Lewis Carroll

PERIPEIIILI ALISEI
INTANA MINUNIIOR
Editura Ion CreangE

-..--.--=:

Domol plutim pe ape line Bat unda vislele, linute De mtini micu1e si, vezi bine,

In

dupd-amiaza aurie,

- prea mare, Nici strguinTa nu-i Nici iscusinTele depline.

In astd tihnd Si visare,

O,

cruzi^ micufi

! In

dst ceas molcom,

Pe-un ins topit, ce-abia rdsufld, SdJ tmboldigi Ia ,,un basm mare" !... Dar cum sd-nvingd bietu-i glas, Unite cind is trei gldscioare?

Ndvalnic, Prima dd poruncd: Sd nu mai stau, sd-ncep Indatd! Cu glas mai blind, A Do:ua roagd: ,,Ndzdrdvdnii, ca si-altd datd!" A Treia atit de bucuroasd e de-nceput, Cd nu-ntrerupe mai des ca pe minut o datd.

I l.\\

l\ ( \RR()l

Dar iatd cd, neasteptat, tdcere-adincti s-a ltisat..,

Pe cea din vis ndscuta parcd o vede aievea Cu stranii ptisdri Si jivine cum grdieSte, Ndzdrdvdnii Si Sotii tmpreund depdnind, In voie stind la sfat, prietenisre. Fintinile inchipuirii, Neputincios, cel slab cercind Sd pund capdt fericirii, Nu era chip! ,,Ce altd datd?! Acum, acuma!" Voios strigau tustrele, zbirii !
Asa s-a fdurit povestea de pe-ol minunilor tdrim ASa, plutind pe indelete, ndzdrdvdnii am tot scornit. gi-ocum, cd povestirea-i gata
echipajul mullumit, VoioSi cirmim barca spre casd Ctici soarele e-n asfinTit.
Alis

Supusd acum, inchipuirea

inso

ye

Ste

$i ori de cite ori secau

gi

mina-1i bltndd ia Copildrescul basm si-l pune Llngd curatele-yi visdri, ce amintirea Cu vrajd impleri-n cunune - cdldtor, Ca pe un pal mdnunchi de flori, ce-un Pe-ndepdrtat meleag, stritu cindva s-adune,

! in

CAPITOLUL I

ALISA COBOARA iN VIZUINA IEPURA$ULUI

Incepuse a se plictisi de-a binelea Alisa, de cind tot ;edca pc mal lingd sora ei $i n-avea ce face. incercase dc vreo doui ori sd se uite in cartea pe care o citea sord-sa, dar n-avea nici un haz: nici poze, nici dialog! ,,Ce rost o fi avind o cade fari pozc 5i fir6 dialog?" se intreba Alisa. $i chibzuia in gindul ci (cit sc putca chibzui pe o zi de artile ca asta, care te fecea sA tot

firesc.) insi cind Iepuragul, nici mai mult nici

picotc$ti $i sl 1i sc impeicnjcnezc gindurile) daci plicerca dc a implcti un Sirag de margarete mcrita ostcncala sd se ridice 5i sd culcagd margarctcle. Cind, deodatd, un lcpurai; Alb, cu ochi dc mdrgcan, alcrgd chiar pc lingi ea. Pcntru atita lucru n-avca de cc s6 te prindi mirarea; 5i Alisa nu prca sc mird nici cind il auzi pe lcpuraS bombinind: Vai, vai, vai! Am si intirziil

mai pulin, scoese un ceasornic din buzunarul ye.rtei, se uite la el gi-apoi i5i iuli fuga, Alisa se repezi in picioare; cici ii d6duse prin gind. cu iu;eala fulgerului, ce n-a mai vezut niciodatd iepure si aiba vcstd cu buzunarc )t nici ceas pe care se-l scoate din buzunar; 9i, curioasd foc. o lua la fugA peste cimp, pc urmele Iepuraqului, ajungind tocmai la timp ca r6J radd cum dadea buzna intr-o rizurnd m6ricicd de sub ni5te tufiguri, undc picri. intr-o clipi, hop :;i Alisa dupi cl in vizu-

{Cind sc gindi mai tirziu la intimplarqa asta. ili dct!' scama cd s-ar Il cuvcnit sI o
mirc. dar in clipa accca

ii

perca totul lbartc

dusc pc Alisa drcpt inaintc ca printr-un tuncl. apoi o lue brusc la lalc. dar atit dc brusc. incit Alisa n-avu vrcmc nici o clipitd sd sc gindcasci a sc oprii sc trczi lultccincl in .jos. e.r

fdri s6-;;i pund cit dc cit intrcbarea: cum va ie$i oarc dc acclloi O bucatd dc drum, rizuinl rcpurclscd ,'

lnal Coborisc

inlr-() lintina t'ourtc. lirartc l.lrnui.

sprc a se lamuri unde va ajunge, dar era prea intuncric ca sa purti trcoscbi ce\ a: apoi \c uitd la pcregii lintinii |i bdgd dc seamd c5 crau acopcrj!i dc rafturi cLr pror,izii Si de etajerc cu cirli; ici qi colo vezu hdrii ;i tablouri agdlate de piroanc. in trecere. lul de pe un rrl( un borcan. cu o (licltL'la p( carc scrja: marea

