Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
AAS Psihologia Dezvoltarii Copilului

AAS Psihologia Dezvoltarii Copilului

Ratings:

4.25

(4)
|Views: 303|Likes:
Published by ana

More info:

Published by: ana on Jul 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2010

pdf

text

original

 
 1
TEORII PSIHOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA COPILULUI
1
 
psiholog C
ă
t
ă
lin LUCADirector Executiv  Asocia
ţ
ia Alternative Sociale1.NO
 Ţ
IUNI INTRODUCTIVEPsihologia dezvolt
ă
rii este o ramur
ă
a psihologiei ap
ă
rut
ă
din necesitatea de a în
ţ
elege modulcum se constituie caracteristicile, func
ţ
iile, procesele psihice de la cele mai fragede vârste
ş
i evolu
ţ
ialor pe tot parcursul existen
ţ
ei umane, cu progresele ce caracterizeaz
ă
fiecare vârst
ă
.Baltes
ş
i colaboratorii (1980) au sus
ţ
inut existen
ţ
a a trei influen
ţ
e importante asupra dezvolt
ă
rii.El le-a denumit influen
ţ
e cu caracter de vârst
ă
, influen
ţ
e cu caracter istoric
ş
i evenimente de via
ţă
 
ă
r
ă
un caracter specific.Influen
ţ
ele cu caracter de vârst
ă
se afl
ă
într-o rela
ţ
ie puternic
ă
cu vârsta cronologic
ă
. Deexemplu, modalitatea în care copiii î
ş
i dezvolt
ă
limbajul se afl
ă
într-un raport foarte strâns cu vârstalor, un copil cu vârsta de 2 ani are o performan
ţă
a limbajului mult mai redus
ă
comparativ cuperforman
ţ
a unui copil de 5 ani.Influen
ţ
ele cu caracter istoric sunt legate de evenimente ce au loc într-un anumit moment
ş
i-iafecteaz
ă
pe majoritatea membrilor unei genera
ţ
ii date. Exemple de acest gen pot fi r
ă
zboiul dinIrak sau perioadele de foamete.Evenimente de via
ţă
ă
r
ă
un caracter specific sunt cele care influen
ţ
eaz
ă
dezvoltarea indivizilorîn anumite momente sau la vârste diferite: efectele divor
ţ
ului într-o familie sau un accident grav care are ca rezultat o incapacitate fizic
ă
etc.Psihologia vârstelor analizeaz
ă
longitudinal
ş
i vertical fiin
ţ
a uman
ă
în contextul existen
ţ
ei salesociale, a modific
ă
rilor psiho-fizice ce se produc sub influen
ţ
a condi
ţ
iilor de mediu, a educa
ţ
iei, aculturii, a statusurilor
ş
i rolurilor sociale pe care le îndepline
ş
te
2
.Principalele perspective de analiz
ă
s-au concretizat în teorii. Prima este teoria înv 
ăţă
rii sociale,în care sunt luate în considera
ţ
ie contactele pe care le are copilul cu alte persoane, pentru adetermina influen
ţ
a acestora asupra dezvolt
ă
rii copilului. Cea de-a doua abordare va fi abordareapsihanalitic
ă
. A treia perspectiv 
ă
este cea a abord
ă
rii structuraliste în studiul dezvolt
ă
rii, care puneaccent pe maturizarea biologic
ă
a copilului
ş
i pe dezvoltarea secven
ţ
ial
ă
a cogni
ţ
iei sale.
1
Adaptare dup
ă
Hayes, N.
ș
i Orrell, S. 2003
 Introducere
 
în psihologie,
Editura All
2
Verza, E.,
 Psihologia vârstelor 
, Editura Hyperion XXI, 1993
 
 2
 2. DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN TEORIA ÎNV 
 ĂŢĂ
RII SOCIALE Teoreticienii acestei abord
ă
ri avanseaz
ă
ideea c
ă
personalitatea sau comportamentul copilului sedezvolt
ă
ca urmare a interac
ţ
iunii sociale – prin recompense
ş
i pedepse, imitare, identificarea cuanumite modele de rol
ş
i conformarea la expectan
ţ
e. În cursul dezvolt
ă
rii copilului intr
ă
în joc toateprocesele sociale: percep
ţ
ia social
ă
 
