Caiet de Pratica Farmacie Anul 2

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie
Anul II Asistent Medical de Farmacie Anul colar 2010-2011
Cursant,
PLAN DE NVMNT ANUL II CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE
Modulul I: Comunicare profesional n limb modern Modulul II: Biochimie Modulul III: Farmacognozie special Modulul IV: Farmacoterapie Modulul V: Forme farmaceutice sterile Modulul VI: Marketing n domeniul farmaceutic Modulul VII: Tehnologia informaiei i comunicrii Modulul VIII: Chimia compuilor cu aciune asupra sistemului nervos central Modulul IX: Fitoterapie Modulul X: Forme farmaceutice ca siteme disperse, eterogene
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie - modulele se mpart n 2 semestre - pe lng modulele de mai sus se efectueaz i practica n farmacii, depozite farmaceutice care este obligatorie
Modulul de Comunicare profesional n limb modern

s se completeze fiecare subiect n parte fiecare subiect este obligatoriu nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model
1. Care sunt tipurile de comunicare Nonverbal communication describes the process of conveying meaning in the form of non-word messages through e.g. gesture, body language or posture; facial expression and eye contact, object communication such as clothing, hairstyles, architecture, symbols and infographics, as well as through an aggregate of the above. Non-verbal communication is also called silent language and plays a key role in human day to day life from employment relations to romantic engagements. b. Visual communication is the conveyance of ideas and information through creation of visual representations. Primarily associated with two dimensional images, it includes: signs, typography, drawing, graphic design, illustration, colours, and electronic resources, video and TV. c. Oral communication, while primarily referring to spoken verbal communication, typically relies on both words, visual aids and non-verbal elements to support the conveyance of the meaning. Oral communication includes discussion, speeches, presentations, interpersonal communication and many other varieties. In face to face communication the body language and voice tonality plays a significant role and may have a greater impact on the listener than the intended content of the spoken words. d. Written communication
a.
2. Dai exemplu de mesaje orale - direct face to face communication between two or more persons - telephone communication - meetings - conferences - lectures - interviews 3. Imaginai-v o discuie profesional i redactai-o pe tema unui medicament nou scos pe piaa farmaceutic I have found out about a new drug called Mircera [Pre-filled syringe], which is used in the treatment of anaemia associated with chronic kidney disease. It has 3
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie not been established the safety and efficacy of Mircera therapy in other indications. Treatment with Mircera has to be initiated under the supervision of a physician experienced in the management of patients with renal impairment. Mircera can be injected SC in the abdomen, arm or thigh. All 3 injection sites are equally suitable. It is recommended that haemoglobin to be monitored every 2 weeks until stabilized and periodically thereafter. The starting dose recommended is: 0.6 mcg/kg body weight, administered once every 2 weeks as a single IV(intravenous) or SC(subcutaneous) injection in order to increase the haemoglobin to >11 g/dL (6.83 mmol/L). Treatment with Mircera is normally long-term. However, it can be interrupted at any time, if necessary. Mircera is not recommended for use in children and adolescents <18 years due to a lack of safety and efficacy data. Mircera is contraindicated in case of hypersensitivity to methoxy polyethylene glycol-epoetin , which is the contents of Mircera or any of the excipients of Mircera and also for patients with uncontrolled hypertension. For caution, Mircera should not be mixed with other products. It has to be stored in the refrigerator at 2-8C, protected from light and it should not be frozen. 4. Imaginai-v o discuie profesional i redactai-o pe tema unui afeciuni
COUGHING Coughing is not a disorder, but a sympton of most of respiratory disorders. It is only a reflex act produced by the airway mucosal irritation, the existence of some impurities in the airway or due to some pathological results such as mucus in excess, blood or sputum in the airway. There are two stages of coughing : a. The irritative phase, in the initial stage of the illness, when coughing is dry and it presents no mucus ; b. The productive phase, when there are secretions in abundance. The cure for the first phase is some medicine with calming effect, antispasmodic or tranquilizer in order to release the airway and to give the pacient back the confort he needs. For the second phase, after the airway had been released, it is recommended that the pacient should take medicine with the effect of dillution and then medication that clears mucus. That treatment may be based on herbal : linden, mallow, plantain, primrose, pine nuts or honey.
5. Formulai un CV pentru angajare Europass Curriculum vitae : Personal Information :
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie First name(s)/Suname(s) Address(es) Telephone(s) Fax (es) Emaill(s) Nationality(-ies) Date of birth Gender Desired employment/ Occupational field Work experience Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of enployer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities : : : : : : : : Mihaela Mihaescu I.L.Caragiale,bl.9,sc.5,ap.49; Deva ; jud.Hunedoara,Romania 0720660780 bebym2508@yahoo.com romanian 25.08.1965 Female
: : : : :
Pharmaceutical
0ct.1985-Apr.1991 Clerk Verifcation documents,archiving documents and inventory documents CEC subsidiary Deva Investment Department Oct.1994-Mai 1999 Secretary Keep track of documents, recording documents,write business letters, dealing with protocol and organize business meeting head
: : : : :
Name and address of enployer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of Enployer Type of business or
: : : : : :
SC MACON SA - Deva Production Department Jan.2001-2011 Collaborator and Copartener Search reviews,product presentation, negotiation,finacial SC MICHELSBERG SRL - Cisnadie
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie sector Education and training Dates Title of qualification awarded Principal subjects/ occupational skills covered Name and type of organisation providing education and training Level in national or international classification : : : : : : : promotion 1984 High School 1990 computer operator Computer operation Sibiu Territorial Computing Center Construction
Dates Title of qualification awarded Principal subject/ occupational skills covered Name and type of organisation providing education and training Level in national or International classification Personal skills and competences Mother tongue(s) Other languege(s) Self-assessment European level(*) English French Social skils and competences Computer skills and
: : :
1998 human resources inspector labor organization, creating documents and their filing - Department of Labor and Social Protection Hunedoara - Deva
: :
: : : : : :
Romanian English French Basic user Basic user
teamwork, organization,punctuality, openness to new
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie competences Additonal information : : Competent with Microsoft Office programmes Personal Interests : love to travel and experience different cultures and visiting Art gallerie.I love music and enjoy a good book.
Modulul de Biochimie
1. Definii i caracterizai metabolismul Prin metabolism se nelege totalitatea transformrilor biochimice i energetice care au loc n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implic schimburi de materii i energii, i care include dou procese (simultane) opuse: - catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). - anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme). Dup rolul jucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n: Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenial n meninerea vieii organismelor i plantelor. Metabolism secundar sau lturalnic, care este implicat n producerea de substane "neeseniale" vieii (de ex., pigmeni, alcaloizi, antibiotici ageni etc.). Energia necesar proceselor de biosintez provine n cea mai mare parte din desfacerea legturilor macroergice ale diferiilor compui. n funcie de capacitatea de producere a energiei, organismele se mpart n : - autotrofe (greac autos=nsui; trophe=hran) - organisme care i sintetizeaz substanele organice necesare din substane anorganice, prin procesul de fotosintez i chemosintez. - heterotrofe (greac heteros=diferit; trophe=hran) - organisme care i asigur hrana folosind substane sintetizate de alte organisme (acestea pot fi microfage, fitofage sau zoofage). Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase reacii chimice: hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare, condensare, polimerizare. 2. Descriei metabolismul glucidelor
Pentru a puteafi utilizate de catre organism,glucidele alimentare sunt in prealabil supuse unui proces de digestie,urmat de un process de absorbtie.Digestia incepe in cavitatea bucala sub actiunea enzimei amilaza salivara,enzima hidrolitica 7
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie secretata de glandele salivare.La nivelul stomacului,sub actiunea sucului gastric,asupra bolului alimentar,amilaza salivara este inactivate.La nivelul intestinului glucidele alimentare sunt hidrolizate sub actiunea enzimelor pancreatice si a celor intestinale.Ex.amilaza pancreatica. O serie de polizaharide cum ar fi celuloza nu sunt transformate in tubul digestiv si trec ca atare in intestinul gros, unde sunt degradate sub actiunea florei intestinale si eliminate. Ca rezultat al digestiei zaharurilor,in intestinul subtire rezulta o serie de monozaharide;glucoza,galactoza,fructoza,manoza si unele pentoze.Absorbtia glucidelor are loc la nivelul intestinului subtire sub forma de monozaharide. Monozaharidele provenite din absorbtia intestinala ajung prin vena porta la ficat, unde pot fi temporar depozitate sub forma de glicogen,apoi trec in circulatia generala ajungind pe cale sanguina in toate celulele diferitelor organe si tesuturi. In celule glucidele pot suferi diverse transformari care pot fi anabolice(in cadrul carora au loc sinteze de glucide din alti compusi glucidici si neglucidici) si catabolice (in care moleculele sunt degradate cu eliberare de energie). Catabolismul glucidic Dintre glucide ,glucoza serveste cel mai frecvent ca substrat al transformarilor catabolice la animale, plante si microorganisme. Metabolizarea glucozei- Caile de metabolizare 1.Calea nr.1-fosforilarea glucozei - este obligatorie pentru intrarea glucozei in transformari metabolice; - procesul de fosforilare este endergo-dependent ireversibil; - procesul are loc cu scaderea entalpiei libere; - enzime: glucokinaza(enzima specifica) hexokinaza(enzima nespecifica) Ambele enzime au rol cheie in metabolismul glucozei. G+ATP---+Mg------------G-6-P+ ADP
Glicoliza 2. Calea nr.2-ciclul Embden-Meyerhof-Parnas (glicoliza) - procesul de degradare a glucozei pina la piruvat sau lactat; - procesul are loc cu producere de energie; - se desfasoara in faza solubila a celulei(citoplasma) deoarece acolo se gaseste intregul set de enzime necesare procesului; Etapele glicolizei I degradarea glucozei pina la trioze(proces consumator de energie) II descompunerea glicerinaldehid-3-fosfatului pina la piruvat(proces in care se produce energie) Importanta glicolizei -glicoliza este o etapa obligatorie in procesul de degradare a glucozei, ca substrat energetic pina la dioxid de carbon si apa; -este cea mai importanta cale sub aspect cantitativ de degradare a glucozei; -este un proces metabolic cu bilant exergonic;
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie -este o importanta sursa de energie atit pentru tesuturile ce lucreaza anaerob,cit si pentru cele ce lucreaza aerob. Fermentatia alcoolica Unele microorganisme (drojdia de bere) au capacitatea de a transforma glucoza in etanol cu eliberare de dioxid de carbon.Procesul se numeste fermentatie alcoolica si are un mers asemanator glicolizei pina la formarea acidului piruvic,iar de aici are mersul caracteristic pina la obtinerea alcoolului etilic,sub actiunea alcooldehidrogenazei.Procesul are importanta industriala. In fermentatia acetica, acetaldehida, sub actiunea alcooldehidrogenazei,se transforma in acid acetic. 3. Calea pentozo-fosfatica sau suntul pentozofosfat(Calea nr.3) - se realizeaza pe portiunea solubila a citoplasmei extramitocondriale din celulele animale. - se disting doua etape: 1. oxidativa (obtinerea de pentoze din hexoze); 2. calea ce permite interconversia dintre diferitele glucide; Importanta metabolica a ciclului pentozofosfat Metabolizarea glucozei pe calea pentozofosfat nu constituie propriu-zis o forma de degradare sau de oxidare a glucozei;calea nu este cuplata cu lantul respirator,ci in cadrul ei ,nu se formeaza ATP, ci se consuma pentru activarea glucozei la glucozo-6-fosfat. Importanta sa metabolica o constituie faptul ca diversi produsi ai secventei metabolice sau intermediarii caii pentozofosfat sunt implicati in procesele de biosinteza a unor compusi de importanta biologica majora.` Sistemul NADPH+ H este un furnizor de hidrogen si de electroni in procesele de sinteza a acizilor grasi a compusilor steroidici.Diferitele tetroze, pentoze, hexoze si heptoze rezultate sunt implicate in biosinteza monozaharidelor si a acizilor nucleici. Transformarea glucozei pe aceasta cale constitue un mecanism tipic amfibolic de metabolizare.Diferitele etape ale acestei secvente metabolice au loc in faza solubila a citoplasmei si toate enzimele care participa la aceste reactii au fost izolate in stare pura.Ciclul pentozofosfat este avantajos pentru economia celulara si prin faptul ca necesita echipament enzimatic relativ redus,de unde si denumirea de sunt pentozofosfat. Patologia caii pentozofosfat Glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este o enzima ce prezinta proprietatea de polimorfism genetic. Aceasta inseamna ca exista numeroase variante genetice ale acestei enzime, ca urmare a unor mutatii genetice. -enzima este un exemplu tipic de enzimopatie farmacogenetica,deoarece se manifesta conditionat de administrarea unor medicamente si numai la indivizi cu variatii genetice ale enzimei. Medicamente care pot provoca aparitia de enzimopatii: antimalaricele (chinina), sulfamidele, nitrofurantoina, vitamina K, aspirina. Posesorii de o astfel de enzimopatie nu prezinta suferinte pina nu ingera un astfel de medicament,cind se produce hemoliza, anemie hemolitica si
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie methemoglobinurie.Medicamentele enumerate cresc potentialul oxidativ al celulei si enzima nu mai face fata. 4.Degradarea glucozei pe calea acizilor uronici.Calea nr.4 - implica oxidarea glucozei la acid glucuronic. Importanta: -furnizeaza acid glucuronic care este utilizat in procesele de detoxifiere hepatica prin conjugarea sa cu fenoli, bilirubina,cu diversi hormoni, cu unele medicamente sau produsii lor de oxidare.Conjugarea are ca si consecinta scaderea toxicitatii acestor compusi si marirea solubilitatii lor,ceea ce faciliteaza excretia renala. -acidul glucuronic prezinta si o importanta structurala, deoarece intra in structura mucopolizaharidelor. -acidul glucuronic constituie o etapa intermediara in biosinteza acidului ascorbic. Aceasta cale se desfasoara in tesutul hepatic si renal vizind compusii toxici de origine exogena sau produsi rezultati in urma metabolismului normal.Deficienta genetica care nu permite sinteza acidului ascorbic consta in absenta enzimei Lgulonolactonoxidaza,care catalizeaza etapa finala a biosintezei de acid ascorbic. PATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC Desfasurarea normala a metabolismului glucidic este controlata atit la nivel molecular prin intermediul enzimelor reglatoare cit si la nivel superior de factorii de reglare cum sunt hormonii, sistemul nervos. Starea de echilibru a metabolismului glucidic este indicata de glicemie, care reprezinta concentratia glucozei in singe.In conditii fiziologice, la 12 ore de la ultima ingestie alimentara glicemia este cuprinsa intre 80 si 120 mg.% .Tulburarile metabolismului glucidic se manifesta prin hiperglicemii, iar in forma avansata prin glicozurie,sau hipoglicemii.Cea mai grava maladie care se manifesta prin hiperglicemie, iar in forma cea mai avansata prin glicozurie este diabetul zaharat,care consta in alterarea complexa a intregului metabolism intermediar, indeosebi a celui glucidic corelat cu cel lipidic.Diabetul zaharat implica si tulburari endocrine grave,mai ales ale secretiei insulinei din pancreas. Alte tulburari :sindroamele hipoglicemice,care au la baza modificari ale activitatii factorilor de reglare ,respectiv insulina si glucagonul; glicogenozele-boli de depozitare a glicogenului,care sunt boli congenitale si familiale rare,caracterizate prin depunerea in tesuturi si organe a unor cantitati neobisnuite de glicogen. 3. Care este rolul vitaminelor hidrosolubile n organism. Care sunt manifestrile carenelor vitaminelor hidrosolubile n organism? Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B, vitaminele P, i vitamina C. Spre deosebire de vitaminele liposolubile, cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula n organism, excesul fiind eliminat. Din aceast cauz organismul uman i
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. Funciile lor sunt n general de a asista enzimele importante implicate n producia de energie din carbohidrai i grsimi. Sunt instabile n prezena cldurii i procesul de preparare al hranei afecteaz cantitatea de vitamine disponibile din mncare. Hipo- i avitaminozele pot aprea n urmtoarele cazuri: carena de vitamine n produsele alimentare, coninutul redus de vitamine n raia zilnic; distrugerea vitaminelor n procesul prelucrrii termice a alimentelor i pstrarea lor timp ndelungat; aciunea factorilor antivitaminici ce intra n componena produselor alimentare; prezena vitaminelor ru asimilabile n produsele alimentare; dereglarea balanei chimice a raiei alimentare i corelaiei dintre vitamine i alte substane nutritive, ntre unele vitamine; anorexia; deprimarea florei intestinale normale, care sintetizeaz unele vitamine; n bolile gastrointestinale; chimioterapia neraional; dereglarea absorbiei vitaminelor n tractul gastrointestinal n patologiile stomacului, intestinelor, sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale mecanismului de transport i ale proceselor fermentative, de absorbie a vitaminelor; consumarea vitaminelor care ptrund n organism cu hran de ctre flora intestinal patogena i parazii intestinali; aciunea antivitamina a unor medicamente; necesitatea sporit n vitamine; unele stri fiziologice (perioada de cretere, sarcina, lactaia); unele condiii climaterice; lucrul fizic intens; lucrul neuropsihic intens, stri de stres; boli contagioase i intoxicaii; aciunea factorilor nocivi n procesul de producie; excreia sporit a vitaminelor. Lipsa vitaminelor din alimentaie provoac tulburri grave ale organismului, numite boli de caren. Lipsa total a unei vitamine se numete avitaminoz i poate duce la moarte. De cele mai multe ori, apare o lips parial a vitaminelor, cunoscut sub numele de hipovitaminoz, iar tulburrile metabolice n acest caz sunt mai puin grave. n evoluia hipovitaminozelor i a avitaminozelor, la nceput se observ anumite tulburri generale, cum ar fi lipsa poftei de mncare, slbirea activiti fizice i intelectuale, scderea n greutate, oprirea creterii la organismele tinere, stare de moleeal i inactivitate. Dup acest stadiu iniial, boala capt un caracter specific, determinat de felul vitaminelor deficitare. Pentru a preveni dereglrile metabolice determinate de lipsa unor vitamine din hran, alimentaia trebuie s fie ct mai echilibrat i s cuprind toate principiile
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie alimentare. Vitaminele sunt sintetizate de plante i numai n foarte mic msur de organisme. n cantiti mici, vitaminele sunt necesare pentru un proces normal de cretere, digestie, ndeplinirea funciilor cerebrale i rezisten la infecii. n circuitul sanguin trebuie s existe n permanen o cantitate optim de vitamine. Excesul de vitamine hidrosolubile se elimin prin urin, iar cel de vitamine liposolubile se depoziteaz n esuturi (ficat sau esutul adipos). Deoarece sunt depozitate i nu eliminate, ele pot deveni toxice. Organismul uman este sensibil mai ales la excesul de vitamine A i D.
4. Definii hormonii. Dai exemplu de o hipo i o hipersecreie hormonal despre acelai hormon (de exemplu testosteron la brbai) Hormonii : - sunt subst. chimice elaborate de celule specializate care pe cale sanguina ajung la organele sensibile la actiunea lor, unde exercita actiuni reglatoare asupra proceselor metabolice ; - celulele specializate in elaborarea hormonilor sunt in general grupate in unitati anatomice distincte= glandele endocrine. - tesuturile care raspund in mod specific la actiunea unui hormon sunt tesuturi tinta pentru unul sau mai multi hormoni ; interactiunea hormon-tesut tinta se realizeaza prin intermediul receptorilor membranari. Dereglrile hormonale cu hormonul somatotrop . Acest hormon, prescurtat STH este produs de glanda hipofiz, cea mai important gland endocrin din corpul uman fiindc aceasta controleaz activitatea hormonal a ntregului organism. STH este numit i hormon de cretere fiindc el stimuleaz, mpreun cu insulin, hormonii tiroidieni i cei sexuali creterea organismului. Acest hormon ajuta la creterea oaselor, a muchilor i a tuturor organelor mai puin creierul. Atunci cnd apar dereglri n secreia acestui hormon apar anomalii de cretere i dezvoltare. Hiposecreia de STH determin la copil stoparea creterii. Apare astfel piticismul (nanismul hipofizar). Cei care sufer de o asemenea dereglare hormonal sunt mici de statur, ajungnd la nlimi de maxim 1,30 m. Sunt ns proporional dezvoltai, iar intelectul este normal fiindc, aa cum am stabilit, hormonul somatotrop nu influeneaz creterea creierului. ntr-o secreie crescut de STH (hipersecreie) pot aprea dou tipuri de boli, n funcie de vrsta la care apare dereglarea. Dac n copilrie, nainte de pubertate,
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie se secret mai mult hormon somatotrop, apare gigantismul: indivizii de peste 2 m cu membrele mai lungi dect normal. n cazul n care hipersecreia apare dup pubertate, apare acromegalia. Acromegalii nu sunt neaprat nali prin constituie, ns au minile i picioarele lungi, oasele feei mrite, mandibula proeminent, buzele voluminoase, limba mrit, iar n interior viscerele (inima, ficatul, rinichii) sunt mai mari dect n mod normal. Intelectul este n ambele situaii neafectat. Hiposecreia de hormoni corticotropi cauzeaz insuficiena corticosuprarenal. Hipersecreia de hormoni corticotropi determin o hiperfuncie a corticosuprarenalei manifestat prin sindromul suprarenalometabolic (corti-cometabolic sau boala lui Cushing) sau prin sindromul suprarenalogenital (corti-cogenital). Hipersecreia de hormon tireotrop cauzeaz o hipertiroidie, inclusiv boala lui Basedow, iar hiposecreia acestui hormon duce la hipotiroidism. Un exces de hormoni T3 i T4 (hipersecreie tiroidian) provoac o cretere a temperaturii, metabolismul este accelerat, ceea ce explic senzaia de sete, de sensibilitate la cldur i accelerarea tuturor funciilor n organism. Invers, o scdere a hormonilor tiroidieni (hiposecreie tiroidian) duce la o scdere a temperaturii corporale i a tuturor funciilor din organism. 5. Definii pH. pH-ul : - reprezint logaritmul cu semn schimbat al concentraiei ionilor din solutie. Prin noiunea de pH se exprim cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substane, pe baza concentraiei ionilor numii hidroniu H3O+. Pentru soluiile foarte diluate se consider c pH-ul nu mai este egal cu concentraia hidroniului, ci cu concentraia molar a soluiei. Limite pH 0 pH 7 => pH acid | soluie acid pH = 7 => pH neutru | soluie neutr 7 pH 14 => pH bazic | soluie bazic 6. Care este compoziia sngelui n caz de leucemie conform tabelului Elemente Proteine totale Albumin+ globulin Albumin Pacient fr leucemie 5,6 8,4 g/dl 3,4 5,6 g/dl Pacient cu leucemie valoare crescut
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Hemoglobina Hematii (globule roii) Leucocite (globule albe) Neutrofile Limfocite Trombocite Hematocrit Elem. minerale calciu - magneziu Fierul (sideremia) Acid uric ureea Fosfateaza alcalin Brbai: 13 - 16 g/dl mult mai sczut Femei: 11 15 g/dl 4 000 000 6 200 000/ mm3 Scad sub limitele normale 4.500 - 10.000 celule/ mm3 Cresc peste 18 000 3 1700-7500/ mm Val. peste normal 500-1000/ mm3 Val. crescute 3 150 - 400 000/ mm Val sczute Brbai: 40.7 - 50.3% Val sczute Femei: 36.1 - 44.3% 96-104 mg/l Crete f. mult 2,5 mg/l Crete cu Ca Brbai: 65-175 microg/dl Scade f. mult Femei: 50-170 microg/dl (patologic) Brbai: 2,6-6 mg/100 ml Crete n leucemie Femei: 3,5-7 mg/100 ml 20-40 mg/100 ml La tumori scade 25-115 UI Crete peste normal
7. Care este compoziia urinei n caz de infecie urinar conform tabelului Elemente Acid uric ph Densitate Leucocite Hematii Nitrii Corpi cetonici Bilirubina Proteine Glucoza Pacient fr infecie urinar 0,25 - 0,8g/ urin 24 h 4,8-7,8 1,015-1,030 negativ negativ negativ negativ negativ 30-90 mg/24 h negativ Pacient cu infecie urinar 0,9 < . Crete peste val. norm. Crete prezente prezente prezente prezente prezente crete prezente
8. Care este compoziia sucului gastric n caz de ulcer conform tabelului Elemente pH acidului gastric Ap + HCl pepsin microelemente Pacient fr ulcer pH-ul 1,09-2,2 90% exist procente mici Pacient cu ulcer Nu se modific Val. crescute Val. crescute procente mici
9. Care este compoziia, culoarea fecalelor n cazul administrrii fierului Elemente Pacient fr tratament cu fier Pacient cu tratament cu fier
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie culoare pH Normal (brun) La aduli, fecalele au un pH neutru sau uor alcalin, n timp ce la copii au de regul un pH acid. nchiderea la culoare a fecalelor, fapt lipsit de importan clinic.
Modulul de Farmacognozie special