Fic ci cla o lintine loarte adincd, iie ci \lrr1 qii|'1., loartc. r,\drt( inc(1. ^ricum, J\u trmp. in caderc. si privcasc5 pe indelete in jrrru-r $r sa sc intrebe cu mirare cc-alea si urrnczc. Mrri intii in.cr(a \A pn\e!.ci in .i,,\.

gol. Nu vru sd-i dea drumul, dc teami sA nu omoare pe cineva dedesubt, Si izbuti se atczc borcanul intr-un alt raft. pe lingi care luncca. ..Ei! gindi Alisa. Dupi o cddere ca asta, nrcr c-o sd mai imi pese cind m-oj da de-a dura pe sciri! Cit de vjteaze o si le par celor de-acasAL.. Eh! De-acu'. chiar dacd a9 cidea de pe acoperiS, n-a5 mai zice nici circ!.'($i t,)arrc probabil ci spunea adcverul.) ( a,lr.l. cadcJ. cader. Oare n-a\ea sd re mai
LrpreascA nicicind'l

DULCEATA DE PORTOCAI.E, dar, sprc ej dczame8ire, cind il deschise. il gdsi

Me intreb cite leghe am strAbatut dc cind tot cad'l spuse Alisa cu glas tare. Cred cA
.am la patru mii de miler adincime. (Fiindci,

roi fi ajuns pe undeva pe,aproape dc cenirul pdminlului. Ia sd rudcm asta e. parc-mi-.e.

n'avea cinc' s-o audi, totuti putea fi Iolositor ca exerciliu, daci nu pentru alt.e\a mlcar sA-51 repete cunoltinlele.) Da, .am asta este distanla, dar stau $i md intreb L, .r I aLrtudinc sau Longiludine am aJun. oarel (Alisa habar n-avea ce inseamnd l_atitu,1ine, 5i nici Longitudine, dar gindea ci sint nrftc cuvrnte simpatice ti impunatoare, incit ii plAcca sA le rostcasci.) Nu trccu mult 5i incepu iar: Oarc voi cedea pine la capitul celAlalt .rl pdmintului'l Cc nosrim ar fi sd ajung la

inv6lase a:emenea lucruri la 5coald cu toate cd ti acum nu prea era un prilej -bun de a se fdli,

redeli dumneavoastrA, Alisa cam

tlndci

mincat vreodata un liliac'J' cind, hodoronc-tronc, bul! 5i iar buf! cdzu pc un maldir de crengi 5i de frunzig ve$ted gi acolo rimase. Gata ciderea! Alisa nu se Iovise cituli de puiin $i intr-o cljpA sAri in picioare. Privi in sus, dar deasuprd-i era intuneric; inaintea ei se intindea alt coridor lbarte lung, in capdtul ciruia il zdri iar pe lepuragul Alb, alergind cir il lineau picioarele. Nu era nici o clipd de pierdut: Alisa o lud la flgA, iute ca vintul. Si tocmai bine il
Vrca

jmportaniA cum punea intrebarea, Simlea ci incepe sA moleie Si tocmai prinscsc a r,isa ci se plimbA, dc minA cu Dina, intrebind-o foarte serios: ,,Hai, Dina, spunc-mi dreprt ai

ce lace, curind incepu iar sd vorbeasca. cred c-o si-mi simtd lipsa diseari. - Dina (Dina era pisica ei.) Sper ci n-au si uite, la ora ceaiului, sFi pund 5i Dinei lapte in farfuriu1d. Dina, dragula mea, ce bine ar fi fost sd fii gi tu cu mine aicil Soareci ma tem ce nu-s in vizduh, dar poate c-ai putea prinde cite-un liliac liliecii aduc foarre mulr cu toare- $ii, cii, Dar oare pisicile mdnincl liLieci? gi cum intre timp i se cam fdcusc somn, mai inginA c) d.rtd 5i-apui iari.r .i iardri. ca prin ri. Oare pisicile mininci lilieci? Oare pisicilc m6nincA liliccil... iar uncr.lri grc)ca )l spuneil: Oare liliccii mAnincA pisici? Dar cum tot nu Stia cc sd rispund6, n,arca

brne, de data asta, cA n-o auzea njmeni. irndcA avea oarecari indoieli ci le zice chiar aSa.) O sd trebuiasca sr-i intreb care e numelc ltrii. ..F-iti bun6, doamnA, aceasta e Noua Ze_ elandd sau Ausrralia'i" ($i incerca sd indoaie genunchii gi sd facd o pleciciune politicoase dar, spunelj ;i voi. cum poli s6 indoi ge_ nunchii ;i sa inclinj capul gra;ios, cind cazi. plutind prin aer'l Credetri ci voi aij putea.l) Vai. dar are sd md creadi o f'etifA cu totul si cu totut neltlutoare! Nu, nu face sI intreb: lasa. c-o sA r Ad scris pe undeva. Cadea, cddea, cAdca. Cum altceva n-avea

urmA printre oamenii care umbli cu capul in jos! Antipaiii' parci le zice. (Mai ci-i pdrca

O rril,

rnglc,,cuscd

1609

rn. tn.l.)

si

spund: ..cci dc

la

antipozi

rn.l.)