ş
i în
ţ
elegerea comportamentului oamenilor, rolurile sociale,comportamentele asociate
ş
i comunicarea, atât verbal
ă
cât
ş
i non-verbal
ă
.Primul contact al copilului cu lumea exterioar
ă
are loc, în mare masur
ă
, prin gesturile, mimica
ş
i vorbele persoanei care are grij
ă
de el. Toate acestea îi pot oferi copilului o experien
ţă
destul de variat
ă
: ridicarea
ş
i strângerea în bra
ţ
e sunt diferite de mesajul verbal, iar zâmbetul p
ă
rin
ţ
ilorconstituie un tip de stimulare diferit de zâmbetul afi
ş
at de copil atunci când este gâdilat. Din aceast
ă
 diversitate de comportamente pe care le manifest
ă
p
ă
rin
ţ
ii (nu trebuie neap
ă
rat ca p
ă
rintele s
ă
fieprincipala persoana care are grij
ă
de copil), copilul începe s
ă
î
ş
i formeze cuno
ş
tin
ţ
ele asupra lumii.Dup
ă
cum au ar
ă
tat mul
ţ
i cercet
ă
tori, în special Schaffer (1971), copilul are o tendin
ţă
mult maiputernic
ă
de a reac
ţ
iona la oameni, decât la al
ţ
i stimuli din mediul s
ă
u, cum ar fi lic
ă
ririle de lumin
ă
 sau zgomotele. La copil pare s
ă
existe o tendin
ţă
de sociabilitate foarte puternic
ă
 
ş
i foarte bineconturat
ă
.O alt
ă
modalitate important
ă
de interac
ţ
iune între adul
ţ
i
ş
i copii este imitarea. S-a dovedit c
ă
 pân
ă
 
ş
i copiii foarte mici imit
ă
expresiile mamelor lor, iar mamele afi
ş
eaz
ă
deseori expresii facialeexagerate atunci când le vorbesc copiilor. Stern (1977) a ar
ă
tat c
ă
bebelu
ş
i de câteva s
ă
pt
ă
mâni seangajeaz
ă
în interac
ţ
iuni cu mamele lor, în care imit
ă
expresiile acestora.Plânsul poate fi de asemenea considerat o modalitate de comunicare. Pentru un copil neajutoratlocomotor acesta este o strategie esen
ţ
ial
ă
pentru supravie
ţ
uire. Mamele î
ş
i dezvolt
ă
adesea ocapacitate de în
ţ
elegere a plânsului copilului lor, diferen
ţ
iind situa
ţ
iile în care copilul este fl
ă
mând,are dureri sau este furios. Una din cele mai importante variante de comunicare între mam
ă
 
ş
i copil,asupra c
ă
reia s-au concentrat numero
ş
i cercet
ă
tori este contactul vizual. Fitzgerald (1968) a constatatc
ă
dilatarea pupilelor, care este o cale prin care semnal
ă
m incon
ş
tient afec
ţ
iunea fa
ţă
de altepersoane, este un semnal pe care îl transmit
ş
i copiii, mai ales fa
ţă
de p
ă
rin
ţ
ii lor, începând chiar de la vârsta de patru luni. Înainte de aceast
ă
vârst
ă
îl afi
ş
eaz
ă
la vederea oric
ă
rei figuri. Acest aspectsugereaz
ă
dou
ă
lucruri, mai întâi c
ă
persoanele care interac
ţ
ioneaz
ă
cu copilul vor primi
ş
i alte mesajeîn afar
ă
de zâmbet, care le arat
ă
c
ă
 
ş
i copilului îi face pl
ă
cere interac
ţ
iunea, în al doilea rând seobserv 
ă
c
ă
pe la patru luni copilul începe s
ă
aib
ă
preferin
ţ
e în privin
ţ
a persoanelor din jurul s
ă
u. Atunci când analiz
ă
m fenomenul de durat
ă
al dezvolt
ă
rii copilului, putem observa c
ă
acestapresupune un proces de socializare, în care copilul înva
ţă
s
ă
se conformeze normelor societ
ăţ
ii
ş
i s
ă
 ac
ţ
ioneze adecvat. De
ş
i acest proces poate implica expectan
ţ
e diferite de la o societate la alta, se parec
ă
natura foarte sociabil
ă
a copiilor presupune o disponibilitate foarte mare de a înv 
ăţ
a
ş
i de ar
ă
spunde la influen
ţ
ele sociale.Exist
ă
trei modalit
ăţ
i principale de încurajare a socializ
ă
rii la copil, prin procesul de imitare
ş
iidentificare, prin educa
ţ
ia direct
ă
, implicând pedepse
ş
i recompense
ş
i prin transmitereaexpectan
ţ
elor sociale. Majoritatea teoreticienilor înv 
ăţă
rii sociale consider
ă
c
ă
procesul de imitare
ş
ide identificare este cel mai important dintre cele trei.
 
 
 3
 ImitareaCopilul observ 
ă
 
ş
i imit
ă
persoanele din jurul s
ă
u: copiii mici se joac
ă
adoptând roluri sociale
ş
iimitând adul
ţ
ii pe care i-au
ă
zut în aceste roluri. Toate aceste lucruri fac parte din procesul princare copilul înva
ţă
o gam
ă
de comportamente pe care le poate utiliza mai târziu.Imitarea este deseori descris
ă
drept o „scurt
ă
tur
ă
” în înv 
ăţ
are. Aceasta presupune copierea uneianumite ac
ţ
iuni sau a unui set de ac
ţ
iuni
ş
i permite copilului s
ă
dobândeasc
ă
o serie de deprinderifizice, rapid
ş
i eficient. Prin imitare copilul este capabil s
ă
înve
ţ
e mai mult decât ar putea prinînv 
ăţ
area direct
ă
.
 
