195 tari 6 miliarde de oameni PIB mondial 2008 > 69.000.000 $M PIB mondial 2009 > 58.000.

000 $M

ECONOMIE MONDIALA

Capitolul I Sistemul economiei mondiale

1.

Economia lumii vazuta ca sistem

Economia mondiala este un sistem complex, eterogen ale carui componente fundamentale sunt economiile nationale. Nu exista unanimitate in ceea ce priveste definirea economiei mondiale Orice tara oricat de dezvoltata ar fi nu se poate izola de restul lumii, fara sa ia in calcul contextul international. Economia unei tari nu este viabila decat in legatura cu celelalte economii. Statele lumii difera ca marime, populatie, grad de dezvoltare, insa agentii economici sunt supusi unor reguli comune: cerere, oferta, concurenta, preturi internationale. Celulele de baza ale economiei mondiale sunt economiile nationale, ele se caracterizeaza prin interdependenta, competitie intre tari, alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune

Conceptul de economie mondiala desemneaza ansamblul economiilor nationale ale statelor lumii privite in interdependenta dintre ele, ea nu se reduce numai la sfera circulatiei, ci si la sfera productiei, consumului, cercetarii etc.

Nu exista economie mondiala fara o piata mondiala. Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe glob. Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din segemente precum: piata mondiala a pretrolului, piata mondiala a autoturismelor etc.

Sectoare economia nationala: I Sectorul primar: agricultura, silvicultura, industrie extractiva II Sectorul secundar: industrie prelucratoare, constructii III Sectorul tertiar: servicii

2. Masurarea performantei economice

2.1. Comparabilitatea internationala a datelor statistice
A. Indicatorii supui comparaiei, indiferent de forma sub care se prezint (cifre absolute sau indicatori de dinamic), trebuie exprimai n acelai mod: fie ambii n termeni nominali, fie ambii n termeni reali. Indicatorii reali se obin prin corectarea celor nominali de efectele inflaiei, cu ajutorul unor instrumente specifice, cel mai cunoscut fiind deflatorul

Indicele cresterii nominale a PIB = Indicele preturilor curente = PIB nominal 1 / PIB nominal 0 x 100

Indicele cresterii reale a PIB = Indicele preturilor constante = PIB real 1 / PIB real 0 x 100

Deflatorul PIB = PIB nominal / PIB real x 100 = PIB preturi curente / PIB preturi constante x 100

Anul

Preuri Curente (mld. $)

Preuri constante (mld. $) 2005 = an de baz 6079.0 6244.4 6383.8

Indicele Indicele deflatorului Preurilor de pre curente

Indicele preurilor constante

2004 2005 2006

5916.7 6244.4 6550.2

97.3 100 102.6

94.8 100 104.9

97.4 100 102.2

2007 2008

6931.1 7245.8

6604.2 6739.0

105.0 107.5

111 116

105.8 107.9

PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB Deflatorul PIB msoar creterea preurilor n anul pentru care se face msurtoarea fa de un an anterior considerat ca baz

B. Indicatorii supui comparaiei trebuie exprimai n aceeai moned pe baza cursurilor de schimb ajustate n funcie de paritatea puterilor de cumprare (PPC).
Teoria paritii puterilor de cumprare (PPC), dezvoltat de Gustav Cassel n 1920 se refer la determinrea cursului de schimb de echilibru pe termen lung dintre dou monede care egalizeaz puterea de cumprare din rile de emisiune, pentru un anumit co de bunuri i servicii.

PPC este util decat PIB n compararea standardelor de via dintre ri deoarece ia n calcul costul relativ al vieii i ratele inflaiei, care difer ntre ri. PPC-urile sunt deci rate de schimb care egalizeaz puterea de cumprare a diferitelor monede prin eliminarea diferenelor dintre nivelele preurilor ntre ri Ex. preul unei cutii de Coca-cola n Germania este 2 euro iar n SUA este 2 dolari, atunci PPC pentru produsul Coca-cola ntre Germania i SUA este 1 euro/1 dolar. Cursul de schimb PPC (curs de schimb real) este fluctuant, ntocmai ca i cotaiile monedelor (cursuri de pia). Pot exista diferene notabile ntre PPC i cursurile de schimb de pia

Ce sunt PPC-urile PPC-urile sunt preuri relative, care arat raportul preurilor n moned naional ale aceluiai bun sau serviciu n diferite ri.

Utilizare PPC-uri = In efectuarea de comparaii n ce ce privete PIB-ul i componentele sale.

Cum se calculeaz PPC-urile ex. dac preul unui hamburger n Frana este 2,84 euro iar n SUA este 2,2 dolari, atunci PPC pentru produsul hamburger ntre Frana i SUA este 2,84 euro/2,2 dolari = 1,29 euro/1 dolar n comparaiile internaionale, tebuie s folosim ntotdeauna PPC-urile n locul cursurilor de schimb? PPC-urile nu sunt un substituent perfect al cursurilor de schimb n comparaiile internaionale, ci complementare. Valoarea PIB ajustat la PPC are mai mult sens economic dect cea obinut prin convertire cu ajutorul cursului de schimb. In cazul unor importuri/exporturi cursul de schimb

Indicele Big Mac

Paritatea puterii de cumprare Big Mac este dat de cursul de schimb care ar face ca un sandwitch s coste n strintate tot att ct cost n Statele Unite. Compararea acesteia cu cursul real de schimb este un test pentru a vedea dac moneda naional este supra sau subevaluat. Tara Pret in moneda nationala Pret in dolari PPC Curs real de schimb dolar % moneda nationala sub- sau supraevaluata -17 -51 +14 -20 +103

SUA Australia China Japonia Thailanda Elvetia

2.36 USD 2.5 $ AUD 9.6 yuani 288 yeni 48 baht 5.9 franci

1.97 1.15 2.7 1.9 4.8

1.06 4.07 122 20.3 2.5

1.27 8.35 107 25.3 1.23

2.2. Potentialul economic

Factorii de baz, motenii resursele naturale clima poziia geografic dotarea cu for de munc

Factori de productie

Factorii avansai sau dobndii calitatea nvmntului i cercetrii nivelul de pregatire a fortei de munca tehnologia calitatea infrastructurii

Potenialul unei economii este dat de natura i calitatea factorilor de producie de care ea dispune la un moment dat. Poate fi msurat i exprimat cu ajutorul indicatorilor absolui: PIB, PIN, VN, PNB, PNN, Q industrial, Q agricol, exporturi, importuri, datoria extern etc.