t_t_\\

t\ ( {R R()l.l

benind, in timp ce cotea dupi un coll: Vai dc urechile 9i de mustetile mele, ce tarc s-a mai tecut tirziul.,. Cind cotise dupi iepura;, Alisa era chiar in spatele lui, dar iati cd acum nu-l mai zirea. Se v6zu intr-o sali lungi.9i joas6, luminati de un ;;ir de ldmpi ce atirnau din tavan. Jur imprejurul sdlii erau u$i, dar toate incuiate. Dupi ce merse Alisa, de-o parte $i de alta, de-a lungul u5ilor, incercind-o pe fiecare, se intoarsc iar, mihnit6, in mijlocul sdlii ;i, plimbindu-sc incoace 5i incolo. se intreba cum t.a mai icgi vreodatd din acel loc. Cind iat6 c-a-i ci:zurd ochii pe o misu!6 cu trei picioare, toatd din clettar; iar pe ea nu se alla nimic decit o cheie mititice, de aur. Alisa gindi mai intii ci era cheia vreuneia dintre u;ilc silii; dar, vai! ori vor fi fost - mari, broaqtele incuietorilor prea ori va fi tost cheia prea mice, vorba e ci nici o ugd nu se descuia. Dar cind didu ocol silii pentru a doua oare, vezu o perdea joas6, pe care n-o begase de seam6 mai inainte; inderetul acestcia se afla o u$itd, inalte de vreo trei palme; incerca cheia cea mititici, de aur, la aceaste uiild si mare fu bucuria cheia se potrivea!

prinse din

urmi pe iepure ca se-l aude bom-

usiF, incit se duse iar la misu16; mai ci

spera sa geseasce acolo altd cheie, sau mecar o noti[5 cu instrucJiuni cum se pot stringe oamenii ca lunetele. De data asta gdsi o sriclugd {,,care e sigur cd nu fusese lnainte" zise Alisa) 9i, legati gitul de sticlei, era o etichete de hirtie pe care se puteau citi, cu litere frumoase 9i mari, de

Alisa deschisc u5i;a 9i vizu c6 didea intr-un gengulel, nu mult mai mare ca o gaure de )oarecel ingenunchind. priri. prin gengulet, intr-o gridini cum nu mai vizuse alta de frumoasi. Cit jinduia sA scape din sala mohoriti gi si se plimbe printre rezoarele de flori, strelucind in toate culorile, 5i
printre fintinile acelea, ce respindeau recoare! Dar nici capul nu-l putea scoate prin deschizdtura u5ii. ,,$i chiar daci ag putea scoate gindi biata Alisa capul la ce mi-ar fi de folos, fird umeri? Ah, ce bine ar fi sa mA pot stringe ca o lunete! Cred cA n-ar fi prea greu, dace at $ti cum sA incep." Fiindce, vcdeti. i sc intimplasere in ultimul timp atitsa lucnrri ndstrugnice, cind incepuse a gindi ce de lapt lbartc pu[inc lucruri erau cu adeverat imposibilc.

tipar, cuvintele: BEA-MA!

Sc pdrca cd dcgcaba aijtcpta Alisa

lingd

Ugor de zis: ,,Bea-md", dar Alisa, o fetiF inleleapte, cuminte, nu era se se repeade sa face una ca asta. Ba nu intii mA uit, sa ved zise ea daci nu cumva scrie pe sticle: ,,Otrave". Citise ea citeva istorioare foarte drdgule. despre copii care se aleseserd cu arsuri, sau fuseseri inghi;i1i de lighioane sAlbatice, sau avusese16 alte pdlanii nepldcute 5i toatc astea numai 9i numai pentru cA nu finusere seama de nigte reguli foarte simple, pe care incercasere s6-i invele cei ce le voiau binele de pildl: ce un vdtrai incins te arde dace-l prea mult in mini 9i ce, atunci cind te tai Jii foarte adinc la deget cu un culit, de obicci curge singe; 5i nu uitasc niciodati ci, daci bci mult dintr-o sticld pc carc scric ..otravd . e

aproapc slEur cA lnai curind Sau mai tirziu n-arc sa-11 pnasca. in oricc caz, pc sticla asra nu scria defel ..otrave . ala c6 Alisa sc incumcti si gusrc tlin ea;9i gisind-o toartc pc placul ci tfiindci a\,ea un gust amcstecat, dc pl6cinta cu viSinc, cr('md dc JnrnJ\. triplura dc curcan ;i piin.' prdjitd, cald6, unsd cu unt), rcpcdc o dddu gata toata. Ce ciudat mi simr! zisc Alisa. Cred cd - pc sint cale sd md string ca o luncrd! $i-a;a;i era; scazusc in ineltime cam pine la zece degete; !i ise luminb iata la gindul cd acum era tocmai de marim!'a potrivitA ca sA poatA trece prin u;if in gridina aceea l'ermecltoarc. Tutuii. mai aSteptA citeva mtnute. ca sd vade dace mai scade inci; era cam neliniStitd in aceastd privinld, ..cici, mai gtii igi pomene$ti zicea md sfirlesc de tot, ca - te Stau ti cd o luminare. me intreb: cum at 1l Jtuncil Si incerca \d-)j inchipuie cam cum aratA oare llacdra unei lumindri, dupi ce s-a stins lunrinarca fiindca nu-5i amintca sd fi Azut vreodatd -ata ceva. " Mai stetu nilelu5 5i, vdzind cit nu se mai in-

