High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
[O
TEZ
Ă
DESPRE
OSPITALITATEA
URBAN
Ă
]
Ana
Adrian
V
ă
scan,
UBB
2009
|
Prezentare
licen
ță
1
CLUJ.
REPERE
ALE
OSPITALIT
ĂȚ
II
URBANE
Într
‐
un
text
intitulat
„
Conceptul
de
11
septembrie
”,
Derrida
spunea:
„
este
„
filosof
”
cel
care
caut
ă
o
nou
ă
criteriologie
pentru
a
distinge
între
„
a
în
ț
elege
”
ş
i
„
a
justifica
”
”.
Personal,
m
ă
despart,
f
ă
r
ă
echivoc,
de
termenul
„filosof”
ş
i
consider
c
ă
acesta
a
fost
mult
prea
solicitat
simbolic
pentru
a
mai
putea
încorpora
alte
nivele.
Un
„cercet
ă
tor”
sau
un
„gînditor”
este
mai
degrab
ă
oportun.
Am
început
interesul
pentru
aceast
ă
tem
ă
cu
cî
ț
iva
ani
în
urm
ă ş
i
am
fost
realmente
surprins
ă
c
ă
motorul
de
c
ă
utare
Google
nu
a
întors
nicio
ocuren
ță
a
expresiei
„ospitalitate
urban
ă
”
(plus
traducerile
ei
în
englez
ă
,
francez
ă ş
i
german
ă
)
prins
ă
într
‐
un
cadru,
m
ă
car
par
ț
ial,
explicativ.
Ciprian
Mihali
are
un
text
despre
ospitalitatea
public
ă
,
îns
ă
consider
c
ă
ospitalitatea
urban
ă
este
diferit
ă
atît
de
ospitalitatea
privat
ă
cît
ş
i
de
cea
public
ă
motiv
pentru
care
m
‐
am
decis
s
ă‐
i
iau
un
interviu
lui
Ciprian
pentru
aceast
ă
tez
ă
de
licen
ță
,
iar
felul
în
care
am
g
ă
sit
explicitat
ora
ş
ul,
în
celelalte
ocuren
ț
e,
asum
ă
concepte
precum
„de
ş
ert”,
„func
ț
ionalitate”,
„muzeificare”,
„turism”,
„deviant”,
„cotidian”
etc.,
îns
ă
rareori
ceva
serios
ş
i
concludent
despre
ce
este,
sau
ar
putea
fi,
ospitalitatea
urban
ă
.
M
‐
am
decis
a
ş
adar
s
ă
propun
o
licen
ță
pe
aceast
ă
tem
ă
pentru
c
ă
o
consider
de
vital
ă
importan
ță
mai
ales
în
condi
ț
iile
ora
ş
ului
de
ast
ă
zi
îns
ă
cu
con
ş
tin
ț
a
faptului
c
ă
aceast
ă
tem
ă
este
pentru
gîndirea
actual
ă
ori
inexistent
ă
ori
prea
pu
ț
in
important
ă
sau
precar
ă
.
A
ş
adar:
care
sunt
reperele
ospitalit
ăț
ii
urbane
(o
parte
din
ele)
ş
i
cît
de
profund
ă
este
leg
ă
tura
dintre
arhitectur
ă ş
i
ospitalitatea
urban
ă
?
Textele
unor
autori
pe
care
le
‐
am
g
ă
sit,
ş
i
care
acoper
ă
par
ț
ial
sau
foarte
distant
ş
i
impropriu
tema,
sunt
de
obicei
din
domeniul
arhitecturii
sau
a
filosofiei
social
‐
politice
îns
ă
consider
c
ă
ast
ă
zi
nu
mai
exist
ă
contribu
ț
ii
pertinente
la
cultur
ă
sau
gîndire
f
ă
r
ă
o
abordare
interdisciplinar
ă
,
care
s
ă
permit
ă
incorporarea
discursiv
ă
a
unor
teorii
ş
i
discursuri
ce
apar
ț
in
de
drept
altor
domenii
sociale.