Indicatori agregati
PIB = expresia in bani a productiei de bunuri economice finale create in decursul unei perioade, de regula un an, de agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii. PIB poate fi determinat prin: a) PIB = C privat + C guvernamental + Investitii Brute + Export Net (E-I) b) PIB = salarii + rente + dobanzi + profit c) Pib = VA PIN = PIB CCF PNB = expresia in bani a bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an. PNB = PIB + productia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in strainatate - productia agentilor straini care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii; PNN = PNB CCF PNN PF = Venitul National

2.3. Nivelul de dezvoltare.

Se exprim cu ajutorul indicatorilor calitativi, obinui n principal prin dou metode: Raportarea indicatorilor absolui la numrul de locuitori. ex. PIB/locuitor valoarea produciei industriale / locuitor valoarea exportului / locuitor. Combinarea diferiilor indicatori absolui. soldul contului curent al balanei de pli / PIB datoria extern / PIB Exporturi / PIB

Gradul de deschidere internationala a unei tari poate fi

masurat: Calitativ prin evaluarea controalelor de stat la granite Cantitativ prin indicatori precum volumul exporturilor in PIB, Investitii straine / PIB.

2.4. Ritmul dezvoltarii

Pentru a caracteriza starea economic a unei naiuni, analiza trebuie s cuprind pe lng aspectele calitative i indicatori de dinamic privind ritmul de cretere a diferitelor mrimi agregate.
Aceti indicatori ofer informaii cu privire la : a) dac economia se afl n cretere, stagneaz sau este n declin b) orizontul de timp necesar pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare

3. Tipologii mondoeconomice
1. Tari cu grad ridicat de dezvoltare: Nivel relativ ridicat al venitului pe locuitor > 10.000 USD/loc Standard de viata ridicat Europa Occidentala, America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Hong Kong, Taiwan Pondere scazuta a agriculturii 3% si ridicata a serviciilor 70% Sunt tarile de origine ale celor mai puternice STN Domina economia mondiala, au ponderea cea mai mare in PIB mondial, in exporturi si investitiile straine Grupul G8 (SUA, Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Rusia) cele mai puternice economii industrializate, detin 60% din PIB mondial

2. Tari cu grad de dezvoltare mediu:

PIB/loc cuprins intre 1.500-10.000 USD/loc Grup de tari eterogen ce se caracterizeaza prin acumularea de capital fizic si uman Depun eforturi pentru a elimina decalajul tehnologic de le desparte de nordul dezvoltat Au valorificat resursele naturale: Arabia Saudita, EAU, Qatar, Kuweit, Venezuela Au valorificat investitiile straine directe si alti factori: Asia S-E, Europa de Est, America Latina, Mexic, India, China, Romania, Chile, Filipine etc.

3. Tari slab dezvoltate: - PIB/loc sub 1.500 SD - Africa, Asia de Sud, Somalia, Mozambique, Myanmar, Bangladesh, Sierra Leone - pondere mare a agriculturii in PIB -nivel ridicat al mortalitatii infantile - predomina saracia, foamea, analfabetismul, speranta de viata este scazuta - sunt folosite ca piete de desfacere

PIB/loc

Indicele Dezvoltarii Umane Human Development Index

Indicele dezvoltrii umane este o msur comparativ a

speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq in 1990. Este actualizat n fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naiunilor Unite i publicat n Raportul de Dezvoltare Uman.

IDU = este un indice compozit care inglobeaza mai multe evaluari: longevitatea speranta de viata la nastere mediul de educatie gradul de alfabetizare, numarul mediu de ani de scolarizare standardul de viata PIB/loc, numarul de calorii consumate zilnic Valoarea IDU se inscrie intre 0 si 1, cu cat IDU se apropie de 1 cu atat tara are un grad de dezvoltare mai ridicat.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Norway 0.971 Australia 0.970 Iceland 0.969 Canada 0.966 Ireland 0.965 Netherlands 0.964 Sweden 0.963 France 0.961 Switzerland 0.960 Japan 0.960

63. Romania 0.837 .. 178. Mali 0.371 179. Republica Africa Centrala 0.369 180.Sierra Leone 0.365. 181. Afganistan 0.352 182. Niger 0.340

Human Development Index 5.10.2009

4. Balanta de plati
Def. Este un instrument economic in care se evidentiaza toate creanele i datoriile pe care le nregistreaz o naiune ca urmare a micrilor internaionale de bunuri, servicii i alte categorii de active, n decursul unui an.

Principii de intocmire: -Tranzactii generatoare de plati + donatii

-Calitatea de rezident
-Exigibilitatea operatiunilor -Principiul contabilitatii in partida dubla Regula: operaiunile care presupun ieiri de bunuri n afara rii sau prestri de servicii pentru strintate i care genereaz ncasri pentru rezideni se nregistreaz ca i credit; operaiunile inverse, de intrri de bunuri sau servicii, care genereaz pli de ctre rezideni n favoarea strinilor, se nregistreaz ca i debit.

Structura balanei de pli

I. Contul curent - in contul curent al balanei de pli este nregistrat valoarea monetar a tranzaciilor cu mrfuri i servicii precum i transferurile unilaterale (transporturi, servicii bancare, I/E marfuri, dividende, dobanzi 1. Marfuri si servicii (sold + = excedent ; sold - = deficit) : transport, turism, consultanta 2. Venituri 3. Transferuri unilaterale
II. Contul de capital. Tranzaciile nregistrate n contul de capital al balanei de pli reprezint intrri i ieiri de active. Active reale (terenuri, construcii etc.) ct i cele financiare (aciuni, obligaiuni, titluri pe termen scurt, depozite, imprumuturi bancare .a.).

III. Tranzacii cu rezerve oficiale cuprind operatiunile care au ca obiect rezervele internaionale ale statului, constnd n principal din: aur, devize, Drepturi Speciale de Tragere, poziii de rezerv la Fondul Monetar Internaional .a

Capitolul II Dezvoltarea istorica a economiei mondiale moderne

1. Revolutiile industriale
Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii.

Factori ai revoluiei industriale: 1. Inovaia tehnologic - se refer la crearea de noi maini, dispozitive, procedee de fabricaie etc. sau perfecionarea celor existente.
2. Industrializarea - semnific crearea de uniti specializate (uzine, fabrici, antiere etc.) n care producia de bunuri i servicii este organizat la scar relativ mare, ceea ce asigur reducerea costului unitar i implicit profitul ntreprinztorilor.

I. Revoluie industrial: civilizaia mainilor

Anglia, 1750, avantaj al apei Revoluia industrial sa extins la proporii planetare Producia de crbune i oel, industria textil i transporturile pe calea ferat. Masina cu aburi, suveica zburatoare, razboi de tesut electric, roata de tors.

II. Revoluie industrial

Germania i Statele Unite a nceput spre sfritul secolului al XIX-lea dezvoltarea industriilor electro-mecanice (producia de curent electric, industria automobilului) i chimice.

