TRAUMATISMELE TORACICE IMPORTANTA CLASIFICARI Anatomica I. TT fara leziuni anatomice ( compresie toracica ) II. TT cu leziuni anatomice 1. TT parietal a.

l a. fara leziuni scheletice b. cu leziuni scheletice 2. T diafragmului 3. T cu leziuni endotoracice:4. TT asociat ( in cadrul politraumatismelor ) B. Patogenica I. TT inchise II. TT deschise C. Fiziopatologica I. TT fara tulburari fiziopatologice II. TT cu tulburari fiziopatologice Ierarhizarea gesturilor diagnostice si terapeutice La locul accidentului: controlul hemoragiei externe 25% din decesele cauzate de trauma sunt datorate traumatismelor toracice 85% sunt tratabile prin manevre simple (pleurotomia minima ) doar 15% necesita gesturi suplimentare (toracotomie) 2/3 din decese fusesera internati in spital

administrarea de oxigen imobilizarea fracturilor scoaterea accidentatului din focar cu masuri de protectie a coloanei vertebrale ABC-ul resuscitarii, se incepe reechilibrarea hidroelectrolitica si tratamentul antisoc

EXAMENUL FIZIC INSPECTIA

PALPAREA PERCUTIA AUSCULTATIA

CATEGORII DE AFECTIUNI AFECTIUNI CARE PUN VIATA IN PERICOL IMEDIAT ALTE AFECTIUNI CU POTENTIAL LETAL

ALTE AFECTIUNI

AFECTIUNI CARE PUN VIATA IN PERICOL IMEDIAT 1. OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE 2. PNEUMOTORAXUL HIPERTENSIV 3. PNEUMOTORAXUL DESCHIS 4. VOLETUL COSTAL 5. HEMOTORAXUL MASIV 6. TAMPONADA CARDIACA ALTE AFECTIUNI CU POTENTIAL LETAL 1. RUPTURA DE AORTA (DISECTIA) 2. CONTUZIA MIOCARDICA 3. RUPTURA TRAHEOBRONSICA 4. CONTUZIA PULMONARA 5. RUPTURA DIAFRAGMATICA (HERNIA) 6. RUPTURA (PERFORATIA) ESOFAGIANA ALTE AFECTIUNI 1. PNEUMOTORAXUL SIMPLU 2. HEMOTORAXUL REDUS 3. FRACTURI COSTALE SIMPLE 4. FRACTURA STERNALA/CLAVICULARA/SCAPULARA 5. LUXATIA STERNOCLAVICULARA 6. ASFIXIA TRAUMATICA 7. CONTUZIA DE PERETE TORACIC

DIAGNOSTIC tahipnee / apnee stridor, horcait, galgait, sforait retractie intercostala cianoza hematom cervical compresiv

TRATAMENT oxigen cu debit mare toaleta orofaringiana sustinere mandibula extragere corpi straini

Daca cele de mai sus sunt insuficiente se trece la:intubatie / cricotiroidotomie / traheotomie

Atentie : PNO deschis se poate transforma cu usurinta in PNO hipertensiv atat datorita evolutiei spontane cat si unor manevre ale medicului ( sutura plagii parietale, ventilatia mecanica

Concluzie : PNO deschis trebuie reevaluat frecvent si urmarit indeaproape

Toracenteza Evidentiaza sange lacat. ( in singerarile masive ce continua, sangele mai poate coagula ) Se practica in spatiul :

- VI i.c. pe linia axilara posterioara cu bolnavul sezand - IV V i.c. pe linia axilara medie cu bolnav in decubit Poate reprezenta metoda terapeutica pentru hemotoraxul mic Sangele extras din pleura prin toracenteza sau alte metode poate fi autotransfuzat.

COMPLICATII hemotoraxul coagulat fibrotoraxul empiemul secundar

Toate pot fi urmarea unui prost management initial. VOLETUL COSTAL Definitie : Segment de perete toracic desolidarizat rezultat al fracturii a mai mult de doua coaste pe cel putin doua linii de fractura (volet) sau pe o linie de fractura si una de disjunctie condro-costala sau condro-sternala ce joaca rol de balama (hemivolet). Fragmentul este scos din functia peretelui toracic si se supune altor legi de presiune.

Fiziopatologie 1. Respiratia paradoxala = in inspir voletul se infunda, in expir proemina 2. Aerul pendular = in inspir aerul trece din plamanul afectat in plamanul sanatos in care se dezvolta presiune negativa mai mare, in expir aerul trece invers 3. Balansul mediastinal = miscarea mediastinului spre partea sanatoasa in inspir si invers in expir La acestea se mai adauga:

contractura musculara antalgica reflexa si limitarea antalgica a amplitudinii miscarilor respiratorii ca in orice fractura costala simpla tusea ineficienta contuzia pulmonara cu efectele ei pe echilibrul ventilatie- perfuzie, contuzia palmanului subiacent fiind intotdeauna prezenta

Toate acestea duc la insuficienta respiratorie si cadio-circulatorie acuta, pana la coma hipercapnica. Voletul poate fi dezangrenat (cand sunt valabile toate cele de mai sus) sau angrenat, cand nu exista miscare paradoxala. Tulburarile fiziopatologice depind de marimea voletului si de mobilitatea sa. Voletele posterioare sunt de obicei angrenate. Cu cat un volet este mai anterior, cu atat mobilitatea sa este mai mare si tulburarile induse mai accentuate.