Universitatea Petre Andrei din Iai Facultatea de Drept

REFERAT
Disciplina: Drept Comunitar

Consiliul Uniunii Europene Parlamentul European Consiliul European

Autor:Luia Adrian Anul:II,grupa:III

Cuprins I.Consiliul Uniunii Europene I.I.Structura Consiliulului Uniunii Europene. I.II.Functionarea Consiliului Uniunii Europene. I.III.Atributiile Consiliulului Uniunii Europene II.Parlamentul European II.I.Prezentare generala. II.II.Presedentia,Biroul si Conferinta Presedintilor. II.III.Comisiile si secretariatul. II.IV.Puterile Parlamentului European. II.V.Membrii Parlamentului European. II.VI.Componenta Parlamentului European. II.VII.Activitatea membrilor Parlamentului European. III.Consiliul European III.I.Scurt Istoric. III.II.Componenta si functiile. III.III.Compozitia. III.IV.Sediul si reuniunile.

I.Consiliul Uniunii Europene Este cunoscut i sub numele de Consiliul de minitri.

I.I.Structura Consiliului Uniunii Europene:

Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentanii guvemelor statelor membre. Instituia poate lua forma unui Consiliu general", atunci cnd este compus din minitrii de externe ai statelor membre, sau a unor Consilii specializate" sau ,sectoriale", cnd este compus din minitrii specializai ntr-un domeniu sau altul (agricultura, industrie, comer etc.). Conducerea institutiiei este format dintr-un preedinte, desemnat prin rotaie, la fiecare 6 luni, dintre reprezentanii statelor membre, ntr-o ordine prestabilit. Dup unele opinii, termenul de 6 luni este prea scurt, deoarece nu permite statului care deine preedinia s-i finalizeze proiectele ncepute, i, n consecin, se propune mrirea lui; aceast propunere se lovete ns de opoziia statelor mici, care se tem c, aplicndu-se o formul de calcul a termenului care s in sema de ponderea voturilor n Consiliu, ar putea fi inte prea mult timp departe de preedinia Uniunii. De asemenea, preedintele Consiliului U.E este cel care reprezint efectiv Uniuea n relaiile externe, exprimnd opinia acesteia la conferinele internaionale . n domeniul politicii externe i de securitate comun, preedintele are atribuia de a duce la ndeplinire deciziile comunitare luate de Consiliul U.E., devenind prin urmare organ executiv. De altfel, n acest domeniu este institut o conducere tripartit, aa numit troica", cuprinznd fostul preedinte, preedintele n exerciiu i viitorul preedinte, structura avnd menirea de a asigura continuitatea n ceea ce privete gestionarea afacerilor externe ale Uniunii Europene. Consiliul dispune si de un Secretariat general, condus din 1999 de Javier Solana Madariaga.

I.II.Functionarea Consiliului Uniunii Europene:

Consiliul general se ntrunete lunar, pentru a asigura continuitatea activitii, necesar funcionrii Uniunii n bune condiii. Consiliile specializate ns, se reunesc atunci cnd se impune discutarea unor aspecte concrete din domeniul de activitate respectiv, fie odat cu Consiliul general, fie ntre ntlnirile acestuia. Membrii Consiliului acioneaz la instruciunile statelor membre. Guvernele naionale pot mputernici mai muli membri s participe la dezbaterile Consiliului, ns numai unul va avea drept de vot - dispoziiile tratatelor fiind clare n acest sens.