III. Revoluie industrial

are loc n prezent industriile de ultim generaie transporturile aerospaiale, telecomunicaiile, echipamentele de birou, echipamente pentru Internet, aparatura medical, echipamentele antipoluare, satelii, fibre optice.ransporturi.

2. Specializarea internationala
Tarile lumii tind s se specializeze n producerea acelor bunuri pe care le pot realiza mai eficient dect alte naiuni, adic cu costuri mai mici, surplusul fiind destinat schimbului internaional.

Specializarea internaional permite fiecrei naiuni s consume, prin schimb, mai multe bunuri i servicii dect ar fi posibil n condiiile unei producii relativ diversificate Comerul confer specializrii sens i finalitate economic. Prin intermediul comerului, oamenii au posibilitatea nu doar de a consuma mai mult dect produc dar i de a beneficia de un consum diversificat.

1. Teoria avantajelor absolute o tara urmeaza sa se specializeze in confectionarea acelor bunuri la producerea carora se poseda anumite avantaje absolute, adica le produce la cele mai mici costuri comparativ cu alte tari.

2. Teoria avantajelor relative tarile lumii sunt nemijlocit interesate sa se specializeze in domenii in care dezavantajul lor ar fi mai mic
3. Teroria avantajelor comparative (decalajului tehnologic) specializarea internationala depinde de viteza de inovare a primei tari si de viteza de imitare a acestor inventii de alte tari.

4. Teroria avantajelor competitive pentru a obtine si mentine un avantaj competitiv statul este nevoit sa reinvesteasca in productie cea mai mare parte a profiturilor obtinute si sa-si perfectioneze fara incetare structurile de productie.

Specializare

Specializare interramurala

Specializare intraramurala

Specializare tehnologica

intersectoriala

Industrie Agricultura I revolutie industriala Nordul industrializat Sudul subdezvoltat

Ind chimica Ind textila Ind auto II revolutie industriala Specializare pe ramuri

Specializare in cadrul unei ramuri Ind chimica (ind farmaceutica + ind petroliera)

Specializare pe anumite bunuri finite Specializare pe parti componente ale acestora

Spania turism
Elevetia ceasuri, servicii bancare Germania auto Brazilia - cafea

Africa de Sud diamante

Arabia Saudita petrol Franta ind nucleara SUA, India - cinematografie

3. Diviziunea internaional a muncii

Reprezint aadar expresia sintetic, la scar mondial, a tendinelor de specializare a naiunilor sau grupurilor de naiuni n acele domenii, sectoare, industrii, ramuri, subramuri, produse etc. care prelucreaz n modul cel mai eficient resursele de care ele dispun, n vederea participrii lor la circuitul economic mondial.

Participnd la diviziunea internaional a muncii, naiunile i ajusteaz producia intern, conectnd-o la mecanismele pieei mondiale, rezultatul fiind o alocare eficient a resurselor la nivel global. Este rezultatul revolutiilor industriale si a expansiunii economice a tarilor occidentale.

Capitolul III Dezvoltarea economiei mondiale in conditiile globalizarii

Ce este globalizarea?
Globalizare = Moartea printesei Diana! O printesa engleza cu un amant egiptean are un accident intr-un tunel francez intr-o masina germana cu motor olandez, condusa de un belgian, beat cu wiskey scotian, urmarita fiind indeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene. Si chestia asta iti este trimisa de un roman care foloseste tehnologia lu' Bill Gates, iar tu o citesti pe o clona de IBM care folosesc chipuri taivaneze, cu monitor corean, asamblate de muncitori din Bangladesh intr-o fabrica din Singapore, transportata cu vapoare din India, si descarcata de sicilieni in porturi, trasportata din nou in camioane conduse de soferi mexicani si in final vanduta tie de evrei. Asta inseamna globalizare !?

Globalizare Internationalizare
Internaionalizarea se refer la rspndirea activitilor economice i comerciale pe tot cuprinsul globului, peste frontierele de stat. Globalizarea proces nu este nou, ci se desfoar de cteva sute de ani, fiind ntreinut de mai nti de puterile coloniale iar mai trziu, de rile industrializate Globalizarea este un fenomen real, el are loc zi de zi, or de or i fr s tim, suntem chiar noi parte i propulsor. Globalizarea i are rdcini nc din timpul marilor colonii imperiale, putem identifica forme ale globalizarii in urma cu 2000 de ani, exemple fiind Imperiul Roman si Crestinismul;

Forme de manifestare a globalizarii

Plan social chat, e-mail, retele inovatoare de comunicare la mare distanta; Plan politic politicienii folosesc globalizarea ca tap ispasitor si ca arma argumentativa; Planul mediului ambiant probleme globale precum incalzirea atmosferei, stratul de ozon, taierea padurilor, poluare etc. Plan cultural productii hollywoodiene, Valentines Day, Mickey Mouse; Plan economic cresterea comertului, cresterea investitiilor straine, productia transnationala, competitie intre state si regiuni etc.

Globalizarea economica
Sub aspect economic este un proces obiectiv, este un fenomen capabil sa furnizeze un volum mare de bunuri si servicii cu resurse tot mai putine; Globalizarea economica presupune in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a desfacerii productiei catre piete libere; Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state ca urmare a cresterii gradului de dependenta de economia mondiala; Consta intr-un proces de transnationalizare pana la supranationalizare, in deosebi in comert, finante, tehnologii de varf; Este conceputa ca un proces al diminuarii taxelor vamale si al renuntarii la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalurilor pe masura dezvoltarii schimburilor economice;

Globalizarea economica
AVANTAJE
Extinderea pietelor Cresterea vitezei de derulare a operetiunilor comerciale si financiare Reducerea costurilor de productie Diversificarea productiei si consumului

DEZAVANTAJE
Adancirea decalajelor economice Exploatarea fortei de munca din orice colt al lumii Controlul piet, al productiei si al profiturilor Aparitia oligoporilor mondiale Firmele multinationale isi pot restrange oricand activitatile dintr-o tara fara ca guvernul sa contracareze Tendinta de reducere a puterii economice a statului

Factori ai globalizarii
1. Factori politici - se refer la atitudinea statelor naionale, din ce n ce mai deschis i mai favorabil investiiilor strine, eforturile guvernelor n direcia dereglementrii, adic a liberalizrii tranzaciilor pe plan internaional; 2. Factori tehnologici - inovaia tehnologic i implementarea noilor tehnologii. Inovaia tehnologic este cea care actualmente propulseaz firmele n competiia global, oferindu-le un avantaj tehnologic. Progresul tehnic Un numr de industrii high-tech, care n mod tradiional erau localizate n ri dezvoltate pot fi acum amplasate n ri n curs de dezvoltare deoarece procesele i operaiunile ce folosesc intensiv munca pot fi economic separate i administrate de la distane mari. 3. Factori economici -

