Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Brene Brown Puterea Vulnerabilitatii

Brene Brown Puterea Vulnerabilitatii

Ratings: (0)|Views: 35|Likes:
Published by alany

More info:

Published by: alany on Oct 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2014

pdf

text

original

 
Brene Brown Puterea vulnerabilitatii
Voi incepe cu urmatoarele: cu cativa ani in urma m-a sunat un organizator deevenimente deoarece urma sa sustin un discurs.  A sunat si a spus "Ma chinui cu ce sa scriu despre tine pe fluturasul publicitar." Ma gandeam: "Cu ce te chinui?" Si a raspuns: "Te-am vazut vorbind si cred ca te voi numi cercetator, dar imi e teama ca daca o fac, nimeni nu va veni pentru ca vor crede ca estiplictisitoare si irelevanta." (Rasete) Bine.  "Dar ceea ce mi-a placut la discursul tau este ca esti o povestitoare.  Asa ca asta voi face, te voi numi povestitoare." Si evident ca partea academica,nesigura din mine a reactionat: "Cum ma vei numi?" "Te voi numi povestitoare" Iar eu: "De ce nu spiridusul magic?" (Rasete) "Lasa-ma sa ma gandesc o secunda"  Am incercat sa fac apel la curajul ascuns in mine si m- am gandit: sunt o povestitoare, sunt un cercetator calitativ.   Adun povesti, asta fac. Si poate ca povestile sunt de fapt informatii cu suflet si  poate sunt de fapt doar o povestitoare.  Asa ca i-am spus: "Stii ceva? De ce nu spui ca sunt un cercetator-povestitor"  A inceput sa rada "Haha, nu existaasa ceva" (Rasete)   Asa ca sunt un cercetator-povestitor  si astazi va voi vorbi - pentru ca discutam despre extinderea perceptiei - asa ca vreau sa va spun niste povesti  despre o parte a cercetarii mele care mi-a transformat esential constiinta si pur si simplu a schimbat modul in care traiesc, iubesc, muncesc si suntparinte.  Aici incepe povestea mea. Pe vremea cand eram o tanara cercetatoare,student doctorand, in primul an am avut un profesor de cercetare care ne-a spus: "Uite cum stau lucrurile: daca nu poate fi masurat, nu exista." Si m-am gandit ca vrea sa ma amageasca. "Serios?" am intrebat si el a raspuns:"Absolut". Trebuie sa intelegeti ca am o diploma in sociologie, un master in sociologie si imi luam doctoratul in sociologie, asa ca intreaga mea cariera academica era inconjurata de oameni care credeau ca viata e complicata deci iubeste-o. Iar eu sunt mai mult genul: viata e complicata, fa curat, organizeaz-o si pune-o intr-o cutie. (Rasete)  Asa ca sa ma gandesc ca mi-am gasit drumul, o cariera care ma poarta - pe bune, una dintre marile zicale ale sociologiei este sa te bazezi pe discomfortul muncii. Iar eu sunt in filmul: pocneste discomfortul in moalele capului da-l la o parte si ia doar notemaxime.  Aceasta era mantra mea.  Asa ca eram foarte incantata Ma gandeam: stii ceva, asta e cariera potrivita pentru mine, pentru ca suntinteresata in cateva subiecte incurcate, dar vreau sa fiu in stare sa lesimplific. Vreau sa le inteleg. Vreau sa disec aceste lucruri despre care stiu ca sunt importante si sa le pun tuturor la dispozitie reteta.   Asa ca am inceput cu relatiile, deoarece, dupa ce esti asistent social timp de10 ani, realizezi ca relatiile sunt motivul pentru care te afli acolo. Ele dau un scop si un sens vietilor noastre. Despre asta e vorba. Nu conteaza daca vorbesti cu oameni care lucreaza in domeniul echitatii sociale, al sanatatii
 