timpli nimic, sc hotAri sA intre indare in grAdin6, dar vail biata Alisa! cind a.junsc - ce la u;d, vizu uitase clleila de aur, iar cind se intoarsc inapoi la mdsuld. ca s-u id. !a1J
c6-i era cu neputinld sA ajunga pin6 la cheicl O vcdca fbarte l6murit prin sticla strS\czie :i incerca din risputeri sd se calare pe unul din picioarele mesei, dar prea era lunccos: .r dupe multe incercdri zadarnice, biata ncghrniF se a5eza la picioarele mesei 5i incepu si plingd. ,.Hai 5i nu mai plingc ata degcaba! j)i spuse Alisa cu asprime. Te potiesc sd incctczr imediatl" De obicei igi dddea sf'aturi ioartc cuminli (desi cam rar le urma) ti uneori sc certa atit de rdu, incit o podideau lacrimile. I5i amintea ce odat6 incercase si-si tragd citeva palme, pentru ce jucase necorect la o partide de croclret cu ea ins6gi; fiindci, rede1i. acestci ciudatc copile ir plicea grozrr'.i iacd pe doui fiinte deodate. ,,Dar acum gindi biara Alisa degeaba aS zice ca sinr doud liinle! Cind mai cd n-a rimas din mincnici de-o singurd fiinli vrednice de luar in seam d !" Nu trecu mult gi-i cdzu privirea asupra uner cutioare de sticl6 care se afla sub mase; o deschise 5r gasi in ea o prdjituricii mica. mic;. pe care erau scrise frumos, cu statlde, cuvin-

tete: uANlNcA-tv,tAt

ajunge pind la cheie, iar daci md fac mar mic6, o se pot se md strecor pe sub utal asa c6, de intrat in grddind, intru 9i pulin imi pasA cum $i in ce fel! imbuci o firime ti se intrebe ingrijorat6: ..Ce se intimple? Ce sc intimpld'1" linindu-si mina in crettetul capului, ca sA vade daca se

Foarte bine zise Alisa am s-,..r mdninc, ti daca md lac mai mare. o \a pol

inalll ori o ia in jos, Fu lbarte mirari

sd

vadA ca rAminea cum cral bineinicles ce asta se intimpld ori de cite ori mdninci o prejirura. dar Alisa intr-atita se deprinsesc a sc aftepta la intimplari neobirnuite. incir i se pdrc'a rurod $i plicticos ca lucrurilc sd decurgd in chip obi$nuit. A$adar se apucd sd manince preji,

tura

fi.

ibartc rcpedc,

o didu gara.

l.l

\\

I\ ( \llR()l

CAPITOLUL II

BALTA DE LACRIMI

hilbii). Acu ratd ce ma lungesc ca cea mai cogeamite luneti din lume! Rdmineli cu bine, picioarelor! (Fiindci privind in jos, spre picioareie ei, aproape ce nu 9i le mai vedea, intr-atit se indepertau.) O, bietele mele picioruse, stau $i ma intreb cine o sa vd tragd ciorapii de acum incolo, cine are se ve incalie, dragele mele'l Eu, una, cu sigurania ca n-am sd mai fiu in starel Voi fi cu mult prea departe ca sA me pot ocupa de voi; trebuie sd \e descurcali cum $tili. ,,Dar ia stai se - te gindi Alisa altfel me port bine cu ele - me ducd - mai vrea sa pomene$ti ce n-or se undc o sa vrcau cu sd merg! la se vedem cam ce-a$ putca tace pentru ele'l O si le diruiesc cite o perechc de ghete noi, de fiecare Cr6-

Cum nu se poate mai ciu-ciudatl exclamd Alisa ratit dc uluire. incit inccpusc a sc

sA

sa trimili daruri caraghios propriilor talc picioarc! $i cc adresi nostimd

pari cam

va trebui sd

dau

Domniei Sale Piciorului Drcpt al ,l lisei. Pe Covorasul de li gd sobd,

Lingd I/dtrci, (cu clrag dc

-focmai

la

Alisa).

cind spunea asta, se lovi cu capul de tavanul s6liil intr-adever, atinsese acum o lungime de vreo noud picioarer; indat6 pusc mina pe cheip dc aur gi se indrepte in grabe sprc u5a gridinii. Biati Alisa! Altccva dccit si se culce pe-cr parte 5i si priveasca chiorig prin uta grddinii.
iMesure
cm.
{n.1.)

Pii! Ce prostii mai indrug!"

ciun!'