1. Cantitativ - se refer la

expansiunea pieelor, materializat printr-o cretere puternic a comerului mondial la care se adaug intensificarea micrilor de capitaluri, active financiare i persoane peste frontierele de stat.
n sfera produciei, prin crearea de reele globale de producie, formate din firme i companii multinaionale; (2) n sfera comerului, prin sporirea att a cantitii de bunuri i servicii tranzacionate ct i a vitezei de derulare a schimburilor i a numrului participanilor; (3) n sfera finanelor, prin accentuarea interdependenelor dintre pieele financiare naionale; (1)

Dimensiunile globalizarii
2. Calitativ - se refer la
schimbrile ce au avut loc n politica internaional, schimbri care au afectat modul n care naiunile i grupurile se identific i se autodetermin precum i modul n care statele naionale, firmele i ceilali actori globali percep i i urmresc propriile interese

Globalizarea pieelor

Globalizarea produciei

Pieele naionale izolate fuziuneaza ntr-o uria pia global; Produse globale : Cocacola, Adidas, Sony, Microsoft; Pe marea pia global competiia capt noi dimensiuni, mai intens. Companiile devin tot mai sensibile la problemele legate de cost Fenomenului de offshoring

Este rezultatul expansiunii activitii companiilor multinaionale.

Globalizarea produciei se reflect printr-o dispersie tot mai accentuat a activitilor productive pe suprafaa globului, n scopul valorificrii diferenelor ce exist ntre pieele naionale n ce privete costul i calitatea factorilor de producie

 OCDE = un club de tari bogate, ce produc 2/3 din bunurile si serviciile mondiale si detin peste 90% din volumul ISD. 1961 Paris s-a dezvoltat din Organizaia European pentru Cooperare Economic (OECE) - Planul Marshall 1948. Este una din cele mai mari si mai de incredere surse de statistica comparata, statistica economica si sociala. Tari invitate sa adere: Chile, Rusia, Israel, Estonia, Slovenia.

Globalizare institutionala

Este un forum unic unde guvernele a 30 de democraii conlucreaz pentru a rspunde provocrilor economice, sociale, a celor ce in de globalizare i de exploatare a oportunitilor globalizrii. OCDE ajut guvernele: creterea prosperitii, lupta mpotriva srciei prin cretere economic, stabilitate economic, comer i investiii, tehnologie, inovaie i cooperare n scopul dezvoltrii.

Tarile membre OCDE

Organizaia Naiunilor Unite este cea mai important organizaie internaional din lume. Fondat n 1945, are 192 de state membre, sediu New York ONU are misiunea de a asigura pacea mondial, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaional i respectarea dreptului internaional. 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa, spaniola. 1955 Romania membra ONU Organisme: Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic si Social, Consiliul de Tutela, Secretariatul, Curtea Internationala de Justitie (Haga). Budget pt 2008-2009: USD 4.171 billion

Organizatia Natiunilor Unite

Tari membre ONU

 Se constituie comisii n domeniile economic i social, precum i pentru promovarea drepturilor omului. Se consulta cu organizatii nonguvernamentale Presteaza servicii la cererea membrilor ONU Poate ncheia acorduri cu una dintre ageniile specializate obine rapoarte periodice

ECOSOC este format din 54 membrii alesi pentru 3 ani astfel: 14 tari Africa, 11 tari Asia, 6 tari Europa de Vest, 10 tari America Latina, 13 tari Vestul Europei si alte tari.

Poate efectua sau iniia studii i rapoarte cu privire la sntate internaionale economice, sociale, culturale, educaionale, precum i aspectele conexe i poate face recomandri cu privire la astfel de aspecte, la Adunarea General a membrilor ONU, precum i ageniile specializate n cauz

Agentii Specializate - ONU

Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) International Civil Aviation Organization (ICAO) International Fund for Agricultural Development (IFAD) International Labour Organization (ILO) International Maritime Organization (IMO) International Monetary Fund (IMF) International Telecommunication Union (ITU) United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO) United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) Universal Postal Union (UPU) World Bank Group : - International Bank for Reconstruction and Development (IBRD) ; International Finance Corporation (IFC) Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA) World Health Organization (WHO) World Intellectual Property Organization (WIPO) World Meteorological Organization (WMO) World Tourism Organization (UNWTO)

Programe si Fonduri - ONU

International Trade Centre (ITC) Office of the United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) United Nations Children's Fund (UNICEF) United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) United Nations Development Programme (UNDP) United Nations Capital Development Fund (UNCDF) United Nations Development Fund for Women (UNIFEM) United Nations Volunteers (UNV) United Nations Drug Control Programme (UNDCP) (2) United Nations Environment Programme (UNEP) United Nations Human Settlements Programme (UN-HABITAT) United Nations Population Fund (UNFPA) United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East (UNRWA) United Nations World Food Programme (WFP)

Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare

-Infiintata in 1964, Geneva - UNCTAD promoveaz dezvoltarea-favorabile rilor n curs de integrare n curs de dezvoltare n economia mondial. - toate statele membre ONU sunt membre UNCTAD Trei funcii-cheie: 1. Functioneaza ca un forum pentru deliberarile interguvernamentale sustinut de discutii cu experti si schimburi de opinie, indreptate catre atingerea consensului; 2. Realizeaza cercetari, analize ale politicilor si colecteaza date statistice pentru dezbaterile cu espertii 3. Asigura asistenta tehnica, construita pe cerintele specifice ale tarilor in curs de dezvoltare si ale economiilor in tranzitie;

- 1944 s-a previzionat constituirea unui al treilea organism mondial Organizatia Internationala a Comertului - 1948 nu a fost ratificata Carta de la Havana - concesiuni tarifare au avut loc intre tari si s-au numit Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert semnat in 1948. - GATT este un acord comercial multilateral prin care se stabileau regulile de conduita dintre relatiile comerciale internationale si se oferea un forum pentru negocieri privind solutionarea problemelor comerciale si eliminarea treptata a tarifelor vamale - GATT nu a avut statut de organizatie internationala - 1 ianuarie 1995 Organizaia Mondial a Comerului, sediul la Geneva, succesoarea GATT, peste 150 tari membre

OMC reprezint unica organizaie internaional care trateaz regulile globale ale comerului dintre ri pe baza acordurilor multilaterale negociate. OMC este un forum de negocieri intre tarile membre pentru liberalizarea comertului cu bunuri si servicii;

Obiective OMC: administrarea acordurilor de comert, forum de negocieri comerciale, rezolvarea disputelor comerciale, supravegherea politicilor nationale comerciale, asistarea tarilor in curs de dezvoltare in probleme de politica comerciala, coopereaza cu alte organizatii internationale.