Spre deosebire de Consiliul european, care lucreaz pe baze interguvernamentale, Consiliul Uniunii Europene este o instituie comunitar (alturi de Comisie, Parlament i Curtea de Justiie), care i desfaoara activitatea n mod permanent, pe principii comunitare. n interiorul Consiliului Uniunii Europene se realizeaz echilibrul ntre interesul comunitar (pe care trebuie s-1 apere ca organ colegial i ca instituie comunitar), i interesul naional al statelor membre, care dau instruciuni minitrilor ce-1 compun. Tendina de a pune interesul naional mai presus de interesul comunitar, care totui exist, este contracarat prin plasarea monopolului iniiativei legislative n minile Comisiei europene. Preedintele Consiliului U.E. are ndatorirea de a organiza, n ara sa de origine, una din cele dou ntlniri anuale ale efilor de stat i de guvern, cunoscute sub denumirea de Consiliul european. n timp ce Consiliul european discut problemele de strategie viitoare ale Uniunii, Consiliile U.E. specializate discuta despre probleme concrete. Lucrrile Consiliului U.E. sunt convocate de preedintele acestuia, de unul dintre membri sau de Comisia european, i la ele particip preedintele Comisiei europene i/sau comisarul nsrcinat cu problema n discuie; sedinele se desfoar n principiu cu uile nchise, ns cu unanimitate de voturi se poate decide ca sedina s fie transmis n direct pe posturile de televiziune. n prezent, fiecare stat are un anumit numr de voturi, stabilit proportional cu numrul populaiei. Astfel, cele patru state mari - Germania, Frana, Italia, Marea Britanie, au 29 de voturi n Consiliul U.E., Spania i Polonia 27, Olanda 13, Ungaria, Portugalia, Grecia i Belgia c te 12, Austria i Suedia cte 10, Lituania, Slovacia, Irlanda, Finlanda i Danemarca cte 7 voturi, Cipru, Letonia, Estonia, Slovenia, Luxemburg 4 voturi, Malta 3 voturi.Romania are 14 voturi, iar Bulgaria 10.

I.III.Atribuiile Consiliului Uniunii Europene

a) atribuii legislative. Spre deosebire de un stat naional, unde legislaia este adoptat de Parlament, rolul legislativ n Uniunea European aparine n primul rnd Consiliului U.E. n ultimul timp ns, aceast atribuie este partajat cu Parlamentul european, cruia i se d o tot mai mare importan n ansamblul instituional al Uniunii. n exercitarea atribuiilor legislative, Consiliul U.E. adopt acte normative cu fora juridic obligatorie (regulamente, directive), care se impun statelor membre, celorlalte instituii comunitare i nsui Consiliului U.E. De asemenea, Consiliul poate revizui tratatele comunitare i s ia decizii de natur constituional, cum a fost decizia privind alegerea parlamentarilor europeni prin sufragiu universal (sub rezerva ratificrii acestei decizii de ctre parlamentele naionale). b) politica extern i de securitate comun, politica n justiie i afaceri interne. Cei doi piloni" interguvemamentali ai Uniunii Europene sunt n sarcina Consiliului U.E., instituia care reprezint interesele statelor membre n Uniune. Consiliul este cel care autorizeaz deschiderea negocierilor cu statele asociate, n vederea aderrii, sau cu alte state sau organizaii internaionale, n scopul ncheierii unor acorduri internaionale, iar ulterior aprob acordurile intenaionale ncheiate de Comisie. c) atribuia de coordonare a politicilor economice ale Uniunii Europene, n special pentru asigurarea funcionrii uniunii economice i monetare. d) atribuia de aprobare a bugetului comunitar, al crui proiect este depus de ctre Comisie, atribuie pe care o mparte cu Parlamentul european. e) atribuia de propunere a membrilor unor organe comunitare, cum ar fi Comitetul Economic i Social, Curtea de Conturi.

II.Parlamentul European II.I Prezentare generala

Parlamentul European reprezinta, n formularea Tratatului de la Roma din 1957, "popoarele statelor unite n Comunitatea Europeana". Aproximativ 375 de milioane de cetateni europeni din 15 tari sunt n prezent implicati n procesul de integrare, prin cei 626 de reprezentanti pe care i au n Parlamentul European. Primele alegeri directe n Parlamentul European s-au tinut n iunie 1979, cnd, la numai 34 de ani de la terminarea celui de al doilea razboi mondial, popoarele natiunilor Europei, o data destramate de razboi, au mers la urne pentru a alege membrii unui parlament unic. Europenii nu ar fi putut gasi un simbol mai puternic al reconcilierii. Parlamentul European, a carui legitimitate deriva din sufragiul universal direct, este ales la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere si influenta, printr-o serie de tratate. Aceste tratate, n special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, au transformat Parlamentul European dintr-un organism pur consultativ ntr-un parlament legislativ, cu puteri similare cu cele ale parlamentelor nationale. Parlamentul European este singura institutie comunitara care se ntlneste si si tine dezbaterile n public. Dezbaterile, opiniile si rezolutiile Parlamentului se publica n Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

