ircea Nedelciu s-a nascut la 12 noiembrie 1950, in comuna Fundulea, din judeluillfov, ca fiu al Mariei ~i allui ~tefan Nedelciu,

agricultor ~i funclionar la CEC. Dupa absolvirea ~colii generale de opt c1ase din Fundulea, a urmat cursurile liceului din Brane~ti, iar in perioada 19691973 - pe cele ale Facultalii de Filologie a Universitalii din Bucure~ti, seclia romanafranceza. In timpul facultalii ~i caliva ani dupa terminarea ei a frecventat, impreuna cu colegi de generalie care vor deveni ~i ei scriitori (Constantin Stan, Gheorghe lova, Gheorghe Craciun, loan Lacusta, Sorin Preda, loan Flora, Gheorghe Ene, Emil Paraschivoiu) cenaclul Junimea al Facultalii de Filologie, condus de Ov. S. Crohmalniceanu ~i a participat (intre 1970-1973) la realizarea unei reviste studenle~ti artizanale, NoH. Aflat in situ alia de a-~i ca~tiga singur existenla, accepta, cu umor, locuri de munca modeste: ghid la aNT, profesor de ~coala generala, Iibrar la libraria Editurii Cartea Romaneasca, funqionar la Uniunea Scriitorilor.lnteligent ~i ironic, sociabil, la curent cu teoriile Iiterare de ultima ora din Occident (asupra carora se informeaza citind reviste franluze~ti), intreline oriunde se afla 0 atmosfera de emulalie intelectuala. Datorita prezenlei lui, libraria Editurii Cartea Romimeasca se transforma la un moment dat intr-un club literar sui-generis, frecventat de "optzeci~ti" ~i de simpatizanli din alte generalii. in 1977 debuteaza cu proza scurta (Un purtator de cuvant)in revista Luceafarul. Printr-o coincidenla, la scurta vreme dupa debut, in imprejurari legate de munca la ONT, este arestat pentru "delinere i1egala de valuta" (in conformitate cu 0 lege absurda din timpullui Ceau~escu, care pedepsea cu inchisoarea chiar ~i delinerea unui singur dolar SUA). Dupa doua saptamani este eliberat. Publica, tot in Luceafarul, proza Curtea de aer, in care poveste~te cum a fost la inchisoare. in 1979 Ii apare ~i prima carte, Aventuri intr-o curte interioara, cuprinzand proza scurta. Volumul, remarcabil prin folosirea la rece, fara nici 0 tresarire

de emolie, a numeroase tehnici narative, este primit favorabil de critica literara ~i ii aduce un premiu al Uniunii Scriitorilor. Carlile urmatoare au si ele, toate, ecou. , in mod straniu, in 1982, Mircea Nedelciu publica in SLASTun pamflet vehement ~i insultator la adresa postului de radio "Europa Libera", iar in 1986, intr-o prefala la romanul Tratament fabulatoriu, susline ca sistemul capitalist este ostil crealiei artistice, in timp ce sistemul socialist preluie~te arta, de care are nevoie in procesul de formare a omului nou (proces aprobat implicit de autorul prefelei). Dupa 1989 este, succesiv, secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la revista "optzeci~tilor", Contrapunct, lector de Iimba ~i literatura romana la Universitatea "Paul Valery" din Montpellier, pre~edinte al asocialiei culturale romano-franceze Euromedia (care face, printre altele, comerl cu reviste franluze~ti). i~i descopera ~i i~i afirma, fara complexe, 0 vocalie de om de afaceri. Solidar cu generalia lui, se disociaza de Uniunea Scriitorilor, pe care 0 califica, fara justificare, drept 0 organizalie stalinista ~i infiinleaza, impreuna cu a1li nemullumili, Asocialia Scriitorilor Profesioni~ti, in replica la Uniunea Scriitorilor. o boala a sangelui, de care sufera inca dinainte de 1989, se agraveaza vertiginos, pana