 Rusinea este usor de inteles ca si teama de abandon.  Este ceva ce tine de mine pe care daca ceilalti l-ar vedea sau stii, atunci nu voi mai fi demna de relationare. Ce va pot eu spune: este universal valabil, toti simtit la fel. Singurii oameni care nu experimenteaza rusinea nu au capacitate de empatie sau de a stabili legaturi. Nimeni nu vrea sa vorbeascadespre ea si totusi cu cat vorbesti mai putin, cu atat este mai prezenta. Ce sta la baza acestei rusini, a ideii "Nu sunt suficient de bun" si cunoastem cu totii sentimentul: "Nu sunt suficient de alb. Nu sunt suficient de slab, suficient de bogat, de frumos, de destept, suficient promovat." Ce sta la baza este o vulnerabilitate chinuitoare, ideea ca pentru ca relatia sa se intample, trebuie sa permitem sa fim vazuti, sa fim vazuti cu adevarat.  Stiti care e parerea mea despre vulnerabilitate. O urasc.  Asa ca m-am ganditca asta e sansa mea sa o resping cu instrumentul meu de masura. O sa aprofundez subiectul, sa imi dau seama cum functioneaza, o sa petrec un ansi o sa sparg rusinea in bucati, o sa inteleg cum functioneaza vulnerabilitatea  si o sa i-o iau inainte.  Asa ca eram pregatita si foarte entuziasmata. Dupa cum stiti nu totul se vatermina cu bine. (Rasete)  Asta stiti.  As putea sa va spun o gramada despre rusine, dar ar trebui sa ocup timpul alocat tuturor vorbitorilor. dar pot sa va spun la ce se reduce - si s-ar putea sa fie unul dintre cele mai importantelucruri pe care le-am invatat intr-un deceniu de cercetare.  Anul alocat s-a transformat in sase ani, mii de povesti, sute de interviuri lungi si focus grupuri.  La un moment dat oamenii imi trimiteau pagini din jurnale, imi trimiteaupovestile lor, mii de bucati de informatie in sase ani.  Am reusit sa ii dau de cap.  Am inteles ce este rusinea si cum functioneaza.  Am scris o carte, am publicat o teorie, dar ceva nu era in regula - si anume ca daca as lua la gramada
 
oamenii intervievati si i-as imparti in cei care au cu adevarat sentimentul propriei valori - pentru ca la asta se reduce, sentimentul propriei valori -  acestia simt puternic iubirea si apartententa - si oamenii care se lupta sa ilobtina. oameni care se intreaba mereu daca sunt suficient de buni, exista o singura variabila care ii separa pe cei care simt puternic iubirea si apartenenta de cei care trebuie sa se lupte pentru ele.  Diferenta este ca oamenii care simt puternic iubirea si apartenenta cred ca sunt demni sa le primeasca.  Asta e tot. Cred ca sunt demni de asa ceva.  Pentru mine partea grea a ceea ce ne impiedica sa fim conectati este teama ca nu suntem demni sa avem relatii era ceva ce, atat personal cat siprofesional. am simtit ca trebuie sa inteleg mai bine.  Asa ca ce am facut a fost sa iau acele interviuri unde am vazut auto-apreciere, unde oamenii traiausentimentul, si doar pe ele le-am analizat.  Ce au acesti oameni in comun? Eu am o usoara dependenta de birotica, dar  asta e o alta discutie.  Asa ca aveam un dosar si un pix Sharpie si ma gandeam cum sa denumesccercetarea asta? Si primul cuvant care mi-a venit in minte a fost implinit.   Acestia sunt oameni completi, ce se hranesc cu acest sentiment profund alpropriei valori.  Asa ca l-am scris la inceputul dosarului si am inceput sa analizez datele. Intr-o prima faza am facut totul in 4 zile de analiza intensiva a datelor, timp in care am extras interviurile, am extras povestile si faptele. Care  este tema? Care este tiparul? Sotul meu a plecat din oras cu copii pentru ca mereu intru intr-o stare de frenezie gen Jackson Pollock, in care scriu incontinuu si in modul de cercetator. Si iata ce am aflat: Ce au in comun este curajul. Vreau sa fac un pic diferenta dintre curaj si vitejie. Curajul, in definitia sa originiala, atunci cand a patruns in limba engleza, provine din cuvantul latin cor, ce inseamna inima, iar in definitia initiala definea oamenii care actioneaza din toata inima.  Asa ca acesti oameni aveau, pur si simplu, curajul  de a fi imperfecti.  Aveau capacitatea de a fi intelegatori in primul rand cu ei si apoi cu ceilalti deoarece, asa cum s-a dovedit, nu putem simti compasiunepentru alti oameni, daca nu putem sa ne tratam pe noi cu blandete. Si in ultimul relatiile lor  si aici e partea dificiala, erau rezultatul autenticitatii. Erau dispusi sa renunte la cine credeau ca ar trebui sa fie pentru a fi cine erau cuadevarat, lucru obligatoriu pentru a relationa.  Un alt lucru pe care il aveau in comun este urmatorul:  Acceptau complet vulnerabilitatea. Credeau ca ceea ce ii face vulnerabili ii face frumosi. Nu vorbeau despre vulnerabilitate ca fiind comoda, dar nici nu se refereau la ea ca fiind chinuitoare, asa cum am auzit inainte in interviurile despre rusine.  Vorbeau despre vulnerabilitate ca fiind necesara, despre disponibilitatea de a spune "te iubesc" primul, despre disponibilitatea de a face ceva atunci cand nu exista garantii, despre capacitatea de a respira in timp ce astepti telefonul doctorului dupa ce ti-ai facut mamografia. Sunt dispusi sa investeasca intr-o relatie care putea sa mearga sau nu. Credeau ca este esential sa o faca. 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->