$i sc mai gindi cum va facc asta...Trebuic .A lc trimit cr.r comisionarul i;i zicea. Arc

englezeasci

picior

aproxrmati\

40

tirefle cd nu fu in starc; cit dcsprc trecut prin u)a. nici vorbA nu putea 11, asta cra mar lmDo5rbrl ca .-'ricindl Sr: a;czi jos pi sc puse iar

puns". $i sc apucd si sc gindcascd atcnt la toli copiii de virsta ci pc carc-i cunoStca. ca vreunul din ei'l i|i zicea - 1r' ,,Sigur cd Ada nu sint indci p6rul Adei e lung gi inelat, iar al meu clins de-a binelea qi sigur ci nu se poate sd liu Mabel. fiindcd eu )tiu tot fclul dc lucruri. p,: cind ea. ea ltie a$a de putintel! Si pe urna. apoi o. cc mdi cc e ea ;i cr sint eu. 5i incurceture! Stai se vedem daci mai gtiu Va sd zicd: de patru on toate cite le 'tiam. de patru ori fase lrercinci fac doi5prezece. sprezece, qi de patru ori gapte fac... ah... N-o si ajung niciodatd la douizeci, dacd merge a5a! Nu-i nimic: la Tabla lnmullirii mai grese$ti; hai se-ncerc cu Ceograiia: Londra e capitala Parisului 5i Parisul e capitala Romei,5i a5, le-am spus alandala, cu siguRoma ranfA! Sd ttii ce m-am schimbat in Mabel!... Hai sd spun poezia: Cind vrea micupl Crocodil..." incrucigd miinile in poald, ca ti cind ar ti spus pe de rost o lecfie, 9i incepu sd recite: dar glasul ii era aspru 5i ciudat, iar cuvintele parca \eneau altfel ca de obrcei:

si

descopere nu care cumva s-o

fi schimbat

in

pe

pllns.

i:;i zicea Alisa ..Ar trebui sd-1i fie rugine o fata mare ca tine (9i aici avea dreptatc) si rot plingil Inceteazd imediat, atita ili spunl' Dar, cu toate astea, plingea inainte, vdrsind un potop de lacrimi. Pind la urmi se fdcuse imprejurul ei o cogeamite balte, cam la vreo patru degete de adinci 5i carc sc rc\irsa pina hdt spre mijlocul sdlii. Dupe citeva vremc auzi de departe un lipait de piciorusei i5i Sterse degrabd ochii 9i se uiti sd vadi cine vine. late ce se intorcea Iepurele Alb, imbrecat grozav de elegant, linind inrr-o mina o pcreche de mdnuSi albe. din piele de cd,prioari, $i in cealalte un evantai
mare.

Venea lipiind zorit din prcroruye 5i tot bombdnind intruna: Vai, vai, Ducesa, Ducesa! Grozav are sd-5i ias6 din gi;ini dac-am fecut-o sd attepte! Alisa se simlea atit de deznidejduite, incit era gata si cearA ajutor oricui; a;a cd, indate ce lepurele se apropie, ea incepu. incetipr ti
\J

tos;

din miini manutile albe de piele ;i evantaiul ;i-o zbuglri cit il lineau picioarele, pierind in
intunenc.

Vd rog, domnule... Iepuratul treseri, spcriat la culme, scApd

Alisa ridicd de jos evantaiul 5i minugile 5i. cum era foarte cald in sala aceea, incepu si-ti

laca vint intruna, pe cind continua si-$j

i pun A:

..Extraordinar! Ce lucruri ciudate se petrec astizi! $i cind te ginde;ti cd ieri sc petreceau roatc ca de obicei. Nu cumva in timpul noplii m-am schimbat in ce sint acum'l Stai sd md
gindesc! Oare eram aceeaSi azi-diminealS cind m-am sculat Parcd mi-a5 aminti ca md sim-

leam nilelu5 alta. Dar, daci nu sint aceeagi .are eram azi-diminea16, se pune intrcbarea: Cine sint atuncca? Ei. comedie! Sd Stii ci e <.r intrebarc la care-i clt se poate de grcu dc rds-

t3

I t \\ t: ( \Rli()l

pine o se fiu altcincra. Dar. rai! strigi Alisa. podidindo iar plinsul cc binc ar li

s6-i vdd aplecindu-se incoace! A$a m-am plictisit se stau singuri aicil La aceste vorbc i5i priri miinilc ;i riuu cu

imbricasc intre timp una din minugile albe, micule. din piele de cAprioare, alc lepuragului. .,Cum dc-am fecut asta'l 8indi. Se stii ce iar mi tac mici." Se sculi 5i sc
mirare

ci

apropie de mesufe, ca se se poata masura. Pc cit isi putea da seama, nu mai avea acum decit vreo dou6 picioare inellime 9i sc6dea intruna, foarte repede; curind descoperi ci din pricina evantaiului ce-l linea in mini ii-i detc drumul in grabd tocmai la timp, fiindcd altfel n-ar mai fi rdmas nimic din ea. ,,Am scepat ca prin urechile aculuil" zise Alisa, destul de speriati de aceaste schimbare brusc6, dar mulpmiti loarte ci mai era in fi-

int6.,,$i-acu' spre gridind!"

