Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
21Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
VIII 1 Com Par Area Regimurilor Politice

VIII 1 Com Par Area Regimurilor Politice

Ratings:

4.0

(2)
|Views: 2,084|Likes:
Published by Camy N.

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Camy N. on Jul 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/07/2013

pdf

text

original

 
VIII. Compararea regimurilor politice
Tema:
1. Modelul majoritarist
ş
i modelul consensualist al democra
ţ
iei1. Modelul majoritarist
Teoria modelelor 
majoritarist
 
ş
i
consensualist
ale democra
ţ
iei, elaborat
ă
de ArendLijphart, este proiectat
ă
pe trei axe:
teoria democratic
ă 
,
analiza institu
 ţ 
ional 
ă 
 
ş
i
 politicilecomparate
. Punctul de plecare al lui Lijphart este constatarea empiric
ă
a existen
ţ
ei unor diferen
ţ
e între diversele sisteme democratice, în privin
ţ
a modului în care este generat
ă
 decizia public
ă
. În unele sisteme, acest mod se apropie mai mult de concep
ţ
ia tradi
ţ
ional
ă
ademocra
ţ
iei, ca sistem în care voin
ţ
a majorit
ăţ
ii are câ
ş
tig de cauz
ă
asupra voin
ţ
ei minorit
ăţ
ii,iar procesul decizional este unul mai curând conflictual, marcat de confruntarea tran
ş
ant
ă
 între majorit
ăţ
i
ş
i minorit
ăţ
i (
modelul majoritarist
). În alte sisteme îns
ă
, decizia este maidegrab
ă
rezultatul unui compromis, al eforturilor de a realiza un consens mai larg între actori
ş
i de a proteja mai bine interesele minorit
ăţ
ilor, iar scindarea majorit
ăţ
i-minorit
ăţ
i este mai pu
ţ
in categoric
ă
(
modelul consensualist
). Propunându-
ş
i s
ă
confirme atât teoretic, cât
ş
iempiric, existen
ţ
a acestor dou
ă
modele, Lijphart se folose
ş
te de dou
ă
variabile:
împ
ă 
 ţ 
irea puterii
, denumit
ă
 
dimensiunea executiv-partide
,
ş
i
divizarea puterii
, numit
ă
 
dimensiunea federal-unitar 
. Aceste dou
ă
dimesniuni sunt modelate prin intermediul urm
ă
toarelor variabileinstitu
ţ
ionale:
 
Pe dimensiunea executiv-partide
: 1) concentrarea puterii executive în cabinetemajoritare monocolore – împ
ă
ţ
ire a puterii executive în coali
ţ
ii largi de partide; 2)rela
ţ
ie executiv-legislativ în care executivul este dominant – rela
ţ
ie executiv-legislativ caracterizat
ă
prin echilibru de putere; 3) sistem bipartidist – sistemmultipartidist; 4) sistem electoral majoritarist
ş
i dispropor 
ţ
ional – sistem electoral bazat pe reprezentare propor 
ţ
ional
ă
; 5) sistem de grupuri de interese pluralist, cucompeti
ţ
ie deschis
ă
tuturor – sistem de grupuri de interese ordonat
ş
i “corporatist”.
 
 
Pe dimensiunea federal – 
 
unitar
: 1)guvernare unitar 
ă
 
ş
i centralizat
ă
– guvernarefederal
ă
 
ş
i descentralizat
ă
; 2) concentrarea puterii legislative într-un legislativunicameral – divizare a puterii legislative în dou
ă
camere la fel de puternice, dar constituite diferit; 3)constitu
ţ
ii felxibile care pot fi amendate prin majoritate simpl
ă
– constitu
ţ
ii rigide ce pot fi amendate doar prin majorit
ăţ
i extraordinare; 4) sistem încare legislativul are ultimul cuvânt în ceea ce prive
ş
te propria legisla
ţ
ie – sistem încare legile sunt supuse controlului de constitu
ţ
ionalitate de c
ă
tre o Curte Suprem
ă
 sau o Curte Constitu
ţ
ional
ă
; 5) b
ă
nci centrale dependente – b
ă
nci centraleindependente.
 