Augustin
Ioan,
Ciprian
Mihali,
Martin
Heidegger,
Paul
Virilio,
Boris
Groys,
Jacques
Derrida,
Kevin
Lynch,
Christian
Norberg
‐
Schulz,
ş
i
înc
ă
cî
ț
iva
la
fel
de
importan
ț
i,
devin
astfel
cîteva
nume
în
a
c
ă
ror
„produc
ț
ii”
culturale,
de
ş
i
legate
de
ora
ş
,
sau
de
via
ț
a
social
ă
urban
ă
,
o
posibil
ă
urm
ă
a
temei
ospitalit
ăț
ii
în
conexiune
cu
arhitectura
sau
cu
spa
ț
iul
public
asum
ă
o
c
ă
utare
asidu
ă ş
i
vecin
ă
cu
acul
din
carul
cu
fîn.
Metoda
de
cercetare.
Am
folosit
interviul
ş
i
observa
ț
ia.
Am
selectat
o
list
ă
de
arhitec
ț
i,
urbani
ş
ti
ş
i
un
filosof
iar
observa
ț
ia
a
vizat
în
principal
zona
central
ă
a
ora
ş
ului
Cluj.
Criteriile
alegerii
celor
intervieva
ț
i
ț
in
atît
de
gradul
de
calificare
ş
i
notorietate
a
figurilor
lor
cît
ş
i
de
angajarea
lor
în
procesul
dezvolt
ă
rii
urbane.
Observa
ț
ia
a
luat
în
considerare
în
primul
rînd
cunoa
ş
terea
anterioar
ă
a
ora
ş
ului,
lucruri
pe
care
le
‐
am
observat
în
timp,
f
ă
r
ă
s
ă
le
pun
în
leg
ă
tur
ă
neap
ă
rat
ă
cu
teza,
dar
ş
i,
ulterior,
o
observa
ț
ie
a
unor
puncte
pe
care
interviurile
mi
le
‐
au
sugerat
ca
importante.
Interviurile
au
fost
înregistrate
sau
au
f
ă
cut
obiectul
unor
conversa
ț
ii
pe
mail.
Acestea
fiind
zise,
cred
c
ă
felul
în
care
am
început
teza
,
cu
discu
ț
ia
despre
Hermes
ş
i
hermeneus
,
este
deosebit
de
important,
nu
doar
pentru
în
ț
elegerea
cercet
ă
rii
mele
în
ansamblu,
dar
mai
ales
pentru
plasarea
ei
corect
ă
în
ceea
ce
1
Jacques
Derrida,
Le
concept
du
11
septembre
,
Galilee,
Paris,
2004,
p.
161,
citat
de
Ciprian
Mihali,
Uzuri
ale
filosofiei
,
Idea,
Cluj,
2006,
p.
115
2
Vezi
Anexa,
pagina
5
[O
TEZ
Ă
DESPRE
OSPITALITATEA
URBAN
Ă
]
Ana
Adrian
V
ă
scan,
UBB
2009
|
Prezentare
licen
ță
2
consider
c
ă
este
ast
ă
zi
ethosul
practic
urban
al
oric
ă
rui
cercet
ă
tor
al
acestei
chestiuni.
Nu
am
f
ă
cut
o
interpretare,
adic
ă
o
simpl
ă
hermeneutic
ă
,
a
unor
fapte
de
via
ță
în
lumina,
sau
prin
prisma,
unor
concepte
luate
de
‐
a
gata
din
ş
tiin
ț
ele
sociale,
ci
mai
degrab
ă
am
„inventat”
–
cu
ghilimelele
de
rigoare
–
o
situa
ț
ie
ş
i
am
încercat
s
ă
descop
ă
r
un
posibil
cadru
conceptual
în
care
manifest
ă
rile
acesteia
s
ă
fie
pe
deplin
configurabile;
o
etic
ă
,
a
ş
adar,
a
modului
în
care
se
locuie
ş
te
ast
ă
zi
ora
ş
ul
sau
spa
ț
iul
urban.