Cind vrea miculul Crocodil Sd-i .fie trupul mai frumot, Toarnd cu sirg apd din Nil P? .fiecare solz lucios! Apoi hlizeste dinTisorii
Si-ntind? ghcarc imbictoara In mil poftind voios toli pe$titorii

$i dete fuga, cit putu de repede, citre u9i1d; dar, vail ugi1a iar era incuiate 9i cheila de aur sta, ca si mai inainte, pe m6sup de cle5tar, Si gindi biata copili ,,e mai reu ca oricind fiindci niciodatd pine acum n-am fbst chiar atit dc micil Nu, niciodatil Serios, prca e dc

gi pe cind se jeluia a5a, ii aluneci piciorul, 5i in clipa urmdtoare, bildibic! Cezust intr-o

:!-tl Ze\t"

ape s6rata, care-i ajungea pine la berbie. Mai

- surizdtoare! in .fdlcile-i

intii gindi c6 nimerise cumva in

Sint sigura ce nu-s astea cuvintele zise biata Alisa, qi ii dddurd iar lacrimile, pe

cind vorbi inainte: Se $tii ce tot Mabel sint, pi o s6 trebuiasci se merg se stau in casa ala care n-are nici un haz gi unde n-o se am juc6rii mai deloc, gi - vai! - cit o sA trebuiasce si invel! Nu! M-am hotarit: dace intr-adever sint Mabel, rimin aici unde sint! Degeaba or s5. vini cei de acasi 9i, aplecindu-ii capetele spre mine, au s6-mi strige: ,,Hai inapoi, drigula l" ca-mi place cine sint. sui; dacd nu, rimin aici.

mare ,,gi-atunci pot se md-ntorc cu trenul" - i5i spuse. (Alisa fusese la mare o datd in viala ei gi trisese concluzia c6 oriunde te-ai duce, pe litoralul Angliei, dai de ni5te cabine de baie pe plaj6, de ciliva copii care se joac6 in nisip, cu lopilele de lemn, 5i-apoi de un gir de vile de locuit, iar inddretul lor se afl6 totdeauna o
gard.)

seama curind ce se afla in balta de lacrimi ce le v6rsase ea, pe cind era inalt6 de vreo noui picioare,

Insi i9i didu

Eu doar o si ridic ocltii ti-o se-ntreb: ..Bine. da' spuneli-mi intii: cine sint?" Da'

pedeapsd, me tem cA acum m6 voi ineca in propriile mele lacrimi. O si lle foarte ciudatl

Ce bine era sd nu fi plins atitl zicea Alisa, incercind si treace inot balta. Drept

Dar totul e ciudat

astAzi.

Chiar atunci auzi ccva plcscdind prin api.

ln apropiere, c.

fi

inotA intr-acolo, ca

si vada c!'

intii crezu ca e o morse sau un hipopotam, dar apoi iqi aminti cit de mici era ea acum r;i-;i dddu seama degrabi cA fdptura cc-o vcdea nu era decit un loarcce carc, ca 5i dinsa, cizuse in balte. ,.Oare arc vreun rost se-i vorbesc acestui loarccc? gindi Alisa. Iotul e atit de neobi$nuit pe-aici, incit nu m-ar mira sA poate vorbi; in tot cazul, nu strice sA inccrc." ASa cA incepu: $oarecel Nu cumra ytii cum se icsc -Odin balta asta? Am obosit dc cind tot inot pe-aici. O, $oarccc! (Alisa gindca ce a5a este corcct sA te adrcsezi unui ioarcce; era prima datd cind ficca unJ ca J\tl. ili amintcl insd cd r lt usc in Gramatica Latini a liatclui ei: ..Un Soarecc al unui yrarecc unui 5oarecc - un $oa- $oarecclc r!'cc o, loarece!") o priri linti 5i - i se pdru ci-i tace semn. clipincl parcd nilcl q11 .pu-. nrntic. .lrntr-un ochitor- dar.1c rpLr. gindi Alisa. ..Poatc nu intclege englezeite Fdri indoiald cA e un soarece francez, carc a tr.cut la noi cu William Cuccritorulr. lCici deti itia putind istorie, Alisa n-ar ea idci loarte limpezi cam cit de demult se intimpla-

dac-ai fi in locul meu. 1i-ar placc pisicilel $tiu Si cu, poatc cA nu - zise Alisa impdciuitor; vd rog, nu vd suparatr de cc-am $i. cu loalc dst(a. ilni pilc raLr ca nu 'pu' vi-o pot arAta pe Dina. pisica noaslra. Cred cd fi dumneavoastri ar inccpc si va plac, pisicile dacd ali vcdca-o. E atit dc drigutd ii dc blindd. draga dc ca rorbi inaintc Alisa. - pc mai mult pcntru sinc. cind inota alcnc prin balti frumos st5 5i-a9a $i toarcc linga sob6, 5i-5i linBc libulclc, 5i-5i spali l'c1i5oara. ti-atit de plAcut c s-o alinli - a5a-i dc moale ;i catifelati - |i la prins foarcci c ncintrccute... O. icrtali-rnil cxclami Alisa din nou. cAci de data asta $oarccelui i sc zbirlise tot perul pe trup. ii cra sigurd ci-l olcnsasc grozav... Dar hai si nu mai rorbim de ea. dac6 nu vi placc. Cine vorbc;tc'l chilii minios $oarcceic, tremurind din cap pini-n virful codifci. ParcA mi-ar li dat mie prin gincl si vorbesc dcspre una ca astal Ncamul nostrLr totdcauna 4 r1crc\raI pisicilr lanrunlL ii\lc:r n(ru)inJt(. urite, vulgare! Si nu le mai aud numelel

schimbe vorba. Vi plac poatc... \e plac cumva... ciinii'l $oarecele nu raspunsc, incit Alisa continui
cu
grabd:

Nu, nul zisc Alisa, lbartc zorit6

sa

.cre lucrurile.)
ASadar,

Oi est ma chatte'l adicl spuse pnma propoziJiune care se gesea in cartea er dc

t

o lui de la

cap:

rtiti. cu ochi cu nitte pd. lung, lung. cafeniu

Aproape dc casa norstrd e un caleluf atit de dragul! Ce mi iir place sd vi-l arit! LJn .,terrier" mic

goarecele deodate iilni din apd 5i tot rrupr.rl pirea si-i tremure de spaimd. Ah, ve rog se mi iertaiil strigd indatii \lisa, temindu-se cd-l jignise pe bietul anjmal.

ranceza.