cand devine obligatorie efectuarea unui transplant de maduva a coloanei vertebra Ie la un spital din Franla. Pentru strangerea banilor necesari transplantului ~i tratamentului post-operatoriu (extrem de costisitoare) se mobilizeaza aproape intreaga lume literara ~i artistica romaneasca, inclusiv Uniunea Scriitorilor. Intervine in cele din urma insu~i Guvernul Romaniei, oferind la randullui un ajutor banesc. Dupa operalie, Mircea Nedelciu revine optimist in Romania, dar in scurta vreme starea sanatalii lui se inrautale~te din nou. Refuzand sa abandoneze lupta, este foarte activ, organizand monitorizarea intregii produqii de carte din Romania (programul Topul national de carte), colaborand la ziare ~i reviste, pregatind pentru tipar 0 integrata a prozei sale scurte, de aproximativ 750 de pagini, administrandu-~i afacerile, ingrijindu-~i vila de vie de la Fundulea. Ultimii doi ani ~i-i petrece intr-un scaun cu rotile. Marcat de suferinle cumplite, lucreaza la un nou roman al sau, Zodia scafandrului, care va ramane neterminat. Moare inainte de a atinge varsta de 50 de ani, la 12 iulie 1999. Prejudeca~iin legatura cu proza lui Mircea Nedelciu a si alti autori din generatia lui, Mircea Nedelciu a avut grija sa-si califice el insuSi modul de a scrie, inaintea criticilor literari, iar criticii literari (nu toti, dar aproape toti) i-au preluat ideile, din comoditate sau din snobism

(nou-venitul intimida cu aerul lui de agent al ultimei mode literare). El pretindea, inainte de toate, ca vrea sa ii elibereze pe cititori de mistificarea la care ii supun de sute de ani scriitorii, cr~andu-le, cu ajutorul unor trucuri, iluzia de realitate. Intarindu-i spusele, diversi comentatori au sustinut Siei ca Mircea Nedelciu "refuza sa se lase dus de suvoiul fictiunii sale si 0 denunta ca atare cititorului" (Paul Dugneanu), ca el "demasca iluzia realista" (Constantin Sorescu) etc. Chiar Si cel mai recent exeget al prozei lui Mircea Nedelciu, AI. Th. Ionescu (de altfel, un fm analist) lauda "demistificarea" intreprinsa programatic de prozator: ,,0 data dezvaluita, mistificarea isi pierde nocivitatea." Ideea este nu numai falsa, ci Si de un irezistibil umor involuntar. Cine "demasca", "demistifica", "denunta" caracterul iluzoriu al "realitatii" inventate de un scriitor se afla in situatia cuiva care, intrand intempestiv intr-o sala de cinematograf, in timpul proiectiei unui film, ar incepe sa strige: "Fratilor, nu va lasati inselati! Ceea ce vedeti nu e realitate. Sunt doar niste imagini, proiectate pe 0 panza." Fiecare cititor, cand deschide 0 carte, stie bine ca intra intr-un spatiu fictiv, ca este yorba de 0 conventie. Poate numai cate un adolescent, de educatia caruia nu s-a ocupat nimeni, mai confunda realitatea creata de scriitor cu realitatea. Cititorii propriu-zisi, cu 0 ~- u::JJ Uc .2: V 0... 0 u.. LL-J 0 LL-J C <::( LL-Ji \.J' e:J Fotografia lui Mircea Nedelciu corectata de el insu~i intr-un moment de amuzament minima pregatire intelectuala, "alfabetizati" din punet de vedere cultural, nu fac niciodata 0 asemenea confuzie. De altfel, placerea lecturii tocmai pe cunoa~ terea regulilor jocului se bazeaza. Cand citim, admiram arta cu care este creata iluzia de viata, nu ne substituim naiv personajelor ciirtii. Iluzia este tratata ca iluzie de rnii de ani, de cand exista literatura. Alta idee falsa in legatura cu Mircea Nedelciu, lansata