Am
v
ă
zut
la
colegii
mei
o
serie
de
cadre
conceptuale,
pe
care
le
‐
am
studiat
ş
i
eu
în
ace
ş
ti
trei
ani
de
facultate,
aplicate
unor
situa
ț
ii,
unor
„conjuncturi”
diverse,
noi,
problematice,
importante
pentru
gestica
urban
ă ş
i
social
ă
,
ş
i
cred
c
ă
to
ț
i
au
f
ă
cut
o
treab
ă
excelent
ă
.
Îns
ă
,
tema
aleas
ă
de
mine
n
‐
a
fost,
sau
nu
este,
prea
des
întîlnit
ă ş
i
cu
atît
mai
pu
ț
in
conceptualizat
ă
.
De
aceea
aceast
ă
tez
ă
este,
în
primul
rînd,
o
deschidere
a
semnifican
ț
ei
,
a
posibilit
ăț
ii
de
sens,
sau
a
condi
ț
iei
de
sens,
a
chestiunii
ospitalit
ăț
ii
urbane.
Citind
cu
aten
ț
ie
aceast
ă
minunat
ă
edi
ț
ie
din
2001
a
lui
Anthony
Elliott
ş
i
Bryan
S.
Turner,
Profiles
in
Contemporary
Social
Theory
,
am
ajuns
la
concluzia
c
ă
modul
acesta
de
a
studia
realit
ăț
ile
sociale,
ş
i
cele
conexe
lor,
este
larg
r
ă
spîndit
în
rîndul
celor
men
ț
iona
ț
i
în
aceast
ă
carte.
De
exemplu,
Pierre
Bourdieu
folose
ş
te
cam
acelea
ş
i
tehnici
în
maparea
teoriei
reproducerii
claselor
sociale
prin
educa
ț
ie
–
concept
pe
care
ulterior
îl
aplic
ă
la
mediul
universitar
‐
academic
a
lui
Heidegger
.
Briget
Fowler
noteaz
ă
:
„
el
este
de
aceea
capabil
s
ă
construiasc
ă ş
i
s
ă
testeze
o
asem
ă
nare
teoretic
ă
între
ierarhiile
„
spa
ț
iului
”
academic
ş
i
cele
ale
cîmpului
puterii
ar
ă
tînd
cum
„
cultura
independent
ă
”a
celor
din
clasele
dominante
se
converte
ş
te
în
„
str
ă
lucire
”
intelectual
ă
”
.
Ț
ine,
a
ş
adar,
de
„str
ă
lucirea”
intelectual
ă
a
lui
Bourdieu
s
ă
construiasc
ă
un
sistem
în
care
o
serie
de
fapte
s
ă
intre
într
‐
o
hermeneutic
ă
mai
extins
ă
,
una
a
legitim
ă
rii
ş
i
semnifican
ț
ei.
În
aceea
ş
i
ordine
de
idei,
ceea
ce
am
vrut
s
ă
spun
prin
„repere”
(în
titlul
tezei
mele)
desemneaz
ă
,
mai
degrab
ă
decît
ni
ş
te
puncte
deja
aflate
la
„locul
faptei”,
deja
existente
în
peisajul
contextual
simbolic
ş
i
fizic
al
ora
ş
ului,
un
profil
în
care
discu
ț
ia
despre
ospitalitatea
urban
ă
s
ă
poat
ă
fi
cît
mai
bine
statuat
ă
,
testat
ă ş
i
conceptualizat
ă
.
Am
pornit
de
la
asump
ț
ia
c
ă
trebuie
s
ă
existe
o
relativ
ă
asem
ă
nare
formal
ă
sau
conceptual
ă
,
între
ospitalitatea
privat
ă ş
i
ospitalitate
urban
ă ş
i
am
compus
un
ghid
de
interviu
semi
‐
structurat
pentru
a
da
totu
ş
i
posibilitatea
celor
intervieva
ț
i
s
ă
fac
ă
„asocieri
libere”
pe
temele
concrete
ale
întreb
ă
rilor,
îns
ă
am
ales
pentru
interviu
o
list
ă
de
arhitec
ț
i
ş
i
urbani
ş
ti,
în
majoritate,
care
sunt,
cred,
cei
mai
în
m
ă
sur
ă
s
ă
judece
ş
i
s
ă
explice,
chiar
ş
i
social,
implica
ț
iile
pe
care
diverse
elemente
structurale
ale
ora
ş
ului
le
au
asupra
socialului,
sau
asupra
indivizilor
în
parte.