IdentificareaEste un proces care se realizeaz
ă
în dou
ă
etape
ş
i este implicat în înv 
ăţ
area bazat
ă
pe observa
ţ
ie.Deseori, un copil va înv 
ăţ
a un stil mai general de comportament asumându-
ş
i un rol complet saumodelându-se dup
ă
o alt
ă
persoan
ă
. Identificarea are loc într-o perioad
ă
mult mai mare de timpdecât imitarea
ş
i se crede c
ă
, în mare m
ă
sur
ă
, înv 
ăţ
area rolurilor sociale, cum ar fi înv 
ăţ
area rolului degen
ş
i sex, are loc prin procesul de identificare.Prezen
ţ
a modelelor de rol este foarte important
ă
în dezvoltare. În jurul copilului trebuie s
ă
existeoameni pe care acesta s
ă
îi poat
ă
copia, ca s
ă
î
ş
i poat
ă
forma o idee despre felul în care o fiin
ţă
 uman
ă
real
ă
se comport
ă
într-un anumit rol social. Astfel de modele de rol îi ofer
ă
copilului o liniede ghidare, care-l va orienta spre un comportament adecvat în via
ţă
. Bandura
ş
i colaboratorii (1963)au realizat o serie de experimente prin care au investigat imitarea la copii. Ace
ş
tia au constatat c
ă
nutoate modelele au fost imitate în mod egal. În principiu, copiii au imitat modelele pe care le-auconsiderat similare lor, de exemplu pe cele de acela
ş
i sex. Al
ţ
i cercet
ă
tori au investigat felul în care stimulii pozitivi (cum ar fi lauda sau încurajarea) potinfluen
ţ
a înv 
ăţ
area prin imitare. Dac
ă
o purtare agresiv 
ă
a copilului este ignorat
ă
sau pedepsit
ă
dec
ă
tre adul
ţ
i, atunci este mai pu
ţ
in probabil ca acesta s
ă
repete acest comportament. Îns
ă
, ac
ţ
iunileagresive care au consecin
ţ
e satisf 
ă
c
ă
toare pentru cel ce agreseaz
ă
, au o probabilitate mai mare de a serepeta.Mussen
ş
i Rutherford (1963) au investigat efectele pe care cordialitatea
ş
i apropierea dintr-orela
ţ
ie le pot avea asupra procesului de identificare. Au constatat c
ă
b
ă
ie
ţ
ii care au rela
ţ
ii de afec
ţ
iunecalde cu ta
ţ
ii lor ob
ţ
in, în principiu, scoruri mai mari la testele de masculinitate decât b
ă
ie
ţ
ii a c
ă
rorrela
ţ
ie cu tat
ă
l este mai rezervat
ă
. Acela
ş
i lucru este valabil
ş
i pentru fete: cu cât rela
ţ
ia cu mamele loreste mai strâns
ă
, cu atât mai puternic
ă
este identificarea cu feminitatea.Din aceste studii putem vedea c
ă
imitarea
ş
i identificarea pot fi mecanisme importante deînv 
ăţ
are pentru copii. Alte tipuri de studii au investigat aspecte diferite de înv 
ăţ
are social
ă
, precumefectele diverselor tipuri de pedepse asupra copiilor. De
ş
i copiii înva
ţă
foarte mult prin imitare
ş
iidentificare, exist
ă
 
ş
i unele comportamente care sunt dobândite prin intermediul reac
ţ
iilor directe dinpartea adul
ţ
ilor
ş
i, deseori, aceasta este o modalitate important
ă
de preg 
ă
tire a copiilor pentru a secomporta conform exigen
ţ
elor societ
ăţ
ii. Autoîntarirea. Oamenii î
ş
i definesc standarde de succes pentru propriul comportament în diferitesitua
ţ
ii
ş
i prin raportarea la aceste standarde î
ş
i autoadministreaz
ă
recompense
ş
i pedepse pentruatingerea
ş
i dep
ăş
irea standardelor. Autoînt
ă
ririle
ş
i pedepsele iau cel mai adesea forma unor înt
ă
ririemo
ţ
ionale (mândria
ş
i satisfac
ţ
ia în primul caz, ru
ş
inea
ş
i culpabilitatea în cel de-al doilea). Depresiaface
ş
i ea parte frecvent din setul de pedepse autoadministrate. Setul ini
ţ
ial de standarde de apreciereeste înv 
ăţ
at de regul
ă
prin modelare, în principal de la p
ă
rin
ţ
i sau de la alte persoane semnificative încopil
ă
rie.

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
dana maxim liked this
Medy liked this
cristian_popa13 liked this
evellcudalb liked this
illivesa liked this
camivieru liked this
zoldimoo liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->