tot de el insu~i, este aceea ca proza lui promoveaza 0 relatie democratica intre scriitor ~i cititor. In diverse interviuri, raspunsuri la anchete, texte teoretice, Mircea Nedelciu a sustinut, cu insistenta, ca a trecut vremea in care "instanta auctoriala" impunea 0 anurnita versiune, iar ,,receptorului" nu-i ramanea decat sa 0 accepte, pasiv. Spre deosebire de ace~ti scriitoridictatori din trecut, scriitorii generatiei '80 i-ar consulta pe cititori in fiecare etapa a "demersului narativ", dandu-le posibilitatea sa opteze pentru 0 varianta sau

alta, stabilind cu ei 0 relatie "interactiva". ~i aceasta teza este fantezista. Unii dintre scriitorii generatiei '80, ~i Mircea Nedelciu in primul rand, explica, intr-adevar, in textele lor ca se afla la masa de scris, ca inca nu s-au decis ce nume sa-i dea unui personaj ~i nici ce soarta sa-i rezerve, ca au mai multe solutii etc. Dar participa in vreun fel cititorul la tribulatiile lor? Are vreo posibilitate sa intervina? El doar asista la gesticulatia demagogica a autorilor ~i constata, apoi, ca ace~tia ~i-au continuat naratiunea tot cum au vrut ei. Daca ar fi lipsit de umor, cititorul ar putea chiar sa se supere, considerandu-se victima unei mistificari. Tehnologia construqiei detexte Sunt ~i idei pe care Mircea Nedelciu, dupa ce le-a pus in circulatie, le-a retras. A~a s-a intamplat cu teoria sa despre "ingineria textuala", preluata de la scriitorii francezi grupati in jurul revistei Tel Quel, teorie care a adus intregii lui generatii supranumele de "textuali~ti" (transcris "textili~ti" in parnflete). Strategii generatiei descoperisera intre timp 0 mai buna formula de promovare a literaturii optzeciste - apartenenta la "postrnodernism". La fel a procedat Mircea Nedelciu ca propagandist al prozei scurte. Dupa ce a prezentat -0, ani la rand, ca pe un gen superior romanului (pentru a minimaliza meritele unor romancieri ca Marin Preda, Nicolae Breban sau Augustin Buzura, cu 0 pozitie altfel greu de clintit in ierarhia literara), a inceput sa scrie elinsu~i romane. In ceea ce-l prive~te, proza scurta s-a dovedit, intradevar, un gen mai norocos decat romanul. ,,NuveleIe" lui Mircea Nedelciu, reetichetate ulterior drept "texte", se citesc cu mai mult interes decat romanele lui, complicate inutil, greoaie, nerelevante din punct de vedere literar. In proza sa scurta - grupata in volumele A venturi fntr-o cUI1einterioara,1979,Efectul de ecou controlat, 1981, Amendament la instinctul proprieta(ii, 1983, $i ieri va Ii 0 n, 1989, Povestea povestilor genera(iei '80, 1998, ~i insumand aproximativ 750 de pagini-, Mircea Nedelciu face deliberat vizibiJe procedeele literare folosite. Modul cum povesteste devine mai important decat ceea ce povesteste. Trebuie precizat insa ca prin procedee el intelege numai elemente de stricta tehnica narativa, cum ar fi trecerea verbelor de la persoana intai la persoana a doua sau a treia, altern area planurilor temporale, inserarea de citate, transcrierea fidel a a limbii orale ~i,la un moment dat, chiar versificarea naratiunii. Nu intamplator Mircea Nedelciu se declara incantat de per/ r()~IA formanta lui Georges Perec de a fi scris un roman din care lipseste cu desavfu-sirelitera e si apoi a altui roman in care e reprezinta singura vocala existenta in cuvinte. Metode mult mai subtile de provocare a emotiei de catre scriitor nu intrau in vederile lui.