Nu
mic
ă
mi
‐
a
fost
mirarea
s
ă
observ
c
ă
nu
exist
ă
pentru
ace
ş
ti
oameni
un
concept
clar
de
ospitalitate
urban
ă
la
care
s
ă
se
refere
în
implementarea
muncii
lor,
ş
i
trebuie
men
ț
ionat
c
ă
toate
aceste
persoane
se
manifest
ă
în
comunitatea
arhitec
ț
ilor
locali
sau
la
nivel
na
ț
ional,
plus
c
ă
proiectele
lor
sunt
ş
i
cele
pe
care,
în
parte,
le
tr
ă
im
ş
i
locuim
în
ora
ş
ul
Cluj.
3
„...
termenul
de
„hermeneutic
ă
”
nu
apare
(aici)
în
în
ț
elesul
s
ă
u
modern
ş
i
nu
denume
ş
tenicidecum
doctrina
–
în
sens
oricît
de
larg
–
ce
are
ca
obiect
interpretarea.
Trimi
ț
înd
la
semnifica
ț
ia
sa
originar
ă
,
termenul
se
refer
ă
aici
mai
degrab
ă
la
întregul
unitar
pe
care
îl
constituie
exerci
ț
iul
lui
ἑ
ρμηνε
ύ
ειν
(a
comunic
ă
rii
a
ceva),
adic
ă
întregul
unitar
al
interpret
ă
rii
facticit
ăț
ii
.
Aceasta
presupune
modul
de
a
o
scoate
în
întîmpinare,
de
a
o
vizualiza,
de
a
dobîndi
o
priz
ă
asupra
ei
ş
i
de
a
o
aduce
în
cele
din
urm
ă
la
concept
.”
(
s.n.,
A.V.
)
Martin
Heidegger,
Ontologie.
Hermeneutica
Facticit
ăț
ii
,
Humanitas,
Bucure
ş
ti,
2008,
p.
43
4
Briget
Fowler,
Pierre
Bourdieu,
p.
319,
în
Anthony
Elliot
&
Bryan
S.
Turner,
Profiles
in
Contemporary
Social
Theory
,
Sage,
London,
2001
5
Briget
Fowler,
Pierre
Bourdieu,
p.
318,
în
Anthony
Elliot
&
Bryan
S.
Turner,
Profiles
in
Contemporary
Social
Theory
,
Sage,
London,
2001
[O
TEZ
Ă
DESPRE
OSPITALITATEA
URBAN
Ă
]
Ana
Adrian
V
ă
scan,
UBB
2009
|
Prezentare
licen
ță
3
Cluj.
Clujul
este
un
ora
ş
post
‐
comunist
care
a
fost
supus
în
ultimii
ani
unei
dezvolt
ă
ri
f
ă
r
ă
precedent.
Îns
ă
fiind
un
ora
ş
cu
istorie,
ca
toate
marile
ora
ş
e
europene,
a
p
ă
strat
ş
i
elemente
structurale
ce
ț
in
de
perioade
mai
vechi
(Centrul
istoric).
Fiind
la
intersec
ț
ia
unor
influen
ț
e
regional
‐
politice
Clujul
a
sus
ț
inut,
în
timp,
schimb
ă
ri
de
cultur
ă
,
de
demografie,
de
clas
ă
,
de
etnie,
schimb
ă
ri
în
gîndirea
spa
ț
iului
urban
ş
i
a
spa
ț
iului
social.
Cele
mai
vechi
cl
ă
diri
apar
ț
in
perioadei
barocului,
ş
i
sunt
o
serie
de
biserici
vechi,
iar
din
perioada
cînd
Clujul
ş
i
‐
a
cî
ş
tigat
statutul
de
ora
ş‐
cetate
avem
cîteva
palate
ş
i
o
serie
de
ansambluri
arhitecturale
în
zona
central
ă
.