Modelul majoritarist al democra
ţ
iei
. Interpretarea majoritarist
ă
a defini
ţ
iilor fundamentale ale democra
ţ
iei spun c
ă
aceasta înseamn
ă
“guvernarea de c
ă
tre majoritatea poporului”. Se afirm
ă
c
ă
majorit
ăţ
ile trebuie s
ă
guverneze
ş
i c
ă
minorit
ăţ
ile trebuie s
ă
sesupun
ă
. Cele 10 elemente comune apar 
ţ
inând modelului majoritarist (sau Westminster) aldemocra
ţ
iei – redate mai sus – sunt ilustrate de caracteristicile a 3 democra
ţ
ii care sunt foarteapropiate de acest model
ş
i pot fi privite ca prototipuri majoritariste: Regatul Unit al MariiBritanii, Noua Zeeland
ă
 
ş
i Barbados.
 
 A)
 
 Modelul majoritarist în Regatul Unit 
Concentrarea puterii executive în cabinete monocolore
 ş
i cu majoritate simpl 
ă 
– celmai puternic organism al guvern
ă
rii britanice este cabinetul. Acesta este format din membriai partidului care de
ţ
ine majoritatea locurilor din Camera Comunelor, minoritatea nefiindinclus
ă
. Astfel, guvernul monocolor 
ş
i cu majoritate simpl
ă
este perfecta întruchipare a principiului guvern
ă
rii majoritariste: exercit
ă
puterea politic
ă
pentru a conduce careprezentant al
ş
i în interesul unei majorit
ăţ
i care nu atinge propor 
ţ
ii covâr 
ş
itoare. Ominoritate mare este exclus
ă
de la guvernare
ş
i condamnat
ă
la rolul de opozi
ţ
ie.
 Dominan
 ţ 
a cabinetului
– Regatul Unit are un sistem parlamentar de guvern
ă
mânt,teoretic, Guvernul fiind dependent de încrederea Parlamentului. Tot teoretic, deoareceCamera Comunelor poate vota îndep
ă
rtarea de la guvernare a Guvernului, ea este cea care“controleaz
ă
” cabinetul. În realitate, rela
ţ
ia este invers
ă
. Astfel, pentru c
ă
Guvernul esteformat din liderii partidului majoritar din Camera Comunelor 
ş
i se poate baza pe aceasta cuîncrederea c
ă
ă
mâne la putere
ş
i c
ă
propunerile legislative sunt aprobate, Cabinetul este înmod clar dominant vizavi de Parlament.
Sistemul bipartidist 
 – politica britanic
ă
este dominat
ă
de 2 mari partide: PartidulConservator 
ş
i Partidul Laburist. De asemenea,
ş
i alte partide particip
ă
la alegeri
ş
i
ş
tig
ă
 locuri în Camera Comunelor – mai ales liberalii
ş
i, dup
ă
fuziunea din anii ’80 cu PartidulSocial Democrat, liberal-democra
ţ
ii – dar acestea nu sunt atât de mari încât s
ă
înving
ă
 singure. O tr 
ă
s
ă
tur 
ă