Din cauza acestui mod restrictiv (aproape gramatical) de a intelege tehnica narativa, proza sa scurta are factura unui joc literar studentesc, ilustrand - ca Siin cazul altor reprezentanti ai generatiei '80 - 0 irnaturitate intelectuala etemizata surazator. Dupa ce iese din inchisoare Si se aseaza la masa de scris pentru a "povesti" cum a fost acolo, prozatorul nu gaseste altceva mai bun de facut decat sa conjuge la toate cele trei persoane, cu spirit ludic, verbele folosite de "instanta narativa": .Coboara scara cu multa atentie, pipaind fiecare treapta cu ambele talpi..."; .~i numai cu cateva ore In urma Inca iti mai aranjai patura pe patul de fier ..."; ~Apoi ne sp~lam mainile ~i fata ~i ne Intorceam cu regret In camera ... ; ete. Luna de miere a relaJiei cititor-autor piritulludic nu este condamnabil, in sine. Practicarea lui mecanica insa, in orice imprejurare, fara bucurie, poate deveni la fel de plictisitoare ca solemnitatea. Mircea Nedelciu este un prozator inteligent Si inventiv, lucid pana la cinism, camia ii lipseste insa simtul artistic. ~i Caragiale (fara sa faca parada de textualism sau postmodemism) folosea, cu mare mobilitate, tot felul de tehnici narative de genul celor descoperite sau redescoperite de succesorullui optzecist. Dar cum 0 facea! Sa ne gandirn numai la modul cum este utilizata oraJitatea in Momente Si schite. Este yorba, de fapt, de 0 esenfIi de oraJitate, de 0Jimbii vorbitii reconstruitIl, cu talent literar. Mircea Nedelciu, avand Siel spirit de observatie Si perspicacitate, dar nu Si talent literar, procedeaza ca un tehnician dintr-un laborator de fonetic a, inregistrand pur Si simplu lirnba strazii: ...hai la masa curata ...Dracu sa te blesteme la toata lumea sanatoasa ....am Inregistrat, am Inregistrat ~i-ti zic saru mana ...am Inregistrat. ...Cu placere, va doresc sanatate!... uite-uite-uite!... uite-uite ..., care, bre, ala cuu ...?Ala, cu plovaru ala, baa, e c-un co~ d-ala ...~tii un'sa duce acuma? .. ~. (S'lcl &.xV ~ r'--; r::!L ~~ ~;.~~ JM~ t...h- ~ ()v--b- ~ u.....(.. Ilc}'ll./l - -R. ~.... 'V>~ ~ ~ r....... ~ t.)i.o-t>/L(.! ~ I'~~ lit/ ~o..-J'--. E?..Uite-I, umbla cu co~u ala mare ...a ie~it chiar pa u~a acu ...DaL.. ...un copil, un baiat p-'acolo ...Dar... ...0 cafea aici, da? .. ...Hai ca vine-napoi imediat... ...Ce daca-ti face? Tu di ce faci? .. Adica dumneata n-ai vrea?.. eeeeu? .. Da....Pai di ce sa vreau? ... 10 I-am Intrebat daca i-ai dat tu. daca i-ai dat... I-am dat doua persoane ... Da-i matale, breL.. I-am dat, nea Mi~u!... Domne, hai afara! ...sa n-o faci cu apa caldaL ..0 face cu apa fiarta ~i iese tot gustul din eaL.. Nu, nu, nu, are la chiuveta apa cata vrea ... Nu are timp el...ea cat e da calda, sa se...Stai sa-ti explie. .. Explicatia e foarte clara!... Nu ~tii, nu tine personal sa faca

cafeaua ...Eeee! ~tii ce-i spune el bucatarului? ..~apte cafele, zice, ~apte cafele vreau, ~apte cu zaharu separat ~i doua norma Ie... Fugi, domne, d-aici!... Ei, naL..~apte cafele cu zaharu separat ~i doo ...~aaapte cafele ..." (T~rgut de animate mici, pe~ti de acvariu,pasari c~ntatoare...) Pe un lingvist interesat de lirnba romana vorbita un asemenea text poate sa-l captiveze. Dar pe un cititor aflat in cautarea frumusetii literare - nu. Dupa lectura primelor fraze, care dau 0 anumita senzatie de prospetirne, curiozitatea incepe sa se stinga. Luna de c miere a relatiei cititor-autor se termina repede ~i se instaleaza plictiseala vietii conjugale. Un om suferind la masa de scris oartea prematura a lui Mircea Nedelciu, dupa 0 lupta indarjita ~ide lunga durata cu 0 boala necrutatoare, a fost cu atat mai impresionanta cu cat a