Tot
în
aceast
ă
perioad
ă
Clujul
a
înregistrat
epur
ă
ri
etnice
care
au
înlocuit
popula
ț
ia
predominant
sa
şă
cu
cea
maghiar
ă
,
apoi
cea
predominant
maghiar
ă
cu
cea
român
ă
.
La
instalarea
comunismului,
Clujul
ie
ş
ise
deja
dintre
zidurile
cet
ăț
ii
ş
i
se
întinsese
pe
mai
ales
pe
direc
ț
iile
sud
‐
vest
îns
ă
explozia
urbanistic
ă ş
i
demografic
ă
o
înregistreaz
ă
acum.
Comunismul
a
introdus
în
primul
rînd
o
nou
ă
clas
ă
dominant
ă
:
cea
a
proletarilor
forma
ț
i
din
ță
rani
adu
ş
i
la
ora
ş
în
urma
colectiviz
ă
rii
ş
i
resturi
din
popula
ț
ia
de
me
ş
te
ş
ugari
local
ă
.
Zona
industrial
ă
se
dezvolt
ă
acum
iar
ea
necesita
cartiere
întregi
de
blocuri
înghesuite
pentru
a
satisface
acomodarea
num
ă
rului
tot
mai
mare
de
muncitori.
Dup
ă
1989
Clujul
a
stagnat
social
dar
a
început
„colorarea”
arhitectural
ă
care
‐
l
f
ă
cea
pe
Eugeniu
P
ă
nescu
s
ă
afirme
într
‐
un
interviu
dat
presei
c
ă
„
la
Cluj
se
face
o
arhitectur
ă
de
manea
”.
Lipsa
unei
strategii
urbanistice
clare
a
f
ă
cut
ca
în
20
de
ani
Clujul
s
ă
fie
împestri
ț
at
de
tot
felul
de
a
ş
ez
ă
minte,
în
majoritate
destinate
locuirii
private,
care
nu
respectau
nici
m
ă
car
normele
legale
darmite
normele
estetice
ş
i
„legile”
geniului
locului.
La
nivel
de
ora
ş
,
mai
ales
zona
central
ă
,
Clujul
a
suferit
o
perioad
ă
influen
ț
a
xenofob
ă
a
primarului
Funar
iar
apoi,
spre
periferii,
influen
ț
a
consumerist
ă
,
economizant
ă ş
i
de
profit
a
lui
Boc.
Este
l
ă
udabil
c
ă
acum
m
ă
car
centrul
istoric
a
pornit
pe
calea
unui
proces
de
transformare
în
pietonal
ă ş
i
semipietonal
ă
,
c
ă
acest
spa
ț
iu
este
regîndit,
în
designul
lui,
conform
unor
criterii
ce
sus
ț
in
dimensiunile
sociale,
dar
ş
i
istorice,
ale
unui
centru
istoric
într
‐
un
ora
ş
îmbibat
de
istorie
ş
i
trecut.
Dac
ă
la
nivel
de
detaliu
–
s
ă
fie
sau
nu
terase,
s
ă
folosim
cutare
sau
cutare
tip
de
material,
s
ă
punem
atî
ț
ia
sau
atî
ț
ia
pomi,
sau
un
perimetru
mai
mic
sau
mai
mare
de
zon
ă
verde
–
exist
ă
divergen
ț
e
de
opinie,
la
nivelul
global,
general,
al
nevoii
de
schimbare,
to
ț
i
cei
intervieva
ț
i,
plus
feedback
‐
urile
g
ă
site
în
presa
local
ă
,
arat
ă
c
ă
clujenii
sunt
în
mare
mul
ț
umi
ț
i
de
faptul
c
ă
la
Cluj
lucrurile
încep
s
ă
fie
puse
într
‐
o
perspectiv
ă
general
ă
asupra
c
ă
reia
o
serie
de
profesioni
ş
ti
–
arhitec
ț
i,
urbani
ş
ti,
sociologi,
politicieni,
filosofi
–
ş
i
‐
au
exprimat
p
ă
rerea
ş
i
au
ajuns
la
o
solu
ț
ie.