II.II. Presedintia, Biroul si Conferinta Presedintilor

Presedintele reprezinta Parlamentul n situatii oficiale si n relatiile internationale, prezideaza sedintele plenare si ntlnirile Biroului si Conferintei Presedintilor. Biroul este organul regulator care este responsabil cu bugetul Parlamentului si raspunde de chestiuni administrative, de organizare si de personal. Pe lnga Presedinte si cei paisprezece vicepresedinti, acesta mai include cinci chestori care ocupa o pozitie consultativa n chestiunile administrative si financiare legate de Membri si de Statutul acestora. Membrii Biroului sunt alesi cu un mandat de doi ani si jumatate. Conferinta Presedintilor cuprinde Presedintele Parlamentului si presedintii grupurilor politice; ea este organismul politic conducator al Parlamentului. Conferinta elaboreaza agenda pentru sesiunile plenare, stabileste orarul activitatii organismelor parlamentare si termenii de referinta si dimensiunea comisiilor si delegatiilor parlamentare.

II.III.Comisiiile si secretariatul
Pentru a pregati activitatea sesiunilor plenare ale Parlamentului, Membrii lucreaza n 17 comisii permanente. Pe lnga aceste comisii permanente, Parlamentul mai poate nfiinta si subcomisii, comisii temporare care se ocupa de probleme specifice, precum si comisii de ancheta. Comisiile parlamentare unite ntretin relatiile cu parlamentele Statelor cu care Uniunea Europeana are acorduri de asociere. De asemeni, delegatiile interparlamentare fac acelasi lucru pentru parlamentele multor altor tari si pentru organizatiile internationale. Trebuie mentionat ca activitatea Parlamentului este organizata de un secretariat, condus de un Secretar General, si care are un personal de aproximativ 3500 de persoane, pe lnga care mai functioneaza si personalul grupurilor politice si asistentii membrilor.

Cele unsprezece limbi de lucru ale Parlamentului presupun ca o treime din personalul secretariatului sa lucreze n domeniul lingvistic (traducere si interpretare). Cu toate acestea, n ciuda constrngerilor impuse de multilingvism si de cele trei puncte de lucru, bugetul operational al Parlamentului este doar unu la suta din bugetul Comunitatii, adica un euro si jumatate pe an de la fiecare persoana care traieste n Uniunea Europeana.

II.IV. Puterile Parlamentului European

Ca toate parlamentele, Parlamentul European are trei puteri fundamentale: a. Puterea legislativa Procedura legislativa normala este codecizia. Astfel, Parlamentul European si Consiliul se afla la egalitate, actele fiind adoptate mpreuna de Consiliu si de Parlamentul European. Prin procedura de codecizie, mult mai multe amendamente ale Parlamentului sunt introduse n legile comunitare; de asemenea, nici un text nu poate fi adoptat fara acordul oficial al Parlamentului European si al Consiliului European. Codecizia este la ora actuala una dintre puterile cele mai importante ale Parlamentului. Procedura de codecizie se aplica asupra problemelor legate de miscarea libera a fortei de munca, de crearea unei piete interne, de cercetarea si dezvoltarea tehnologica, mediul nconjurator, protectia consumatorului, educatie, cultura si sanatate. Aceasta procedura s-a folosit, spre exemplu, atunci cnd Parlamentul European a adoptat directiva "televiziunii fara granite", care interzicea transmiterea evenimentelor sportive numai n forma codificata. Procedura a permis de asemenea Parlamentului European sa asigure reguli mult mai stricte cu privire la calitatea combustibililor si a uleiurilor de motor ncepnd din anul 2000, ca un mijloc de a micsora considerabil poluarea atmosferica. Desi codecizia este procedura standard, exista domenii importante, cum ar fi problemele fiscale, sau revizuirea anuala a preturilor agricole, n care parlamentul pur si simplu si exprima parerea. b. Puterea administrativa financiara Aceasta este o putere importanta, care permite Parlamentului European sa si stabileasca prioritatile politice. Parlamentul European adopta n fiecare luna decembrie bugetul Uniunii pe anul urmator. Bugetul nu intra n vigoare pna ce nu este semnat de Presedintele Parlamentului European, punnd astfel la dispozitia Uniunii resursele financiare necesare pentru anul urmator. c. Puterea de supraveghere democratica Parlamentul exercita o supraveghere democratica asupra tuturor activitatilor comunitare. Aceasta putere, care initial se aplica numai asupra activitatilor Comisiei Europene, a fost extinsa si asupra Consiliului de Ministri, asupra Consiliului European si a organismelor de cooperare politica raspunzatoare n fata Parlamentului. Parlamentul European poate, de asemenea, constitui comisii de ancheta. Acest lucru a fost facut de cteva ori - spre exemplu, n chestiunea "bolii vacii nebune", care a dus la constituirea unei Agentii Veterinare Europene la Dublin. Tot Parlamentul a asigurat si crearea Oficiului European mpotriva Fraudei (OLAF) n chestiuni bugetare.