Tari membre OMC

1947 1990 Runde de negocieri GATT

Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947) - crearea GATT, 45 000 concesii tarifare Runda de la Annecy (Frana-1949) - aderarea a 11 noi ri la GATT, 5000 concesii tarifare. Runda de la Torguay (Anglia-1950-1951) - concesiilor tarifare 8700 Runda de la Geneva (Elveia-1955-1956) - 4300 de concesii tarifare Runda Dillon-Geneva (1960-1962) - 4400 concesii tarifare Runda Kennedy-Geneva (1964-1967) - reducerea taxelor vamale n medie cu 35%, n timp de 5 ani, adoptat Cod antidumping. Runda Tokyo (1973-1979) - tariful mediu la produsele industriale s se reduc cu 4.7%, 6 noi acorduri care nu erau multilaterale; Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993) -- Acordul privind crearea Organizaiei Mondiale a Comerului - al III-lea pilon al economiei mondiale (pe lng FMI i BM). Acordul General pentru Comerul cu Servicii; Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectual legate de Comer;

Principiile Organizaiei Mondiale a Comerului

1. Acordarea clauzei naiunii cele mai favorizate - rile nu trebuie s manifeste discriminare fa de partenerii lor comerciali (exceptie angajamentele prefereniale regionale Acordarea clauzei tratamentului naional - atitudine egal fa de bunurile de import i cele autohtone, cel puin dup momentul ptrunderii bunurilor de import pe pia. Eliminarea restriciilor cantitative Neadmiterea concurenei neloiale - subvenii i preuri de dumping la export. Utilizarea unei metodologii de evaluare vamal care s reflecte valoarea real a mrfurilor Reducerea i eliminarea taxelor vamale i a altor obstacole din calea comerului internaional. ncurajarea reformei de dezvoltare i reformei economice.

2.

3. 4. 5. 6.

7.

Capitolul III Circulatia internationala a capitalurilor

4.1. Investitiile internationale

Investitiile straine
Def. Investitiile internationale se refera, in general, la achiziionarea de active strine n scopul obinerii de profit. Investiiile efectuate ntr-o economie strin se substituie comerului cu naiunea respectiv ex. Daewoo Romania Coreea nu difer esenial de investiiile interne: PROFIT + RISC + TERMEN DE RECUPERARE

Comertul international

investiiile strine prezint unele particulariti n raport cu cele interne, doua componente suplimentare: una internaional i una intercultural.

Internaionalitatea
Deriv din prezena elementelor de extraneitate n contractele ce au ca obiect efectuarea de investiii n alte ri. Extraneitatea se poate materializa ntr-o mare varietate de forme cum ar fi:

Interculturalitatea
Diferenele umane i culturale dintre naiuni fac ca mediul de afaceri mondial s fie extrem de eterogen, practicile de afaceri fiind uneori foarte diferite de la o zon a lumii la alta.

nelegerea culturilor din 1. Partenerii pot fi strini unul n raport anumite regiuni sau ri este nu cu cellalt doar util, ci ea este uneori Ex. cumprarea pachetului majoritar de indispensabil pentru succesul aciuni al companiei Petrom de ctre investiiilor internaionale. firma austriac OMV Interculturalitatea poate fi pus 2. Obiectul contractului poate fi strin n n eviden cu ajutorul unor raport cu unul dintre parteneri. concepte de esen sociologic: Ex. compania Rafo ar vinde unei alte naiune, individ, grup, cultur. companii romneti o rafinrie spaniol

4.2. Clasificarea investiiilor internaionale

1. Dup natura activelor: a. investiii reale presupun fie nfiinarea n strintate a unor uniti economice noi, fie preluarea unora existente, eventual extinderea sau modernizarea lor. b. investitii financiare - au ca obiect active financiare strine: achiziionarea de titluri emise de firme sau guverne strine, acordarea de mprumuturi unor clieni din alte ri etc. 2. Dup obiectivul urmrit: a. investiiile directe (ISD) au drept scop obinerea controlului asupra obiectivului de investiii. b. investitii de portofoliu - urmresc doar ctigul pe termen scurt din dobnzi, dividende etc. sau din diferena de curs.

4.3. Forme ale ISD

nfiinarea unei societi comerciale n strintate: - fie pe loc gol (greenfield investment), ceea ce presupune ridicarea unor construcii, dortarea cu utilaje, infrastructur etc., - fie prin achiziionarea unei uniti autohtone (eventual echiparea i modernizarea ei); deschiderea ntr-o ar strin a unei filiale a unei ntreprinderi existente n propria ar;
achiziionarea unei firme strine sau fuziunea cu o astfel de firm; crearea unei societi cu participare de capital strin (joint venture); achiziii de active strine prin leasing, franchising sau alte forme speciale de finanare .a.

4.4. Orientarea geografic a ISD

Factori care determin dinamica ISD
1. Factorii politici : stabilitatea politic, un regim favorabil investiiilor strine, aspecte de natur legislativ, administrativ precum i cele referitoare la politica economic a guvernelor.
2. Factorul administrativ: birocraie excesiv, formaliti greoaie, numr excesiv de mare de autorizri necesare funcionrii firmelor, lips de coordonare la nivelul instituiilor statului, incompeten i corupie la nivelul funcionarilor publici etc. 3. Factorii tehnologici: accesul la tehnologiile de vrf.

4. Factori economici: indicatorilor macroeconomici (rata inflaiei, rata dobnzii, cursul de schimb, deficitul bugetar, datoria public, fiscalitatea, soldul balanei de pli, datoria extern etc.) caracteristici ale pieei-int resurse la costuri sczute fora de munc mai ieftin zone de liber schimb

Sold ISD la 31 dec. 2008

Mil. Euro TOTAL, din care Industrie, din care: Industria extractiv Industria prelucratoare Energie electric, termic, gaze, ap Intermedieri financiare i asigurri Construcii i tranzacii imobiliare Comer Tehnologia informaiei i comunicaii 48 798 20 138 4,4 15 236 2 744 10 026 6 155 6 060 3 283 % din TOTAL ISD 100,0 41,3 1 839 31,3 5,6 20,5 12,6 12,4 6,7

Investitiile straine directe in Romania 2008 (Raport BNR 2.11.2009)

Repartizarea investiiilor strine directe pe principalele activiti economice

Alte activiti

3 136

6,5

Repartizarea investiiilor strine directe pe regiuni de dezvoltare

milioane EUR % din TOTAL TOTAL, din care: 48 798 100,0 BUCURETI 30 594 62,7 CENTRU 4 146 8,5 SUD-EST 3 551 7,3 SUD 3 411 7,0 VEST 2 626 5,4 NORD-VEST 2 108 4,3 SUD-VEST 1 226 2,5 NORD-EST 1 136 2,3

milioane euro TOTAL, din care: Austria Olanda Germania Frana Italia Grecia Elveia Cipru Luxemburg 48 798 9 186 8 402 7 509 4 294 3 585 3 154 2 298 1 896 1 107

% din TOTAL 100,0 18,8 17,2 15,4 8,8 7,3 6,5 4,7 3,9 2,3

Fluxul net de investiii strine directe n anul 2008 9 496 milioane euro Soldul final de investiii strine directe la 31 decembrie 2008 48 798 milioane euro. n primele nou luni, investiiile strine directe sczuser cu 49,6% fa de aceeai perioad a anului trecut, pn la 3,525 miliarde euro.