1. Ce sunt glucidele i ce rol au acestea? Dai exemplu de 5 plante care conin glucide. Definiie. Glucidele sunt alctuite din carbon, hidrogen i oxigen, de aceea au fost numite i hidrai de carbon. Glucidele sau zaharurile sunt substane organice cu funciune mixt ce au n componena lor att grupri carboxilice (-COOH), ct i grupri hidroxilice (-OH). Denumirea lor provine din cuvntul grecesc glikis-dulce. Sub aspect biochimic i fiziologic, glucidele constituie materia prim pentru sinteza celorlalte substane: proteine, lipide, cetoacizi, acizi organici, aminoacizi, etc., precum i substana de rezerv utilizat de celule i esuturi. n lipsa total a glucidelor, celulele nu pot supravieui mai mult de 20 de ore. Glucidele constituie o surs important de energie n organism. Glucidele reprezint 50-65 % din valoarea energetic a organismului.La arderea unui gram de glucide se degaj 4 calorii (17 kilojouli). Necesarul minim de glucide n organism este de 50-60 grame, dar doza zilnic este de 300-400 grame pentru un adult, din care 50-100 g glucide asimilabile. Contin glucide urmatoarele plante : 1.Trestia de zahar si sfecla de zahar - zaharoza sau sucroza 2. Semintele cereaelor in curs de germinare(orz,orez) - maltoza 3.Fructe dulci (struguri dulci, mierea) - fructoza 4.Bumbac,in canepa - celuloza 5.Cereale(grau,porumb,etc.)si cartoful - glucoza
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 2. Ce sunt heterozidele i ce rol au acestea? Dai exemplu de 5 plante care conin heterozidele Glicozidele sau heterozidele sunt compui alctuii dintr-o component glucidic i o component neglucidic, denumit aglicon, a crei structur chimic poate fi foarte diferit. Agliconul confer glicozidelor proprieti fizice, chimice i farmacologice specifice, condiionnd n cea mai mare msur utilizarea lor ca substane terapeutice. Contin heterozide urmatoarele plante : 1.Digitalis Purpureae Folium (frunza de degetel rosu) - glicozid cardiotonic 2.Strophanti Semen (samanta de strofantus) - glicozid cardiotonic 3.Rhamnus frangulae (crusinul) de la care se utilizeaza scoarta si frunzele : Frangulae Cortex si Frangulae Folium - antracenozida cu actiune laxativa 4.Rhei Rhizoma radacina de revent sau (rubarba) - antracenozida cu actiune: laxativa,tonica aperitiva, stomahica 5.Saponariae Radix radacina de sapunarita - saponozida cu actiune: expectoranta,diuretica, colagoga,antihelmintica 3. Ce sunt uleiurile volatile i ce rol au acestea? Dai exemplu de 5 uleiuri volatile, ce aciuni i cum se utilizeaz Uleiurile eseniale, numite i volatile sau eterice, se afl sub forma unor picturi refrigerente, volatile. Se ntlnesc, de exemplu, n celulele petalelor de Rosa canina (mce), n perii secretori de la plantele familiei Labiatae. Pereii celulelor n care se gsesc uleiuri eterice sunt, de obicei, suberizai, fiind astfel impermeabili. Uleiurile volatile (eseniale sau eterice) se depoziteaz n veziculele intracelulare lipsite de membran sau, n cazul perilor secretori, n citoplasm, de unde traverseaz peretele i se acumuleaz ntr-o vezicul subcuticular, evaporandu-se apoi n atmosfer. Uleiurile esentiale sunt importante pentru efectul lor antimicrobian i antiseptic.Prin oxidarea i polimerizarea uleiurilor eterice se formeaza rasinile, care sunt substane vscoase, cu o compoziie complex, fiind un amestec de terpene i acizi rezinici. Se gsesc n citoplasm sub forma unor picturi fine, strlucitoare, care difuzeaz n spaii intercelulare sau se depoziteaz n caviti i canale rezinifere. Aroma este asamblul complex de senzatii gustative si olfactive percepute la degustarea unui produs alimentar si detectate de receptorii chimici din regiunea buco-naso-faringiana. 1. Uleiul esential de lavanda. Specia: Lavandula officinalis.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Componenti principali: acetatul de linalil, linaloolul, cineolul, borneolul. Lavanda este o planta renumita pentru calitatile calmante si pentru parfumul sau delicat. Lavanda este benefic in caz de probleme digestive pe fond nervos: colici, indigestie, voma, balonare, diaree. Fiind antiinflamator si antibacterian se poate folosi in cistite. Lavanda este un ulei calmant, sedativ, relaxant. Astfel, el este util in insomnie, stari depresive, stres, precum si in dureri de cap si migrene. Totodata actioneaza favorabil asupra inimii, calmand palpitatiile si reducand tensiunea arteriala. Se foloseste sub forma de inhalatii, baie, masaj, candela. Uleiul de Lavanda are proprietati antiseptice si antispastice. Prin aceasta este util in problemele sistemului respirator: gripa, bronsita, tuse, pneumonie, laringita. Se aplica comprese, masaj local si inhalatii. Sub forma de masaj pe abdomen, uleiul esential de leucoree si alte infectii genitale. Se fac bai locale. Utilizat in candela aduce un miros placut in camera si ajuta la indepartarea insectelor. 2. Uleiul esential de lmi. Specia: Citrus limonum. Componenti principali: limonen, -pinenul, -terpinenul, citralul, citronelal. Uleiul esential de lmi este un tonic al sistemului circulator, imbunatatind circulatia sangelui; ajuta la diminuarea vascozitatii sangelui si astfel scade presiunea in venele varicoase. El este un remediu traditional pentru tratarea capilarelor sparte vizibile sub piele. Mentine vitalitatea celulelor rosii (eritrocitele), efect favorabil in caz de anemie; totodata stimuleaza leucocitele, ceea ce duce la o imbunatatire a imunitatii organismului. Se foloseste sub forma de masaj, bai sau inhalatii. Datorita proprietatilor antiseptice este util sub forma de masaj local sau inhalatii in raceala, gripa, tuse, chiar si cand acestea sunt asociate cu febra. Uleiul de lmie are proprietati detoxifiante si decongestionante asupra ficatului si rinichilor; ajuta la reducerea celulitei. Se aplica masaj local. Actiunea invioratoare si tonifianta este benefica in tratarea durerilor de cap si a migrenelor. Se utilizeaza sub forma de inhalatii, candele, masaj pe tample. Se va evita expunerea la soare timp de 12 ore dupa aplicarea pe piele! 3. Uleiul esenial de ment. Specia: Mentha piperita. Componenti principali: mentol, acetat de mentil, valerianat de mentil. Menta are actiune racoritoare, refrisanta si in acelasi timp de incalzire si stimulare. Explicatia acestui paradox consta in faptul ca organismul isi intensifica circulatia sangelui si se incalzeste ca raspuns la efectul racoritor al mentei pe piele. Sub forma de masaj sau bai, Menta este un excelent stimulent si tonic general. Ea alunga oboseala pe fond nervos si migrenele. Dupa o zi lunga si obositoare, o baie de picioare cu ulei de Menta va face minuni. Menta actioneaza benefic asupra sistemului digestiv, cu precadere asupra stomacului. Usureaza digestia si are efecte pozitive in cazuri de digestie lenta, indigestie si flatulenta. Fiind antiseptic gastric, se poate folosi in diaree, stari febrile de origine gastrica sau toxiinfectii alimentare. Ajuta la calmarea spasmelor gastrice si a colicilor prin efectul antispasmodic. Are efect detoxifiant asupra ficatului si stimuleaza secretia bilei, ajutand la digestia grasimilor. Se face masaj pe abdomen. Asupra sistemului respirator actioneaza ca expectorant, fiind indicata in tuse. Are de asemenea proprietati decongestionante si antispasmodice utile in astma, tuse, sinuzita, bronsita, gripa. Se foloseste sub forma de inhalatii, comprese, masaj pe piept. Nu se pun mai mult de 1-2 picaturi, in oricare dintre modalitatile de utilizare. In cazul in care preparati amestecuri de uleiuri care
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie contin si menta, se vor pune cel mult 2 picaturi, deoarece mirosul ei le va acoperi pe toate celelalte. Menta este foarte potrivita in stari de oboseala, stres, stari depresive. 4. Uleiul esenial de patchouli. Specia: Pogostemon patchouli. Componenti principali: patchulol, benzaldehida, aldehida cinamica, eugenol, cadinen. Numele patchouli este de origine hindusa. Aceasta planta, originara din Malayesia are o lunga istorie a utilizarii sale terapeutice in medicina traditionala chineza, indiana, japoneza si malayesiana ca stimulent, tonic, antiseptic si febrifug. El este utilizat cu precadere in cazul muscaturilor de sarpe si alte insecte veninoase. In epoca victoriana, atunci cand se transportau pe mare din India frumoasele saluri din casmir, frunzele de Patchouli se asezau intre ele pentru a le feri de molii. Saculetii umpluti cu frunze de Patchouli sunt foarte populari pentru a parfuma lenjeria si asternuturile de pat. Datorita mirosului sau distinct si tenace, el este foarte cautat de parfumeri, fiind un bun fixator in parfumurile de tip oriental; el a fost in mare voga in perioada Flower Power din anii 1960, alaturi de Santal si Iasomie. Patchouli este un ulei stimulant, intaritor, astringent. Proprietatile sale tonice si astringente sunt utile in tratamentul diareei. In aceste cazuri se face masaj abdominal. Acest ulei are un pronuntat efect antidepresiv asupra sistemului nervos, in stari de stres si anxietate, dar este util numai persoanelor care ii agreeaza mirosul. Se foloseste in candela sau baie. Pentru proprietatile astringente si antiseptice este indicat a se folosi in tratamentul acneii si al tenului gras. De asemenea este util in tratamentele de prevenire a imbatranirii pielii si a aparitiei ridurilor. 5. Uleiul esential de eucalipt. Specia: Eucalyptus globulus Componenti principali: cineol, pinen, camfen, felandren. Eucaliptul are efect inviorator, de improspatare, foarte apreciat in cazuri de oboseala, scaderea puterii de concentrare, dureri de cap sau debilitate. Se foloseste in baie, sauna, candela, masaj. Eucaliptul este eficient in toate tipurile de febra; el scade temperatura si in acelasi timp are un efect racoritor si de improspatare asupra corpului. Astfel, el se poate folosi pentru scaderea febrei in cazuri de dizenterie, difterie, pojar, malarie, febra tifoida. Se face baie, masaj usor, comprese pe frunte. Actiunea sa antivirala se manifesta benefic in infectii respiratorii: raceala, gripa, sinuzita, pneumonie, bronsita. Uleiul de Eucalipt decongestioneaza caile respiratorii si fluidifica secretiile. Se foloseste in inhalatii, candela, masaj local. Eucaliptul este un remediu important in tratarea artritei, mai ales cand simptomele sunt agravate de vreme rece. Se aplica comprese sau masaj pe tonele dureroase. Acest ulei poate fi folosit in infectii genito-urinare ca: cistita (mai ales daca a aparut ca urmare a unei raceli), nefrita, leucoree, sub forma de masaj sau bai de sezut. Uleiul de Eucalipt impiedica proliferarea infectiilor si de aceea se poate folosi in herpes, rani, ulceratii, dar si in intepaturi de insecte, sub forma de comprese. Utilizat in candela, Eucalpitul este un excelent antiseptic pentru aerul din camera, fapt util persoanelor care sufera de o infectie contagioasa, sau se afla in convalescenta.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 4. Dai exemplu de 5 plante ce conin vitamine i n ce afeciuni sunt recomandate 1.CYNOSBATI FRUCTUS. Macese. Fructele de mce. Rosa canina L., Rosa Species ( Macese).Familia Rosaceae. Compoziia chimic: 250-500 mg % acid ascorbic, 2,55-6,18 mg % carotenoide diverse ( provitamina A ), vitaminele B 1, B2, PP i K, vitamina P ca rutozid hiperozid, 20 % glucide, pectine, taninuri, acid malic i citric.Datorit celorlalte vitamine i n special vitaminei P ,fructele de maces au proprietatea de a scdea permeabilitatea i fragilitatea capilarelor. Aduc un aport de sruri necesare organismului i au aciune diuretic. Se recomand n avitaminoza C, n afeciuni hepatice i renale ca diuretic. Intr n compoziia ceaiului aromat, hepatic nr. 2, tonic aperitiv, iar achenele n ceaiul diuretic nr. 2. Din pulpa pseudofructelor se prepara siropuri (sirop de mce), Sambucovit, gemuri, dulcea, vin. 2. FAEX MEDICINALIS. Drojdia de bere. Analiza sa biochimic dovedete c ea conine nu mai putin de 17 vitamine diferite (majoritatea din complexul B), 16 aminoacizi, 14 sruri minerale si circa 46 % proteine. Aceast compoziie i confer drojdiei de bere calitatea de aliment integral. Drojdia de bere favorizeaz asimilarea nutrienilor i asigur o bun funcionare a sistemului digestiv. Este energizant, ajutnd organismul s reziste la efort fizic sau intelectual prelungit. Din acest motiv drojdia de bere este deosebit de util tinerilor aflai n sesiunile de examene sau persoanelor afectate de surmenaj. Pentru persoanele supuse stres-ului sau n stare de depresie, drojdia are efect tonifiant aspra sistemului nervos. Vitaminele i mineralele pe care le conine fac din drojdie un excelent remediu n anemie i demineralizare, atenueaz simptomele i ajut organismul s treac mai uor i mai repede peste rceli sau boli infecioase prin ntarirea sistemului imunitar. Drojdia de bere are aciune hepatoprotectoare, contribuind la refacerea ficatului dup hepatitele virale, toxiinfeciile alimentare sau consumul exagerat de alcool. Drojdia de bere ajuta organismul sa-si pastreze tineretea si vigoarea prin incetinirea procesului de imbatrinire a celulelor. Aceasta nu contine numai o mare cantitate de proteine, minerale si vitamine, ci si acid nucleic. Drojdia de bere favorizeaza asimilarea nutrientilor si asigura o buna functionare a sistemului digestiv. Este energizanta, ajutind organismul sa reziste la efort fizic sau intelectual prelungit. Astazi se stie faptul ca acidul nucleic conduce procesul de formare a celulelor noi, care le inlocuiesc treptat pe cele deteriorate. In mod normal, acidul nucleic isi pierde treptat aceasta capacitate de a comanda reinnoirea celulelor. Acidul nucleic continut in drojdia de bere poseda capacitatea misterioasa de a intirzia imbatrinirea prematura. Persoanele in virsta, carora li se prescrie drojdie de bere, pot constata in doar citeva luni o ameliorare a starii generale, precum si un surplus de energie binefacatoare. Pielea devine supla, tenul se coloreaza, totul dovedind o stare buna de sanatate. Astfel, persoanele in virsta care consuma in mod curent drojdie de bere se simt mai tinere, mai puternice si au mai multa pofta de viata. Vitaminele din drojdie contribuie si la mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular prin imbunatatirea circulatiei sanguine, scaderea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol si trigliceride. Drojdia de bere asigura sanatatea pielii, unghiilor si parului. Dupa o cura de numai citeva saptamini, un ten obosit poate deveni suplu, sanatos, stralucitor. Adolescentii care se confrunta cu suparatoarea acnee pot recurge tot la
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie drojdia de bere. Parul fragil, care creste incet, cu tendinta de depigmentare precoce poate fi ajutat sa-si recapete stralucirea si vigoarea. Si in cazul in care parul cade mai mult decit de obicei si fara un motiv aparent, cind schimbarea samponului si lotiunile hranitoare nu au nici un efect, solutia salvatoare este o cura de minim o luna cu drojdia de bere. Drojdia de bere ramasa de la fabricarea berii este mult mai eficienta decit drojdia de panificatie, pentru ca este mult mai bogata in vitamine si minerale. Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere mai este folosita in diete de slabire si in tratamente cosmetice. 3. STIGMATA MAYDIS. Mtase de porumb. Principii active: Saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, lipide, saponine, rezine, taninuri, flavonoide, saruri de potasiu, ulei volatil, alantoina, vitamina C, E, K, B6. Aciune farmaceutic: diuretic, hemostatic, antiinflamator, colagog. Daca este nevoie de un diuretic singur, atunci beti ceai de matase de porumb, care este si un mijloc eficient in cura de slabire. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Ceaiurile din mtase au i efecte homeostatice, activeaz secreia bilizar, grbesc purgaia i diminueaza coninutul de glicogen din snge. Recomandate si in obezitate, afectiunile vezicii biliare, perturbarea echilibrului hormonal feminin, reumatism. Indicatii: Artrita, colecistita, dischinezie biliara, hepatita cronica, litiaza biliara si renala , nefrite, cistite, guta, reumatism, obezitate, enurezis, dismenoree, hemoragie. In colici renale si enurezis, se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. 4. SPINACIA OLERACEA.Spanacul Spanacul contine o cantitate importanta de fibre, vitamine: A, C, B1, B2, B6, E, K, acid folic, antioxidanti si fier, ceea ce conduce la fortifierea capacitatii fizice a organismului si la remineralizarea acestuia. Principalele proprieti: - este un ntritor al sistemului imunitar; - nutritiv i tonifiant; - combate scorbutul (datorat lipsei de vitamina C); - remineralizant de mare valoare; - curitor al tubului digestiv (retrgnd toxinele din masa umorilor i favoriznd eliminarea lor); - tonific miocardul i stimuleaz activitatea inimii; - crete cantitatea de urin eliminat ; - stimuleaz secreiile gastrice, pancreatice i biliare; - stimuleaz creterea ; - provoac eliminarea viermilor intestinali; - previne infecia gingiilor (pioreea). Recomandri: Datorit tuturor acestor proprieti este recomandat nu numai pentru fortifierea organismului i pentru curirea lui, dar i n convalescen, anemie, astenie fizic i nervoas, afeciuni cardiace, hipertensiune arterial, vscozitate sangvin crescut, afeciuni renale, atonia vezicii urinare, cistit, diabet, gut, insuficien renal, rahitism, obezitate. Extern este recomandat n acnee, abces, psoriasis, arsuri, pecingini, plgi atone.
5. MALUS COMMUNIS. Marul Merele contin vitaminele A, B1, B2, C si in plus substante nutritive ca magneziu, fosfor, fier si potasiu. Din acest punct de vedere, marul pare un depozit de substante hranitoare.Substantele nutritive antioxidante din sucul de mere ajuta la reducerea colesterolului, mai ales a lipo-proteinelor cu densitate scazuta, ajutand astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare. - Tot substantele nutritive antioxidante din mere incetinesc dezvoltarea cancerului de colon si ficat in celule. - Unele substante din mar, in special cea numita quercetina, se pare ca reduce riscul de cancer la plamani. Unele studii sugereaza ca riscul de aparitie a acestui tip de cancer se reduce la jumatate. - Se pare ca merele imbunatatesc in general functionarea plamanilor, deoarece contin antioxidanti. - Merele ajuta la intarirea oaselor. - Oamenii care mananca multe mere in mod obisnuit au 20% mai putine sanse de declansare a cancerului. - Merele sunt foarte bogate in fibre. Aproape 80% din fibrele din mar sunt solubile si reduc colesterolul. Restul de 20% sunt fibre nesolubile despre care se crede ca previn bolile cancerigene. - Potasiul, care se gaseste in mere, este important in normalizare apresiunii arteriale. Prin urmare, se pare ca natura a fost la apogeul creativitatii sale cand a inventat marul. El are tot: gust bun, aspect minunat si substante nutritive dintre cele mai sanatoase.
5. Ce sunt alcaloizii? Enumerai tipurile de alcaloizi i aciunile acestora Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substane organice heterociclice cu azot, de origine vegetal, cu caracter bazic, rezultate n urma metabolismului secundar al plantelor, care dau reacii caracteristice i au aciune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natur toxic. n funcie de proveniena atomului de azot i de calea biosintetic se pot clasifica n: alcaloizi propriu-zii, pseudoalcaloizi, protoalcaloizi i N-oxizi ai alcaloizilor. Alcaloizii sunt substane cu caracter bazic, rspndite, n special, la dicotiledonate. Acetia constituie un grup foarte heterogen din punct de vedere chimic. Dei sunt substane toxice, n doze mici se folosesc n terapia unor afeciuni, avnd o aciune calmant, anestezic i curativ. Din multitudinea de alcaloizi se pot enumera: atropina din frunzele de Atropa belladonna (mtrgun), papaverina din seminele de Papaver rhoeas (macul de cmp), cumarina din Melilotus officinalis (sulfin), umbeliferina din florile de Matricaria chamomilla (mueel), etc. 1.Alcaloizi ai opiului: morfina, narcotina, papaverina, codeina, tebaina, narceina, laudanosina, rheadina, neopina, pseudomorfina, gnoscopina, ossinarcotina, laudanina, laudanidina, codamina, papaveramina, papaveraldina, protopapaverina, meconidina, lantopina, protopina, criptopina, idrocotarnina,
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie porfirossina, tritopina; heroina, apomorfina, xantalina, nornarceina, cotarnina, apocodeina, genomorfina Aciune farmacologic : Principalul constituent al opiului este alcaloidul morfin, aflat de regul n raport de 10:1 cu codeina, alcaloid care imprim opiului o aciune analgezic; pe lng aceast aciune analgezic mai are i aciune antispastic (datorat papaverinei), antitusiv (datorat codeinei) dar i aciune narcotic. 2.Alcaloizii ai chininei sau din arborele de China: chinina, cinconina, cinconidina, chinidina, cupreina, cincotina, cincamina, idrochinina, conchinammina, cuscamina, chinicina, chinammina, cusconina, concusconina, cinconammina, cincamidina, cheiramina, cheiramidina, concheiramina, concheiramidina, cusconidina, concusconidina, cuscamidina, omocinconidina, omocincotina, omochinidina, aricina, paricina, dicinconina, diconchinina, dichinidina, idrochinidina. Actiune farmacologica Chinina are aciune antimalaric, antipiretic, slab analgezic, sensibilizeaz uterul gravid. Indicaii: malarie, stri febrile persistente, migren Contraindicaii: sarcin, alptare, insuficien cardiac, miastenie, fibrilaie atrial, idiosincrazie fa de chinin, anemie hemolitic, nevrit optic. 3.Alcaloizii cocainei sau din Coca: cocaina, tropacocaina, ecgonina, benzoilecgonina, cinnamilcocaina, cocamina, isococamina, cinnamilecgonina, igrina, cuskgrina, isoatropilcocaina, d-pseudococaina. Cocaina este un alcaloid tropanic, care se obine din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai rspndite droguri care produc dependena consumatorului. Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. El mpiedic transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor, o cretere a simpaticotoniei. Creeaz o stare de euforie i de dependen fa de cocain. 4. Alcalozii nicotinei sau ai tabacului (tutunului): nicotina, anabasina (nicotimina), nicoteina, miosmina, d-nornicotina, l-nornicotina, pirrolidina, isonicoteina, nicotellina,nicotirina, nicotoina, metilpirolina. Nicotina, principalul constituent din Nicotiana tabacum, face parte din clasa alcaloizilor pirolidinici.Din cauza neurotoxicitii sale, a fost utilizat mai nti ca insecticid. n prezent, nu are valoare terapeutic, ns se folosete pentru determinarea tipului de receptor (este agonist al receptorilor nicotinici). Cotinina este un metabolit al nicotinei poate fi utilizat drept indicator al expunerii unor persoane datorit faptului c rmne n snge mai mult de 24 de ore. n doze mari nicotina este depolarizant al receptorilor nicotinici. n plus determin creterea nivelului dopaminei la nivelul creierului, datorit inhibrii MAO (monoamin oxidaza) responsabil de metabolismul dopaminei. ns nu se tie sigur dac aceast aciune poate fi atribuit nicotinei sau altor componeni din fumul de igar (hidrocarburile cancerigene). Excitant al sistemului nervos central si periferic,nicotina n doze mici inhiba toi ganglionii simpatici. Induce voma, scade diureza i crete activitatea motorie intestinal. Asupra sistemului cardiac produce tahicardie, creterea presiunii sanguine i determin creterea glucozei n snge. Nu se acumuleaz n organism
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie datorit faptului c se metabolizeaz repede avnd timpul de njumtire de circa 2 ore; se folosete pentru a determina tipul de receptori. Nicotina produce dependena de 6-8 ori mai mare dect alcoolul, dar la fel de mare ca i cocaina. 95-100% din fumtori sunt dependeni. 5. Alcaloizi ai solanaceelor: atropina, iosciamina, scopolamina, solanidina , meteloidina, d-ioscina, noriosciamina, atropammina, belladonnina, tropacocaina, atroscina, pseudoatropina, tropeina, capsicina, apoatropina; genoatropina, genoscopolamina (d.); mandragorina, duboisina. Scopolamina sau hioscina este un alcaloid toxic care se poate fi gsit n frunzele i seminele plantelor Scopolia japonica, Hyoscyamus niger, Atropa belladonna, Datura stramonium sau Brugmansia, dar poate fi i sintetizat pe cale artificial. Doza toxic letal de hioscin pentru om este de circa 100 de mg, sau o injecie subcutanat cu 1 mg de toxic are aceai efect. Dozele mai mici de scopolamin au un efect uor sedativ, hipnotic, spasmolitic i antiemetic; apar i simptome de apatie ca i slbirea voinei. De acea pn n anul 1950 cnd a fost nlocuit cu natrium pentotal, a fost folosit la interogarea agenilor secrei. n urm cu cteva decenii scopolamina a fost folosit mpreun cu morfina ca i calmant al pacienilor cu boli nervoase. n prezent este folosit n medicin sub form de Dexamphetamin ca nlocuitor de drog la cei dependeni de stupefiante. Atropina Din punct de vedere chimic atropina face parte din categoria alcaloizilor cu nucleu tropanic, fiind de fapt amestecul racemic al hiosciaminei. Din amestecul racemic se separ prin extracie cu benzen. Atropina este folosit n medicin ca antidot n intoxicaii cu muscarin pentru blocarea rolului exagerat parasimpaticului stimulat de excesul de acetilcolin, care este produs i de intoxicaiile cu organofosforice ca paration, tabun sau zarin. Atropina se mai poate utiliza n timpul narcozei n cazul unei reduceri a frecvenei cardiace, ca antiasmatic nemaifiind folosit deoarece derivatele sale sunt suportate mai uor. In oftalmologie se folosete ca dilatator al pupilei (mdriaz) utilizat la examenele oculare. Pn n prezent n-a putut fi nlocuit n rolul su n reanimrile cardio-pulmonare ca de exemplu asistolia. 6. Alcaloizi ai stricninei sau din Nuca vomica: stricnina, brucina, vomicina, a e b -colubrina, pseudostricnina; genostricnina . Stricnina este un alcaloid foarte toxic extras din seminele arborelui tropical Strychnos nux vomica. Doza letala este de 60-100 mg la omul adult. Simptomele intoxicaiei apar de obicei la 60-90 de minute de la ingestie: gust amar n gur, anxietate, jen respiratorie, hiperreflectivitate, convulsii cu extensia forat a membrelor, moarte. Perioadele de crize convulsive apar la intervale de 25-30 de minute i dureaz 3-4 minute; dup 3-4 perioade survine de obicei moartea. n caz intoxicaie : Se administreaz diazepam i.v., cloralhidrat sau paraldehid. Stricnina se folosete ca rodenticid, iar n terapeutic se utilizeaz sulfatul de stricnin-tot mai rar, care are efect excitant asupra mduvei spinrii prin blocarea receptorilor glicinici i este un analeptic respirator i circulator. 7. Alcaloizi ai mescalinei. Mescalina este un drog halucinogen cu manifestari psihedelice, obtinut din cactusul peiota (Lophophora williamsii), din cactusul de San Pedro (Echinopsis pachanoi), sau din cactusul Peruvian Torch (Echinopsis
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie peruviana): mescalina, analamina, analinina, analonidina, pellotina, analidina, analonina, lofoforina, analina, metilmescalina, acetilmescalinei. Mescalina este utilizat n principal ca un entheogen i ca un instrument pentru a suplimenta diverse practici de transcenden, inclusiv n meditaie, psychonautica, proiecte de art i psihoterapie psihedelic. Mescalina acioneaz n mod similar cu ali ageni psihedelici. Mescalina se leag i activeaz receptorii 5-HT2A ai serotoninei cu o mare afinitate nanomolar. Felul n care activarea receptorului 5-HT2A duce la halucinaii este nc necunoscut, dar probabil implic ntr-un fel excitarea neuronilor corticali. 8. Alcaloizi ai efedrinei sau din efedra: efedrina, pseudoefedrina, metilefedrina, metilpseudoefedrina, norefedrina, norpseudoefedrina (catina). Efedrina este un agonist adrenergic (direct i indirect), foarte activ pe receptorii sistemului nervos simpatic , dar relativ puin potent ca stimulent al sistemului nervos central . Acest lucru se datoreaz calificarii limitate a moleculei de a traversa bariera hemato-encefalic, mpreun cu ali compui similari, cum ar fi amfetamina. Aciune terapeutic : Este un bronhodilatator adrenergic,vasopresor. Stimuleaza receptorii beta-2 adrenergici n plmni pentru a relaxa musculara neteda bronsica, amelioreaza bronhospasmul, crete capacitatea respiratorie, scade volumul rezidual a rezistenei cilor aeriene . Se poate inhiba, eliberand histamin indusa de antigen. Crete fora de contracie a inimii cu un efect inotrop pozitiv n miocard. Aceast aciune crete debitul cardiac i ridicara tensiunea arteriala sistolica i diastolica, de obicei care acioneaz asupra receptorilor alfa adrenergici a vaselor de snge la nivelul mucoasei nazale, cauzand vasoconstricie, care provoac congestie nazal.Efedrina stimuleaza cortexul cerebral subcortical i central, i arat efectul asupra narcolepsie i depresiei. Efedrina este rapid absorbit dup administrare oral, intramuscular sau subcutanat. Aceasta este metabolizata n ficat i excretat de rinichi. Parenteral este setat pentru a contracara efectele hipotensive ale anesteziei, spinal sau alte tipuri de anestezie locala si nici hipotensiune arterial acut de conducere. Pe cale oral, pentru rinita ,sinuzit ,febra fnului, congestia sinusurilor. Stimulent SNC n tratamentul de narcolepsie i stri depresive . n cele din urm, ca adjuvant n tratamentul urticariei . 9. Alcaloizi ai yohimbinei sau din Rawolphia serpentina : ajmalina, serpentina, reserpina, sirosingopina, ajmalinina, ajmalicina, isoajmalina, serpentinina, neoajmalina, rawolfinina, sarpagina, raupina, alkaloid C, d-yohimbina, corinantina, isorauhimbina, yohimbina, acid reserpic (ester metilic), tebaina, papaverina, rescinnamina, deserpidina. Yohimbine este un alcaloid stimulent i afrodiziac gsit natural n yohimbe Pausinystalia (Yohimbe).Este, de asemenea in mod natural in Rauwolfia serpentina (indian Snakeroot), mpreun cu mai multi alti alcaloizi activi. Yohimbina a fost folosita ca supliment alimentar din extract din plante sub form de prescripie medicament si n form pur pentru tratamentul de disfunctii sexuale .Yohimbina a fost explorata ca un remediu pentru diabetul de tip 2 pe animale i modele umane care transport polimorfisme ale genei receptorilor adrenergici 2A-. 10. Alcaloizi xantinici, sau purinici : caffeina, teofillina, teobromina.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Cafeina (sin. cofein) este un alcaloid din grupa purinelor, care se se gsete n cafea, ceai, nuci de cola, mate, guaran i cacao. Este unul dintre cei mai vechi stimuleni naturali folosii de om. Cofeina acioneaz ca: stimulant al SNC creterea pulsului i tensiunii arteriale dilatator bronhial diuretic stimulant al peristaltismului intestinal Teobromina este un alcaloid xantinic prezent n boabele de cacao (n proportie de 1,5-3%), de cafea i n frunzele de ceai. Numele provine din limba greac (theos = zeu; broma = hran). Ea este ca i cofeina o substan organic un alcaloid care face parte din grupa metilxantinelor, avnd ca i cofeina un efect excitant al sistemului nervos. Alcaloidul are asupra omului, o aciune asemntoare cofeinei, dar cu efect mai redus: diuretic vasodilatator stimulant cardiac relaxator al musculaturii netede excitant nervos
Teofilina este un alcaloid xantinic, asemntor cafeinei, care se gsete n frunzele de ceai, fiind solubil n ap cald. Este un inhibitor competitiv al AMPciclic fosfodiesterazei. Are aciune diuretic. Relaxeaz musculatura bronhiilor i ali muchi netezi, stimuleaz miocardul, stimuleaz secreia gastric, crete diureza i excit sistemul nervos central. Se folosete n tratamentul astmului bronic avnd i efect bronhodilatator. 11. Alcaloizi din Secalae cornutum: ergonovina (ergometrina sau ergobasina), ergotamina, istamina, tiramina, ergosina , ergotaminina (d-ergotamina), ergosinina, ergotinina, ergocristina, ergocristinina, ergotionina, ergocriptina, ergcornina; LSD, hydergirina, metisergid; ergotosina. Ergotamina este alcaloidul polipeptidic prezent n procentul cel mai mare n cornul secarei. Ergotamina are aciune vasocostrictoare mai ales asupra vaselor coronare, periferice, cerebrale-acioneaz asupra receptorilor adrenergici si serotoninergici. Are aciune deprimant asupra centrului respirator, vasomotor, termoreglator, determin creterea tensiunii arteriale. n asociere cu cafeina, biodisponibilitatea ergotaminei crete de circa 300 ori. Aceast proprietate este utilizat n combaterea crizelor de migren. 12. Alcaloizi pilocarpinici sau din Jaborandi: pilocarpina, jaborina, isopilocarpina, jaborandina, pseudopilocarpina, pilocarpidina, carpilina (pilosina).
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Pilocarpin este un parasimpatomimetic alcaloid obinut din frunzele de arbust american tropical din genul Pilocarpus . Este un agonist non selectiv al receptorilor muscarinici din sistemul nervos parasimpatic , care acioneaz terapeutice la acetilcolina receptorilor muscarinici M3 , datorit aplicrii sale topice, de exemplu, n glaucom i xerostomie . Pilocarpina a fost folosita n tratamentul cronic in glaucomcu unghi deschis acut i-glaucom cu unghi nchis de peste 100 de ani. Aceasta acioneaz pe un subtip de receptori muscarinici (M 3) gsiti pe muchiul sfincterului irisului , cauznd contractii musculare i ajutand n mioz . Pilocarpina, de asemenea, acioneaz asupra muschiului ciliar i provoac contractii. Ajuta la scaderea presiunii intraoculare. Pilocarpin este adesea folosita ca un antidot pentru scopolamina , atropina . n oftalmologie pilocarpin este, de asemenea, utilizata pentru a reduce posibilitatea de orbire pe timp de noapte de la lumini, dac pacientul a suferit implantarea de phakic lentile intraoculare . Concentraia cea mai comun pentru aceast utilizare este de pilocarpina 1%, cea mai slaba de concentratie. Pilocarpin este, de asemenea, utilizata pentru a trata gura uscat ( xerostomie ), care poate aprea, de exemplu, ca un efect secundar al tratamentului cu radiatii pentru cancer la cap si gat. Pilocarpin stimuleaza secretia unor cantiti mari de saliv i transpiraie . [4] Pilocarpin este utilizata pentru a stimula glandele sudoripare ntr-un test de sudoare pentru a msura concentraia de clorur i de sodiu , care este excretata n sudoare. Aceasta este folosita pentru diagnosticarea fibrozei chistice. 13. Alcaloizi ai curarinei sau din Curara: curarina, tubocurarina, curina, protocurina, protocuridina, protocurarina, tosiferina. Actiune farmacologica : Curarele naturale sunt denumite n mod curent pachicurare (substane cu molecul mare), ce acioneaz la nivelul receptorilor acetilcolinei, mediator pe care l concureaz; se fixeaz la nivelul receptorilor acetilcolinici de la nivelul plcii motorii, receptori pe care i blocheaz. Datorit efectelor adverse ale tubocurarinei (favorizarea eliberrii de histamin-bronhospasm, hipersecreie gastric) , a fost nlocuit cu derivai sintetici. Curarizantele interfer cu funcia de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme: Blocarea competitiv a receptorilor colinergici Activarea receptorilor colinergici prin depolarizare prelungit.
Paralizia produsa de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, muschii masticatori, muschii abdominali, toracelui si diafragmului.Corespunzator paraliziei se instaleaza si efectele:

