Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
17Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Influenta Lui Schopenhauer Asupra Operei Lui Cioran by Ciprian Vălcan

Influenta Lui Schopenhauer Asupra Operei Lui Cioran by Ciprian Vălcan

Ratings:

4.33

(3)
|Views: 672|Likes:
Published by rabanski

More info:

Published by: rabanski on Jul 18, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
Influenţa lui Schopenhauer asupra operei lui Cioran
Relaţia lui Cioran cu gîndirea schopenhaueriană e una dintre pistele cele mai desinvocate în încercarea de a studia influeele suferite de autorul
Silogismelor amărăciunii
, acele nuclee de gîndire care i-au marcat definitiv viziunea, plasînd-o înzodia unui pesimism incurabil. Însă, cu o excepţie notabilă, aceea a studiilor MarteiPetreu, comentatorii operei cioraniene se mulţumesc cu indicii vage, preferînd să deacredit unor asemănări aparente, unor similitudini adesea imaginare, fără să procedeze la oinvestigare atentă a textelor. Pentru majoritatea acestora, simple observaţii punctualedobîndesc valoare de indiciu revelator, permiţînd economisirea unui efort mai serios desondare şi punere în paralel a celor două opere.Demersul nostru va fi diferit: Vom încerca să procedăm la o foarte temeinicăstudiere a textelor, urmărind, într-un prim tempo, schiţarea portretului lui Schopenhauer aşa cum se desprinde acesta din scrierile cioraniene, pentru ca apoi, într-o a doua etapă,să analizăm în ce măsură sînt valabile afirmaţiile referitoare la o impregnare masivă agîndirii lui Cioran cu elemente preluate din filosofia schopenhaueriană. Pentru aceasta, nevom strădui să investigăm modul în care se raportează Cioran la o seamă de concepte-cheie ale sistemului expus în
 Lumea ca voinţă şi reprezentare
, precum şi la uneledezvoltări socotite “populare” din
 Parerga şi paralipomena
. Vom pleca de la răspunsuriledescoperite în scrierile cioraniene pentru a vedea în ce măsură Schopenhauer este o figurăesenţială pentru Cioran sau doar un autor care îi stimulează anumite atitudini personale şicu care se află mereu în polemică. Vom încerca, de asemenea, să vedem dacă există ocontinuitate în atitudinea lui faţă de Schopenhauer de-a lungul întregii sale opere sau dacăscrierile sale franceze marchează o schimbare în această privinţă.
A. Portretul lui Schopenhauer
Surprinde faptul că numele unui autor socotit atît de important de către exegeţi pentru conturarea punctelor nodale ale reflecţiei cioraniene e pomenit doar de şase ori înopera sa antumă, fiind prezent de nouăsprezece ori în
Caiete
, în vreme ce alţi gînditorifundamentali pentru el sînt amintiţi mult mai frecvent : Nietzsche – în o sută patru rînduri(43 + 61), Pascal – de şaptzeci şi şase de ori (31 + 45), Valéry – de cincizeci şi două deori (5 + 47). În plus, dacă în cazul raporturilor cu celelalte mari spirite afine există o
 
sumedenie de fragmente în care el îşi exprimă foarte direct aprecierea sau criticile,stabilind o relaţie extrem de vie cu figurile acestora, mărturisindu-şi admiraţia sauaversiunea fără nici un fel de subterfugii, astfel de formule lipsesc în cazul relaţiei cuSchopenhauer. În două situaţii, Cioran vorbeşte despre admiraţia pe care i-o purta, însă înambele cazuri e o chestiune circumstanţială. Într-o notă din
Caiete
din 1 ianuarie 1971, povesteşte în stilul său inconfundabil o întîmplare petrecută pe vrema cînd locuia la hotel:“À l’hôtel Majory, il y a vingt ans, j’avais pris l’habitude d’accrocher pendant deux outrois mois des photos de gens que j’aime. Devant celle de Schopenhauer, la femme dechambre me dit un jour : <<C’est la photo de Monsieur votre père ?>>”
1
.Într-oconvorbire cu François Fejtö, vorbind despre oraşele pe care le-a iubit cel mai mult,Parisul, Sibiul şi Dresda, aminteşte că în acesta din urmă şi-a scris Schopenhauer carteacea mai importantă,
 Lumea ca voinţă şi reprezentare
, adăugînd : “Quand j’habitais danscette ville, Schopenhauer m’enthousiasmait”
2
.Poate că şi din aceste motive, relaţia pe care o întreţine cu Schopenhauer lanivelul textelor sale e una mai puţin pasională, fără exaltări urmate de retractări, fărăexplozii de entuziasm înlocuite de invective, aşa cum se întîmplă în cazul majorităţiiautorilor săi preferaţi, cu care are raporturi extrem de complexe şi de contradictorii,amestecînd identificarea şi admiraţia aproape hagiografică cu o critică distrugătoare.Formulele pe care i le aplică lui Schopenhauer nu par să-l implice niciodată cu adevărat,sînt judecăţile unui critic ce se străduieşte să se păstreze obiectiv, menţinînd o anumitădistanţă, lucru destul de neobişnuit pentru subiectivitatea invadatoare a lui Cioran.Fragmentele de care dispunem pun foarte clar în evidenţă faptul că Cioran nu paresă acorde prea mare importanţă părţii pur filosofice a operei lui Schopenhauer, socotind-odatată, plicticoasă şi supunînd-o unei critici care ţine seama atît de poziţia lui generală,implicînd o netă distanţare de demersul tipic al filosofilor, de preocuparea lor pentrucoerenţă, obiectivitate şi o perfecînlănţuire a ideilor, cît şi de cazul particulaschopenhauerian, de temele specifice gîndirii acestuia : “Din tot ce a scris şi a gînditSchopenhauer, vii rămîn numai revărsările sale de umoare. De cîte ori vorbeşte desistemul lui – şi Dumnezeu e martor cît stăruie asupră-i -, e plicticos, dă senzaţia derepetiţie. Cum uită că e filosof şi că trebuie să rămînă fidel teoriilor sale, e nespus de viu.
1
Cioran,
Cahiers
, Paris, Gallimard, 1997, p. 892
2
Cioran, “Entretien avec François Fejtö” in
 Entretiens
, Paris, Gallimard, p. 190
 