lovit intr-un om cu 0 minte clara ~i 0 viata organizata. Apropiatii scriitorului ~i admiratorii sai de la distanta au asistat, cu sentimentul dezastrului, la prabu~irea unei construetii armonioase. Din cauza mortii, a ramas neterminat ~i romanul Zodia scafandrului, la care Mircea Nedelciu a lucrat in perioada 1988-1992 ~iasupra camia a revenit ulterior in repetate riinduri, nu atat pentru a-I completa, cat pentru a revizui ceea ce scrisese. Intr-un interviu acordat lui Sorin Preda ~i publicat in revista Formula AS, Mircea Nedelciu TRATAN\E~r b4BUl4TORlu roman , / " , '~ vaduva scriitorului i~i aminte~te cum munca la roman se asocia cu suferinta fizica: "Mircea incepuse acest nou roman, cand au aparut primele semne ale bolii. Asta se intampla in 1988. Ei bine, de cate ori se a~ezala masa de scris, apareau crizele lui febrile. Chiar ~i la Marsilia, in Franta, unde urma chimioterapie, era urmarit de aceasta ciudata coincidenta. [...] De fiecare data cand lucra la roman, se intampla ceva: i se facea rau, apareau complicatii, avea stari de voma, le~inuri." Editura Compania a tiparit in volum, in anul 2000, romanul neterminat Zodia scafandrului, ~i anume ultima lui versiune, datata 1996 (aproximativ 150 de pagini). Cartea prezinta interes pentru speciali~ti ~i,prin cateva zeci de pagini inspirate, ~ipentru nespeciali~ ti. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor generatiei '80, lucid ~i rational, capabil sa ia distanta critica - ~i chiar cinica - fata de orice forma de sentimentalism, nu mai este aici atat de consecvent cu sine, lasandu-se absorbit adeseori de retrairea unor momente autobiografice, ca un batran care rasfoie~te un album cu fotografii de farnilie. Din cand in cand, insa, el redevine ce-a fost, propunand experimente literare ingenioase.

nemCllerclc~lau Jurnal intim ~iroman realist aracterul autobiografic al romanului este uneori declarat ~i alteori disimulat. Protagonistul citrtii se nume~te, altemativ, Mircea Nedelciu ~iDiogene Sava (acesta fiind prezentat ca un absolvent al Facultatii de Istorie, originar dintr-un sat din Baragan, Boroana, ~i angajat al Marelui Institut de Istorie, gigantica institutie ~tiintifico-propagandistica, specifica unei dictaturi comuniste). Referirile la Mircea Nedelciu se fac la persoana intai ~i persoana a doua, iar cele la Diogene Sava, la persoana a treia. Secventele despre Mircea Nedelciu iau frecvent aspectul unor insemnari de jumal intim: .februarie '88 Zi destul de anosta. Scurta convorbire cu Magdalena Bedrosian despre ~ansele Inca vagi ale romanului nostru despre <<femeiaIn ro~u. catre sfar~itul programului ma viziteaza, purtand 0 caraghioasa palarie de mare lady, ro~cata Carina. Contrastullntre distinqia palariei ~i Infocarea cu care Imi aplica, In depozitul cu carti prafuite, una din delicioasele ei felatii ma amuza. [...] Marti am fost la Balaita In birou. M-a chemat sa-mi spuna sa ma due la Dulea (vicepre~edintele Consiliului Culturii, numarul unu al cenzurii) pentru ca ar fi de acord sa ma angajeze la 0 casa de filme ca redactor. Am abatut discutia cu Balaita spre galcile mele umflate. Mi-a recomandat sa ma due, din partea lui, la doctorul Bogdan (autor de romane cu titluri ca Poduri suspendate, Nemuriri trecatoare etc.) ~i miercuri, 10 februarie, m-am ~i dus. A zis ca a~avea rinofaringita ~i sa iau antibiotice pana marti" etc. In acest stil prozaic, fara miza literara, sunt istorisite numeroase alte demersuri ~iintiimplari cotidiene. Printre altele, scriitorul poveste~te amanuntit cum a e~uat in tentativa de a lua de la po~ta un pachet care-i venise din strainatate, din cauza absurdelor restrietii irnpuse