\m uitat ce nu vA plac pisicile. Asta-i bundl izbucni $oareccle intr-un childit minios. Nu-mi plac pisicile! Dumitalc
\\illirn1 l. ducc dc Normandia. n. 1027, /is ..CLr .enrorul . La 1066 a cuccrit Anglia. in\ingjndu-l la Il, r'r--. p( rc.:el, crglru Hrr.'1.1..tpui 'i-t {'r!Jnl.. r.mcinr. noLrl r,rgitl. A muril Lr l0l{7. in lLrple clr re_ g.lr I;rrnlcr. Frlrp L rn t )

dace zvirli ceva. ttie s-aclucd :'lca in doua lahc. ca sd ccnra J(. mincare. )i cite 5i mai cite nici nu le lin minte pe toate !i-i al unui icrmier, care zice si lace groazi o dc bani. atit e de folositorl Zice cd vai dc minc! omoard toli guzganii $i strig:l Ali.a cu mil)nir( mA tem ca iar \-am
suparar
I

strilucitori, Si Si crei! $i inapoi, gtie si

Cici
pe cit

no

un aderirlt cutrcmur prin hr.lti. Alisa strigi dupd cl, cu gles hlincl: - Surr.i( rlr:tgi' lc I r'- \'l|ii r'rf,,,1. \

$oarecele pornise a sc indcpirta inol. putea de iute. stirnind cu nriScdrilc salc

si

mai vorbinr dcsprc pi:ici

1i nici dc.-

l,l Rll l llll I \l l.l

\ | \tr 1 \' \r \r' '!

pre ciini, dace nu poli si-i suferi! Cind auzi asa $oarecele, coti inapoi

inot6 domol spre dinsa; fap ii p6lise (de supArare, iti zicea Alisa) pi-acum spuse, cu glas incet si tremurator: ltrai pe lirm, pi-o se-li spun povestea mea, ca se-nFlegi de ce nu pot si sufir ciinii

$i

Rap si o Pas6re-Dodor, un Papagal malatez. cu penaj colorat, un Vultan fi cite ti mai cite lighioane ciudate. Alisa o lue inainte si toate adunarea inot6 in urma ei spre Jarm. I Dodo

9i

Era 9i timpul si iasi din balta, c6ci se f6cuse o aglomeralie grozav6, din pricina mullirnii de p6.siri pi de jivine ce cezuseri ln ea; o

pisicile.

- un fel de hulub uria$, ce se gesea, pina in secolul XVll. ln lnsulele Mauricius. Avea marimea unui curcan, gitul scurt. pliscul mare $i coroiat, aripi ti picioare scurte. Alisa a vazut desigur cindva poza acestei pisiri. care nu mai existI astezt. (n.t.)

I L\\

J\ ( \Rll()l

CAPITOLUL III

MITING-ALERGATOR
qr

CU COADA LUNGA

POVESTE

Fu o adunare ciudatd, intr-adever, cind se strinserd laolalti pe mal pisirile cu penajul uC leoarci, animalele cu blana lipite de trup fi rofi tiroind de api, cdtranili 9i simlindu-se
Fireste cd cea dintii problemi era: cum se \e usucc. Se sfdtuiri in privinla asra: qi nu trecuserd nici citeva minute, ci Alisa se vizu stind de vorbt cu toli, foarte ncstinjenite, de parci i-ar fi cunoscut de cind treia. De lapt, in aceaste disculie avu o nein;elesere cam lungd cu Papagalul, care in cele din urme se bosumfla 9i nu mai spuse decit: ,,Sint mai in virstd ca tine, a$a ci gtiu mai bine"; dar Alisa nu voia s6-i dea dreptate, f6ri s6 Stie ce virsti are 9i cum Papagalul nu voia cu nici un si-qi spune virsta, disculia se ^chip op.j aici. In cele din urm6, $oarecele, care pArea sA fie un personaj foarte respectat de totr, stnga: A$eza[r-ve, toatt lumea, 5i ascultagi ce-o

sa vA spun! Sd vedeli cum ve usuc eu de repede!

cit se poate de prost.

se usuci degrabe. Hm, hm! fdcu $oarecele, ca un orator de- vaze. Sinteli gata cu tolii? Vi spun cea mai uscata istorie pe care o $tiu. Tacere peste tot, ve rogl... William Cuceritorul, a c6rui cauzi; era sprijiniti de Papd, obginu curind
supunerea englezilor, care simgeau nevoia de conducetori, deoarece in ultima vreme se deprinseserl a vedea lara frecvent invadate Si

Cu toiii se a$ezare indate, intr-un cerc larg, in jurul $oarecelui, Alisa nu-5i desprindea ochii de la el, vrind si fie cit mai atenti, ceci se temea ce face un guturai grozav, dace nu

cotropite. Edwin 9i Morcar, conlii provinciilor Mercia gi Northumbria... Brrl ficu Papagalul malaiez, infiorindu-se.