Ceea ce rămîne dintr-un gînditor este temperamentul său, adică tot ce face atunci cînd
uită de sine
; un filosof amuză, derutează, interesează tocmai prin contradicţii, princapricii, prin reacţiile imprevizibile şi incompatibile cu liniile fundamentale ale gîndiriisale”
3
. Dacă în fragmentul anterior exemplul lui Schopenhauer era folosit mai degrabă pentru a pune în lumină o constatare de ordin general, constituind încă un argument înnesfîrşita bătălie cu filosofii a lui Cioran, un alt pasaj din
Caiete
se referă numai laSchopenhauer şi confirmă judecata asupra căreia ne-am oprit anterior, insistînd asupraunui punct nodal al sistemului acestuia, voinţa : “Recitit cîteva pagini din Schopenhauer.Mai supravieţuieşte doar moralistul şi omul cu hachiţe. Partea propriu-zis filosofică edemodată : toate acele trimiteri la voinţă, cînd vrei şi cînd nu vrei, evocă o idee fixă sauinsistenţa unui maniac”
4
.Dacă Schopenhauer-filosoful nu are parte de prea multă consideraţie, fiind tratatcu o anumită ironie, în schimb de mult mai multă apreciere se bucură Schopenhauer-moralistul. Cioran insistă în mai multe rînduri asupra faptului că singura componentă viea gîndirii sale e aceea care permite să fie plasat printre moralişti, bucurîndu-se delibertatea superioară a tonului acestora în raport cu timbrul specific al filosofilor clasici,obligaţi să rămînă prizonieri ai propriului sistem pentru a-şi păstra onorabilitatea. Cioran,adversar încăpăţînat al gîndirii încremenite, al consecvenţei, al preocupării pentrucoerenţă, nu poate decît să privilegieze formulele contradictorii, exploziile de furie, toateexpresiile unui stil marcat de prezenţa vieţii, elogiind pasiunea prezentă în rîndurile luiSchopenhauer : “Lu quelques pages de Schopenhauer. Relu plutôt. C’est moins ce qu’ildit que la passion avec laquelle il le dit qui fait qu’on peut le lire encore. Un philosophe passionné est une chose si rare qu’il faut le célébrer plutôt que le suivre. Ce que j’aimechez Schopenhauer, ce sont ses manies, ses lubies, ses boutades, ses extravagances, et cemélange de gravité et de mauvaise foi, relevées par l’humour, qui en font le plus granddes moralistes allemands après Nietzsche”
5
.Pista unui Schopenhauer moralist e urmărită de Cioran şi într-o altă însemnare din
Caiete
, în care observă că marile sisteme ale metafizicii germane rămîn mereu alături derealitate, fără a putea să ofere soluţii omului aflat în dificultate, singurele excepţii fiind
3
Cioran,
Caiete
, II, Bucureşti, Humanitas, 1999, p. 251
4
 
 Ibidem
, p. 88
5
Cioran,
Cahiers
,
op. cit.
, p. 767
6
 
 Ibidem
, p. 856

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
dragosalex liked this
tony liked this
tony liked this
luleggio liked this
Tomnatic liked this
dragos liked this
Contesa Dhanyela liked this
buddy72 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->