Romania 2008 Repartizarea investiiilor strine directe pe ri de origine

* ri a cror investiie este mai mic de 500 de milioane de euro

Ungaria
SUA Marea Britanie Spania Turcia Alte ri *

878
869 727 604 578 3 711

1,8
1,8 1,5 1,2 1,2 7,6

Ce tari sunt cele mai atractive pentru ISD? World Investment Prospects Survey for 2009-2011 (WIPS)

Capitolul V SOCIETATILE TRANSNATIONALE

Companiile multinationale
Ca urmare a circulaiei internaionale a capitalului, marile companii i-au pierdut treptat identitatea naional, devenind multinaionale. Multinaionalitatea se refer deci la desfurarea de operaiuni comerciale n alte ri. Companiile multinaionale s-au afirmat n anii 1960, pe fondul patrunderii puternice a capitalului american n economiile rilor din Europa occidental, serios afectate de rzboi; Ex. Americane - IBM, Motorola, General Electric, Hewlett Packard Japoneze - NEC, Fujitsu, Hitachi, Toshiba, Matsushita, Sony Europene - Philips, Siemens etc.

1. Criteriul pieei a. Companiile multidomestice - opereaz prin intermediul filialelor localizate n mai multe ri, dispunnd de largi competene n ce privete conceperea produselor, promovarea, tehnicile de producie etc., n scopul servirii consumatorilor de pe pieele respective. b. Companiile globale pleac de la premisa c ntre pieele naionale nu mai exist deosebiri, ncercnd s conceap i s ofere produse standardizate la scar global. c. Companiile transnaionale - combina avantajele viziunii multidomestice cu cele ale viziunii globale.

 2. Criteriul juridic a. companiile multinaionale naionale -definite ca ntreprinderi organizate n jurul unei societi-mam, nmatriculate ntr-o ar i opernd prin filiale i sucursale n alte ri ex. Ford Motor Co, Mitsubishi b. companiile multinaionale internaionale - provin din fuziunea diferitelor societi-mam; ex. Royal Dutch-Shell, Agva Gevaert, Unilever

companii multinationale companii transnationale

Deosebirile se refer cu precdere la modul cum sunt distribuite i coordonate activitile (cercetare, producie, comercializare) n interiorul companiei. .

Proiectarea
SMN - rolul companieimam este de a proiecta i de a produce pentru piaa intern, proiectarea modelelor neintrnd n atribuiile filialelor sale;

Gestiunea fondurilor Managementul

SMN - este ncredinat unei singure companii din cadrul sistemului, cel mai adesea companiei-mam. SMN - anagementul la nivel superior al companiei se suprapune peste managementul companiei-mam. STN - managementul la nivel superior al companiei nu coincide cu cel al companiei-mam. Fiecare ntreprindere din cadrul companiei dispune de largi competene manageriale la nivel local.

STN - proiectarea modelelor poate avea loc oriunde n cadrul sistemului

STN - organizarea gestiunii fondurilor are o reglementare mai puin rigid, filialele avd atribuiuni mult mai largi n acest sens.

Factori care acioneaza asupra activitatii multinaionalelor Factorii specifici rilor

Nivelul de dezvoltare Caracteristicile pieei interne Distana geografic Factori de producie .a.

Factorii specifici industriei

Ponderea cheltuielilor destinate cercetrii-dezvoltrii n totalul cifrei de afaceri Ponderea specialitilor i tehnicienilor cu nalt calificare n totalul personalului angajat Ponderea produselor noi sau nglobnd tehnologie nalt n totalul produciei Mrimea cheltuielilor destinate diferenierii produselor i promovrii relativ la totalul vnzrilor Valoarea activelor intangibile in valoarea de pia a firmei

Riscuri
costuri suplimentare legate de desfurarea unei activiti ntr-o ar strin (comunicaii, transport etc.); costuri ce decurg din ntreinerea de personal n strintate; riscuri ale mediu politic strin (riscuri legislative, administrative etc.); riscurile interculturale

 Originea celor mai puternice STN este Triada (SUA, UE i Japonia) Originea companiilor din rile n curs de dezvoltare este focalizat n zona Asiei de Sud, Est i Sud-Est. Dintre primele 100 cele mai mari STN, 72 provin din cinci ri: Statele Unite, Frana, Germania, Regatul Unit i Japonia. In medie o STN are 41 filiale n strainatate;
Forta economica si financiara a STN poate fi masurata prin:

1. Indicatori absolui volumul activelor strine volumul vnzrilor n strintate numrul angajailor strini. 2. Indicatorii compozii Indicele rspndirii geografice (IRG)

Indicele de internaionalitate (II)

Indicele de transnaionalitate (IT).

2.1. Indicele de transnaionalitate (IT) se determin ca medie a trei rapoarte: active strine/total active vnzri n strintate/total vnzri numr de angajai strini/ numr total de angajai. 2.2. Indicele de internaionalizare (II) se calculeaz ca raport ntre numrul de filiale strine i numrul total de filiale. 2.3. Indicele rspndirii geografice (IRG) se calculeaz ca rdcin ptrat a indicelui de internaionalitate nmulit cu numrul rilor-gazd. 46 din cele mai mari corporatii la nivel mondial propun guvernelor nationale o serie de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice. AIG, Alcan, Alstom, Bayer, BP, British Sky Broadcasting, CEZ Group, China National Offshore Oil Corp, Citigroup, Deutsche Bahn, Deutsche Post, Dow Chemical, Endesa, Enel, E.ON, General Electric, Hitachi, Lufthansa, MAN, Reuters, Siemens, The Tata Power Company, Vattenfall, Veolia.
cele mai etice companii in 2008 au fost: HSBC Holdings, Intel Corp, Unilever, Marks & Spencer, Xerox, Alcoa Inc, Rio Tinto, General Electric, Dell Computer si DuPont.