de autoritati in relatiile cu strainii. In acest context, el aduce in prim-plan figura unei function are tinere, pe care simte nevoia sa 0 stigmatizeze, ca intr-un articol de ziar: "Tafnoasa de funqionara, vreo 19 ani, probabil absolventa a Iiceului de po~te, se arata exasperata de prostia ~i nelndemanarea solicitantilor. Facea grimase la fiecare minut, cu gandurile evident In alta parte. Firesc, e tanara, dar are ~i un inexplicabil sentiment al puterii discretionare. Avea zona ei de exercitare a bunului plac. Parea con~tienta de asta ~i decisa 5-0 faca fara nici un scrupul." Este dureros ca 0 tanara fara minte I-a urnilit candva, la un ghi~eu, pe omul Mircea Nedelciu, dar ~i mai dureros este sa constati ca I-a dominat ~i pe scriitor, ramand ca 0 obsesie in mintea lui ~i determinandu-l sa-i consacre mai multe pagini moralizatoare intr-un roman, pentru a se ratui cu ea post-factum. Povestea vietii lui Diogene Sava este scrisa intr-o maniera realista (fara sa fie vorba de un joc de-a maniera realista). Impetuoasa activitate sexuala a tanarului

istoric, care i~i manifesta dispretul fata de femei posedandule, reprezinta poate un element de atraetie pentru cititor. In schimb, explicatiile minutioase privind administrarea unor mo~ii din imprejurirnile comunei Boroana, inainte de na~terea lui, sunt inutile estetic ~i obositoare: "Tndimineata aia, batoza lui Costescu era instalata In curtea conacului, la boierul Matei, eel care avea pretentia ca-~i administreaza singur cealalta jumatate a mo~iei Cocoanelor, adica partea stapanita In acte de Marica, nevasta-sa. Mo~ia toata, cam patru sute de pogoane, Ii apartinuse lui Sion, boierul batran, de care doar Mo~ Velicu putea sa-~i mai aduca aminte . Dupa moartea lui, proprietarese devenisera cele doua fiice ale lui Sion, Marica ~i Florica." ~.a.m.d. Cateva momente de gra~ie ircea Nedelciu redevine el insu~i atunci cand 0 alunga din minte pe functionara de la po~ta ~i i~i recapata deta~area de observator ironic allumii inconjuratoare. Teoria despre misoginismul pe care il genereaza comunismul este produsul unui asemenea moment de gratie. Plecand de la premiza ca regimul comunist nu-i lasa pe barbati sa fie barbati, prozatorul ajunge la concluzia ca ace~tia i~iiau revan~a tratandu-le cu un dispret brutal pe femei. Prin acela~imecanism psihologic se explica faptul ca ei se simt oripilati cand cineva ii banuie~te ca ar fi homosexuali: traumatizati de violulla care ii supune zilnic sistemul totalitar, nu mai suporta sa fie considerati un fel de femei ~iin viata sexual a propriu-zisa. AM teorie care dovede~te capacitate de sinteza ~i chiar 0 aptitudine filosofica este aceea potrivit careia, atunci cand scrii despre tine, te afli la suprafata, in timp ce adevaratul tau eu ramane in adancuri, ca un scafandru cu care comunici precar: "Tnfata paginii, totdeauna, tot la suprafata te afli. Respiri. E~tiIn aer. Tntre tine ~i el sunt distorsiuni, nelntelegeri, carente grave de comunicare. Ceea ce lui i se pare a fi 0 catastrofa, pentru tine poate fi doar 0 umbra ro~ie In apa. Ce frumos, spui tu, de parca soarele ar rasari din adancuri! EI~tie Insa ca-n preajma se plimba rechinul ~i ca tocmai a atacat 0 faptura cu sange cald." Inegalitatea valorica dintre diferitele secvente ale cartii confera intr-un fel autenticitate textului scris de Mircea Nedelciu in ultimii ani ai vietii sale, 11transforma intr-un document. Pe de alta parte, trebuie sa ne amintim ca Mircea Nedelciu nu era exclusiv scriitor, ca Mircea Cartarescu, de exemplu. Era ~i un strateg al generatiei lui, aflate mereu in ofensiva, ~i un om de afaceri, ~i un taran caruia ii placea sa-~i lucreze gradina (de neuitat ramane una din tabletele lui pe aceasta tema, adevarata oda inchinata foarfecii de taiat vita de vie). Doar 0 parte din energia sa s-a indreptat catre scris. Mircea Nedelciu - ne-o confirma romanul sau postum Zodia scafandrului - a fost $i scriitor. Cu atat mai mult merita admirat pentru inaltimea pe care a