a sistemelor bipartidiste este faptul c
ă
ele tind s
ă
devin
ă
sistemeunidimensionale: cu alte cuvinte, programele
ş
i politicile principalelor partide difer 
ă
, deobicei, în privin
ţ
a unei singure dimensiuni, cea socio-economic
ă
. Este evident cazulsistemului bipartidist britanic. Principala diferen
ţă
din punct de vedere politic care-i separ 
ă
  pe conservatori de laburi
ş
ti este dezacordul în ceea ce prive
ş
te politicile socio-economice:într-un spectru de la stânga la dreapta, laburi
ş
tii reprezint
ă
stânga-centrului, iar conservatoriidreapta-centrului preferin
ţ
elor. Aceast
ă
diferen
ţă
se reflect
ă
, de asemenea, în modul în care-isus
ţ
in votan
ţ
ii în alegerile parlamentare: votan
ţ
ii apar 
ţ
inând clasei muncitoare au tendin
ţ
a s
ă
 voteze candida
ţ
ii laburi
ş
ti, în timp ce votan
ţ
ii din clasa mijlocie, pe candida
ţ
ii conservatori.Liberalii
ş
i liberal-democra
ţ
ii pot fi
ş
i ei clasifica
ţ
i din punctul de vedere al dimensiuniisocio-economice: ei ocup
ă
o pozi
ţ
ie de centru.
Sistemul electoral majoritar 
 ş
i dispropor 
 ţ 
ional 
– Camera Comunelor este un corplegislativ mare, ai c
ă
rui membri sunt ale
ş
i în circumscrip
ţ
ii cu un singur loc eligibil, dup
ă
 metoda pluralit
ăţ
ii, c
ă
reia i se mai spune “primul clasat învinge”, conform c
ă
ruia câ
ş
tig
ă
 candidatul ce are majoritatea voturilor sau, dac
ă
nu se întrune
ş
te majoritatea, cu cea mai mareminoritate. Acest sistem tinde îns
ă
s
ă
produc
ă
rezultate mult dispropor 
ţ
ionate. Sistemul s-adovedit dezavantajos mai ales pentru liberali
ş
i liberal-democra
ţ
i, care, drept urmare,militeaz
ă
de mult timp pentru introducerea unor forme de reprezentare propor 
ţ
ional
ă
. Dar  pentru c
ă
sistemul a adus beneficii laburi
ş
tilor 
ş
i conservatorilor, aceste dou
ă
partide au
ă
mas fidele metodei dispropor 
ţ
ionale.
 Pluralismul grupurilor de interese
 – prin concentrarea puterii în mâinile majorit
ăţ
ii,modelul Westminster instituie un raport guvern-contra-opozi
ţ
ie, raport concuren
ţ
ial
ş
iadversativ. Competi
ţ
ia
ş
i conflictul caracterizeaz
ă
, de asemenea, sistemul grupurilor deinterese tipic modelului majoritarist: un pluralism deschis tuturor. Pluralismul înseamn
ă
omultitudine de grupuri de interese care exercit
ă
presiuni asupra guvernului în manier 
ă
 necoordonat
ă
 