II.V. Membrii Parlamentului European

Membrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal direct, ntr-un sistem

de reprezentare proportionala - fie pe baza regionala, cum este cazul n Italia, n Marea Britanie si n Belgia, fie pe baza nationala, cum se ntmpla n Franta, Spania, Austria, Danemarca, Luxemburg si n alte tari, sau ntr-un sistem mixt, ca n Germania. Peste tot se aplica aceleasi reguli democratice, iar dintre acestea n special dreptul de vot la vrsta de 18 ani, egalitatea ntre femei si barbati, si votul secret. n unele state membre, cum ar fi Belgia, Luxemburg si Grecia, participarea la vot este obligatoriu. Membrii Parlamentului European nu au voie sa desfasoare anumite activitati profesionale sau sa detina anumite functii (spre exemplu, functia de judecator, ministru sau director al unei companii de stat). De asemenea, ei trebuie sa se supuna legilor nationale care restrictioneaza sau interzic mandatele duble. De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht, n 1993, orice cetatean al unui Stat Membru al Uniunii Europene care traieste n alta tara a Uniunii poate vota sau candida la alegeri n tara sa de rezidenta. De asemenea, membrii Parlamentului European primesc aceleasi alocatii ca parlamentari, ca si membrii parlamentelor lor nationale. Aceasta alocatie este platita de fiecare Stat Membru si completata de Parlamentul European cu o suma care sa acopere cheltuielile Membrilor Parlamentului European, aparute ca urmare a ndeplinirii ndatoririlor lor si recrutarii de asistenti. Aceste alocatii pot fi blocate daca Membrii nu participa regulat la sedintele plenare. La cererea Parlamentului, n Tratatul de la Amsterdam s-a inclus o prevedere referitoare la un statut comun pentru toti Membrii Parlamentului European. Acest statut va fi adoptat n curnd si va elimina discrepantele ntre salariile Membrilor de diferite nationalitati, asigurnd n acelasi timp o transparenta mai mare.

II.VI. Componenta Parlamentului European

Numarul de Membri pentru fiecare stat este specificat n Tratate. n Camera, Membrii se aduna n grupuri politice, nu n delegatii nationale. n prezent, Parlamentul are opt grupuri politice, plus ctiva membri "independenti". Aceste grupuri politice cuprind membri din peste o suta de partide politice nationale.

II.VII. Activitatea Membrilor Parlamentului European

Membrii Parlamentului European se ntlnesc n sedinta plenara, timp de o saptamna, la Strasbourg, unde este sediul Parlamentului European. Comisiile parlamentare se ntlnesc n general doua saptamni pe luna la Bruxelles, pentru a usura contactul cu Comisia si Consiliul European. Cea de a treia saptamna este rezervata ntlnirilor grupurilor politice, iar cea de a patra, pentru sedinta plenara de la Strasbourg. Parlamentul mai are si ntlniri plenare suplimentare la Bruxelles. Secretariatul se afla la Luxemburg. Desi si are sediul la Strasbourg, Parlamentul European are trei puncte de lucru, din motive istorice. Cele trei Comunitati nu au fost constituite n acelasi moment. Comunitatea Europeana pentru Carbune si Otel (ECSC) a fost constituita la Luxemburg n 1952, iar Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica, adesea numita EURATOM, si Comunitatea Economica Europeana (EEC) au fost constituite n principal n Bruxelles, n 1958. Strasbourg a devenit mai nti sediul Consiliului European, iar apoi, n 1952, sediul Parlamentului European, pentru a simboliza reconcilierea franco-germana. ntlnirea Consiliului European de la Edinburgh (1992) si Tratatul de la Amsterdam (1997) au oficializat amplasarea Institutiilor n cele trei locuri.