atins-o uneori in literatura. II~ ------PRozA SCURT A. A venturi intr-o cuI1e interioara, nuv., Buc., CR, 1979 (cupr.A venturi intr-o cUIteinterioara, CUItea de aer, Simplu progres, 8006 de la Obor laDalga, Coco$ul de caramida,Istoria brutariei nr. 4, Un purtator de cuvant, Excursie la camp, Cadere libera in campul cu maci, Zgomote, locuri, interrerente ..., 0 traversare, Marie-France in Piata LibeI1atii, CaJatorie in vederea negatiei) Efectul de ecou controlat, Buc., CR, 1981 (cupr.Nora sauBalada zanei de laBalea-Lac, Christian voiajorul (transmisiune directa), Jenny sau Balada preafrumoasei contopiste,Balada tanaruJui lup, Ion,flul de geamba$, Buzunare cu pumni, buzunare cu bomboane, Marturisirile doamnei EvaZaitevici catre chiria$ul sau Constantin, Efectul de ecou controlat, Greva de zel, Partida de ,,taxi-sauvage", Mesaje (transmisiune directa), Tfirgulde animale mid, pe$tide acvariu,pasari canliltoare..., Maistrul IJieRazachieJsi da concursul, Claustrofobie) Amendament la instinctul proprieta{ii, Buc., Em. 1983 (cupr. Povestirea eludata, Tipografi $i topografi, Provocare in stil Moreno, La fara lucrului, 0 zi cu proza scurta, Amendament la instinctul proprietatii, Voiajul chimic, Calul cu frau incorporat zburda drept spre tinta dinainte stabililIl,Actiunea (romanului) ,,Black Money", Decalogul, o cautare in zapada) $i ieri va fi 0 zi, proza scurta, Buc., CR, 1989 (cupr. Dansul cocoSului, Probleme cu identitatea, Crizantemele din tundra, Tanguire de mior, Ora spre zero, Fahrenheit91,4 0,CaJatorieinjurul satului natal, Irpediat veni toamna, DEX 305, Cat timp e$ti invizibil, Imprejurarea iunie sau ,,Fabula rasa", Si ieri vafi ozi,Primul exil1a cronoscop; primele opt texte sunt grupate in cap. I. CaJatorie injurul satului natal, celelalte - in cap. II. $i ieri va fl 0 zi) Povestea pove$tilor generatiei '80, Buc., Nem., 1998 (cupr. ~i Povestea pove$tilor de Ion Creanga). ROMANE. Zmeura de campie (roman impotriva memoriei), Buc., Mil., 1984 (ed. a II-a, Buc., Gramar, 1999) Tratamentfabulatoriu, cu 0 prefata a autorului, Bue., CR, 1986 (ed. a II-a, Bue., All, 1996) Femeia in rO$U, in colab. eu Adriana Babeti ~i Mireea Mihaie~, Buc., CR, 1990 (ed. a II-a, Bue., All, 1997) Zodia scafandrului, Bue., Comp., 2000 (roman neterminat). * o parte din proza scurta se regase~te in antologiile Arhipelag - proza scuI1a contemporana (1970-1980), ant. ~ipref. de Mircealorgulescu, Buc., Em, 1981,Desant '83, ant. ingr. de Ov. S. Crohmalniceanu, Buc., CR, 1983 (ed. a II-a, Pit., Par. 45, 2001), Nuvela $i povestirea romaneasca in deceniu1 opt, ant. $i st. introd. de Cornel Regman, Buc., Em., 1983, Generatia '80 in proza scurta, ant. de Gheorghe Craciun ~i Viorel Marineasa, Pit., Par. 45, 1998, ca ~i in cartea lui AI. Th. Ionescu, Mircea Nedelciu - monografie, anto1ogie comentata, receptare critica, Bra~ov, Aula, col. "Canon", 2001. In totalitatea ei, proza scurta a fast retiparita, sub supravegherea autorului, in vol.: Mircea Nedelciu, Aventuri intr-o cuI1e interioara, -ant. de autor, eu a pref. de Ion Bogdan Lefter ~i 0 postf. de Sorin Alexandrescu,

Pit., Par. 45, col. ,,80", seria "Antologii", 1999. A I e x I t e fan e f ( U fTOQ.A L TeQ.ATUQ. Q.ol\Ane COnTeI\POQ.Ane 1941-2000 Conceptia grafica: flihaela /ChiOpU Fotografii de Ion CUCU editura fla;ina de Icril