ş
i concuren
ţ
ial
ă
.
 
Guvernarea centralizat 
ă 
 
 ş
i unitar 
ă 
– Regatul Unit este un stat unitar 
ş
i centralizat.Autoritatea executiv
ă
local
ă
îndepline
ş
te o serie de func
ţ
ii importante, dar reprezint
ă
 “crea
ţ
ia” guvernului central, iar puterile ei nu sunt garantate constitu
ţ
ional (ca în sistemulfederal). Mai mult, din punct de vedere financiar, este dependent
ă
de guvernul central. Nuexist
ă
arii func
ţ
ionale geografice clar desemnate, autonome de majoritatea parlamentar 
ă
 
ş
i decabinet.
Concentrarea puterii legislative într-un legislativ unicameral 
– în organizarealegislativului, principiul majoritarist presupune ca puterea legislativ
ă
s
ă
fie concentrat
ă
într-osingur 
ă
camer 
ă
. În aceast
ă
privin
ţă
, Regatul Unit se abate de la modelul majoritarist pur,Parlamentul fiind compus din dou
ă
camere: Camera Comunelor, aleas
ă
prin vot popular,
ş
iCamera Lorzilor, format
ă
, în principal, din membri ai nobilimii ereditare, dar 
ş
i un num
ă
r de pairi-pe-via
ţă
, numi
ţ
i de Guvern. Rela
ţ
ia lor este asimetric
ă
: aproape toat
ă
puterea legislativ
ă
 apar 
ţ
ine Camerei Comunelor. Singura putere pe care a p
ă
strat-o Camera Lorzilor este aceeade a întârzia legisla
ţ
ia.
 Flexibilitatea constitu
 ţ 
ional 
ă 
– Marea Britanie are o constitu
ţ
ie “nescris
ă
”, în sensulc
ă
nu este doar un singur document care stipuleaz
ă
compozi
ţ
ia
ş
i puterile institu
ţ
iilor guvernamentale
ş
i drepturile cet
ăţ
enilor. Acestea sunt definite de un num
ă
r de trei legifundamentale, ca Magna Charta din 1215, Bill of Rights din 1689
ş
i Parliament Acts dintre1911
ş
i 1949. Datorit
ă
faptului c
ă
este nescris
ă
, Constitu
ţ
ia britanic
ă
e complet felxibil
ă
, putând fi modificat
ă
de Parlament ca orice alt
ă
lege, cu o majoritate normal
ă
.
 Absen
 ţ 
a controlului constitu
 ţ 
ional 
– o alt
ă
implica
ţ
ie major 
ă
a constitu
ţ
iei nescriseeste aceea a absen
ţ
ei controlului constitu
ţ
ional: nu exist
ă
nici un document constitu
ţ
ional custatut de lege prevalent
ă
în raport cu care tribunalul s
ă
poat
ă
determina constitu
ţ
ionalitateavreunei legi. În privin
ţ
a modific
ă
rii
ş
i interpret
ă
rii constitu
ţ
iei, Parlamentul este cea maiînalt
ă
autoritate sau autoritatea suveran
ă
. O excep
ţ
ie care atinge suveranitatea Parlamentuluise datoreaz
ă
faptului c
ă
atunci când Marea Britanie a intrat în Comunitatea European
ă
, în1973, a acceptat, în mai multe domenii, întâietatea institu
ţ
iilor 
ş
i legilor Comunit
ăţ
ii în fa
ţ
acelor ale Parlamentului.
 Banc
ă 
central 
ă 
controlat 
ă 
de executiv
– independen
ţ
a b
ă
ncii centrale se afl
ă
înevident conflict cu principiul modelului Westminster, al concentr 
ă
rii puterii în mâinile unuicabinet monocolor majoritar. Banca Angliei nu a fost capabil
ă
s
ă
ac
ţ
ioneze realmenteindependent
ş
i de aceea se afl
ă
sub controlul Guvernului. De-abia în 1997, B
ă
ncii Angliei i-afost acordat
ă
puterea de a stabili independent ratele dobânzilor.
 B)
 
 Modelul majoritarist în Noua Zeeland 
ă
 
Concentrarea puterii executive în cabinete monocolore
 ş
i cu majoritate simpl 
ă 
 
 – pân
ă
 în 1996, când a organizat primele alegeri în baza reprezent
ă
rii propor 
ţ
ionale, Noua Zeeland
ă
 a avut un model prefect majoritarist, preluat din Marea Britanie. Timp de 6 decenii, din 1935 pân
ă
la jum
ă
tatea anilor ’90, Noua Zeeland
ă
a avut cabinete monocolore majoritare, f 
ă
ă
 excep
ţ
ii sau întreruperi.
 Dominan
 ţ 
a cabinetului
– La fel ca în Regatul Unit, combinarea sistemului parlamentar de guvern
ă
mânt
ş
i a sistemului bipartidist cu partide coezive au f 
ă
cut caguvernul s
ă
domine legislativul.
Sistemul bipartidist 
 – Dou
ă
partide mari au controlat aproape complet sistemul de partide
ş
i doar acestea au format cabinete timp de 6 decenii, din 1935 pân
ă
la mijlocul anilor ’90: Partidul Laburist
ş
i Partidul Na
ţ
ional.

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Cristina Arion liked this
Ceban Victoria liked this
254623 liked this
ASuletul liked this
eclipsse liked this
mircea_mereacre liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->