diplopie ptoza palpebrala greutate in deglutitie paralizia muschilor respiratori
Nu se administreaz pe cale oral , singura cale de administrare fiind cea injectabil. Majoritatea se elimin netransformai , sau n procent foarte mic sub form de metabolit. 2
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Diesterii
Curarizantele de tipul suxametonium, mivacurium,atracurium, sunt uor hidrolizai de esteraza plasmatic i hepatic
Compuii cu nucleu steroidic
sunt metabolizai mai lent, iar metaboloii rezultai n urma transformrii hepatice mai pstreaz din activitatea curarizantului administrat. 14. Alcaloizi ai muscarinei. Muscarina este un toxic produs de ciuperca otrvitoare Plria arpelui numit i Muscari (Amanita muscaria). Este o substan toxic neuronal cu aciune la nivelul sinapselor. Mecanismul const prin creterea concentraiei de acetilcolin, care nu mai este descompus de enzima acetilcolinesteraz. Aceasta determin stri de excitaie excesiv, paralizia centrului respirator, mioz (micorarea pupilei oculare) i salivaie i lcrimare abundent. Toxicul a fost izolat prima oar n anul 1869 de la ciuperca Amanita muscaria, care i-a dat numele de muscarin. Este un toxic halucinogen iar ulterior s-a dectat toxicul muscimol care se afl n cantitate de 500 de mg, cantitate mult mai mare n ciuperc, fa de muscarin din care sunt numai 2-3 mg. Antidotul utilizat la intoxicaia cu muscarin este atropina: muscarina, a-amanitina, micetatropina, neurina, colina, ercinina, ergotina, falloidina.
6. Care sunt aciunile Ephedrae herba, Belladonnae folium et radix, Hyoscyami folium, Cocae folium 1. EFEDRAE HERBA. CRCEL. Ephedra Ephedra distachya este o specie de plante din familia Ephedraceae. Compozitie chimica: alcaloizi (0,5-2%), taninuri, substante minerale, etc. Dintre alcaloizi mai important este efedrina si izomerul sau pseudoefedrina. Efedrina este simpatomimetic: determin vasoconstricia vaselor periferice i este un bronhodilatator. 2. BELLADONNAE FOLIUM ET RADIX. Frunza si radacina de matraguna Actiune farmacologica si intrebuintari. Anticolinergic, folosit ca antispastic. Atropa belladonna,fam Solanaceae. Compozitie chimica. Atropa belladonna contine alcaloizi cu nucleu tropanic: atropina, hiosciamina, apoatropina, belladonina si scopolamina (hioscina) Mai contine uleiuri volatile (pirolidine) fara importanta terapeutica,heterozizi (metilesculina) cu proprietati fluoroscente, acid succinic, asparagina, fitosterina, oxidaza, amidon, oxalate de calciu, etc. Simptomatologie: hiosciamina (scopolamina) si atropina sunt alcaloizi care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ, ca parasimpatolitice 2
3. HYOSCIAMI FOLIUM. FRUNZE DE MSELARIA Compozitia chimica este asemanatoare cu cea a frunzelor de beladona, cu un continut de cel putin 0,04% alcaloizi totali exprimati in hiosciamina. Are aceleasi intrebuintari ca si frunzele de matraguna: anticolinergic, antiparkinsonian, rau de miscare, iar scopolamina (hiosciamina) in preanestezie. Se administreaza sub forma de pulbere si extract, intra in compozitia produsului Oleum Hyoscyami, pecum i n igarile antiasmatice. 4. COCAE FOLIUM. FRUNZELE DE COCA Cocaina este un stimulent puternic al Sistemului nervos central SNC, care se obine din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Din anul 1879 cocaina este folosit la tratamentelor pacienilor dependeni de morfin. In acelai an descoper Vassili von Anrep din Wrzburg efectul analgezic al cocainei, Acest efect analgezic i cel psihic este amintit n opera lui Sigmund Freud Despre Coca. In anul 1906 butura rcoritoare Coca-Cola coninea 250 mg cocain/litru, acest lucru nu este amintit n istoricul concernului. Bautura avea sa fie numita Coca-Cola, dupa numele ingredientelor principale: extractele de frunze de coca (stimulent) si de nuca de kola (sursa de cofeina). Cocaina este nul dintre cele mai rspndite droguri cu un caracter de a produce dependena consumatorului fa de stupefiant. Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. El mpiedic transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor, o cretere a simpaticotoniei. Creaz o stare de euforie i de dependen .Intrebuintari: sub forma de sare clorhidrica, pentru efectul sau anestezic , in oftalmologie si ORL.Are regim de stupefiant si se pastreaza la Venena. 7.Care sunt aciunile Butyrum cacao,Oleum olivarum, Oleum helianthi, Oleum ricini, Oleum jecoris 1.Butyrum cacao.Cacao oleum(FRX) Unt de cacao. Sinonime:Butyrum cacao,Oleum Theobromatis.Untul de cacao este grasimea obtinuta din semintele de Theobroma Cacao L. fam. Sterculiceae. (FR X). Este ingredientul de baza al ciocolatei albe alaturi de vanilie si lecitina fiind materia prima responsabila pentru calitatea ciocolatei. Hrnete esuturile i este un factor natural de protecie UV, asigur bronzare natural i uniform. Efectul untului de cacao asupra nivelului de colesterol este asemanator celui al vinului rosu. Diferenta este aceea ca, in untul de cacao, substantele antioxidante (tocoferoli) se gasesc in proportie de 3 ori mai mare dacat in aceeasi cantitate de vin rosu. De asemenea, continutul ridicat de fenoli al untului de cacao are un efect substantial in reducerea riscurilor asociate bolilor de inima. Untul de cacao este un hidratant de exceptie pe care il intalnesti, deloc intamplator, in majoritatea produselor de intretinere: lotiuni, creme, sampoane si balsamuri. Dupa aplicarea untului de cacao, pielea iti ramane matasoasa si fina. Untul de cacao provine din boabele de cacao, bogate in acizi grasi, responsabili de aspectul sanatos al pielii si de volumul parului tau. In combinatie cu untul de Shea, untul de cacao actioneaza eficient impotriva vergeturilor si a arsurilor.
2.Oleum olivarum. Uleiul de masline. Uleiul de msline-medicament preios i aliment ideal. Hipocrate, printele medicinii moderne, recomand sucul de msline proaspete pentru tratarea bolilor cronice iar mslinele pentru vindecarea de ulcer. Uleiul de msline este singurul ulei vegetal care poate fi consumat ca atare: proaspt stors din fruct. Proprietile benefice pe care le are asupra snatii se datoreaz coninutului ridicat de acizi grai mononesaturai i substane antioxidante. Studiile au artat ca uleiul de msline ofer protecie mpotriva bolilor de inim, este foarte bine tolerat de stomac i ajuta la combaterea ulcerului i a gastritei. S-a demonstrat c persoanele care consum 25 ml (2 linguri) de ulei de msline pe zi, timp de o sptmn, se observ o reducere considerabil a colesterolului i un nivel ridicat al compuilor antioxidani din sange. Cercetatorii spanioli recomand includerea acestui ulei n dieta zilnic pentru prevenirea cancerului de colon, iar cei din Chicago afirm c dieta mediteraneean, bogat n ulei de msline, reduce riscul apariiei cancerului la sn. Tipuri de ulei de msline. Uleiul de msline provine doar de la mslinele verzi. Uleiul de msline accelereaz secreia bilei de ctre ficat i faciliteaz asimilarea alimentelor. Uleiul de masline scade valorile colesterolului "ru" i impiedic sclerozarea arterelor. Dintre toate uleiurile, el este cel mai bogat n vitamina E, vitamina antiradicali liberi i care lupt mpotriva mbtrnirii celulare. Se administreaz o linguri pe zi.
3. Oleum helianthi. Oleum helianthi. Uleiul de floarea soarelui Este uleiul fix obinut, prin presare la rece i centrifugare sau alte procese mecanice, din seminele fr pericarp ale plantei Helianthus annus L., Familia Compositae.(FR X). Este foarte bogat n Omega-6, un acid gras esenial, pe care organismul nu-l poate fabrica singur. Aproape la fel de bogat n vitamina E ca uleiul de msline, uleiul de floarea-soarelui previne excesul de colesterol. 4.Oleum ricini. Uleiul de ricin. Uleiul de ricin este un ulei gras obinut prin presarea la rece a seminelor plantei Ricinus communis L. (Fam. Euphorbiaceae). Acest ulei exercit o aciune benefic asupra tegumentelor, att la nivelul epidermei, ct i al dermei.Uleiul de ricin are un efect de stimulare a creterii genelor i sprncenelor Mijloc eficient pentru vindecarea negilor. Uleiul de ricin este recomandat n hemoroizi. Uleiul de ricin este foarte potrivit n tratamentul escoriaiilor, zgrieturilor, a tieturilor, ulceraiilor, a diverselor erupii. Uleiul de ricin se recomand i n tratamentul papiloamelor, alunielor, ca i a pigmentaiei hepatice. Actiune farmacologic i ntrebuinri: purgativ (FR X). 5. Oleum jecoris. Ulei de peste.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Uleiul de pete este un aprtor al sntii n general i al inimii n particular. El are n compoziie acizi grai polinesaturai omega-3, cei mai importani fiind acidul E.P.A. (eicosapentaenoic) i acidul D.H.A. (docosahexaenoic) implicai n sinteza prostaglandinelor care intr n numeroase procese biochimice. Prostaglandinele sunt implicate att n rspunsul imun ct i n funcionarea aparatului cardiovascular, ele fiind rspunztoare de numeroase afeciuni inflamatorii dureroase. Acidul E.P.A este important pentru prevenirea bolilor de inim, scznd nivelul trigliceridelor, iar acidul D.H.A. este important pentru funciile cerebrale i ale sistemului nervos n general. Printre proprietile de baz ale uleiului de pete se numr: crete rezistena organismului n faa viruilor i a germenilor patogeni, crete rezistena la infecii; echilibreaz sistemulu imunitar, cu efrecte deosebite n afeciuni autoimune (astm bronic, artrit reumatoid, lupus, scleroz multipl, psoriazis, etc) i n orice alt dezordine imunitar; incetinete evoluia procesului de mbtrnire prin efectul de distrugere al radicalilor liberi; ofer protecie mpotriva emboliilor prin acizii grai omega 3 pe care i conine; reduce fibrinogenul, factor care determin formarea trombilor; reduce vscozitatea sngelui, contribuind la mbuntirea circulaiei sanguine i la creterea aportului de oxigen al esuturilor; este antiinflamator cu efecte deosebite n inflamaii cronice. Se constat astfel ameliorri semnificative n anchilozrile i durerile articulare; scade colesterolul i nivelul trigliceridelor; mpiedic agregarea trombocitar, scznd riscul de ateroscleroz i hipertensiune arterial; are actiune hipoglicemianta; stimuleaza sinteza de colagen, protejand pielea, marindu-i elasticitatea; inlatura migrenele si durerle de cap intarind vederea; linisteste sistemul nervos. Somnul devine mai profund si mai odihnitor, iar sresul este suportat mai usor; contracareaza efectele fumului de tigara. La fumtorii care consum ulei de pete scade riscul de apariie de boli cronice pulmonare (bronsit, emfizem etc); oprete dezvoltarea celor mai frecvente tipuri de cancer: mamar, pancreatic, prostat, colon, leucemii. Prin toate aceste proprieti uleiul de pete optimizeaz starea de sntate prevenind mbolnavirea. Trebuie remarcat faptul c acizii grai nesaturai sunt foarte sensibili fa de radicalii liberi i de aceea se recomand n paralel cu administrarea uleiului de pete consumul de preparate antioxidante. Din uleiul din ficat de cod se prepar, n afara unui supliment alimentar un remediu homeopatic, cunoscut sub numele de Oleum jecoris aselli. JECOLAN. Producator: Antibiotice-Iasi. Prezentare farmaceutica: Unguent (pomada) continand oleum jecoris 40 g: lanolina 17 g, vaselina pana la 100 g (tub cu 25 g). Aciune terapeutica: Emolient si protector al pielii: prin continutul in vitaminele A si D actioneaza trofic. Indicaii: Dermite uscate, plagi atone, ulcere varicoase, arsuri de gradul I, degeraturi. Mod de administrare: aplicaii locale, de 1-2 ori/zi. JECOZINC-UNGUEMT. Indicaii: dermite uscate congestive, arsuri de gradul I.Compoziie: oleum jecoris 12 g, oxid de zinc 38 g, talc 4 g, lanolina 12 g, vaselina pana la 100 g . Aciune: emolient si protector al tegumentului. Produsul are efect trofic si de regenerare a epiteliului,dar este mai putin congestiv decat JECOLAN . Administrare: n aplicare locala, de 1-2 ori/zi. Ulei de peste cu vitamina D, 30 perle gelatinoase (Biofarm). Oleum jecoris plus vit. A si vit. D2.
8. Care sunt aciunile Camphora, Chamomillae flos, Millefolii flos, Anisi vulgaris fructus
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 1. CAMPHORA. CMFORUL Arborele de camfor ajunge la o vrst cuprins ntre o mie i dou mii de ani i secret o rin ce conine substane antimicrobiene. Aceasta explic rezistentena mare la boli, fiind folosit din timpuri strvechi n China i India ca medicament. Frecvent este denumit "rina alb", fiind cunoscut cu o aciune antireumatic i antifebril. Camforul face parte din grupul terpenelor (substante hidroaromatice). Acestea sunt substante cristalizate, care se depun in urma pastrarii uleiurilor volatile, mai ales atunci cand sunt tinute la temperaturi scazute. Camforul se utilizeaza in produse destinate unor afectiuni dermatologice, respiratorii, circulatorii si reumatice. Are actiune antipruriginoas, antinevralgic, antiinflamatoare, rubrefiant i de stimulare a circulaiei sanguine. 2. CHAMOMILLAE FLOS. Florile de mueel. Matricaria chamomilla L., (muetel, romania). Familia Compositae. Aciune farmacodinamic-utilizri terapeutice: Datorit uleiului volatil bogat n azulene, ct i apigenininei, florile de muetel au aciune antispastic, anestezic, antiseptic i antiinflamatoare, protectoare i curativ n reaciile produse de iradieri. In plus musetelul poseda o actiune cicatrizanta, fapt care creeaza conditii favorabile in tratamentul unor stari inflamatorii, acute sau cronice, a mucoasei gastrice. De asemenea musetelul inactiveaza toxinele bacteriene, avand astfel o actiune antitoxica. Se utilizeaza intern pentru efectele carminative, usor sedative, antispastice si tonic aperitiv stimulante. Extern pentru actiunea cicatrizanta, emolienta si antiflogistica. Au aplicatii si in cosmetica. Intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor nr.2, contra colicilor pentru copii, gastric, pentru gargara si sudorifica, in produsele farmaceutice Ovestrol si Romazulan. 3. MILLEFOLII FLOS. Florile de coada-oricelului. Achillea millefolium. Familia Compositae. Actiune farmaceutic-intern: bronhodilatator, expectorant, antispastic bronsic, diminueaza secretiile gastrice, dezinfectant si calmant gastrointestinal, antispastic biliar, decongestiv hemoroidal, analgetic, hemostatic. Extern: calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). Indicaii terapeutice: anorexie, enterocolite, gastrita, colici hepatice, bronsite, hipermenoree, dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile), hemoroizi, cistite. Extern: arsuri, plgi supurate, ulcere varicoase, eczeme, sub forma de bai sau comprese, iar in abscese dentare, gargara. Are proprietatea de a regenera tesuturile. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale. 4. ANISI VULGARIS FRUCTUS. FRUCTELE DE ANASON. PIMPINELLA ANISUM. Familia APIACEAE. Principiile active au rol tonic, antispasmodic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog, galactogen. Uleiul volatil de anason extras din fructe este carminativ, eupeptic, antiseptic si aromatizant. Recomandat n tratarea anorexiei, bronitei, insuficienei pancreatice i intestinale, balonrilor, viermilor intestinali, asteniei, dismenoreei, migrenei, tusei, vomei psihogene. Fiziologic, stimuleaz secreiile glandulare (salivare, gastrice, intestinale, biliare, mamare). n concentraii infime,
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Anisi aetheroleumul stimuleaz epiteliile ciliate de la nivelul bronhiilor favoriznd expectoraia; actioneaz asupra sistemului neuromuscular cu eficien n gastralgii colici. n doze mai mari are aciune antiseptic cu stoparea proceselor fermentative la nivelul intestinului gros. Farmaceutic se folosete la prepararea siropurilor expectorante, crora le mbunteste calitatea i le corecteaz gustul. n doze mari uleiul volatil de anason determin fenomene toxice, manifestate prin excitaie, urmat de parez muscular, ebrietate, tremur, euforie si hipnoz. Sunt suficiente 45 de picturi pentru a produce un efect de 12 ore. Toate preparatele alcoolice din anason au aciune estrogen, actionnd asupra lobului anterior al hipofizei. Uleiul servete la combaterea ectoparaziilor (purici, pduchi), fiind i scabicid. Contraindicaii: supradozarea produce stri de excitaie puternic, insomnii, tulburri de vorbire, cderi psihice. Fructele vechi nu se folosesc deoarece devin toxice. Infuzia sau decoctul se prepar n fiecare zi, ne se pstreaz de pe o zi pe alta. Nu se administreaz intern bolnavilor de ulcer gastric, duodenal sau colit.
Modulul de Farmacoterapie
1.Definii farmacoterapia FARMACOTERAPIA Ramura a FARMACOLOGIEI moderne ; Farmacologia-stiinta care se ocupa cu studiul medicamentelor ; pharmakon= remediu, leac ; logos =stiinta. Farmacoterapia studiaza indicatiile medicamentelor in diferite boli,tratamentul prin medicamente. In functie de scopul urmarit,farmacoterapia poate fi utilizata : -curativ ; -profilactic ; -in scop de diagnostic In cadrul tratamentului curativ, prin medicamentele aplicate se urmareste si prevenirea aparitiei complicatiilor atit cele datorate bolii cit si cele produse de medicamentele administrate. Se impune necesitatea cunoasterii efectelor adverse produse de medicamentele recomandate dar si contraindicatiile acestora, precautiile care se impun si metodele de tratare ale reactiilor adverse.
2. Care sunt etapele farmacocinetice ale unui medicament in organism. Dai exemplu la 2 medicamente Farmacocinetica si etapele farmacocinetice ale unui medicament in organism Farmacocinetica
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie studiaza transformarile suferite de medicamente in organism de la administrare si pina la eliminarea lor.( miscarea medicamentelor in organism, sub aspectul proceselor de absorbtie,transport, distributie,metabolizare si eliminare). Etapele farmacocinetice ale medicamentelor in organism Absorbtia Transportul Distributia (difuziunea) Metabolizarea(biotransformarea) Eliminarea
1.CECLOR , capsule Compozitie Ceclor (cefaclor monohidrat USP, Lilly), este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor, pentru administrare orala. Din punct de vedere chimic este 3-cloro7-D-(2-fenilglicinamido)-3-cefem-4-carboxilic acid monohidrat. Proprietati farmacocinetice Cefaclor este bine absorbit dupa administrarea orala inainte de masa. Absorbtia totala ramane neschimbata in prezenta alimentelor; dar nivelele plasmatice de varf sunt reduse aproape la jumatate, si este intarziata atingerea nivelului maxim. Dupa administrarea inainte de masa a 250 mg, 500 mg, si, respectiv, 1 g, concentratiile maxime plasmatice de 7, 13, si, respectiv, 23 mg/l au fost obtinute in 30 la 60 de minute. Timpul de injumatatire seric este de 0,6 pana la 0,9 ore. Probenecid-ul prelungeste semnificativ timpul de injumatatire. La pacientii cu functii renale reduse, timpul de injumatatire seric este usor prelungit. La pacientii ale caror functii renale lipsesc complet, timpul de injumatatire plasmatica a moleculelor intacte este de 2,3 pana la 2,8 ore. Hemodializa scurteaza timpul de injumatatire cu 25-30%. Cefaclor este legat de proteinele plasmatice in proportie de 50%. Medicamentul este rapid excretat de rinichi; pana la 85% este prezent nemodificat in urina dupa aproximativ 8 ore, cea mai mare parte in 2 ore. Pe parcursul acestor 8 ore concentratiile maxime din urina, dupa administrarea unor doze de 250 mg, 500 mg si 1 g au fost de aproximativ 600, 900 si, respectiv, 1 900 mg/l. Cantitati mici de cefaclor au fost detectate in laptele mamei dupa administrarea unei doze de 500 mg. Nivele medii de 0,2 mg/ml sau mai putin au putut fi detectate pana la 5 ore mai tarziu. Urme au fost detectate la 1 ora. 2. XILIN 100 mg/10 ml O fiol (10 ml) soluie injectabil conine clorhidrat de lidocain 100 mg. Grupa farmacoterapeutic: anestezice locale, amide Proprieti farmacocinetice Lidocaina se absoarbe rapid de la locul de injectare. Iniial se distribuie n esuturile preferenial vascularizate i, apoi, se redistribuie spre muschii scheletici i
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie esutul adipos. Lidocaina se leag n proporie de 66% de proteinele plasmatice. Metabolizarea se realizeaz la nivel hepatic i aproximativ 90% din doza administrat este dezalchilat rezultnd monoetilglicinexilidid i glicilexilidid. Ambii metabolii contribuie att la efectul therapeutic ct i la cel toxic, n caz de acumulare. Se elimin pe cale urinar sub form de metabolii i sub form nemodificat (sub 10%). Traverseaz placenta i bariera hemato-encefalic. Se excret n lapte. Timpul de njumtire plasmatic este de 1,8 ore.
3. Care este diferena dintre aciune sistemic i local. Dai exemplu la 2 medicamente
Dupa modul de utilizare ,actiunea poate fi locala sau topica si generala sau sistemica. - actiunea locala se manifesta acolo unde se aplica medicamentul ,la locul de administrare, fara a intra in circulatie ( asupra tegumentelor, mucoasei tubului digestiv, aparatului respirator,mucoaselor etc.Medicamentele aplicate local pot actiona ca anestezice locale, protectoare , iritante , pot scadea secretiile etc). - actiunea generala se manifesta dupa absorbtie prin una din caile cunoscute si este consecinta afinitatii mai mult sau mai putin elective a medicamentului asupra unor organe sau tesuturi , la nivelul carora sunt transportate de singe.
1.Diclofenac, crema Compozitie Diclofenac crema contine 1,0 g de diclofenac sodiu si excipienti pana la 100 g. Actiune terapeutica Diclofenac crema este un preparat antiinflamator si analgezic cu aplicare locala. Acest preparat poate fi usor masat pe piele, substanta activa este absorbita prin piele, acumularea ei in tesuturile subcutanate exercitand o actiune de combatere atat a reactiilor inflamatoare acute cat si cronice. In cazul inflamatiilor de origine traumatica sau reumatica, actiunea antiinflamatoare si analgezica a diclofenac-ului crema produce un raspuns clinic caracterizat prin reducerea marcata a edemului inflamator si de asemenea, ameliorarea sensibilitatii si adurerii la solicitare. 2. Zaditen ALTE ANTIHISTAMINICE SISTEMICE Compozitie Substanta activa: ketotifen (hidrogen fumarat).
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Forma de prezentare Capsule de 1 mg. Actiune terapeutica Agent profilactic in astm si agent antialergic .
4. Ce nelegei prin organ int In functie de selectivitate, actiunea medicamentelor este adesea electiva sau specifica , asupra unui organ sau sistem ceea ce defineste acel organ ca organ tinta. Termenul specific se utilizeaza indeosebi in cadrul chimioterapiei ,pentru a desemna electivitatea actiunii unui medicament asupra unor agenti patogeni sau pentru a indica faptul ca medicamentul actioneaza printr-o reactie caracteristica , asupra unui anumit substrat . 5. Ce se nelege prin afeciune acut, subacut, cronic - afectiuni acute cu debut brusc ,evolutia rapida si puternica ,cu caracter de criza ; de obicei evolutia este limitata si de scurta durata - afectiuni subacute- evolueaza mai rapid decit cele cronice, dar mai lent decit cele acute; - afectiuni cronice, caracterizate prin durata lunga de timp si prin simptomatologie mai putin evident; necesita tratament in permanenta; evolutia este lenta,simptomele apar treptat,dar in final evolueaza distructiv. 6. Dai exemplu de 3 interaciuni medicamentoase 1. ALPRAZOLAM Grupa farmacoterapeutica : anxiolitice, derivati de benzodiazepine Interactiuni : - alcoolul etilic creste efectul sedativ al benzodiazepinelor, de aceea trebuie evitate bauturile alcoolice si medicamentele care contin alcool etilic ; - alte deprimante ale sistemului nervos central(SNC): antidepresive triciclice, anagezice opioide, antihistaminice H,anxioitice, neoroleptice cresc riscul deprimarii centrale; - contraceptivele orale cresc concentratia plasmatica maxima si scad clearence-ul alprazolamului ; - Clozapina: asocierea cu benzodiazepine creste riscul de colaps cu stop respirator si/sau cardiac; - anagezicele opioide si barbituricele : asocierea cu benzodiazepinele creste riscul deprimarii respiratorii. 2. AMINOFILIN 100 mg
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Grupa farmacoterapeutic: antiastmatice, xantine. Indicaii terapeutice Tratamentul bronhospasmului i profilaxia de durat a crizelor de dispnee n formele uoare i moderate de astm bronic;bronhopneumopatia obstructiv cronic, forma spastic. Interaciuni Antibioticele macrolidice (eritromicina, troleandromicina), clindamicina i cimetidina, care au proprieti inhibitoare enzimatice, cresc concentraia plasmtica a teofilinei, respectiv riscul de reacii adverse. Fenobarbitalul i alte barbiturice, fenitoina, carbamazepina, rifampicina, care au aciune inductoare enzimatic, scad concentraia plasmatica a teofilinei i pot micora eficacitatea tratamentului. Blocantele beta adrenergice mpiedic efectul bronhodilatator al aminofilinei. Efedrina i alte simpatomimetice, buturile care conin cafeina i ciocolata, asociate aminofilinei favorizeaz reaciile adverse cardiace i efectul excitant central. Aminofilina are efect antagonist fa de efectul anxiolitic al benzodiazepinelor. Administrarea de halotan n timpul tratamentului cu aminofilin poate produce aritmii ventriculare, iar ketamina crete riscul convulsiilor. Aminofilina antagonizeaz efectul curarizantelor antidepolarizante. Aminofilina crete excreia preparatelor de litiu i le poate micora eficacitatea. 3. CERUCAL , tablete metoclopramidum Substan activ: Metoclopramidhidroclorid Aciune terapeutic: Medicament antiemetic, cu aciune pe tractul gastrointestinal. Interaciuni cu alte medicamente: Anticolinergicele diminueaz aciunea metoclopramidei. Metoclopramid poate modifica absorbia altor medicamente. Absorbia cimetidinei i a digoxinei poate fi diminuat n contradicie cu cea a antibioticelor, paracetamolului i alcoolului, care este accelerat. Metoclopramid poate accentua efectul alcoolului i al tranchilizantelor. Datorit unei posibile accenturi a efectelor extrapiramidale, se recomand evitarea administrrii concomitente de neuroleptice. Aciunea antidepresivelor triciclice, a inhibitorilor MAO i a simpatomimeticelor poate fi influenat de metoclopramid.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Recomandri deosebite: Prin coninutul de sulfit de sodiu, Cerucal-soluie injectabil poate produce degradarea tiaminei (vitamina B1), dac aceasta este administrat concomitent.
7. Care sunt medicamentele interzise in hipertiroidism i hipotiroidism. Argumentai Medicatia antitiroidiana Inhib sinteza hormonilor tiroidieni Percloraii - mpiedic fixarea iodului n gland Sulfocianurile - interfera cu fixarea iodului dar sunt prea toxice Tioamidele - interfer cu funcia peroxidazic (iodarea tirozinei). Exist dou grupe de derivai : metiltiouracilul i derivaii de metilmercaptoimidazol:tiamazoluli carbimazolul Doza de atac este de 30 mg/zi, iar doza de ntreinere de 15 mg/zi. Tioamidele inhib hormonogeneza ncepnd cu etapa a doua(oxidarea iodurii). Prin inhibarea sintezei hormonilor tiroidieni este sczut efectul feed-back negativ al hormonilor tiroidieni, i astfel crete cantitatea de TSH n organism , avnd ca efect : tumefierea glandei prin hiperplazia celulelor glandulare (efect guogen) i creterea vascularizaiei glandei Exoftalmia poate s se accentueze n urma stimulrii de ctre hormonul tireotrop Tioamidele se folosesc : n boala Basedow n tireotoxicoz adenom tiroidian cu hiperfuncie Doza de atac pentru metiltiouracil este de 300400 mg pe zi, iar Doza de ntreinere de 100-150 mg/zi Reprezentani : Metiltiouracil - Thyreostat I, cpr. 50 mg Propiltiouracil - Thyreostat II Tiamazol - Methymazole, cpr. 5 mg - Thyrozol, cpr. Carbimazol - Carbimazole
8.Care sunt medicamentele interzise n caz de cancer. Argumentai Antiparkinsonienele anticolinergice contraindicate in adenom de prostata ; Atropina contraindicata in adenom de prostata ; Anabolizantele (substante care stimuleaza metabolismul proteic)-contraindicate in neoplasm de prostata ; Vitamina B12 (ciancobalamina ) contraindicata in tumori maligne ; Acidul folic contraindicat in tumori maligne ; Neurolepticele contraindicate in sindromul malign si in adenomul de prostata ;
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Antpsihotice benzamide TIAPRIDAL contraindicatii : tumori prolactinodependente, diagnosticate sau suspectate, de exemplu adenom hipofizar prolactinosecretant i cancer de sn prolactino-dependent; Hormonii sexuali feminini -Estrogenii contraindicati in : cancer de san in antecedente, cancer estrogeno-dependen ; Anticonceptionalele - contraindicate in antecedentele de cancer mamar; Hormonii tiroidieni - contraindicati in cancer tiroidian.
Modulul de Forme farmaceutice sterile

- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model 1. Prezentai 5 avantaje i 5 dezavantaje ale preparatelor injectabile avantaje 1.dozaj exact al substantei medicamentoase 2.rapiditate de actiune 3.evitarea unor afectiuni secundare ca: tulburarile gastrointestinale la adm.orala 4.administrarea la pacienti in stare de inconstienta sau care vomita 5.posibilitatea adm.unor medicamente care nu sunt absorbite in intestin(Vit.B12, heparina) dezavantaje 1.modul de administrare traumatizant, durerea la locul de administrare 2.conditii speciale de fabricatie;tehnologie complexa si costisitoare 3.unele preparate irita tesuturie provocand necroza 4.administrarea necesita personal medical 5.adm. trebuie efectuata in conditii aseptice si cu instrumente sterile
2. Descriei metodele de sterilizare oficializate n FRX Metodele de sterilizare oficializate in FR X 1.Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune 2.Sterilizarea prin caldura uscata 3.Sterilizarea prin filtrare 4.Sterilizarea cu gaz si prepararea aseptica, procedeu care este mai mult o metoda de prevenire a contaminarii preparatelor, decit o metoda de sterilizare. 1.Sterilizarea cu vapori sub presiune (sterilizarea prin caldura umeda) - se foloseste ori de cite ori este posibil pentru preparatele apoase, pentru pansamentele chirurgicale si produsele analoage acestora ; - se realizeaza in autoclave incalzite electric, sau cu gaz ; - mecanismul biologic de actiune consta in coagularea proteinelor, a germenilor microbieni cu ajutorul fortei de penetratie a umiditatii si temperaturii , ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa ;
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie - autoclavarea este cea mai sigura metoda si cea mai folosita dintre procedeele de sterilizare ; - sterilizarea pentru preparatele apoase injectabile repartizate in fiole, sau preparatele perfuzabile ambalate in flacoane se efectueaza la 121C cel putin 15min.sau la 115C cel putin 30 min. - pentru materialele sanitare poroase pansamente chirurgicale si produse analoage ,se sterilizeaza la 134C,timp de 5 min.
- anumite articole de sticla, portelan sau metal la 121-124C, timp de 20 min. - temperatura din autoclav este in raport cu presiunea vaporilor,iar timpul de sterilizare se socoteste din momentul cind temperatura a ajuns la valoarea dorita. - autoclavul se compune dintr-un cazan cilindric cu fundul bombat si peretii rezistenti, inchis cu capac ; - autoclavul este prevazut cu termometru, manometru, ventil de siguranta, robinet pentru evacuarea apei si a aerului. - autoclavele moderne au cazanul orizontal , in care se introduc direct vapori de apa sub presiune.
2.Sterilizarea cu aer cald ( prin caldura uscata) - se aplica pentru produsele rezistente la caldura si pt. produsele neapoase : produse uleioase si substante grase, pulberi caolin, talc, materiale de laborator din sticla si portelan, instrumentar metalic fara suduri cu cositor , vata si hirtie de filtru ; -se efectueaza in etuve incalzite electric ; - obiectele , ustensilele si produsele supuse sterilizarii trabuie sa fie uscate si trebuie ambalate cu grija pt. a evita contaminarea ulterioara. -agentul sterilizant este aerul incalzit care provoaca denaturarea proteinelor bacteriene ,prin oxidare. -produsele se introduc in recipiente care se inchid pt. a impiedica contaminara ulterioara. - temperatura si timpul de sterilizare se aleg functie de natura produsului ; - se efectueaza de obicei la 160C cel putin 3 ore, la 170C, cel putin 1 ora sau la 180 C, cel putin 30 min. - pt. controlul sterilizarii la etuva se utilizeaza indicatori biologici ( spori de Bacillus subtilis)
3.Sterilizarea prin filtrare - metoda oficinala in FRX, utilizata in cazul solutilor termolabile; - in vederea indepartarii microorganismelor, filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane filtrante sterile; - se respecta precautiile impuse de acest mod de lucru ; toate operatiunile se realizeaza in conditii aseptice , cu ustensile,recipienti si solvanti in prealabil sterilizati. - prin aceasta metoda microorganismele sunt numai indepartate nu si distruse, fapt pt. care diametrul eficace al porilor trebuie sa fie de 0,22m, pt. a retine formele vegetative si sporii.
3
- solutiile nu pot fi considerate absolut sterile de aceea se prevede ca pe eticheta acestor recipiente sa se mentioneze ,,sterilizat prin filtrare . Tipuri de filtre : - bujiile sau luminarile filtrante, din portelan sau din masa poroasa de siliciu, in forma de luminare ; functioneaza la presiune sau cu vid. - filtrele de sticla cu placa filtranta din sticla poroasa filtrele Jena, clasificate functie de marimea porilor , ex. G5 ,G3. - au ca suport pilnii de sticla, de care se sudeaza placa poroasa. ; - filtrele Szeitz,confectionate din metal inoxidabil,avind ca suprafata filtranta o placa poroasa de azbest si celuloza ; - filtrarea se efectueaza sub vid si sunt folosite pt. solutii viscoase. - au fost interzise in domeniul alimentar si farmaceutic, datorita faptului ca azbestul este cancerigen si in timpul filtrarii pot ceda fibre de azbest in sol. filtrata - filtrele cu membrana , confectionate din celuloza ; au o gama larga de porozitatii si au forma unor discuri care se aplica pe suporturi rezistente : metalice ,sticla ,material plastic.Ex . filtrele Millipore. - se pot steriliza in autoclav iar filtrarea sterilizanta se efectueaza sub vid. 4.Sterilizarea cu gaze
- oficinala in FRX, folosita pt. produsele termolabile si care sunt compatibile cu gazul sterilizant ; - agentul de sterilizare gazos este oxidul de etilen, urmat de aldehida formica, acidul peracetic, trietilenglicolul ; - FRX, mentioneaza oxidul de etilen usor lichefiat. - se utilizeaza un amestec de oxid de etilen cu dioxid de carbon, pt ca in amestec cu aerul da amestecuri explozive ; -metoda se aplica in special materialelor plastice, cauciuc, manusi chirurgicale, seringi,vata, tifon, truse de perfuzie si perfuziilor conditionate in pungi sau flacoane din material plastic.
Procedeul aseptic - prevazut de FRX printre metodele de serilizare , dar este mai mult o metoda de prevenire a contaminarii preparatelor decit o metoda de sterilizare. - asepsia riguroasa este foarte importanta in timpul prepararii solutiilor(preparatelor ) care nu se pot steriliza ulterior. - intregul echipament de lucru, toate substantele, dizolvantii, recipientele se sterilizeaza in prealabil prin metode adecvate, iar operatile se vor efectua in camere sau boxe sterile; - preparatele injectabile obtinute pe cale aseptica nu prezinta o garantie de sterilitate absoluta, de acea farmacopeea recomanda notarea pe eticheta acestor preparate: ,,preparat aseptic.
3. Enumerai preparatele sterile i modul de administrare al acestora Formele farmaceutice sterile sunt : - preparatele injectabile(Iniectabilia in FR X) ; - preparatele perfuzabile ( Infundibilia FR X) ; - preparatele oftalmice ( Oculoguttae FR X); - preparatele farmaceutice ( suspensii , unguente ,pulberi) care se aplica pe rani ,arsuri si pe pielea sugarilor ). Preparatele iniectabile.(Injectabilia in FRX) - sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire ; sunt repartizate in fiole sau in flacoane si sunt administrate prin injectare(FRX). Preparatele perfuzabile. Infundibilia (FRX) - sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa,izotonice, sterile si apirogene,care se administreaza intravenos, in volume de 100 ml.sau mai mari , cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. Preparatele oftalmice.COLIRE (Oculoguttae-FRX) Picaturile pt.ochi sunt preparate farmaceuce sterile,sub forma de solutii sau suspensii,folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi.Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intrun vehicul steril.(definitie conf FRX). In categoria preparatelor oftalmice sunt incluse si baile oftalmice(baile oculare)care au cod asemanatoare de preparare ,conservare si control, acestea prescriindu-se in cantitati de cel putin 50 g. Permit localizarea efectelor substantelor medicamentoase in ochi avand o actiune rapida si directa ,cu concentratii mici de medicamente ,aplicate local in zona oculara. 4. Descriei metodele de control a dou forme farmaceutice sterile conform FRX 1.Formele injectabile- caractere ,control si conservare conform FRX Calitatea medicamentelor injectabile se controleaza dupa FRX si normele interne de fabricatie , prin efectuarea de examene fizico-chimice, chimice, microbiologice si biologice; Aspectul:
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Solutiile injectabile trebuie sa fie lipsite de particule in suspensie; se verifica in fata unui ecran jumatate alb, jumatate negru; Suspensiile inj. trebuie sa fie omogene, dupa o agitare de 1-2 min; ele trebuie sa corespunda probei de pasaj, prin acul de seringa nr.16; marimea particulelor se determina la microscop. Emulsiile injectabile trebuie sa se mentina opmogene pe durata de valabilitate; Pulberile pt. suspensii sau solutii injectabile trebuie sa se disperseze uniform; Culoarea: Se compara Solutia inj. cu etaloane de culoare din FRX; ph-ul trebuie sa fie cit mai apropiat de neutralitate; se verifica potentiometric; Controlul impuritatilor pirogene : - este obligatoriu pentru medicamentele care se administreaza in volume mai mari, peste 10-15 ml.si pt perfuzii si pt. materiile prime( se efectueaza pe iepuri) Controlul sterilitatii: - trebuie sa fie sterile; - se efectueaza pe probe prelevate din loturile de preparate sterile, conform FRX; Uniformitatea volumului- adica volumul de sol. din fiole; este prevazut in tabele; Uniformitatea masei controlind masa pulberilor pt. preparatele injectabile. Conservarea : - in recipientele specifice , in conditiile prevazute de producator si normele in vigoare. 2.COLIRELE - Metodele de control si de conservare prevazute de FRX Metode de control : Aspectul : picaturile pt. ochi solutii apoase si uleioase trebuie sa fie limpezi, practic lipsite de impuritati mecanice.Picaturile pt. ochi suspensii pot prezenta un sediment usor redispersbil prin agitare. Ph-ul se determina potentiometric ; Marimea particulelor : se determina prin examinare la microscop unei mase de preparat care contine aprox. 10 mg. substanta activa suspendata intinsa in strat subtire pe o lama ; 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de cel mult 25m, ; pt. 10% din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 50m ; Masa totala pe recipient : se determina prin cintarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Fata de masa declarata pe recipient se admit abaterile procentuale prevazute in tabelul din FRX. Dozarea : se efectueaza conform prevederilor din monografia respectiva ; Sterilitatea : se procedeaza conform prevederilor de la ,,Controlul sterilitatii Conform FRX, picaturile pentru ochi se repartizeaza in recipiente multidoza sau unidoza din sticla sau din material plastic, sterile si prevazute cu sistem de picurare adecvat. Conservarea : se realizeaza in recipiente de cel mult10 ml. inchise etans,prevazute cu sistem de picurare.Colirele sepastreaza la loc uscat ,ferit de lumina la temperatura camerei.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Colirele preparate in farmacie se pastreaza timp scurt , maxim 2 luni cind contin conservant si se utilizeaza in termen de 15 zile de la deschiderea flaconului. Colirele preparate industrial trebuie sa aiba in general un termen de valabilitate de aprox.1-5 ani.
5. Definii i clasificai colirele. Descriei modul de utilizare,conservare, valabilitate COLIRE (Oculoguttae-FRX) Picaturile pt.ochi sunt preparate farmaceuce sterile,sub forma de solutii sau suspensii,folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi.Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intrun vehicul steril.(definitie conf FRX). Clasificarea colirelor a.dupa natura solventului: - colire apoase; - colire uleioase; - colire cu vehicul viscos. b.dupa tipul de conditionare : - colire multidoze; - colire unidoze; c.dupa scopul urmarit: - preparate pentru tratamentul afectiunilor oculare; - preparate pt. oftalmodiagnostic; - solutii pentru lentil de contact; - inlocuitori de lacrimi. d.dupa durata efectului terapeutic - cu actiune imediata: colire apoase - cu actiune prelungita: suspensii apoase , uleioase, solutii viscoase; e.dupa actiunea terapeutica -antiinfectioase, antiinflamatoare, anestezice locale, miotice, midriatice, antiglaucomatoase. Colirele permit localizarea efectelor substantelor medicamentoase in ochi avand o actiune rapida si directa ,cu concentratii mici de medicamente ,aplicate local in zona oculara. Conservarea colirelor: se realizeaza in recipiente de cel mult10 ml. inchise etans,prevazute cu sistem de picurare.Colirele sepastreaza la loc uscat ,ferit de lumina la temperatura camerei. Colirele preparate in farmacie se pastreaza timp scurt , maxim 2 luni cind contin conservant si se utilizeaza in termen de 15 zile de la deschiderea flaconului. Colirele preparate industrial trebuie sa aiba in general un termen de valabilitate de aprox.1-5 ani.
6. Enumerai compoziia chimic a preparatului TRUSOPT i explicai fiecare substant ce aciune prezint Trusopt, solutie oftalmica Compozitie Trusopt (solutie oftalmica de dorzolamid hidroclorid, MSD) este un nou inhibitor al anhidrazei carbonice, destinat administrarii topice oculare. Spre deosebire de inhibitorii orali ai anhidrazei carbonice, Trusopt, care se administreaza topic, isi exercita efectele direct la nivelul ochilor. Fiecare ml de Trusopt 2% conine 20 dorzolamid mg (22,3 mg de dorzolamide hydrochloride) Ingredientele inactive sunt celuloz hidroxietil, manitol, citrat de sodiu , hidroxid de sodiu dihidrat (pentru ajustarea pH-ului) i ap pentru preparate injectabile. Clorur de benzalconiu 0.0075% este adugat ca i conservant Indicatii Solutia oftalmica de Trusopt este indicata in tratamentul tensiunii intraoculare crescute, la pacientii cu: hipertensiune oculara; glaucom cu unghi deschis; glaucom pseudoexfoliativ si alte glaucoame secundare cu unghi deschis. Forma de prezentare: flacon cu 5 ml solutie oftalmica sterila, fiecare ml de Trusopt 2% contine 22,3 mg de dorzolamid hidroclorid. Solutia oftalmica de Trusopt este clara, incolora sau aproape incolora, usor vascoasa. dorzolamid hidroclorid substanta activa apa pentru preparatele injectabile - vehicul celuloza hidroxietil agent pentru cresterea vascozitatii manitol - agent de vascozitate (numai sistemic are rol osmotic) citrat de sodiu izotonizant si stabilizant pt substanta activa hidroxid de sodiu - corector pentru ajustarea pH-ului clorura de benzalconiu - conservant 7. Enumerai compoziia chimic a preparatului CIPLOX (unguent i soluie oftalmic) i explicai fiecare substant ce aciune prezint CIPLOX Picaturi oftalmice/auriculare, solutie, 0.3% Compozitie 5ml picaturi oftalmice/auriculare, solutie contine ciprofloxacina 0.3% sub forma de clorhidrat de ciprofloxacina si excipienti: clorura de sodiu, Edetat disodic, clorura de benzalconiu, acid clorhidric 0.1 N, apa purificata. Grupa farmacoterapeutica:
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Preparate oftalmologice si auriculare, antiinfectioase produse oftalmice si auriculare, alte antiinfectioase Clorhidrat de ciprofloxacina substanta activa Clorura de sodiu izotonizant Edetat disodic agent chelator pentru stabilizare solutiei Clorura de benzalconiu conservant Acid clorhidric acidifiant, pt.mentinerea ph-ului de stabilitate al clorhidratului de ciprofloxacina. Apa purificata - vehicul
Ciplox (Unguent oftalmic, 0.3%) Ciprofloxacina Compozitie 100g unguent oftalmic contin ciprofloxacina 0.3g sub forma de clorhidrat de ciprofloxacina si excipienti; clorura de benzalconiu (solutie 50%), vaselina alba. Grupa farmacoterapeutica: Organe de simt, produse oftalmologice, alte antiinfectioase. Indicatii terapeutice Ciplox este indicat pentru tratamentul conjunctivitelor bacteriene determinate de microorganisme sensibile la ciprofloxacina. Clorhidrat de ciprofloxacina substanta activa Clorura de benzalconiu conservant Vaselina alba baza de unguent (vehiculul) 8. Metodele de control al colirelor Metode de control : Aspectul : picaturile pt. ochi solutii apoase si uleioase trebuie sa fie limpezi, practic lipsite de impuritati mecanice.Picaturile pt. ochi suspensii pot prezenta un sediment usor redispersbil prin agitare. Ph-ul :se determina potentiometric ; Marimea particulelor : se determina prin examinare la microscop unei mase de preparat care contine aprox. 10 mg. substanta activa suspendata intinsa in strat subtire pe o lama ; 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de cel mult 25m, ; pt. 10% din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 50m ; Masa totala pe recipient : se determina prin cintarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Fata de masa declarata pe recipient se admit abaterile procentuale prevazute in tabelul din FRX. Dozarea : se efectueaza conform prevederilor din monografia respectiva ;
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Sterilitatea : se procedeaza conform prevederilor de la ,,Controlul sterilitatii Conform FRX, picaturile pentru ochi,unidoza se sterilizeaza printr-o metoda adecvata.Dintre aceste metode amintim : - sterilizarea prin vapori de apa sub presiune in autoclav la 121C 15-20min.sau la 115 C 25-30min.utilizata la solutii su suspensii apoase termostabile ; metoda se foloseste in industrie. - sterilizarea la 98-100C, timp de 30 min. metod folosita in farmacie ; - sterilizarea prin incalzire cu aer cald , in etuve la 180C,60 min. pt. ustensile, recipiente din sticla si portelan, iar pt. vehicule uleioase la 140C,3 ore sau la 160C ,2 ore. - filtrarea sterilizanta se aplica solutiilor cu substante termolabile,se utilizeaza filtre speciale bacteriologice,din materiale poroase sau membrane filtrante . La prepararea picaturilor pentru ochi unidoza nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni. Asigurarea sterilitatii la picaturile pt. ochi apoase mutidoza se realizeaza prin adaugarea conservantilor antimicrobieni dintre care urmatorii sunt prevazuti de FRX :boratul fenil mercuric, clorura de benzalconiu, diacetatat de clorhexidina.
Modulul de Marketing n domeniul farmaceutic

- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model 1. Definii marketing-ul Marketingul este procesul de planificare i executare a conceperii, stabilirii preului, promovrii i distribuirii ideilor, bunurilor i serviciilor, n vederea creerii schimburilor care s satisfac obiectivele individuale i organizaionale. 2. Descriei sistemul de aprovizionare a farmaciilor Sistemul de aprovizionare cu medicamente, in farmacie Cuprinde urmatoarele faze (etape): - selectarea produselor si a furnizorilor; - procurarea - transportul - depozitarea - distribuirea(eliberarea medicamentelor) - utilizarea de catre pacienti Marketingul produsului cuprinde i aprovizionarea farmaciei. Ministrul sntii a emis un ordin privind medicamentele eseniale care trebuie s se gseasc n orice farmacie. Pornind de la aceast list i de la nevoile pacienilor, trebuie s se ajung la un echilibru ntre nevoile pacienilor de medicamente i posibilitile farmaciei de a le achiziiona. Putem considera c resursele farmaciei sunt limitate de bani, spaiu, timp, personal. Trebuie evitate situaiile n care exist un stoc rezidual prea mare 4
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie dintr-un anumit produs, dar i situaiile n care produsele cerute lipsesc. Produsul care nu este disponibil nu se poate vinde. Riscurile deinerii unui stoc crescut de produse genereaz dou tipuri de costuri: - costuri ale activitii de procurare: inventarierea stocului existent pentru determinarea necesarului de produse, comandarea produselor, primirea i recepionarea lor, marcarea i depozitarea produselor primite, plata produselor etc. - costuri ale depozitrii: dobnda pentru sumele cu care s-au achiziionat produsele, perisabilitatea, uzura moral, chiria pentru spaiul de depozitare, energia consumat pentru asigurarea conservrii optime a produselor, plata personalului care manipuleaz aceste produse etc. Odat cu informatizarea farmaciei, a devenit posibil efectuarea centralizat i informatizat a activitii de aprovizionare. Programul de gestiune arat stocul din fiecare produs existent, rulajul din ultima sptmn/lun/trimestru/an, astfel nct estimarea necesarului de achiziionare a unui produs nu se mai face pe baze empirice, ci pe date reale. Activitatea farmacistului de eliberare a produselor farmaceutice din farmacie nsoite de explicaiile farmacistului, de amabilitatea i empatia acestuia, de garaniile oferite, de ncrederea n medicament pe care o transmite pacientului, furnizeaz pacientului mai mult valoare, dect medicamentul n sine. Distributia - distribuia este procesul prin care mrfurile ajung de la productor la consumator. Principalele funcii ale distribuiei sunt: 1. realizarea continuitii procesului de producie prin eliberarea unitii productoare de bunurile fabricate i crearea posibilitilor relurii produciei. 2. conservarea proprietii produselor (bunurilor) prin executarea unor operaiuni cum ar fi ambalarea, depozitarea etc.; 3. recuperarea cheltuielilor de ctre firmele productoare de bunuri, de ctre firmele prestatoare de servicii (transport) i obinerea de profit; 4. sporirea vitezei de rotaie a capitalurilor circulante i reducerea volumului de fonduri necesare; 5. crearea condiiilor vehiculrii permanente a unui important flux de informaii de la productor la utilizator i n sens invers. Canalele de distribuie pot fi: canale scurte formate din productor, un singur intermediar i consumator; canale lungi formate din productor, mai muli intermediari (angrosisti, comisionari, distribuitori, detailiti etc.) i consumator; -canale fr intermediari alctuite doar din productor i consumator, n cazul vnzrilor directe, de obicei pentru bunurile industriale. Practic, distribuia se realizeaz n dou moduri: Distribuia direct prin: - reeaua proprie n punctele de desfacere; - negociere direct cu consumatorul n cazul materiilor prime, a utilajelor (aceast metod face posibil controlul preului). Distribuia prin intermediari. Aceasta se realizeaz prin: -angrositi, cu costuri foarte mici pe unitatea de produs; -reprezentani regionali autorizai care prin contract sunt obligai s vnd la un pre impus de productor (n cazul produselor cosmetice);
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie -comisionari ce vnd la preul productorilor, dar percep un comision negociat sub form de procent din volumul vnzrilor; -detailitii care achiziioneaz marfa de la productor i adaug un adaos comercial n funcie de strategia de pre. Strategiile de distribuie sunt: strategia extensiv n cazul produciilor mari (cosmetice); aceasta presupune folosirea unui numr foarte mare de intermediari, pentru a ocupa o ct mai mare parte din pia; viteza de distribuie este mare, dar exist o varietate de preuri ce difer de la un distribuitor la altul, conform cu strategia de pre a fiecruia; strategia distribuiei selective care se folosete n cazul n care numrul clienilor poteniali este restrns; se realizeaz prin magazine specializate, prin livrare direct pe baz de comand, prin distribuitori sau reprezentani autorizai care asigur i servicii post vnzare; strategia distribuiei exclusive ce se realizeaz prin puncte proprii de distribuie sau prin acordarea exclusivitii unor reprezentani pe o anumit pia; aceast metod are avantajul specializrii i crete gradul de satisfacere a clientului. n domeniul medicamentului, legislaia romneasc, n vigoare, prevede dou tipuri de distribuie: -distribuia angro prin depozitele de medicamente care efectueaz transferul medicamentelor de la productori la farmacii i drogherii; -distribuia cu amnuntul prin farmacii i drogherii la pacieni. Distribuitorii angro de medicamente trebuie s posede autorizaii pentru aceast activitate, autorizaii eliberate de ANM. Pentru a obine autorizaia de distribuie angro, solicitanii trebuie s ndeplineasc o serie de condiii de personal, spaii, echipamente, documente, s posede un sistem de asigurare a calitii ceea ce nseamn proceduri privind aprovizionarea, recepia, depozitarea, preluarea, pregtirea i livrarea comenzilor, returnarea medicamentelor, rezolvarea reclamaiilor, distrugerea medicamentelor expirate etc. Depozitele de medicamente pot furniza medicamente doar unitilor autorizate de MSP: farmacii i drogherii i pot livra doar medicamente care au autorizaii de punere pe pia. Este interzis livrarea cu amnuntul (persoanelor fizice) a medicamentelor de la nivelul depozitului.
3. Descriei modul de recepie a medicamentelor n farmacie
Metodele de receptie a medicamentelor(Tipuri si descriere) 1.Receptia cantitativa; 2.Receptia calitativa; 3.Receptia valorica; La primirea medicamentelor in unitate, inainte de introducerea in stoc ,se receptioneaza toate produsele ,pe baza documentelor de provenienta , eliberate de furnizori,(facturi, avize )care insotesc intotdeauna marfurile. Receptia cantitativa presupune numararea cantitatilor de produse si conformitatea cu cele din documente.
Receptia calitativa presupune verificarea conformitatii datelor inscriptionate in documente : denumire,serie, valabilitate, concentratie cu cele inscriptionate pe ambalajele produselor(ambalaje primare si secundare),verificarea existentei priospectului in limba romanasi a inscriptionarii ambalajelor primare si secundare in limba romana cu date clare de identificare, conform legislatiei in vigoare. De asemenea presupune verificarea aspectului ambalajului si medicamentelor ca atare( aspectul organoleptic)pt. se evita introducerea in stoc a medicamentelor necorespunzatoare calitativ( comprimate sfarimate, umede, patate,solutii tulburi sau cu sedimente,solutii injectabile colorate si cu impuritati mecanice etc. ambalaje distruse, murdare, patate. Receptia calitativa presupune verificarea existentei documentelor de calitate pentru toate seriile (loturile) de medicamente procurate, conform facturii furnizorului; de asemenea presupune verificarea pe baza APP, (Pe care trebuie sa le detina toate depozitele)a prospectelor si ainscriptionarii ambalajelor. Receptia valorica presupune verificarea pretului produsului si se face de catre persoanele cu studii economice, iar in farmacie pretul de vinzare este obligatoriu de a fi inscriptionat pe fiecare produs dupa receptia lui.
4. Ce conin o factur de marf i ce importan prezint aceasta
In cazul medicamentelor, o factura de marfa trebuie sa contina datele de identificare ale medicamentelor: denumire , forma farmaceutica, concentratie, natura ambalajului si nr. de unitati pe ambalaj, serie(lot), date de fabricatie si de valabilitate, urmata de cantitatea livrata si de pret.De asemenea datele de identificare ale furnizorului si ale beneficiarului trebuie sa se gaseasca pe documentul de livrare. Factura de marfa face dovada tuturor marfurilor cumparate si este un inscris sub semnatura privata cu care farmacia se legalizeaza in fata organelor statului.
5. Ce reprezint inventarul, cum se desfoar un inventar Inventarierea reprezinta un ansamblu de oparatii prin care se constata existenta elementelor de activ si pasiv,cantitativ si valoric.Inventarierea are ca scop prezentare unei imagini fidele,clare a existentei tuturor elementelor,a rezultatelor ecnomico-financiare. Operatii de inventariere
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie -se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa emisa de administratorul societatii. -din componenta comisiei de inventariere nu vor face parte gestionarul bunurilor inventariate si nici contabilul care tine evident respectivei gestiuni. Functiile de inventariere sunt: - de constatare - de reflectare - de identificare - de control Cazurile de efectuare a inventarierii sunt: - periodic - predare /primire - cazuri de forta majora - la cererea organelor de control - la comasarea sau desfiintarea unitatii.(fuzionare,dizolvare sau divizare) Sunt supuse inventarierii bunurile de natura stocurilor,bunuri de natura obiectelor de inventar, mijloace fixe si mobile, cladiri , bunuri de patrimoniu, dar si disponibilitatile banesti. In cazul constatarii unor lipsuri din gestiune,imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere , intr-un proces verbal de inventariere.
Modulul de Tehnologia informaiei i comunicrii

- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model 1. Ce este calculatorul si care este structura unui calculator? Calculatorul este un echipament programabil, cu doua caracteristici de baza: - raspunde comenzilor externe, de exemplu imprimare, scanare, copiere, comenzi date de utilizator prin intermediul perifericelor - executa programe, adica seturi de instructiuni interne care se afla inregistrate in memoria sa interna.
STRUCTURA UNUI CALCULATOR PERSONAL
Un calculator are doua parti componente: - Hardware, (pe scurt hard, partea vizibila): totalitatea componentelor care asamblate conduc la prelucrarea datelor de intrare pentru atingerea scopului propus. - Software, (pe scurt soft, partea logica): totalitatea programelor care controleaza functionarea corecta a componentelor hardware. 2.Care sunt componentele Unitatii Centrale de prelucrare ? UNITATEA CENTRALA DE PRELUCRARE PROCESORUL (Central Processing Unit, CPU) este considerat creierul calculatorului. Unitatea centrala de prelucrare se afla in interiorul carcasei
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie calculatorului, pe placa de baza. La calculatoarele personale, este format dintr-un singur cip numit microprocesor. Desi este printre cele mai mici componente din calculator, el duce greul intregii activitatii a acestuia, exercitand functii de calcul si coordonare pentru toate operatiile executate. Numele calculatorului este dat de microprocesor, de exemplu vorbim de un calculator Intel Pentium IV, iar viteza de lucru este determinata de Frecventa de tact , adica frecventa la care lucreaza procesorul si latimea magistralei de date si comenzi, adica numarul de biti pe care ii prelucreaza simultan intr-un tact procesorul (8, 16, 32, 64, 128, 256 de biti transmisi in paralel). Ca sa intelegem mai bine, cu cat masina e mai rapida (frecventa procesorului) si cu cat strada e mai larga (magistrala de date si comenzi), cu atat avem sanse mai mari sa ajumgem mai repede la destinatie. Deci, cu cat frecventa de tact si latimea magistralei sunt mai mari, cu atat calculatorul este mai rapid. PLACA DE BAZA (MAINBOARD) - Este componenta esentiala a calculatorului care se afla situata fizic pe carcasa. Ea contine unul sau mai multe microprocesoare si alte componente care realizeaza legatura cu mediul intern sau extern, de exemplu placa de legare in retea, placa de sunet, interfata de conectare a monitorului, a tastaturii si mouse-ului etc. Pe placa de baza (mainboard) se afla situate si placile de extensie, utilizate pentru a indeplini anumite sarcini specifice: grafica, sunet, legatura la Internet. Acestea se adapteaza la placa de baza prin intermediul unor conectori numiti sloturi. 3.Din ce este constituit un sistem de operare ? Sistemul de operare este constituit dintr-un ansamblu de programe care gestioneaza si coordoneaza toate activitatile si resursele hard ale sistemului de calcul (componentele unitatii de comanda si control, suporturile interne si externe de memorare, dispozitivele periferice) si asigura informarea a ceea ce se intampla, pentru utilizator. Este elementul central al oricarui sistem de calcul, care comanda cele mai importante activitati ale calculatorului: -planificarea si coordonarea accesului la dispozitivele calculatorului (microprocesor, dispozitive periferice etc); -comunicarea cu dispozitivele periferice (tastatura, mouse, monitor, imprimanta, etc); - gestionarea informatiilor de pe suporturile de memorare externe, dar si a celor incarcate in memoria interna. In plus un sistem de operare trebuie sa constituie o platforma logica pe baza careia se executa programele de aplicatii. Cele mai cunoscute sisteme de operare sunt: Windows 95, 98, 2000, NT, Millenium, XP, Vista, Mac Operating System, Linux, Unix, Novell. 4.Ce este Microsoft Word ? Microsoft Word este unul din cele mai puternice si folosite procesoare de text din lume. Aplicatia pune la dispozitie o multitudine de facilitati referitoare la: - introducerea textului si aranjarea acestuia in pagina - alinierea, formatarea si tiparirea textului
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie - introducerea si prelucrarea antetelor si subsolurilor - introducerea si prelucrarea imaginilor - introducerea si prelucrarea tabelelor si graficelor - fuzionarea documentelor si utilizarea scrisorilor circulare - folosirea editorului de ecuatii etc. 5.Care sunt cele mai folosite bare de instrumente si ce reprezinta ele? Cele mai folosite bare de instrumente sunt: - Standard (Standard) - cu comenzi uzuale: salvare, deschidere, nou fisier, printare, etc - Formatare (Formatting) - cu comenzi de formatare a textului, paragrafului etc - Desenare (Drawing) - cu comenzi pentru construirea si formatarea desenelor - Tabele si borduri (Tables and Borders) - cu comenzi pentru construirea si formatarea tabelelor, liniilor, chenarelor). 6.Cum se face copierea si mutarea unui text ? Copierea, mutarea unui text : Se va selecta textul, se va apela din meniul Editare (Edit) comanda Copiere (Copy) - pentru copiere sau comanda Decupare (Cut) - pentru mutare, apoi se va pozitiona cursorul unde se doreste sa se efectueze lipirea si se va alege din meniul Editare (Edit) comanda Lipire (Paste). Lipirea se poate face in cadrul aceluiasi fisier sau in alt fisier. Comenzile Decupare, Copiere, Lipire le regasim si sub forma butoanelor pe bara de unelte de formatare , sau in meniurile contextuale ale textului selectat sau ale paginii unde se face lipirea. Din tastatura se poate realiza copierea cu combinatia de taste CTRL+C, mutarea cu CTRL+X, lipirea cu CTRL+V. 7.Cum se face spatierea paragrafelor ? Spatierea paragrafelor Distanta de deasupra si de sub paragrafe se masoara in puncte si se indica in zona Spatiere (Spacing) - inainte (Before) si Dupa (After). Distanta dintre randurile paragrafelor se stabileste din lista derulanta Spatiere (Spacing). Ea poate fi la 1 rand, la 1,5 randuri, la 2 randuri. Daca alegeti optiunile Cel putin (At least), Exact (Exactly), Multipla (Multiple) va trebui sa adaugati distanta dintre randuri in campul La (At). 8.Ce este Microsoft EXCEL XP ? Microsoft Excel este un program de calcul tabelar (sau de calcule in interiorul unor tabele) care gestioneaza date situate pe foi de calcul de dimensiuni foarte mari, impartite in linii si coloane. 9.Cum este inregistrata intern de catre EXCEL o data calendaristica?Dar ora? 5
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie DATA CTR + ; apoi ORA CTRL + SHIFT ; 10.Cum sunt identificate coloanele intr-o foaie EXCEL si cate coloane are o foaie EXCEL ? Coloanele sunt identificate prin litere si sunt in numar de 256.
Modulul de Chimia compuilor cu aciune asupra sistemului nervos central

- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model 1. Care sunt alcaloizii naturali din opiu i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse Opiul si preparatele pe baza de opiu sunt cunoscute de aproape patru mii de ani, fiind folosite ca unele din cele mai vechi remedii ale durerii. In prezent, preparatele de opiu au o utilizare limitata in terapie, fiind folosite in special ca analgezice si antidiareice. Papaver somniferum este o planta de cultura care cunoaste mai multe varietati. Fructele sunt denumite capete de mac; cele imature, prin incizare secreta la exterior un suc alb si lipicios (latex) care se brunifica in contact cu aerul. Obtinerea opiului se realizeaza prin scarificarea (incizarea) capsulelor de mac ajunse la dimensiunea maxima, dar inca verzi. Latexul alb (cateva picaturi pentru o capsula, pentru obtinerea unui kg de opiu fiind necesara scarificarea a 20.000 capsule) se coaguleaza in contact cu aerul. A doua zi perlele de latex se razuiesc de pe suprafata capsulelor, se aglomereaza manual si se lasa sa se usuce la soare pentru cateva zile. Se obtine opiul brut (opiul propriu zis), de culoare bruna, cu miros caracteristic si gust amar. Acesta este prelucrat prin incalzire, coacere si fermentare pentru a obtine "opiul-preparat" (denumit "chandu").
Alcaloizii din opiu fac parte din doua grupe structurale diferite: 1. alcaloizii cu nucleu morfinanic (subgrupa morfinei) - morfina, codeina, tebaina, neopina si oripavina. 2. alcaloizii cu nucleu izochinolinic - papaverina, noscapina. MORFINA
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Este principalul agent activ din opiu (sub form de meconat), concentraia sa n extractul de opiu variind ntre 8 i 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic foarte puternic.Face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-zii alturi de codein si tebain. Indicaii Dureri intense neoplazice sau traumatice, acute sau cronice, la aduli. Intoxicaie cu atropin (de elecie) Utilizarea la copii este contraindicat. Utilizarea morfinei ca antidiareic sau antitusiv este n prezent anacronic i chiar contraindicat. n situaii cu totul excepionale se poate folosi morfina n tratamentul tusei severe fr expectoraie, al diareei severe, sau ca adjuvant pentru anestezia general. Efecte adverse Grea i vrsturi Constipaie, diminuarea apetitului Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste cele terapeutice Toleran la efectul analgetic i adicie (dependen) la repetarea dozelor. Prurit PAPAVERINA Indicatii Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica, retinopatii, migrena, sindrom Meniere; sindrom anginos, stare post-infarct; tulburari circulatorii ale musculaturii netede digestive si biliare; spasm piloric, constipatie spastica, colici intestinale, diskinezie biliara hipertona, colici biliare, dismenoree. Reactii adverse Injectarea i.v. poate produce aritmii, bloc atrio-ventricular, colaps, deprimare respiratorie (este necesara prudenta, se va evita injectarea directa, nediluata); dozele mari pot cauza somnolenta, constipatie, neplacere epigastrica, ameteli, cefalee, sudoratie. 2. Care sunt benzodiazepinele i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse Benzodiazepinele au efect sedativ, tranchilizant, hipnotic. n funcie de utilizarea lor n clinica benzodiazepinele pot fi: - anxiolitice (diazepam, clordiazepoxid, medazepam); - hipnoinductoare (nitrazepam, flunitrazepam); - anticonvulsivante (clonazepam, clobazam, diazepam, clorazepat); - miorelaxante (diazepam); - inductoare ale anesteziei (midazolam). Durata de aciune a benzodiazepinelor poate fi: - lung (peste 50 de ore): diazepam, clordiazepoxid, clorazepat;
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie - intermediar (10-50 de ore): clonazepam, clobazam, flunitrazepam, nitrazepam; - scurt - intermediar (- 10 ore): lorazepam, alprazolam; - scurt (sub 10 ore): oxazepam, temazepam. Diazepamul i Midazolamul determin o deprimare central lent i de intensitate mai mic dect barbituricele administrate i.v. Au i efect miorelaxant. Mecanism de aciune: faciliteaz transmiterea GABA-erig ce determin creterea influxului de Cl-, hiperpolarizarei inhibiie. n asociere cu acestea se mai d Flumazemil o benzodiazepin antagonist, ce acioneaz antagonist pe receptorii GABA, realiznd compensarea deprimrii respiratorii produse de benzodiazepinele agoniste. Consumul cronic de benzodiazepine crete o dat cu vrsta, fiind frecvent asociat cu cel de alcool i tutun. Tendina de a lua benzodiazepine ntr-un cadru neterapeutic pentru cutarea unui efect psihic resimit ca agreabil este foarte mic (n comparaie cu ali ageni psihoactivi) n cazul persoanelor n bun stare de sntate psihic. Exista ns indivizi la care exist pericolul unei utilizri neadecvate, cu tendina de a crete doza pentru cutarea unui efect psihic resimit ca agreabil. Dintre acetia fac parte alcoolicii i toxicomanii care manifesta tendina de a evada din realitatea vieii. n cazul nevropailor i psihopailor, benzodiazepinele pot crea o veritabil dependenta, inclusiv psihic la subiecii cu personalitate slab sau prost structurata. Consumul repetat de benzodiazepine produce toleran, dependen psihic moderat, iar la doze mari se poate instala dependena fizic. Mai caracteristice sunt tulburrile de coordonare motorie (traduse i prin mers ebrios) datorate aciunii miorelaxante. Efecte adverse mai frecvente ale benzodiazepinelor sunt: sedare, slabiciune motorie, afectarea functionarii intelectuale, sindrom de sevraj la intreruperea brusca utilizarii (anxietate, insomnie, sensibilitate excesiva la lumina si sunete, tremor, cefalee, transpiratii, hipertensiune arteriala, tahicardie, dorinta de a lua medicamentul, convulsii).
3. Care sunt derivaii de xantin i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse Xantina substan organic azotoas care se gsete n majoritatea esuturilor i fluidelor din organismele vegetale i animale. Este o molecul intermediar n degradarea adenozin monofosfatului n acid uric, fiind format prin oxidarea hipoxantinei. Cafeina, teobromina i teofilina sunt xantine metilate. Deseori sunt denumite derivai ai xantinei sau pur i simplu xantine. Xantina este o dioxipurin. Cafeina este 1,3,7,-trimetil-xantin, teobromina este 3,7-dimetilxantin, iar teofilina este 1,3dimetilxantin.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Aciuni farmacologice: - stimuleaz scoara cerebral - stimuleaz slab centrii respiratori - stimuleaz miocardul - produce vasodilataie periferic direct - crete moderat diureza Efecte nedorite i toxice: - toxicitatea cofeinei este mic - efectele nedorite n utilizarea terapeutic sunt legate de aciunea excitant central i constau din nervozitate, tremurturi, insomnii, palpitaii. 4. Care sunt derivaii de butirofenon i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse HALOPERIDOL Actiune: Este un neuroleptic major, ncadrat n grupa derivailor butirofenonici. Are proprieti anti-psihotice, antidiskinetice i antiemetice. Este un antagonist central potent al receptorilor dopaminergici. Indicaii: Tulburri nsoite de agitaie psihomotorie: manie, demen, oligofrenie, schizofrenie acut i cronic, alcoolism (sindromul Korsakoff). Halucinaii n schizofrenia acut i cronic i confuzia mintal. Tulburri neurologice diskinetice din: coreea Huntington, sindromul Gilles de la Tourette. Stri de agitaie, agresivitate i dromomanie la btrni. Ticuri, blbiala, singultus (sughit). Tulburri de comportament i de caracter, la copii. Antiemetic de linia a doua n grea i vrsturi de diferite etiologii, dac tratamentul cu alte antiemetice a fost ineficient. n asociere cu analgezice opioide, n tratamentul durerii cronice (cu pruden). Reacii adverse: Administrarea acut (o dat sau de dou ori) nu duce, deobicei, la apariia reaciilor adverse. Reacii extrapiramidale: Simptomele apar n cursul tratamentului cronic: tremor, tensiune muscular, alte simptome parkinsoniene. Simptomele pot scdea n intensitate sau pot disprea spontan, la reducerea dozelor sau la ntreruperea, tranzitorie, a tratamentului. Uneori, pentru a avea controlul acestor simptome, este necesar utilizarea medicamentelor antiparkinsoniene. 5 Medicamentele anti-
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie colinergice i antiparkinsoniene nu se administreaz de rutin, ci numai atunci cnd este absolut necesar, deoarece scad eficacitatea Haloperidolului.
5. Care sunt derivaii de hidantoin i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse
FENITOIN Indicaii: - tratamentul crizelor epileptice majore (crize generalizate tonicoclonice) i crizelor pariale, ndeosebi cele jacksoniene - Profilaxia crizelor epileptice secundare interveniilor neurochirurgicale - Tratamentul nevralgiei trigeminale, insuficient controlat cu carbamazepin - Tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare i ventriculare, n special aritmiiie digitalice Reacii adverse: Gastro-intestinale: grea, vrsturi, constipaie; frecvent hipertrofie gingival (20% din cazuri) n caz de tratament prelungit. Sistem nervos central: pierderea apetitului alimentar, cefalee, somnolena, nervozitate, insomnie, sindrom cerebelovestibular, tulburri de vedere (nistagmus, diplopie), ataxie, diskinezie, confuzie mental, de obicei determinate de nivele toxice ale feniloinei. Hematologice: -Complicaii rare i uneori letale: trombocitopenie, granulocitopenie, agronulocitoz, pancitopenie - Anemie megaloblastic (rar) - Limfadenopatie (impune oprirea tratamentului) Cutanate: - Frecvent rash cutanat nsoit uneori de febr, n special la copii i tineri; n acest caz seimpune ntreruperea tratamentului; dac rash-ul reapare dup reinstituirea tratamentului, administrarea fenitoinei este contraindicat; foarte far pot s apar dermatita buloas, exfoliativ sau purpuric, lupus eritematos, sindrom Steven-Johnson i necroliza toxic epidermic. - Hirsutism, eritem polimorf; urticarie relativ rar; pigmentare brun la nivelul fetei i gtului.
6. Care sunt derivaii de adamantan i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse Clasa ATC (antiparkinsoniene) Aciune terapeutic Antiparkinsonian dopaminergic; antivirotic eficace fa de virusul Influenzae A i virusul varicelo-zosterian. Indicaii Boala i sindromul Parkinson (postencefalitic, dup intoxicaia cu oxid de carbon, asociat aterosclerozei); pentru profilaxia i tratamentul precoce al gripei cu virus A (ndeosebi la persoanele cu risc crescut) i al infeciei cu virus varicelo-zosterian. Efecte secundare Uneori stare de excitaie, insomnie, ameeli, ataxie, confuzie, chiar fenomene psihotice, grea, constipaie, retenie de urin, livedo reticularis i edeme periferice, insuficien cardiac, hipotensiune ortostatic 7. Ce este tramadolul ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse Tramadolul este un analgezic din clasa opioidelor cu actiune central utilizat pentru tratarea durerilor de intensitate moderat, sever, acute si cronice. Actioneaz ca agonist neselectiv al receptorilor opioizi m, k si d, avnd o afinitate mai mare pentru receptorii m (miu) de circa 1/6000 ori mai slab fat de morfin. De fapt tramadolul este un racemic, n care enantiomerul(+) este de circa 4 ori mai puternic fat de enantiomerul(-) Mecanismul de actiune nu a fost nc pe deplin elucidat, ns se crede c acioneaz pe calea GABA -ergic, noradrenergic(enantiomerul -) si serotoninergic(enantiomerul (+)). Aceast ac iune se pare c determin un sinergism de poten are cu izomerul + crescnd de circa 10 ori aciunea analgezic dect izomerul - Datorit activit ii la nivelul caii serotoninergice, el interacioneaz cu ali ageni serotoninergici mai ales SSRI(inhibitorii selectivi ai recaptrii serotoninei), compu i care inhib metabolismul tramadolului.Are o absorbie foarte bun, fapt ce permite o dozare eficient pentru calea enteral/parenteral. Efecte adverse cu inciden similar agonitilor opioizi clasici: grea , vom cu inciden mai sczut : depresie respiartorie, sedare, constipa ie Interaciuni asocierea cu inductoare enzimatice ale izoformei CYP3A4 , scade efectul analgezic al tramadolului (carbamazepina)
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie asocierea cu inhibitoare enzimatice ale izoformei CYP2D6, ntrzie biotransformarea la metabolitul activ asocierea cu IMAO(inhibitoare ale monoamin oxidazei) detremin un risc crescut de potenare a toxicitii asociere cu antidepresive ale recaptrii serotoninei (poten are cu accidente vasculare cerebrale). Dependen Firma Grunenthal (cea care a pus pe piaa tramadolul sub denumirea de Tramal) l-a promovat ca pe un opioid cu risc sczut de dependen comparativ cu restul opioidelor( fapt pus n eviden i de testele clinice). La un tratament de lung durat a fost raportat farmacodependen cu sindrom de sevraj, din aceast cauz se contraindic ntreruperea brusc a tratamentului. 8. La administrarea concomitent a substanelor cu aciune asupra SNC i alcool ce reacii adverse se pot produce? Dai exemplu de 10 substane cu aciune asupra SNC i alcool 1.Clopixolul (substanta activa diclorhidrat de zuclopentixol) Indicaii terapeutice: Schizofrenie acut i cronic i alte psihoze, n special n prezena unor simptome cum sunt halucinaiile, iluziile i tulburrile de gndire. Episoade maniacale din cadrul psihozei bipolare. Tratament de scurt durat al strilor de agitaie i agresivitate din psihozele acute i cronice. Alcool etilic: potenteaz efectul sedativ al neurolepticelor. 2.Buspar Indicaii terapeutice: Buspar-ul (buspirona hidroclorica) este indicat n tratamentul tulburrilor de anxietate i a perioadelor scurte cu simptome de anxietate nsoite sau nu de depresie. Interaciunea cu alcoolul : Buspar-ul nu accentueaz semnificativ efectele inhibitoare ale alcoolului. Capacitile funcionale ale subiecilor care au ingerat alcool, nu au diferit semnificativ de cele ale subiecilor care au ingerat alcool asociat cu placebo. n combinaie cu alcoolul, Buspar-ul a prezentat o alterare mai puin semnificativ a funciilor psihomotoare i de procesare a informaiilor fa de diazepam sau lorazepam. Este prudent a se evita utilizarea concomitent a Busparului cu alcoolul. 3.Wellbutrin sr (substanta activa bupropion hydrochloride) Indicaii: wellbutrin SR este indicat n tratamentul bolilor depresive
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Riscul - apariiei crizelor convulsive n timpul administrrii bupropion este strns legat de prezena factorilor predispozani. Astfel, wellbutrin SR trebuie administrat cu maxim precauie la pacienii care prezint una sau mai multe condiii predispozante la praguri joase convulsivante. Acestea includ: istoric de traumatisme craniene, tumori ale sistemului nervos central (snc), istoric decrize convulsive, administrarea concomitent a altor medicamente cunoscute a scdea pragul convulsivant. n plus, atenie la circumstanele clinice asociate unui risc crescut convulsivant. Acestea includ abuzul de alcool, renunarea brusc la alcool i sedative, diabet tratat cu hipoglicemiante sau insulina, precum i utilizarea de produse stimulante sau anorectice. 4.Xanax Xanax (alprazolam) este indicat n tratamentul: strilor anxioase (nevroza anxioas). Benzodiazepinele, inclusiv alprazolamul, produc efecte depresive adiionale asupra SNC cnd sunt administrate concomitent cu alte psihotrope, anticonvulsinte, antihistaminice, alcool i alte medicamente care produc depresia SNC. 5.Stimuloton (substanta activa sertralina) Indicaii terapeutice o Tratamentul depresiilor (unipolare, bipolare, nsoite de anxietate). o Tratamentul depresiilor acute. o Profilaxia depresiilor recurente. o Profilaxia depresiilor unipolare. o Tratamentul sindromului obsesiv compulsiv acut i cronic (OC). o Tratamentul tulburrii de panic (cu sau fr agorafobie). Medicamente cu aciune inhibitorie asupra sistemului nervos central (SNC) i alcoolul etilic : La subiecii sntoi, efectele alcoolului etilic, carbamazepinei sau haloperidolului asupra activitilor cognitive i psihomotorii nu au fost influenate de administrarea concomitenta de sertralina 200 mg pe zi. Cu toate acestea, administrarea concomitent de sertralin i medicamente antidepresive ale SNC
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie trebuie fcut cu maxim pruden, n timp ce consumul de buturi alcoolice n timpul tratamentului cu sertralin trebuie descurajat. 6.Scobutil (substanta activa butilscopolamina bromura) Aciune farmacoterapeutic: Scobutil este un antimuscarinic cu efect central i periferic, avnd ca aciune asupra cortexului deprimarea acestuia, n special n ariile motorii. Indicaii: Ca antisecretor n boal ulceroas, ca antiemetic n rul de micare i profilactic n greaa de alte etiologii; c antispastic n colici diverse viscerale (colica nefretic, colica biliar, colici vezicale, cistitice, dismenoree, spasme uterine n timpul travaliului, spasm piloric al sugarilor). Se poate folosi intraocular c cicloplegic i midriatic; c adjuvant n premedicaie naintea unei intervenii chirurgicale; ca tratament al sialoreei sau al vertigo-ului. Nu se recomand asocierea cu alcool a tratamentului cu Scobutil. Scobutil la aceste persoane s-a soldat cu efecte adverse la nivelul SNC (dezorientare, somnolen, delir). 7.NITROFURANII Chimioterapice cu spectru de aciune ngust i utilizare redus, doar n infecii localizate; nu se utilizeaz n infecii sistemice. Clasificare: a) nitrofurani cu aciune intestinal; b) nitrofurani cu aciune urinar. Indicate n infecii localizate la nivelul lumenului intestinal; se indic n enterocolite, enterite, toxiinfecii alimentare, lambriaza. Reacii adverse: tulburri digestive (greuri), tulburri neurologice, consumul de alcool da reacii de tip disulfiram. 8.NITROMIDAZOLII Chimioterapice de sintez cu aciune intens asupra germenilor anaerobi i a protozoarelor. Mecanism de aciune: ptrund prin difuziune n interiorul microorgansimului, se transform n nite compui intermediari care au efect toxic asupra ADN-lui, membranei celulare i proteinelor; efectul e bactericid. Indicaii: sunt AB de prima alegere n infecii cu anaerobi; n meningite, abcese cerebrale, septicemii, endocardite, infecii intaabdominale, infecii ale oaselor, articulaiilor, esuturilor moi; n ulcerul gastric sau duodenal; n enterocolita produs 6
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie de Chlostridium Dificile; n infestaia intestinal cu Entamoeba Histolitic; n infestaii genitale produse de tricomonas vaginalis; pot fi utilizate i profilactic nainte de chirurgia colonului, rectului, ginecologica i obstetricala. Reacii adverse: au tolerabilitate bun dar dozele mari pot produce reacii adverse digestive, neurologice, hematologice, alergii. Consumul de alcool poate da reacii de tip disulfiram. 9.CEFALOSPORINELE Antibiotice beta lactamice cu spectru larg care se mai numesc i cefene. Indicaii: se pot admin profilactic (nainte de interv chirurgicale) i curativ (n infecii relativ grave-septicemii, pneumonii, infecii renale, urinare); n infecii cu germeni sensibili la peniciline i cefalosporine se prefera admin de peniciline, cefalosporinele fiind utiliz c AB de alternativ. Consumul de alcool concomitent cu utilizarea de cefalosprine poate duce la reacii de tip disulfiram. Disulfiramul se mai numete i Antalcool. 10.Lioresal (substanta activa baclofen ) Indicaii: Spasticitatea muchilor scheletici n scleroza multipl, tulburri spastice ce apar n boli ale mduvei spinrii, de natur infecioas, degenerativ, traumatic, neoplazic sau de origine necunoscut, de ex. paralizie spinal spastic, scleroz lateral amiotrofic, siringomielie, mielit transvers, parapareze sau paraplegii traumatice i compresie a mduvei, spasm muscular de origine cerebral, n special cnd se datoreaz paraliziei cerebrale infantile ca i dup accidente cerebrovasculare sau n prezena maladiei cerebrale degenerative sau neoplazice. Cnd Lioresal-ul este administrat concomitent cu alte preparate care acioneaz asupra SNC sau cu alcoolul, poate aprea o sedare crescut. O deteriorare a strii generale a bolnavului apare i cnd se asociaz diferite substane sau medicamente care acioneaz asupra SNC (alcool, diazepam, antidepresive triciclice).
Modulul de Fitoterapie
- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model
1. Ce este fitoterapia Fitoterapia este o ramura a farmacologiei care utilizeaza drogurile de origine vegetala in tratamentul imbolnavirilor.Termenul de drog are mai multe acceptiuni : a) in sens larga desemneaza orice substanta(naturala sau artificiala) care prin natura sa chimica determina alterarea functionarii unui organ.b) In sens restrans se refera la substante care provoaca toleranta si dependenta.c) In imbaj uzual acest termen se refera la substante psihoactive, mai ales cele ilegale. Fitoterapia este o stiinta interdisciplinara, apartinand unui spectru larg de stiinte biologice si socio-stiitifice. 2. Care sunt metodele de extracie 1. Macerarea (conform FRX) 2. Infuzarea (conform FRX) 3. Decoctia (conform FRX) 4. Macerarea simpla (conform FRX) 5. Macerarea repetata (conform FRX) 6. Percolarea (conform FRX) 7.Prepararea extractelor (conform FRX) 3. Dati exemplu de 5 plante medicinale care prezint efecte cicatrizante 1.MUSETELUL Matricaria chamomila L.- Fam.Compositae 2.COADA SORICELULUI Achillea millefolium L. Fam.Compositae 3.GALBENELE Calendula offininalis L. Fam. Compositae 4.SUNATOAREA Hypericum perforatum L. Fam. Hypericaceae 5.PATLAGINA Plantago lanceolata L.,P.media L, P.major L. Fam.Plantaginaceae
4. Dati exemplu de 5 plante medicinale care prezint efecte antiinfecioase 1.PELINUL Artemisia absinthium L. Fam.Compositae
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 2.AFINUL Vaccinium myrtillus L. Fam.Ericaceae 3.ARNICA Arnica montana L. Fam.Comositae 4.BRUSTURUL Arctium lappa L. Fam.Compositae 5.COADA CALULUI Equisetum arvense L. Fam.Equisetaceae 5. Dati exemplu de 5 plante medicinale care prezint efecte expectorante 1.PATLAGINA Plantago lanceolata L., P.media ., P.major L. Fam.Plantaginaceae 2.LICHENUL DE PIATRA Centraria islandica (L.)Ach. Fam.Parmeliaceae 3.MACUL DE CAMP Papaver rhoeas L. Fam.Papaveraceae 4.NALBA MICA Malva pusilla Sm. Fam. Malvaceae 5.PINUL Pinus sylvestris L. Fam. Pinaceae 6. Dati exemplu de 5 plante medicinale care prezint efecte antireumatice 1.BRADUL Abies alba Mill. Fam.Pinaceae 2.CARCELUL Ephedra distachia L. Fam. Ephedraceae 3.FRASINUL Fraxinus excelsior L. Fam.Oleaceae 4.NALBA Lavatera thugiaca L. Fam. Malvacearin 5.SALCIA Salix alba L. Fam.Salicaceae
7. Dati exemple de 5 retee ceaiuri combinate pentru aciune antibronic
1. Ceai Antibronsitic- Fares Compozitie : muguri de pin (Pini turiones), muguri de plop (Populi gemmae), scai vanat fructe de fenicul (Foeniculi fructus), cimbru (Thymi herba), flori de tei (Tiliae flos), radacina de lemn dulce (Liquiritiae radix) Actiune : Acest ceai are proprietati emoliente, expectorante, fluidizante ale secretiei bronsice, antitusive, datorita mucilagiilor, saponinelor si uleiurilor esentiale din plante in compozitia sa. Carvacrolul si timolul prezente in cimbru si sovarv, confera ceaiului proprietati antiseptice, antimicrobiene, actionand asupra unui spectru larg de germeni patogeni. De asemenea alte actiuni importante in tratarea afectiunilor respiratorii pentru care recomandam acest ceai, sunt cele antiinflamatoare si antispastice bronsice. Recomandari : afectiuni acute si cronice ale aparatului respirator: stari gripale, laringite, traheite, bronsite, tuse de diferite etiologii, acutizari infectioase ale astmului bronsic. 2. Ceai antibronsitic-Plafar Compozitie: Muguri de pin -Turiones pini, frunze de patlagina - Plantaginis Folium, frunze de podbal - Farfarae Folium, frunze de urzica - Urticae Folium, radacina de ciubotica cucului - Primulae Radix, iarba de sovarf- Origani Herba, radacina de iarba mare Inulae Radix. Actiune: Expectoranta, fluidifianta a secretiei bronsice, antiseptica, antispastica. Indicatii: In mod traditional in bronsita acuta - faza de coctiune, bronsita cronica, bronsita asmatiforma, astm bronsic. 3.Ceai Antibronsitic - Sunny Pharma Compozitie: muguri de pin -Turiones pini, frunze de patlagina - Plantaginis Folium, frunze de podbal - Farfarae Folium, frunze de urzica - Urticae Folium, radacina de ciubotica cucului - Primulae Radix, iarba de sovArf- Origani Herba, radacina de iarba mare - Inulae Radix. Actiune: expectoranta, fluidifianta a secretiei bronsice, antiseptica, antispastica. Utilizare: in mod traditional in bronsita acuta - faza de coctiune, bronsita cronica, bronsita asmatiforma, astm bronsic.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 4.Ceaiul Antibronitic - Fitoterapia Este un preparat natural recomandat ca adjuvant n tratamentul bronitelor cornice, a catarului pulmonar, a astmului bronic, a tusei convulsive, a laringitei, a traheitei i a afeciunilor respiratorii febrile. Compoziie: frunze de podbal, ptlagin i urzic, iarb de ovrf, rdcini de iarb-mare i muguri de pin. Ceaiul ajut la fluidificarea i eliminarea secreiilor bronice, are aciune antispastic asupra musculaturii bronice, reduce infeciile respiratorii, are caliti emoliente asupra trctului respirator, reduce inflamaiile de pe traiectul bronhiilor i calmeaz durerile. 5.Ceai antiasmatic Plafar Indicatii : astm bronsic, bronsita asmatiforma Compozitie : frunze si fori de paducel,flori de coada soriceului,frunze de podbal, frunze de salvie,iarba de talpa gastii,iarba de isop,iarba de unguras, iarba de menta, iarba de cimbrisor.
8. Dati exemple de 5 retee ceaiuri combinate pentru aciune antidiabetic 1. Ceai pentru diabetici Fares Actiune : hipogliecemianta Ingrediente : frunze de afin,radacina de brusture,urzica vie,frunze de dud. 2. Ceai antidiabetic - Fitoterapia Actiune : hipoglicemianta,coleretica,colagoga,diuretica,vasculoprotectoare, emolienta,astringenta,calmanta. Ingrediente : frunze de afin,frunze de dud,frunze de nuc,iarba de menta,iarba de papadie,teci de fasole fara seminte. 3. Diabet L-Larix (ceai) Indicatii : adjuvant in diabetul zaharat Actiune: scade glicemia si colesterolul din sange, stimuleaza functiile pancreasului. Compozitie : pastai de fasole fara seminte,afin,urzica,nuc,salvie, anghinare. 4. Ceai Glicostat - Fares Actiune : hipoglicemianta si de stimulare a functiilor pancreasului
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Indicatii : diabet zaharat Ingrediente : frunze de afin,frunze de nuc,frunze de dud,salvie,urzica vie,radacina de brusture, teci de fasole, menta. 5. Ceai Antidiabetic - Sunny Pharma Compozitie: Fasole Phaseolus vulgaris, Afin Vaccinium myrtillus, Mesteacan Betula verrucosa, Urzica mare Urtica dioica, Dud negru Morus nigra, Trei frati patati Viola tricolor, Sunatoare Hypericum perforatum, Mur Rubus fruticosus, Salvie Salvia officinalis, Anghinare Cynara scolymus, Nuc Juglans regia; Actiune farmacologica : hipoglicemianta, diuretica, depurativa, stimuleaza circulatia periferica, coleretic colagoga.
9. Dati exemplu de 5 plante cu aciune antibiotic 1.BRUSTURUL Arctium lappa L.- Fam.Compositae 2.LEURDA Allium ursinum L. Fam. Liliaceae 3.LICHENUL DE PIATRA Centraria islandica L. Fam. Parmeliaceae 4.LICHENUL DE STEJAR Evernia prunastri L. Fam. Usneaceae 5.LUMANARICA Verbascum phlomoides L. Fam. Scrofulariaceae
10. Dati exemplu de 5 plante cu aciune antidiareic 1.COADA RACULUI Potentilla anserina L. Fam. Rosaceae 2.CIMBRISORUL Thymus serpyllum L. Fam. Labiatae 3.CIRESUL Cerasium avium (L.) Mnch. Fam. Rosaceae 4.DRETE Lysimachia nummularia L. Fam. Primulaceae
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 5.FRAGUL Fragaria vesca L. Fam. Rosaceae
Modulul de Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene

- s se completeze fiecare subiect n parte - fiecare subiect este obligatoriu - nu se completeaz doar spaiile marcate, acestea sunt ca model 1. Definii soluiile coloidale Sistemele coloidale sau ultramicroeterogene sunt constituite din particule cu dimensiuni de 1-100 mm dispersate intr-un anumit mediu de dispersie.Din punct de vedere farmaceutic sunt importante dispersiile de solid in lichid, numite solutii coloidale.Insa solutiile coloidale nu reprezinta numai o forma farmaceutica, ci caracterizeaza, sub aspectul sistemului dispers, diferite forme medicamentoase (picaturi pentru ochi,pentru nas,solutii perfuzabile,medicamente perorale, etc.) Dintre proprietatile cinetice si optice, comune tuturor solutiilor coloidale, cele mai caracteristice sunt : - particulele au o viteza redusa de difuzie; - nu pot sa treaca prin membrana semipermeabila(nu dializeaza); - sunt vizibie numai la ultramicroscop sau la microscopul electronic. La prepararea solutiilor coloidale trebuie sa se tina seama ca datorita proprietatilor fizico-chimce caracteristice si de natura substantelor coloidale, procesul de dizovare este mai lent. Spre a favoriza dizolvarea, se recurge la diferite procedee, care asigura initial o imbibare, urmata de dizolvare-hidratare completa.Conditiile de imbibare si hidratare se aleg in functie de natura substantei coloidale.Astfel se aplica procedeul de dizolvareper descensum(ex.preparate de argint),imbibare cu apa rece si dizolvare la cald(ex.guma arabica, gelatina,agarul,alcoolul polivinilic) sau imbibare cu apa fierbinte si hidratare cu apa rece(ex.metilceluloza),extractiile(ex. mucilagul de alteea).O proprietate importanta pe baza careia coloizii pot fi clasificati este afinitatea particulelor dispersate fata de mediul de dispersie, respectiv interactiunea sau lipsa interactiunii substantei coloidale cu vehiculul care formeaza faza dispersata.Astfel pot fi : - coloizi liofobi ; - coloizi liofili.
2. Definii aerosolii i metodele de preparare (nebulizarea i de condensare) Aerosolii medicamentosi sunt preparate farmaceutice sub forma de picaturi sau particule fine,dispersate in aer cu ajutorul unor dispozitive speciale.Sunt intrebuintate in primul rand in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, in traheite,laringite,bronsite, 6
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie pneumonii.Substantele active administrate sub aceasta forma sunt din cele mai diferite clase farmacodinamice ca: simpatomimetice,parasimpatolitice,anestezice locale,antituberculaose,antibiotice, antihistaminice, hormoni, vitamine,etc. Aerosolii se otin ex temporein momentul utilizarii de catre bolnav sau personal medical. Preprarea aerosolilor se realizeaza prin doua metode : - metoda de condensare ; - metoda de dispersare (nebulizare). Metoda de condensare are o importanta mai scazuta in prezent.Unele substante volatile cum sunt de exemplu uleiurile eterice,pot fi antrenate cu vapori de apa si la condensare foemeaza aerosoli care se inhaleaza.Cea mai simpla metoda in acest sens consta in presararea a suprafata apei fierbinti a unor produse begetale continand uleiuri volatie,sau a unor solutii alcoolice de ueiuri eterice. A doua metoda de preparare, nebulizarea , consta in dispersarea fazei lichide cu ajutorul unor mijloace mecanice,cu un curent de aer sau alt gaz,sau detenta unui gaz, care obliga faza lichida sa strabata o duza sau un orificiu capiar.In acest scop se intrebuinteaza dispozitive care poarta denumirea de pulverizatoare sau nebulizatoare. 3. Definii emulsiile Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vascoase, constituite dintr-un sistem dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii interne sau externe. Sunt sisteme disperse microeterogene, in care diametrul picaturilor de lichid dispersat,in general este cuprins intre 0,5- si 50 m, deci particulele sunt vizibile la microscopul obisnuit. 4. Dai exemplu de 2 emulsii/ tip i descrierea aciunilor acestora Emulsie tip ulei in apa U/A 1.Propofol 1% Fresenius, emulsie perfuzabil/injectabil, 10 mg/ml COMPOZIIA CALITATIV I CANTITATIV Un mililitru emulsie perfuzabil/injectabil conine propofol 10 mg. O fiol a 20 ml emulsie perfuzabil/injectabil conine 200 mg propofol. Un flacon a 50 ml emulsie perfuzabil/injectabil conine 500 mg propofol. Un flacon a 100 ml emulsie perfuzabil/injectabil conine 1000 mg propofol. FORMA FARMACEUTIC Emulsie injectabil sau perfuzabil. Emulsie tip ulei n ap, de culoare alb, izoton.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Proprieti farmacodinamice Grupa farmacoterapeutica: alte anestezice generale, codul ATC: N01AX10 Propofolul (2,6-diizopropilfenol) este un anestezic general cu durat scurt de aciune. Aciunea se instaleaz rapid, dup 30 - 40 secunde de la administrare. Durata anesteziei, de 4 - 6 minute, este depedent de metabolizare i eliminare. Nu s-a constatat acumulare semnificativ dup injecii repetate sau perfuzii, n cazul utilizrii dozelor recomandate pentru meninerea anesteziei. Bradicardia i hipotensiunea arterial raportate n timpul inducerii anesteziei pot fi cauzate de un efect vagotonic cerebral sau de inhibarea activitii simpatice. Totui, funciile hemodinamice revin, n general, la normal n timpul meninerii anesteziei. Indicaii terapeutice Inducerea i meninerea anesteziei generale. Sedarea pacienilor ventilai artificial n unitile de terapie intensiv. Durata administrrii Durata administrrii nu trebuie s depeasc 7 zile. Contraindicaii Hipersensibilitate la propofol sau la oricare dintre excipienii produsului. Propofol 1% Fresenius nu trebuie utilizat pentru anestezia general la copii cu vrsta sub 1 lun i nici pentru sedarea n unitile de terapie intensiv a copiilor cu vrsta de 16 ani sau mai mic. Interaciuni cu alte produse medicamentoase, alte interaciuni Propofol 1% Fresenius poate fi utilizat n asociere cu alte medicamente pentru anestezie (premedicaie, anestezice inhalatorii, analgezice, miorelaxante, anestezice locale). Cnd anestezia general este asociat cu anestezie regional, pot fi necesare doze mai mici. Au fost raportate urmtoarele interaciuni : Utilizarea concomitent a benzodiazepinelor, parasimpatoliticelor sau anestezicelor inhalatorii a prelungit anestezia i a redus frecvena respiratorie. Dup premedicaia suplimentar cu sedative sau opioide, apneea poate s apar mai frecvent i cu o durat mai lung. Dup tratamentul cu suxametoniu sau neostigmin pot s apar bradicardie i stop cardiac. S-a raportat c unele dintre aceste produse medicamentoase provoac hipotensiune arterial sau deprimare respiratorie, iar utilizarea concomitent a Propofol 1% Fresenius poate intensifica aceste efecte. Trebuie avut n vedere c utilizarea concomitent a propofol i a premedicaiei, anestezicelor inhalatorii, analgezicelor, miorelaxantelor sau anestezicelor locale poate potena anestezia i reaciile adverse cardiovasculare. Utilizarea concomitent a deprimantelor sistemului nervos central (de exemplu, alcool etilic, anestezice generale, analgezice opioide) va determina potenarea efectelor lor sedative. Asocierea Propofol 1% Fresenius cu medicamente deprimante centrale, administrate pe cale parenteral poate provoca deprimare respiratorie i cardiovascular sever.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Dup administrarea de fentanil, concentraia plasmatic a propofol poate crete tranzitoriu. La pacienii tratai cu cicloserin care au primit lipide emulsionate de tipul propofol s-a raportat leucoencefalopatie. Reacii adverse n funcie de doz i de administrarea premedicaiei sau a altor produse medicamentoase, pot s apar, de obicei, hipotensiune arterial i apnee tranzitorie. Ocazional, apariia hipotensiunii arteriale impune micorarea vitezei de administrare a Propofol 1% Fresenius i/sau terapie de refacere a volumului plasmatic i, dac este cazul, administrarea de vasoconstrictoare. Bradicardia poate apare frecvent, asistolia a fost raportat rareori. Modificrile parametrilor cardiovasculari pot fi importante la pacieni cu afectarea capacitii de aprovizionare cu oxigen a miocardului, cu tulburri circulatorii la nivel cerebral i la hipovolemici. n funcie de doz i de administrarea altor produse medicamentoase, n timpul inducerii anesteziei pot s apar excitaie minim, bradicardie, tahicardie, hipotensiune arterial, apnee de scurt durat, hiperventilaie, hiperemie, tuse i sughi. n cazuri izolate, s-a raportat edem pulmonar. De obicei, n timpul meninerii anestezie s-a observat tuse. Pe parcursul fazei de revenire, rareori, au fost raportate, grea, vertij, aritmie, tuse, vrsturi, cefalee, frisoane sau senzaie de rece, euforie i dezinhibiie sexual. Rareori, au fost raportate micri epileptiforme, incluznd convulsii i opistotonus ; n cazuri izolate, acestea au aprut tardiv, la cteva ore sau zile dup anestezie. A fost raportat risc convulsivant la pacienii epileptici care au primit propofol. Rareori, post-operator, dup administrarea de lung durat a Propofol 1% Fresenius, s-au raportat febr i decolorarea urinii. Rareori, dup administrarea Propofol 1% Fresenius pot s apar reacii anafilactice, incluznd edem Quincke, bronhospasm, eritem i hipotensiune arterial. Foarte rar, dup utilizarea propofol, s-a raportat pancreatit. Nu a putut fi stabilit o relaie cauzal. n cazuri rare, s-a observat apariia rabdomiolizei, acidozei metabolice, hiperkaliemiei sau insuficienei cardiace, uneori letale, dup administrarea P ropofol 1% Fresenius n doze mai mari de 4 mg/kg i or, utilizate pentru sedarea pacienilor n unitile de terapie intensiv. ( a se vedea punctul 4.4. Atenionri i precauii speciale). Rareori, au aprut tromboz i flebit. Durerea local care apare de obicei n timpul injectrii Propofol 1% Fresenius poate fi redus prin co-administrarea lidocainei i prin alegerea unei vene mari de la nivelul antebraului sau fosei antecubitale. Rareori, dup co-administrarea lidocainei pot s apar urmtoarele reacii adverse: ameeal, vrsturi, somnolen, convulsii, bradicardie, aritmii i oc. n puine cazuri, dup administrarea paravenoas a propofol s-au raportat reacii locale grave. Lista excipienilor Ulei de soia, lecitin din ou, glicerol, acid oleic, hidroxid de sodiu, ap pentru preparate injectabile.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Emulsie tip apa in ulei A/U 2. Gerovital H3 Professional Line - Emulsie Hidratanta Demachianta 500 ml Beneficiile produsului : Emulsia asigura o demachiere eficienta a tenului, indepartand chiar si fardurile rezistente la apa. Asocierea Hialuronatului de Sodiu cu Extractul de castraveti si Vitamina E are un rol important in hidratarea tenului, conferind pielii o senzatie placuta de catifelare. Mod de utilizare : Se recomanda utilizarea zilnica dimineata si seara. Demachierea corecta asigura o mai buna patrundere a substantelor active din crema de zi sau crema de noapte. Se aplica pe fata, gat si decolteu, masand usor, apoi se indeparteaza usor cu ajutorul unei dischete demachiante. REZULTATE CLINICE : Ten cu pana la 42,37% mai ferm* Efect semnificativ de lifting cu pana la 43,37%* Efect semnificativ regenerant* **Teste efectuate prin evaluare clinica si instrumentala de catre Evic International Group.Eficacitate masurata dupa 28 de zile de utilizare a produsului. Linia Gerovital H3 - Prof. Dr. Ana Aslan are o actiune geriatrica complexa in diminuarea semnelor imbatranirii si revitalizarea tenurilor mature, deshidratate, ridate. Imbunatateste tonusul muscular, reda elasticitatea cutanata, conferind pielii prospetime si suplete. Principii active specifice gamei: Ceruri, uleiuri si grasimi naturale - Squalane, Ulei de Avocado Hialuronat de Sodiu Extract de Castraveti Vitamina E Sepilift - efect de lifting facial PABA - constituent al Acidului Folic Gama Gerovital H3 este varianta cosmetica a tratamentului geriatric al Prof Dr. Ana Aslan . Este o gama conceputa sa aiba efect asupra pielii imbatranite prematur sau la termen, dar si asupra pielii care nu a imbatranit inca si vrea sa se mentina asa. Gerovital H3 face pielea batrana sa functioneze ca o piele tanara, deci sa si arate asa.
5. Definii suspensiile Suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide,constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Din punct de vedere fizico-chimic, suspensiile pot fi interpretate ca dispersii de particule solide in orice fel de mediu, gazos, lichid sau solid.Astfel o serie de preparate farmaceutice(unguente, paste,supozitoare,etc.) pot fi considerate suspensii. In mod obisnuit insa,in domeniul farmaceutic, sub denumirea de suspensii intelegem numai preparatele in care mediul de dispersie este lichid. Din punct de vedere al gradului de dispersie,suspensiile sunt inrudite cu emulsiile, marimile particulelor dipspersate fiind cuprinse, in majoritatea cazurilor, intre 1 si 100m.Deci suspensiile sunt dispersiile microeterogene.
6. Dai exemplu de 5 suspensii i descrierea aciunilor acestora 1.Augmentin, pulbere suspensie orala Forma de prezentare Pulb. susp. 457 mg (400 mg amoxicilina si 57 mg acid clavulanic)/5 ml; ct. 1 fl. cu pulb. pt. 35 ml, 70 ml sau 140 ml susp. orala Indicatii : Infectii ale tractului respirator superior si inferior; ale tractului genito-urinar; ale pielii si tesuturilor moi; osteo-articulare; dentare; alte infectii (avort septic, infectii puerperale, infectii intraabdominale). Profilaxia infectiilor asociate cu interventiile chirurgicale. Spectru: Germeni grampozitiv aerobi: Bacillus anthracis, Corynebacterium spp., Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium, Listeria monocytogenes, Nocardia asteroides, Staphylococcus aureus, Stafilococi coagulazonegativi, Streptococcus AGalactiae, Streptococcus pneumoniae, Streptococcus viridans, Streptococcus pyogenes, Streptococcus spp., Streptococcus viridans. Germeni grampozitiv anaerobi: Clostridium spp., Peptococcus spp., Peptostreptococcus spp. Germeni gramnegativi aerobi: Bordetella pertussis, Brucella spp., Escherichia coli, Gardnerella vaginalis, Haemophilus influenzae, Helicobacter pylori, Klebsiella spp., Legionella spp., Moraxella catarrhalis, Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Pasteurella multocida, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Salmonella spp., Shigella spp., Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica. Germeni gramnegativ anaerobi: Bacteroides species, Fusobacterium spp. Altii: Borrelia burgdorferi, Chlamidiae, Leptospira ictero-haemorrhagiae, Treponema pallidum. Reactii adverse Reactii de hipersensibilitate (edem angioneurotic, anafilaxie, sindrom similar bolii serului, vasculite de hipersensibilitate, rash cutanat, urticarie, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroza epidermica toxica, dermatita buloasa exfoliativa, nefrita interstitiala). Reactii gastro-intestinale (diaree, greata, varsaturi, indigestie, candidoza mucocutanata, colite asociate antibioterapiei orale - inclusiv colita pseudomembranoasa si colita hemoragica). Efecte hepatice (cresterea AST si/sau ALT, hepatite si ictere colestatice). Efecte hematologice (leucopenie reversibila, trombocitopenie sau anemie hemolitica, prelungirea TS si de protrombina). Reactii
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie uro-genitale (prurit, iritatie, secretii vaginale). Efecte SNC (agitatie, ameteli, cefalee, convulsii). Diverse (decolorarea danturii, tromboflebite la locul injectarii).
2. Nistatina, pulbere Compozitie Flacoane continand 6 g pulbere ce contine 2.400.000 UI nistatin, 1 ml de suspensie contine 120.000 UI. Actiune terapeutica Nystatin este un antibiotic polienic ce interfera (prin legarea sterolilor, in principal a ergosterolului) cu permeabilitatea membranei celulare a fungilor sensibili. Actioneaza in principal pe Candida spp., dar si pe Aspergilus spp., Coccidiosides immitis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermatidis. Indicatii : candidoze superficiale mucoase (orala, gastrointestinala, vaginala) si cutanate. Suspensia se administreaza oral la copii si la persoanele cu leziuni oro-faringiene importante, precum si ca aplicatie locala pe piele si mucoase. Asociat cu antibiotice pentru supresia dezvoltarii exagerate a florei intestinale. Reactii adverse : Uneori greata, voma, diaree (la doze mari), rar iritatie la aplicare locala sau intravaginal, foarte rar reactii alergice (la Nystatin sau la candidina eliberata prin distrugerea ciupercii).
3. FORTRANS , solutie buvabila Compozitie: Macrogol 4000 64 g/plic; sulfat de sodiu anhidru 5,7 g/plic; excipient (zaharinat de sodiu, arome) q.s.p. 1 plic 74 g. Proprietati: Administrarea orala a solutiei produce lavajul intestinal, asigurand vacuitatea colonului. Continutul de electroliti al solutiei nu produce schimburi electrolitice intestin-plasma. Macrogolul 4 000 este nedegradabil, nemetabolizabil de flora intestinala, neabsorbabil din intestin si nu modifica parametrii biologici. Indicatii: Pregatirea colonului pentru explorarile endoscopice si radiologice ale colonului, chirurgia colonului. Asigura o pregatire rapida si comoda, fiind lipsit de toxicitate si avand toleranta excelenta. Contraindicatii: Alterari grave ale starii generale (deshidratare, insuficienta cardiaca severa); afectiuni ale colonului, insotite de fragilitatea mucoasei; ileus/ocluzie intestinala. Interactiuni medicamentoase: Diareea provocata prin administrarea Fortrans este susceptibila de a perturba absorbtia medicamentelor administrate simultan.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Efecte secundare: Greturi, varsaturi semnalate la debutul administrarii, rare si rapid reversibile; senzatie de balonare. Posologie: Administrarea orala cu pana la 3 ore inaintea interventiei. Continutul fiecarui plic se dizolva intr-un litru de apa. Se administreaza 3-4 litri solutie Fortrans in seara ce preceda explorarea, sau fractionat seara si dimineata. Administrarea fractionata creste acceptabilitatea si cantitatea ingerata. Forma de prezentare: Pudra pentru solutie buvabila; cutie cu 4 plicuri.
4. Flumetol, suspensie oftalmica Forma de prezentare FLUMETOL S FARMILA; Susp. oft. 0,2%; Ung. oft. 0,1%; ct. 1 fl. 10 ml, respectiv ct. 1 tub 5 g (P-RF) Indicatii : Afectiuni inflamatorii ale segmentului anterior al ochiului precum si ale anexelor ochiului, conjunctivite, blefaroconjunctivite, keratite oi keratoconjunctivite, episclerite si sclerite, dacriocistite, reactii postoperatorii. Reactii adverse : Ocazional pot aparea senzatii de arsura locala, iritatii, fenomene de hipersensibilitate individuala la unul din componentele produsului. Atentionari si precautii speciale : In timpul tratamentelor prelungite se recomanda controlul frecvent al tensiunii intraoculare. Utilizarea prelungita ar putea produce glaucom, leziuni de nerv optic, deficite de acuitate si de camp optic, formarea cataractei subcapsulare sau pot contribui la stabilizarea infectiilor oculare secundare cu patogeni eliberati de tesutul ocular. Dozare si mod de administrare Se instileaza 1-2 picaturi colir in sacul conjunctival de 2-4 ori pe zi. Unguentul se aplica in sacul conjunctival de 1-2 ori pe zi. 5. SMECTA Clasa farmacoterapica : ALTE ABSORBANTE INTESTINALE Prezentare farmaceutica : Pudra in plicuri pentru suspensie orala continand 3 g diosmectita dioctaedrica/plic, glucoza monohidrat 0,74 g/plic, zaharinat de sodiu 7 mg/plic, vanilina 4 mg/plic (cutii cu 10 si 30 plicuri). Actiune terapeutica : Smectita, prin structura sa laminara si vascozitatea ridicata, are o putere mare de acoperire a mucoasei intestinale. Creste rezistenta barierei de mucus prin
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie sporirea calitatii si cantitatii mucusului de la suprafata enterocitelor (mucoprotectie activa). Fixeaza gazele digestive. Reduce hipersensibilitatea intestinala, restaureaza integritatea functionala a eritrocitelor. Normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera cu peristaltismul si fara modificarea volumului scaunelor. Indicatii : Diareea acuta a copilului (se poate administra din prima zi de viata). Diareea acuta si cronica la adult. Sindromul colonului iritabil (distensie, dureri abdominale, tulburari de tranzit). Interactiuni medicamentoase Proprietatile adsorbante ale smectitei pot perturba absorbtia altor medicamente. Se recomanda administrarea la distanta de Smecta a altor medicamente (medie 2 ore). Reactii adverse : Foarte rar, constipatie; tranzitul normal se va relua dupa reducerea dozei la jumatate.
7. Definii unguentele Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase, in scop terapeutic sau de protectie; sunt constituite din excipienti (baze de unguent) in care se pot incorpora substantele active. Denumirea de unguent provine de la cuvantul latin ungo-ungere = a unge,care sugereaza modul de aplicare a acestei forme farmaceutice.