Traducerea simultana a tuturor dezbaterilor parlamentare si discutiilor comisiilor este asigurata n cele unsprezece limbi oficiale ale Uniunii: daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza. De asemenea, toate documentele parlamentare sunt traduse si publicate n toate aceste unsprezece limbi. Activitatea Parlamentului este organizata n general pe urmatoarele principii: * comisia parlamentara corespunzatoare (spre exemplu, Comisia pentru Mediul nconjurator pe probleme de legislatie a poluarii) numeste un membru ca "raportor", pentru a redacta un raport asupra propunerii, ce va fi supus Comisiei Europene spre analiza; * raportorul supune raportul redactat comisiei respective, pentru dezbatere; * dupa ce raportul a fost analizat, el este supus la vot si, daca este cazul, amendat; * raportul se discuta apoi in sedinta plenara, amendat si supus la vot. Parlamentul adopta apoi o pozitie asupra chestiunii respective. Aceasta este procedura pentru adoptarea legislatiei, care necesita doua lecturari, ca n cazul procedurii de codecizie. Pe lnga adoptarea propunerilor legislative si a bugetului, Membrii Parlamentului European mai analizeaza si activitatea Comisiei Europene si a Consiliului European, punnd ntrebari orale asupra unor chestiuni specifice Membrilor Comisiei si Consiliului, n cadrul sedintelor n plen.

III.Consiliul European III.I.Scurt Istoric

Primul summit al efilor de stat sau de guvern al statelor UE aveau loc n februarie i iulie 1961 ( n Paris i Bonn). Acestea erau summit-uri informale a liderilor Comunitii Europene i au fost iniiate din cauza resentimentelor preedintelui francez Charles de Gaulle fa de instituiile supranaionale (Comisia European) care dominau procesul de integrare. Primul summit important a fost inut dup plecarea lui Charles de Gaulle la Haga n 1969, unde a s-a ajuns la un acord referitor la admiterea Marii Britanii n Comunitate i iniierea de politici de cooperare n afacerile externe (Cooperarea Politic European) ducnd integrarea peste obiectivele economice. Reuniunile au fost formalizate n perioada dintre 1974 i 1988. La reuniunea din decembrie 1974 inut la Paris, urmnd o propunere a preedintelui francez Valery Giscard d'Estaing s-a convenit c este necesar o implicare politic n scaunul gol al crizei i al problemelor economice. PrimulConsiliu European, aa cum a devenit cunoscut, a avut loc la Dublin n 10-11 martie 1975 n timpul primei preedinii Irlandeze a Consiliului Uniunii Europene. n 1987, Consiliul a fost inclus n tratate pentru prima dat (Actul Unic European) iar rolul lui a fost definit pentru prima dat n Tratatul de la Maastricht. La nceput aveau loc doar dou ntruniri pe an, n prezent avnd loc n medie ase Consilii Europene pe an. Sediul Consiliului a fost stabilit n 2002 la Bruxelles. Pe lng ntrunirile obinuite ale Consiliului European, au loc i ntruniri extraordinare, ca de exemplu cel din 2001 cnd Consiliul European s-a ntrunit pentru a oferi un rspuns atacurilor de la 11 septembrie sau ntrunirea extraordinar din 2011 pentru a stabili un rspuns la criza datoriilor suverane. Unele dintre ntrunirile Consiliului European sunt vzute de unii ca puncte de cotitur n istoria Uniunii Europene.