Chiar
ş
i
proast
ă
s
ă
fie,
o
solu
ț
ie
clar
ă ş
i
care
este
sus
ț
inut
ă
prin
legi
locale
în
Consiliu,
este
mai
bun
ă
decît
o
dezvoltare
haotic
ă ş
i
f
ă
r
ă
nicio
noim
ă
.
Mai
sunt
cu
siguran
ță
de
f
ă
cut
multe
ş
i
mai
sunt
destule
decizii
de
luat
îns
ă
faptul
c
ă
putem
vorbi
la
prezent
ş
i
trecut
despre
o
parte
din
ele,
ş
i
nu
doar
la
viitor
cum
deja
ne
‐
am
prea
obi
ş
nuit,
este
un
motiv
clar
de
satisfac
ț
ie.
Concluzii.
Grija
unidirec
ț
ional
ă
spre
estetic,
func
ț
ional
sau
politizare
a
condus
arhitectura
clujan
ă
spre
cea
mai
grav
ă
tar
ă
a
arhitecturii
moderne:
intoxicarea.
Modificarea
parametrilor
func
ț
ionali
ş
i
ai
destina
ț
iei
arhitecturale
agraveaz
ă
nu
doar
rela
ț
ia
unui
ansamblu
arhitectural
cu
restul
dimensiunilor
ei
ş
i
cu
vecin
ă
tatea,
dar
produce
muta
ț
ii
ale
comportamentelor
sociale
,
devia
ț
ii
aberante,
care
ajung
s
ă
defineasc
ă
starea
social
ă
a
cet
ăț
eanului.
Nu
trebuie
totu
ş
i
uitat
c
ă
tr
ă
im
într
‐
o
lume
hyperreal
ă
,
o
lume
în
care
nu
se
manifest
ă
doar
o
tranzitivitate
a
imaginii
ci
ş
i
o
tranzla
ț
ie
de
pe
vertical
ă
pe
orizontal
ă
.
În
lumina
cadrului
conceptual
pe
care
l
‐
am
schi
ț
at
pe
cuprinsul
lucr
ă
rii
mele
pot
spune
c
ă
la
Cluj
exist
ă
înc
ă
repere
ale
ospitalit
ăț
ii
ş
i
autorit
ăț
ile
concur
ă
pe
moment
la
crearea
unui
spa
ț
iu
urban,
social
ş
i
arhitectural,
care
s
ă
poat
ă
chema
deschiderea
ospitalier
ă
a
locului
ş
i
a
oamenilor
din
el.
Într
‐
o
lume
unde
exist
ă
o
direc
ț
ie
deja
clar
ă
spre
dezurbanizare
ş
i
spre
conurba
ț
ie
Clujul
înc
ă‐ş
i
mai
p
ă
streaz
ă
un
centru,
înc
ă
mai
exist
ă
o
simbolistic
ă
a
locurilor
‐
spa
ț
iu
–
de
obicei
centrale
–
care
atrag
calit
ăț
i
ospitaliere
ş
i
definesc
deschiderea
spre
un
sens
hermeneutic
mai
înalt
(
geniul
6
http://www.clujeanul.ro/cluj/la
‐
cluj
‐
se
‐
face
‐
o
‐
arhitectura
‐
de
‐
manea
‐
o
‐
spune
‐
eugeniu
‐
panescu
‐
el
‐
insusi
‐
arhitect
‐
clujean
‐
2833544
7
Eugen
Panescu,
Sorin
Filip,
Ciprian
Mihali,
Cîmpean
Antoniu
au
observat
toti
schimb
ă
ri
de
comportamente
sociale
datorate
influen
ț
ei
negative
a
spa
ț
iilor
arhitecturale
8
„
Simularea
a
ceva
ce
nu
a
existat,
cu
adev
ă
rat,
niciodat
ă
”,
Jean
Baudrillard;
„
Falsul
autentic
”,
Umberto
Eco
9
Vezi
Anexa,
pagina
6.
Add a Comment