Ipsos Interactive Services (IIS) este o companie multinationala de cercetare de piata pe baza de chestionare online. Serviciile oferite de companie constau in implementarea de sondaje online (studii de piata prin Internet, in tari in care rata de penetrare a acestuia este de peste 30%), pentru a obtine informatii despre opiniile, dorintele, atitudinea sau comportamentul publicului tinta intervievat. Grupul Ipsos este numarul trei mondial in domeniul sondajelor de piata pe baza de chestionare. Compania a fost fondata in anul 1975, la Paris, de catre Didier Truchot si a fost listata la bursa din Paris pentru prima data in anul 1999. La nivel international, Grupul Ipsos este prezent in 45 de tari, compania operand sondaje online si offline pentru clienti din peste 100 de tari si in prezent numara 6000 de angajati. In 2008, Grupul Ipsos a inregistrat o cifra de afaceri de peste 1 miliard USD. IIS face parte din Grupul Ipsos si a fost infiintata in Romania in anul 2000. IIS are in prezent o echipa de peste 600 de angajati care desfasoara proiecte la nivel global. Portofoliul IIS cuprinde corporatii prestigioase din intreaga lume din domeniile FMCG, IT, healthcare, media sau advertising pentru care implementeaza studii de piata online.

Capitolul VI Integrarea economica regionala

Integrarea regionala se refer la tendina eliminrii frontierelor economice i politice dintre rile situate ntr-un anumit bazin geografic, n scopul stimulrii comerului, investiiilor, circulaiei persoanelor etc. ntre rile respective precum i realizrii unor proiecte comune n diferite domenii.

Consecine ale eliminrii frontierelor economice: formarea unei piee integrate, de dimensiuni mai mari dect piaa intern a rilor participante creterea calitii i diversitii ofertei de bunuri i servicii; scderea preurilor cresterea competitiei pe piata integrata
Cai si mijloace 1. Integrarea pietelor Integrarea pieei bunurilor Integrarea pieei factorilor Integrarea pieei serviciilor 2. Integrarea politicilor economice (comerciala, monetara, fiscala, bugetara etc.)

Etapele integrrii economice

1. Zona de liber schimb (ZLS) reprezint o nelegere ntre dou sau mai multe ri cu privire la eliminarea barierelor vamale i restriciilor netarifare n relaiile comerciale dintre ele. rile participante i pstreaz propria politic comercial n raport cu terii.
2. Uniunea vamal reprezint nelegerea dintre dou sau mai multe ri privind suprimarea frontierelor vamale dintre ele i stabilirea unui teritoriu vamal unic. Totodat, sunt eliminate barierele netarifare i alte tipuri de discriminri ntre pieele naionale ale bunurilor. Promoveaz o politic comercial unic n raporturile cu terii. 3. Piaa comun reprezint o adncire a integrrii n cadrul uniunii vamale, prin eliminarea restriciilor din calea circulaiei serviciilor i factorilor de producie. Pieele rilor membre sunt reunite astfel ntr-o pia unic, de dimensiuni mult mai mari dect pieele componente, pe care se manifest libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor.

4. Uniunea economic presupune armonizarea politicilor economice naionale n scopul eliminrii discriminrilor ce rezult din diferenele dintre aceste politici. Are loc o integrare a economiilor rilor participante prin unificarea sistemelor lor monetare, fiscale, a regimurilor de curs de schimb etc. i elaborarea unor politici macroeconomice unice. Trile participante la uniunea economic pot opta pentru adoptarea unei monede unice. 5. Integrarea economic Este etapa in care are loc pe lng unificarea politicilor economice (fiscal, bugetar etc.), eliminarea discriminrilor i din alte domenii (social, protecia mediului, cercetare tiinific etc.). ntruct n aceast faz statele naionale cedeaz organismelor uniunii o mare parte din suveranitatea lor, integrarea total are ca principal component supranaionalitatea.

Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA)

-Semnat in 17.12.1992 , a intrat in vigoare 1.01.1994 - SUA, Canada si Mexic - Scop liberalizarea in 10 ani acomertului cu produse si servicii prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si prin liberalizarea investitiilor intra-zonale. - Are la baza AUTOPACT, un acord intre Canada si SUA din 1965 pentru eliminarea taxelor vamale pentru autoturismele din ambele tari. - A aparut ca reactie de nemultumire din partea SUA fata de GATT - Marfurile de import provenite din statele membre au acelasi statut ca bunurile nationale, insa fiecare membru a exceptat unele activitati:

Canada domeniul publicitatii SUA nu permite miscarea libera a persoanelor pentru a nu fi coplesita de mexicani Mexic cai ferate, electricitate, petrochimia, ind petroliera

Acordul de liber-schimb centralamerican

Incheiat in 2005 intre SUA + 6 tari din America Centrala Obiectiv

reducerea barierelor care limiteaza accesul pe piata,

-trecerea in regim duty-free a 85% din produsele exportate de SUA (creand avantaje companiilor americane comparativ cu alte state din lume), - reducerea barierelor in ceea ce priveste investitiile companiilor americane, - stabilitate politica si economica.

Caribbean Community
Obiective imbunatatirea standardelor de viata si lucru, dezvoltarea economica durabila, expansiunea comertului si relatiilor economice cu alte state, cooperare economica. 1958 Federatia Indiilor Britanice de Vest 1968 CARIFTA Asociatia de liber schimb careibean (Antigua, Barbados si Guyana Britanica 1972 CARICOM Antigua and Barbuda 15 state membre Bahamas
Barbados Belize Dominica Grenada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Saint Kitts and Nevis Saint Lucia Saint Vincent and the Grenadines Suriname Trinidad and Tobago

CACM - Central American Common Market (Piata Comuna Central Americana)

Costa Rica El Salvador Guatemala Honduras Nicaragua

Common Market of the South

Uniune vamala intrata in vigoare in 1995 prin introducerea unui tarif extern comun Piata comuna a sudului a fost fondata in 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay Venezuela 2005

Membri asociati Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru

Obiective cresterea randamentului si productiviitatii economiilor cu deschiderea pietelor si accelerarea dezvoltarii economice

ANDEAN

1969 Pactul Andin a fost semnat de Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru 1973 Venezuela 1976 Chile se retrage

2006 Venezuela se retrage

Iunie 2001 circulatia libera a persoanelor Exista pasaport andean.

ALALC Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb

Se pun bazele prin Tratatul de la Montevideo 1960 Fondatori : Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay

1961 Columbia, Ecuador

1966 Venezuela 1967 Bolivia

South Africa Development Community

Africa 2 scheme principale de integrare: I. SACU Uniunea vamala sud-africana II. UEMOA Uniunea economico-monetara vest africana 15 tari membre Are la baza o conferinta a 9 tari din 1980 e tema coordonarii unei dezvoltari in Africa de Sud 1992 se transforma in comunitate regionala Obiective: crestere economica, reducerea saraciei, cresterea nivelului de trai, pace si aparare, utilizarea rationala a resurselor, projarea mediului, armonizarea politicilor socioeconomice, eliminarea obstacolelor pentru circulatia libera a fortei de munca, a capitalurilor si serviciilor, dezvoltarea tehnologiei, cooperare economica regionala.