III.II.Componenta si functiile
Consiliul European este o instituie oficial a Uniunii Europene, menionat n Tratatul de la Lisabona ca un organism care va acorda Uniunii impulsurile necesare pentru a se dezvolta. n esen, Consiliul definete agenta politic a Uniunii Europene i este considerat de unii ca fiind motorul integrrii europene. Face asta fr a avea puteri formale, ci doar de influena de a fi compus din liderii naionali. Pe lng producerea impulsurilor necesare dezvoltrii Uniunii, Consiliul i-a dezvoltat i viitoare roluri, precum a rezolva problemele nerezolvate n discuii la nivel inferior, pn la politic extern - acionnd n exterior ca un ef de stat colectiv, ratificnd formal documente importante i implicndu-se n negocierea schimbrilor din tratate. Avnd n vedere c instituiile sunt compuse din liderii naionali, acesta adun puterea executiv din statele membre i are aadar o mare influen n domeniile politice ale Uniunii, precum cea a politicii externe. Exercit de asemenea puterea de desemnare, desemnnd preedintele Consiliului, Preedintele Comisiei Europene, naltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe i Politic de Securitate i Preedintele Bncii Centrale Europene. Mai mult, Consiliul European influeneaz planurile juridice, compoziia comisiei, lucruri referitoare la organizarea preediniei rotative a consiliului, suspendarea drepturilor de membru i schimbarea sistemului de vot prin Clauza Passerelle. Dei Consiliul European nu are puteri legislative, sub procedura de urgen, un stat nvins la vot n Consiliul de Minitri poate transmite spre votare legislaia ctre Consiliul European. Avnd putere peste organismele executive supranaionale ale UE, alturi de alte puteri, Consiliul European a fost deschis de unii ca fiind cea mai mare autoritate a Uniunii.

III.III.Compozitia
Consiliul European este format din liderii de stat sau de guvern a statelor membre, alturi de Preedinte i de Preedintele Comisiei (fr drept de vot). De regul la ntlniri participau si minitrii de externe naionali, iar Preedintele Comisiei era acompaniat de un alt membru al Comisiei. Totui, o dat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, aceast situaie a ncetat, avnd n vedere c mrimea organismului a devenit destul de mare, o dat cu aderarea noilor state la Uniune. ntlnirile pot include si ali invitai, precum Preedintele Bncii Centrale Europene, dac este necesar. Secretarul General al Consiliului particip i este responsabil pentru organizarea edinei precum i de minuta edinei. Preedintele Parlamentului European particip de asemenea pentru a acorda discursul de deschidere artnd poziia Parlamentului European nainte ca dezbaterile s nceap.

Pe lng asta, negocierile includ si un numr mare de persoane care lucreaz n spatele scenei. Multe dintre aceste persoane, totui nu pot participa la edine, cu excepia a doi delegai pentru fiecare stat care s transmit mesaje. La apsarea unui buton, membrii pot chema pentru sftuire un Reprezentant Permanent din Grupul Antici dintr-o camer adiacent. Grupul este format din diplomai i asisteni care strng informaiile i solicitrile. Sunt necesari de asemenea i interprei, avnd n vedere c membrilor le este permis s vorbeasc n limba proprie. Din moment ce compoziia nu este definit precis, unele state au probleme n a decide cine s participe la edine din cauza divizrilor considerabile a puterii executive.[15] Probleme au aprut nPolonia unde Preedintele Poloniei i Primul Ministru al Poloniei erau din diferite partide politice i avea viziuni diferite asupra politicii externe ca rspuns la criz. A fost i cazul Romniei care n perioada 2007-2008 au existat disensiuni ntre Preedintele Traian Bsescu i Primul Ministru Clin Popescu Triceanu. Reuniunile Eurozonei Au avut loc un numr de ntlniri ad-hoc a efilor de stat sau de guvern ai zonei euro n 2010 i 2011 pentru a dezbate criza debitelor suverane. n octombrie 2011 s-a ajuns la un acord s existe dou ntlniri pe an (plus alte ntlniri dac este nevoie). Acesta, n mod normal ar trebui s aib loc la sfritul Consiliului European i n acelai format (condus de Preedintele Consiliului European i incluznd-ul pe Preedintele Comisiei). dar n esen era restricionat la (momentan 17) efii de stat sau de guvern ai statelor care au moneda euro. Preedintele Consiliului European Preedintele Consiliului European, n acest moment Herman Van Rompuy din Belgia, este ales pentru un mandat de doi ani i jumtate care poate fi rennoit o dat. Rolul preedintelui Consiliului nu este echivalentul unui ef de stat ci doar primus inter pares (primul printre egali) alturi de ceilali efi de stat europeni. Preedintele n funcie are ca principale atribuii pregtirea i conducerea edinelor Consiliului i nu are nici o putere executiv alta dect cea de a reprezenta uneori Uniunea n strintate. Preedintele trebuie s rspund Parlamentului European dup fiecare ntlnire a Consiliului European.[12] Funcia a fost creat de Tratatul de la Lisabona i a fost un subiect de dezbatere cu privire la rolul exact si atribuiile pe care le va avea.[12] nainte de Tratatul de la Lisabona, preedinia era exercitat rotativ la fel ca sistemul de prezidenie rotativ a Consiliului Uniunii Europene. Membrii Cu excepia preedinilor de state, a statelor germanofone i a oficialilor europeni, cei mai muli membri ai Consiliului European au titlul sau apelativul de Prim Ministru datorit faptului c democraiile parlamentare sunt predominante n Europa. Cu toate acestea, n rile lor de origine pot avea titluri sau apelative informale diferite, ca de exemplu cea de Preedinte al Guvernului sau Ministru de stat. Preedintele Consiliului European i Preedintele Comisiei sunt membrii ai Consiliului, dar nu au drept de vot. Conform tratatelor, naltul Reprezentant particip la Consiliul European, dar formal nu este un membru i deci nu are drept de vot.

