noiunea de capacitate de munc. Deci, pstrarea, scderea sau pierderea capacitii de munc sunt rezultatul raportrii unei invaliditi la capacitile unui individ in exercitarea unei profesii. Metodologie: 1) se efectueaz examene de specialitate, explorri, investigaii corespunztoare tipului de afeciuni prezentate de subiect i care vor permite stabilirea diagnosticului clinic i funcional. 2) rezultatele sunt formulate astfel (in cazul in care afectarea capacitii de munc este rezultatul unei aciuni traumatice): a) precizarea realitii i datei traumatismului; b) diagnosticul bolii post-traumatice; c) raportul de cauzalitate intre traumatism i boala incriminat ca productoare a scderii (pierderii) capacitii de munc; d) caracterul permanent sau temporar, total sau parial (sau recuperarea pentru alt munc) al invaliditii (dup epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice), apreciat in grade; e) afectarea capacitii de munc, cu referire la profesie i indeosebi la activitatea respectiv; f) coexistena sechelelor posttraumatice cu o afeciune preexistent sau stare fiziologic ce afecteaz capacitatea de munc; g) stabilirea posibilitilor eventuale de recuperare pentru alt munc. Incapacitatea de munc poate fi total sau parial, temporar sau definitiv. Stabilirea coeficientului de afectare a activitii profesionale depinde de: aptitudinile individului, calificarea profesional a acestuia, incapacitatea profesional existent. Exprimarea se face in grade (scdere pentru gradul III, pierdere pentru gradul II i necesitatea unui insoitor pentru gradul I) i procentual atunci cand se cere acest lucru. Pentru stabilirea incapacitii in afectri multiple se utilizeaz

formule ce deriv din incapaciti succesive avand in vedere faptul c, reducerea capacitii de munc nu corespunde cu suma incapacitilor pariale considerate izolat..