ECOWAS (Economic Community of West African States)

28 mai 1975 Abuja, Nigeria Banca de investitii Fond monetar Cec de calatorii ECOWAS Pasaport ECOWAS

Asociatia Natiunilor Unite din Asia de Sud-Est

Infiintata in 1967 prin Declaratia de la Bangkok, cuprinzand initial 5 state (Indonezia, Malayiazia, Filipine, Singapore, Thailanda)
Desi scopul era liberalizarea regionala a comertului, nici o forma nu era acceptata in totalitate de tarile membre.

Este o grupare aflata mereu la rascruce, mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient de eficienta pentru a-si atinge obiectivele.

Cooperarea Economica Asia-Pacific

Se constituie intr-o regiune eterogena.

Numarul membrilor a crescut de la 12 initial in niembrie 1989 la 21 in prezent.

Scop sustinerea dezvoltarii durabile si a cresterii economice in regiune. -Reducerea barierelor comeciale tarifare si de alta natura -Libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor etc.

Arabia Saudita a facut primul pas in 1981 alaturi de Bahrein, Kuweit, Oman, Qatar, EAU Scop intarirea cooperarii intre cele 6 state membre pe probleme de agricultura, industrie, investitii, comert. Yemen negociaza si spera aderarea in 2016 1.01.2009 lansarea pietei comune

GCC Gulf Cooperation Council

Greater Arab Free Trade Area (GAFTA)

Isi marcheza existenta in 1.01.2005, este similar ASEAN Toate statele membre GCC + Yemen si membre AGADIR sunt membre GAFTA AGADIR acord pentru crearea unei zone de comert liber intre Iordania, Maroc, Egipt si Tunisia

OCEMN Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra

Cooperarea economica la M Neagra a fost lansata oficial in 1992 la Istanbul. Membri fondatori: Albania, Bulgaria, Grecia, Romania, Turcia, Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia. Obiectiv accelerarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre in scopul realizarii unui grad superior de integrare in economia europeana si mondiala.

1999 se transforma in OCEMN

Cooperare: transporturi, comunicatii, energie, transport gaze naturale si petrol, protectia mediului, dezvoltarea comertului reciproc.

GUAM Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica

Este o structura de cooperare regionala formata din : Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova. 1994 In 2005 Uzbekistanul s-a retras Obiectiv dezvoltarea cu preponderenta a interactiunii economice in statele membre, crearea zonei de liber schimb, cooperarea in domeniul transporturilor si tranzitului de hidrocarburi, cresterea securitatii.

Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS

1960 semnarea Conventiei de la Stockholm de 7 tari : Si-au propus realizarea unei zone de comert liber pentru produsele industriale. Ulterior au devenit membre: Finlanda, Islanda, Liechtenstein. 1966 AELS au eliminat toate taxele vamale in schimburile reciproce de produse industriale si produse agricole transformate (exceptie pescuitul). In prezent este formata din Elvetia, Norvegia, Liechtenstein si Islanda, celelalte aderand la UE.

Acordul de Liber Schimb Central-European CEFTA

Semnat la 21.12.1992 la Cracovia, a intrat in vigoare la 1.01.1993. Membri fondatori: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria. (1996 Slovenia, 1997 Romania, 1999 Bulgaria, 2003 Croatia, 2006 Macedonia) Cel mai important acord multilateral din Europa Centrala si Sud-Estul Europei.

Si-a schimbat componenta dupa aderarea tarilor la UE.

Scopul adaptarea economiilor statelor membre la o piata comunitara lipsita de taxe vamale si un exercitiu de preaderare. Obiectiv crearea unei zone de comert liber prin liberalizarea graduala a comertului reciproc cu produse industriale si agricole si prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului in perioada de tranzitie.

Comunitatea European a Crbunelui i Oelului - CECO

Obiectivul declarat al CECO era de a asigura o baz instituional pentru cooperarea rilor membre n domeniul extrem de important al industriilor carbonifer i siderurgic. A fost fondat n 1951 de Frana, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg i Olanda pentru a partaja resursele de oel i crbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou rzboi european. A reprezentat aplicarea unul plan dezvoltat de economistul francez Jean Monnet, fcut public de ministru de externe francez Robert Schuman. CECO a devenit fundaia pentru CECO a ncetat s existe Comunitatea Economic European la 23 iulie 2002, iar (redenumit ulterior Comunitatea European i n final Uniunea responsabilitile i European prin Tratatul de la bunurile sale au fost Maastricht) . preluate de CE

Comunitatea European CEE

A fost nfiinat la Roma sub numele de Comunitatea Economic European (CEE), la data de 25 martie 1957, de ctre cele ase state membre (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg, Olanda) ale Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). Constituirea CE a avut la baz Tratatul privind constituirea Comunitii Europene. Concomitent cu CE s-a constituit i Comunitatea European a Atomului (Euratom). au aprut atunci trei comuniti, numite i Comunitile Europene. La 1 iulie 1967, cele 3 comuniti, CEE, CECO i Euratom au fuzionat ntruna singur, sub numele de Comunitatea European. Odat cu constituirea Uniunii Europene (UE), s-a schimbat i denumirea CEE n Comunitatea European, urmnd ca Tratatul CEE s devin Tratatul CE.

Capitolul VII Cine domina economia mondiala?

Populatia lumii

Densitatea populatiei in lume

Populatia subnutrita

CHINAMERICA

Fructe si legume

Cereale

Productia de varza

Exportul de cartofi

Exportul de ananas

Capsuni

Ulei de masline

Exportul de fistic

Cacao

Productia de zahar

Lapte

Top producatori de branza (lapte vaca) 2004

Valoarea in mii USD France Germany Netherlands Italy Denmark Australia 2,658,441 2,416,973 2,099,353 1,253,580 1,122,761 643,575

New Zealand
Belgium Ireland United Kingdom

631,963
567,590 445,240 374,156

Exportul de oua

Exportul de carne

Consumul de peste

Exportul de ciocolata

Consumul de alcool

Bere

Consumul de bere

Vin

Consumul de vin

Exportul de animale in viata

Exportul de cai

Exportul de magari

Productia globala de tutun

Tutun

Exportul de flori

Importul de flori

Petrol

Energie nucleara

Gaz natural

Otel

Aur

Argint

Productia de automobile

Exportul de imbracaminte

Hartie

Exportul de sticla

Export tehnologie de varf

Top 10 tari ca destinatii pentru turisti

Vanzari din muzica

Obezitatea in lume

Harta fericirii

Lumea in urma incalzirii globale

Multumesc pentru atentie!