III.IV.Sediul si reuniunile.
Reuniunile Consiliului European au loc de obicei de patru ori pe an, la Bruxelles. Reuniunile dureaz de obicei dou zile, uneori dureaz chiar mai mult cnd sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi sau probleme controversate. Cu toate acestea, preedintele Van Rompuy, prefer ca ntlnirile de o singur zi. Pn n 2002, locul de ntlnire a Consiliului avea loc n statul ce deinea preedinia rotativ. Cu toate acestea, declaraie 22 anexat

la Tratatul de la Nisa a declarat c ncepnd cu 2002, o reuniune a Consiliului European per preedinie va avea lor la Bruxelles. n cazul n care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles. ntre 2002 i 2004, jumtate din reuniunile Consiliului au avut loc la Bruxelles iar dup extinderea din 2004, toate reuniunile au loc n Bruxelles, n Cldirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului European. Totui, unele consilii extraordinare au avut loc n statul membru care deine preedinia, de exemplu n 2003, a avut loc o reuniune la Roma iar n 2005 n Hampton Court Palace din Londra. O nou cldire (Cldirea Europa) este n construcie la captul de nord al complexului istoric adiacent Rsidence Palace pentru a fi utilizat pentru reuniunile Consiliului European i ale Consiliului Uniunii Europene. Aceast cldire urmeaz s fie finalizat n 2013. Alegerea unui singur sediu a fost determinat de o serie de factori, mai ales logistici (organizarea reuniunilor devenea deosebit de grea o dat cu extinderea UE, n special pentru statele mici) i de securitate, precum i datorit faptului c la Bruxelles att Consiliul ct i jurnalitii aveau logistica necesar pentru fiecare ntlnire. Stabilind sediul permanent la Bruxelles, a subliniat faptul c Consiliul European este o instituie a UE i nu un summit al statelor suverane, asemenea G20. Unii au susinut c este, de facto, guvernul UE, n timp ce alii subliniaz c guvernul esteComisia European, care conduce procedurile de zi cu zi ale UE. S-a stabilit astfel c Consiliul European reprezint preedinia colectiv a UE. n 2007, cutarea unui loc pentru stabilirea sediului Consiliului a devenit o surs de disput n guvernul Portugaliei care dorea ca noul tratat al Uniunii s fie semnat n Lisabona, Portugalia.Guvernul belgian, a dorit s nu creeze un nou precedent i a insistat ca reuniunile regulate ale Consiliului s aib loc la Bruxelles, ca de obicei. Asta a nsemnat c dup semnarea tratatului, desfurarea dineului i a fotografiei de familie, Consiliul a mers la Bruxelles pentru a discuta alte subiecte de pe ordinea de zi.[20] Copiind modelul de cltorii n circuit al Parlamentului European, a dus la proteste din partea grupurilor de protecie a mediului care a descris situaia ca fiind ipocrit i a solicitat scderea emisiilor de carbon n cltoriile dea lungul Europei pentru aceeai reuniune doar pentru motive politice. n acest moment nu exist planuri pentru organizarea unui Consiliu n afara Bruxellesului, cu excepia unor motive excepionale (de exemplu, o grev a controlorilor de trafic aerian din ianuarie 2012 aproape a forat liderii de stat s se ntlneasc la Luxembourg)