8. Dai exemplu de 5 unguente i descrierea aciunilor acestora 1.ARTROSTOP CREMA Compozitie: Apa, ulei mineral, gliceril stearat (si) ceteareth-20 (si) ceteareth-12 (si) cetilalcool (si) cetil palmitat, alcool denaturat, cetil-alcool, gliceril-stearat, glucozaminsulfat, metilsulfonilmetan (MSM), extract de Boswellia serrata, ulei de Linum usitatissimum, metil-salicilat, mentol, camfor, poliacrilat de sodiu (si) octil-stearat (si) trideceth-6, ulei de Juniperus communis, ulei de Eucalyptus globules, ulei de terebentina, guma xantan, metilcloroizotiazolinona (si) metilizotiazolinona. Indicatii: Produsul ArtroStop Crema are o actiune benefica prompta in ameliorarea disfunctiilor articulare.Continutul bogat in substante active imbunatateste circulatia sanguina locala, tonifica structurile articulare si, simultan, contribuie la ameliorarea durerilor si a intepenirii articulatiilor, cu imbunatatirea considerabila a mobilitatii articulare. Efectele pozitive ale ArtroStop Crema pot fi potentate prin folosirea in paralel cu alte produse ArtroStop, ArtroStop PLUS si ArtroStop pudra.
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie 2. Venoton, gel Compozitie : Gelul contine ca principiu activ troxerutin in proportie de 2%, excipienti pana la 100g; mai contine conservanti (nipagin, nipasol). Proprietati: Troxerutinul este un orto-(-hidroxietil)-rutozid, un derivat semisintetic de rutin (rutozid), care este rutinozidul qvercetolului. Acesta face parte din grupul flavonoizilor, derivati ai fenilbenzo-piranului. Grupa flavonoizilor contine pigmenti galbeni raspanditi in fructele si frunzele verzi ale plantelor. Troxerutinul face parte din grupa vitaminei P, vitamina permeabilitatii. Conditionarea sub forma de gel este cea mai indicata pentru resorbtia cutanata. Actiune terapeutica : Troxerutinul are actiune favorabila asupra vaselor sanguine mici (capilarelor), normalizand permeabilitatea si diminuand fragilitatea acestora. Reduce rapid durerile, inflamatia in caz de edem, precum si celelalte manifestari acute din maladiile cronice venoase sau cele de origine traumatica (entorse, contuzii musculare). Indicatii terapeutice: dureri si edeme ale membrelor inferioare cauzate de boli cronice ale venelor sau de origine traumatica. Ameliorarea durerilor cauzate de tratarea varicelor cu injectii sclerozante. Profilaxia si tratamentul varicelor din timpul sarcinii. Afectiuni ale venelor din diferite regiuni ale corpului: hemoroizi, flebite, trombo-flebite superficiale, stari postflebitice, tulburari trofice, dermite varicoase. Entorse, contuzii musculare. Reactii adverse : Produsul este in general bine tolerat. La persoanele foarte sensibile este posibila aparitia urticariei sau a pruritului. In acest caz se intrerupe aplicarea gelului si se informeaza medicul. 3. BANEOCIN - unguent Compozitie : Baneocin pudra/unguent: 1 g contine: Bacitracin zinc: 250 UI, Sulfat de neomicina: 5000 UI (5 mg). Proprietati si actiune : Baneocinul este o combinatie de antibiotice exclusiv pentru uz extern care contine bacitracina si neomicina, antibacteriene singerice, cu o puternica activitate locala. Bacitracina actioneaza in principal asupra germenilor grampozitivi: Streptococcului haemolitic, stafilococilor, Clostridiilor, Corynebacterium diphteriae cat si asupra Pnemonemiei pallidum si a catorva germeni gramnegativi; Neisserii si Haemophilus influenzae. Ea actioneaza de asemenea si asupra actinomicetelor si fusobacteriilor. Indicatii : Baneocinul este activ in toate infectiile provocate de germeni patogeni sensibili la neomicina si/sau la bacitracina. Actiunea Baneocinului unguent este intensificata de un pansament. Baneocin pudra: - Infectii bacteriene ale pielii de mica extindere, de
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie ex: Herpes simplex, Herpes zoster/vezicule de varicela, impetigo contagios supurant, ulcere infectate ale gambei, eczeme infectate, dermatite fesiere (la nou-nascuti) infectate cu bacterii. Prevenirea infectiilor ombilicale la nou-nascuti. Dupa interventii chirurgicale (dermatologice) Baneocin pudra poate fi utilizat ca adjuvant in ingrijirea postoperatorie (excizii si cauterizari, tratarea ragadelor, ruptura perineala, episiotomie, rani si cicatrice supurante). Baneocin unguent: Infectii bacteriene focale ale pielii: Furuncule, antrax (dupa tratament chirurgical), foliculita barbiei, foliculita profunda, hidrosadenite supurative, periporite, perionyxis. Infectii ale pielii de extindere limitata: Impetigo contagios, ulcere infectate ale gambei, eczeme secundare infectate, rani si taieturi infectate secundar, opariri cu apa fierbinte, arsuri, operatii estetice si grefe cutane (de asemenea profilactic si pansamente cu unguent). Dupa interventii chirurgicale: Baneocin unguent poate fi folosit ca adjuvant in timpul ingrijirii postoperatorii: Baneocin unguent intins pe fese de tifon este eficient la pacientii cu infectii sau rani (ex. infectii ale canalului urechii externe, rani sau escare chirurgicale). Efecte secundare : In aplicatii externe, pe piele, mucoase si rani, Baneocinul este in general bine tolerat. Rar pot aparea descuamari, uscaciunea pielii, congestia tegumentelor pielii si prurit. Aplicat in dermatoze cronice (ex. dermatoze congestive) si otita medie cronica, Baneocinul favorizeaza sensibilizarea vis-a-vis de un mare numar de diferite substante, printre care si neomicina. Aceasta se poate manifesta prin raspunsul slab la tratament. In anumite situatii pot aparea reactii alergice. Alergiile ce se manifesta sub forma de eczeme de contact sunt extrem de rare. Alergia la neomicina se asociaza, in aproximativ 50% din cazuri, cu o cross-alergie cu celelalte antibiotice din clasa aminoglicozidelor. La pacientii cu leziuni extinse ale pielii se vor avea in vedere absorbtia Baneocinului si urmarile ei (ex. leziuni vestibulare si cohleare, nefrotoxicitate si blocaj neuromuscular). Interactiuni (ca urmare a absorbtiei sistemice) In cazul absorbtiei sistemice, administrarea simultana de cefalosporine sau de alte aminoglicozide poate potenta nefrotoxicitatea. Folosirea simultana de diuretice, ca acidul etacrinic sau furosemid, poate agrava de asemenea oto- si nefrotoxicitatea. La pacientii care primesc narcotice, anestezice sau relaxanti musculari, absorbtia Baneocinului poate potenta blocajul neuromuscular. 4. Finalgon Unguent Compozitie si Mod de Ambalare Unguent care contine pentru un gram 4 mg nonivamid i 25 mg nicoboxil. Tub cu 20 grame. Indicatii : Artrita, dureri reumatice la nivelul articulatiilor si muschilor; leziuni produse in practicarea sportului, contuzii si luxatii, dureri musculare cauzate de supraefort; lumbago, nevrita, sciatica, bursita i tenosinovita; pentru tratament revulsiv local n tulburarile circulatorii periferice. Finalgon unguent contine doua substante vasodilatatoare cu activitate accentuata. O cantitate mica de produs realizeaza la nivelul tegumentului un efect local intens revulsiv si de incalzire. Aceasta reactie se instaleaza in decurs de cateva minute dupa aplicarea Finalgon-ului, efectul maxim manifestandu-se in 20 - 30 de
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie minute. Se produce o crestere a irigarii cu sange atat a pielii, cat si in profunzime in tesuturile subiacente. Durerile reumatice, contuziile, efortul muscular sau traumatismele produse prin activitati sportive sau alte situatii similare sunt ameliorate prin caldura si cresterea afluxului sanguin determinate de unguent. Contraindicatii : Hipersensibilitate cutanata. Finalgon nu trebuie aplicat pe rani, pe pielea iritata sau cu alte leziuni. Avertismente, precautii: Daca Finalgon ajunge pe mucoase (oculara, nazala, bucala, anala sau vaginala), se percepe o senzatie de arsura dezagreabila, dar nepericuloasa. Pacientii cu o piele sensibila nu trebuie sa fac baie sau dus fierbinte inainte sau dupa administrarea Finalgon-ului. 5. Ultraproct unguent Compozitie: 1 g unguent contine 0,92 mg fluocortolon-21-pivalat, 0,95 mg fluocortolon-21-hexanoat si 5 mg cinchocainhidrochlorid. - Substanele active sunt pivalat de fluocortolon, caproat de fluocortolon i clorhidrat de cincocain. Un gram unguent rectal conine pivalat de fluocortolon 0,918 mg, caproat de fluocortolon 0,945 mg i clorhidrat de cincocain 5 mg. - Celelalte componente sunt: octildodecanol, ulei de ricin, ulei de ricin hidrogenat, monoricinoleat de macrogol 400, ulei de citrice i trandafiri. Indicatii: Hemoroizi, fisuri anale superficiale, inflamatii rectale. Efecte secundare: In cazuri rare pot aparea reactii alergice locale. La o folosire indelungata (peste 4 saptamani), nu se exclud modificari locale ale tegumentului (cum ar fi atrofia tegumentului). 9. Definii supozitoarele Supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active; sunt destinate administrarii pe cale rectala,vaginala si uretrala. 10. Dai exemplu de 5 supozitoare i descrierea aciunilor acestora 1.Procto-Glyvenol supozitoare Compozitie: Fiecare supozitor contine 400 mg tribenosid, o substanta sintetica activa apartinand glucofuranozidelor si 40 mg lidocaina. 100 g crema contine 5 g tribenosid si 2 g lidocaina clorhidrat. Conservanti: Metilparaben (E 218) si propilparaben (E 216). Proprietati/efecte: Procto-Glyvenol determina diminuarea prompta a simptomelor hemoroizilor (durere, usturime, prurit, tensiune), care apar datorita inflamatiei secundare a regiunii
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie anale. Activitatea terapeutica a Procto-Glyvenol la pacientii cu hemoroizi este atribuita capacitatii acestuia de a reduce permeabilitatea capilara si de a creste tonusul vascular. In plus, are efect antiinflamator local si actiune antagonista asupra unor substante endogene care au rol de mediatori ai inflamatiei si durerii. Lidocaina continuta de Procto-Glyvenol grabeste atenuarea simtomatologiei. Farmacocinetica: Absorbtie: Aprox. 20% din tribenosidul continut in crema se absoarbe prin piele. Biodisponibilitatea sistemica a tribenosidului este de 30% din cea obtinuta prin administrarea orala a acestuia (sub forma de capsule). Varful concentratiei plasmatice de 1 g/ml (tribenosid si metaboliti) se obtine la 2 ore dupa administrarea unui supozitor (400 mg tribenosid). Metabolism si eliminare: Tribenosidul se metabolizeaza intens si se excreta urinar (dintr-un supozitor, 20-27% din tribenosid se elimina sub forma de metaboliti). Cantitatea de lidocaina continuta de ProctoGlyvenol absorbita nu exercita nici un fel de efect asupra cordului. Indicatii: Pana la disparitia semnelor acute, crema sau 1 supozitor trebuie aplicate dimineata si seara. Ulterior, se poate continua tratamentul printr-o singura aplicare zilnica. 30 g crema sunt suficiente pentru 20-30 de aplicatii. Reactii adverse: Procto-Glyvenol este bine tolerat. In cazuri izolate pot aparea senzatie usoara de arsura, durere, cresterea motilitatii intestinale dupa administrarea cremei sau supozitoar 2. INDOMETACIN, supozitoare Compozitie: Indometacin 50 mg/supozitor. Indicatii: In fazele active ale urmatoarelor afectiuni inflamatorii: Poliartrita reumatoida. Coxartroza . Artroza . Spondilartrita anchilopoetica. Afectiuni abarticulare. Criza de guta. Se mai poate administra in lumbago, in chirurgia dentara pentru tratarea inflamatiilor, in dismenoreea primara pentru tratarea durerii si a simptomelor asociate. Actiune terapeutica : Indometacinul este un antiinflamator nesteroidian, derivat al acidului indolacetic, avand si proprietati analgezice si antipiretice. Este un inhibitor puternic al sintezei prostaglandinelor, principalii mediatori ai inflamatiei. Actiunea lui se explica prin scaderea concentratiei de prostaglandine la nivel periferic . Indometacinul nu actioneaza asupra etiologiei afectiunii, ci asupra simptomelor inflamatorii determinate de aceasta. Farmacocinetica: Se absoarbe rapid la nivelul mucoasei rectale (absorbtia fiind mai rapida decat din formele orale), dar cantitatea absorbita este usor mai scazuta. In practica, dupa incercari clinice, s-a constatat o absorbtie de 80-90%. Absorbtia nu este modificata de varsta. Timpul de injumatatire variaza intre 2,6 si 11,2 ore; trece in lichidul sinovial, realizand concentratii mari , in placenta, in laptele matern, in tesutul cerebral si in saliva . Legarea de proteinele plasmatice este in jur
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie de 90%. Se regaseste in plasma ca atare si sub forma de metaboliti neconjugati. Se excreta renal si biliar (indometacin si metaboliti). Excretia renala descreste odata cu varsta. Contraindicatii: Alergie la indometacin. La pacientii carora acidul acetilsalicilic si alte antiinflamatoare care inhiba prostaglandin sinteza le provoaca reactii alergice, manifestate prin crize acute de astm, urticarie, rinita alergica. Rectita si hemoragie rectala recenta. Sarcina si alaptare . Insuficienta renala sau hepatica grava. Reactii adverse: Produce relativ frecvent cefalee, ameteli, anorexie, iritatie rectala si reactii alergice: criza de astm, urticarie, eruptii cutanate. Au fost semnalate cazuri izolate de hepatita , glomerulonefrita si reactii hematologice (leucopenie, trombocitopenie , anemie aplastica si chiar agranulocitoza). Tulburari oftalmologice. Interactiuni medicamentoase: Administrarea simultana a indometacinului cu produsele urmatoare necesita o supraveghere riguroasa a starii clinice si biologice a pacientului: Anticoagulante : poate accentua efectul anticoagulantelor orale si pe cel al heparinei (cresterea riscului hemoragic prin inhibarea functiei plachetare). Cand asocierea cu antivitaminele K este necesara, trebuie urmarit indicele de protrombina. Sulfamide hipoglicemiante: poate antrena o crestere a efectului hipoglicemiant al sulfamidelor (deplasarea legarii lor de proteinele plasmatice). Litiu: poate creste litemia, uneori pana la pragul toxic. Daca asocierea este necesara, trebuie supravegheata litemia, pentru a adapta posologia litiului. Metotrexat: indometacinul este susceptibil de a creste toxicitatea hemolitica a metotrexatului. Diuretice: poate diminua activitatea diureticelor (efectul antidiuretic si antihipertensiv). Poate prezenta efecte sinergice cu ticlopidina (marirea activitatii antiagregante plachetare); daca asocierea este necesara trebuie sa se urmareasca timpul de sangerare. Asociat cu celelalte AINS , mareste riscul ulcerogen si hemoragic. Poate scadea activitatea beta-blocantelor si inhibitoarelor enzimei de conversie (efectul antihipertensiv). 3. PARACETAMOL, supozitoare Compozitie: Paracetamol sugari: 125 mg paracetamol/supozitor. Paracetamol copii : 250 mg paracetamol/supozitor. Indicatii terapeutice: Tratamentul simptomatic al afectiunilor febrile si/sau dureroase. Actiune terapeutica : Substanta cu actiune analgezica asemanatoare cu a fenacetinei si cu efect antipiretic apropiat de al salicilatilor, paracetamolul actioneaza asupra centrilor termoreglatori din sistemul nervos central, determinand o pierdere mai accentuata de caldura prin vasodilatatie cutanata. Efectul analgezic are, de asemenea, un mecanism central, fiind influentate durerile de intensitate medie. Nu are actiune antiinflamatoare si nu este antiagregant plachetar. Farmacocinetica: Are absorbtie prelungita pe cale rectala. Biodisponibilitatea este comparabila cu cea a formelor administrate pe cale orala. Se distribuie rapid in mediile lichide si se leaga slab de proteinele plasmatice. Timpul de injumatatire
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie biologic este de ordinul a 4-5 ore. Picul plasmatic este atins in 2-3 ore. Metabolizarea hepatica urmeaza doua cai majore, iar eliminarea renala are loc sub forma de glucurono-conjugati (60-80 %) si sub forma de sulfoconjugati (20-30 %); mai putin de 5% se elimina sub forma neschimbata. O cantitate mica este transformata prin interventia citocromului P450 intr-un metabolit ce sufera o conjugare cu glutationul. In cazul intoxicatiilor masive, cantitatea acestui metabolit este crescuta. Dupa toate datele recente, se pare ca metabolismul paracetamolului nu este modificat in caz de insuficienta hepatica. Reactii adverse: Paracetamolul este bine tolerat la doze terapeutice. Reactiile de hipersensibilitate sunt foarte rare. Au fost descrise totusi cazuri de trombocitopenie , pancitopenie si leucopenie asociate tratamentului cu paracetamol. Doze masive (125-250 mg/kg/zi) provoaca necroza hepatica. 4. Betadine, supozitoare vaginale Compozitie Fiecare ovul contine 200 mg de polivinil-pirolidona (PVP-iodine complex). Actiune terapeutica betadina este un agent antimicrobian cu spectru larg (bactericid, virucid, fungicid, protozoicid). Indicatii vaginite acute si cronice, infectii mixte, specifice si nespecifice (Gardnerella, trichomonas, Candida). Pregatirea preoperatorie in ginecologie. Contraindicatii Alergie la iod, hipertiroidie, dermatita herpetiforma Duhring, inaintea tratamentului cu iod radioactiv. Se va evita administrarea dupa a treia luna de sarcina si in perioada alaptarii, eventual doar in urma aprecierii individuale si sub supraveghere medicala. Precautii In patologiile tiroidiene, in special in hiperfunctiile subclinice, si la persoanele in varsta, Betadine poate fi folosit doar sub supraveghere medicala Reactii adverse In caz de sensibilitate la iod, uneori iritatii locale cu caracter tranzitoriu. 5. MACMIROR COMPLEX 500, supozitoare vaginale Indicatii: Terapia polivalenta a afectiunilor vulvo-vaginale datorate microorganismelor patogene: Candida , Trichomonas si bacteriilor. Prezentare farmaceutica: Unguent continand la 100 g: 10 g nifuratel si 4 000 000 U.I. nistatin (tub de 30 g); supozitoare vaginale continand: 500 mg nifuratel, 200 000 U.I. nistatin, excipienti (cutie cu 12 buc.). Actiune terapeutica : Macmiror complex este rezultatul asocierii dintre Nifuratel si Nistatin. Nifuratel este un chimioterapic de sinteza, cu o intensa si eficace activitate
Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie trichomonicida, antibacteriana si micostatica; efectul sau polivalent permite tratarea si prevenirea vaginitelor de etiologie mixta, spre deosebire de tratamentul specific al tricomoniazei, care favorizeaza declansarea ulterioara a micozelor. Nistatin este un antibiotic bine cunoscut, cu activitate fungicida mai ales asupra micetelor, din genul Candida . Eficacitatea si absenta toxicitatii produsului au incurajat vasta sa utilizare clinica, in special in aplicatii locale. Asocierea dintre Nifuratel si Nistatin permite obtinerea unui "efect antifungic total" si initierea unui tratament polivalent al vaginitelor, care poate asigura eliminarea agentilor patogeni responsabili (Candida a., Trichomonas v. si bacterii) si restaurarea mediului fiziologic vaginal. Scopul este prevenirea recidivelor dupa vindecarea aparenta a infectiei initiale.
11. Care sunt proprietile preparatelor oftamologice conform FRX Conform FRX preparatele oftalmologice au urmatoarele proprietati : - aspect : picaturile pentru ochi-solutii apoase sau uleioase trebuie sa fie limpezi, practic lipsite de impuritati mecanice.Picaturile pentru ochi-suspensii pot prezenta un usor sediment redispersabil prin agitare; - pH-ul se determina potentiometric; - marimea particulelor : se determina prin examinarea la microscop a unei mase de preparat care contine aproximativ 10 mg substanta activa suspendata intinsa in strat subtire pe o lama 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de cel mut 50 m; - masa totala pe recipient : se determina prin cantarirea individuala a continutului din zece recipiente.Fata de masa declarata pe recipient se admit abaterile procentuale prevazute in tabelul din FRX ; - dozarea, se efectueaza conform prevederilor din monografia respectiva ; - sterilitatea, se procedeaza conform prevederilor de la Controlul sterilitatii.

Caiet de Pratica Farmacie Anul 2

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Pratica Farmacie Anul 2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Anul II Asistent Medical de Farmacie Anul colar 2010-2011

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

PLAN DE NVMNT ANUL II CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

Modulul de Comunicare profesional n limb modern

5. Formulai un CV pentru angajare Europass Curriculum vitae : Personal Information :

Romanian English French Basic user Basic user

teamwork, organization,punctuality, openness to new

Modulul de Farmacognozie special

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

diplopie ptoza palpebrala greutate in deglutitie paralizia muschilor respiratori

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie Diesterii

Compuii cu nucleu steroidic

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Modulul de Forme farmaceutice sterile

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Modulul de Marketing n domeniul farmaceutic

3. Descriei modul de recepie a medicamentelor n farmacie

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

4. Ce conin o factur de marf i ce importan prezint aceasta

Modulul de Tehnologia informaiei i comunicrii

Modulul de Chimia compuilor cu aciune asupra sistemului nervos central

5. Care sunt derivaii de hidantoin i ce importan terapeutic prezint ct i reaciile adverse

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

7. Dati exemple de 5 retee ceaiuri combinate pentru aciune antibronic

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Modulul de Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

You might also like