A1i spus ceva? intrebe $oare- Pardon? cele, incruntat, dar foarte politicos.

Mercia 5i Northumbria, se declarari de partea lul; 5i chiar Stigand, patriotul aririepiscop de CanterburS gasi de cuviin!a... Ca zici cd gdsi? intrerupsc Raja. - Gisi dc cuviin;i rdspunse $oarecele, - suparat. - cu cam Doar ptrgi tu!ii cr inseamnA ,.a gisi de cuviin !e". ce inseamnA c ga'si'. Cind glsesc - Eu ptiu eu ceva zise Rap inseamnd de obicei o broascA sau o rim6. l)a', vorba e, arhiepiscopul ce-a gAsit'l $oarecele nu bAgA in seamA aceasta intrebare, ci se grdbi s5-5i continue istoria: ...gdsi de cuviinld si iase in intimpinarea lui William, insolit de Edgar Atheling, gi s6-i ofere coroana. Atitudinea lui William fu la inceput moderatd. lnsd insolentra Normanzilor lui... Cum te mai simli acum, drigu;i? adeugS, intorcindu-se cltre Alisa. La lel dc ude ca mai 'nainte raspun.e - c; (a. pe un ton nlclanc.Jiic. P]r('-:'c nu na usuci deloc istoria. in cazul acesla spuse Pasirea-Dodo - in picioarc procu gravitate, sculindu-se pun se se aminc mitingul, pentru adoptarca jmediati a unor remedii mai energicc... in ce limb6-i fi vorbindl! o intrerupse Vultanul. fu. unul. nu pr,.u priccp cu ,pui 5i nu numai atit, dar cred cd nici dumncata nu pflcepi! $i Vultanul cobori ochii, ca sd-gi ascun<1d zimbetul, iar citiva dintre ceilalli sc auziri
chicotind. Ce voiam sA spun - zisc Pasirca-Dodcr cu-un glas din care se cuno$tea cd era jigniti e cA cel mai bun mijloc ca se nc zvintAm ar fi un miting-alergeto.. aceea? intreb6 Alisa, nu atit din do- Ce-i rinF de-a ;;ti, ci mai mult fiindcA Pasirea-Dodo se oprisc, ca gi cum ar fi a$tcptat ca cineva sA spund ccva, iar, dintre ceilaiii, nimeni nu spunea nimic. Cred urmd Pasirea-Dodo ca cea mai bunE explicagie estc s6-l qi facem.

Eu, nul sc grdbi si-l asigurc Papagalul. - A;a mi s-a pirutl zrse $oarecelc. Continui: Edwin 9i Morcar, contrii provinciilor

($i, cum sc prca poate sa vretl !r ver sA inccrcrli jucul asrr inlr-o /i dc iirni. o .; \a spun cum a ficut Pasarea-Dodo.) Mai intii a insemnat, ca intr-un iel de ccrc, un traseu de alerglrc r..n.arc importanll iorma cxacti a zis) $i-apoi i-a imprettiat pe toii, din loc jn loc, pe acest traseu. N-a zis. ,,Una doud gata!" cind ficcare incepea se aLerge //el Ci - gi se oprea cind ii venea, incit nu era voia u5or sd ltii cind s-a terminat alergarea. Dar. dupd ce alergasere aSa cam vreo jumetate de ori gi se zvintasere bine, Pasdrea-Dodo strigi, s-o audA toate Lumea: S-.r lcrmindt alergareal $l cu 10ltl 5e
strinserA

nu putu rdspunde 16rd a se gindi indelung; remase deci multE vr"-me cu un deget dus la liunte (a$ cum il vedeli de obicei infaligat in poze pe Shakespeare), iar ceilaltri atteptau in tdcere.

Da' cine-a cistigat? La aceastA intrebare, Pasirea-Dodo

in jurul ei, gifiind 5i intrebind:

Toli au ci5tigat, 5i liecdruia r - un premru. clte

Dar cine se imparte cu tolii, intr-un glas.

in

cele

din urmi, Pasirea-Dodo

zise: se cuvrne

premiile? intrebard

Mai c rorbd'l fa, firegtel zise Dodo, ard- cu lind un deget spre Alisa; 5i toati adunarea se ingrdmAdi indatd in jurul ei, strigind de-a
valma: Premiile

I Premiile Alisei nu-i dddea in gind ce sd facd; dispe!

ratd, bdg5, mina in buzunar, dc unde scoasc o cutic de caramcle (din fericire nu pAtrunses. in ea apa sdratd)t ie impdrli la toti drept premiu ;i ii ajunsc cxact citc utra dc fiecarc. Dar 5i ci i se juvinc un premiu. nu-i a5a? zise $oareccle. Firc$tc aprobd Pasdrea-Dodo, cu gravitatc. Altceva cc mai ai in buzunar? addug6. indrcptindu-se citrc Alisa. un degetar raspunse ea trista. - Doar Di-l incoace - zise Pasdrea-Dodo. Se adunari iari;i cu tolii in jurul Alisei 5r Pasirea-Dodo ii inmini solemn degetaruL.
spunind:

l9

cu
ro

Te ruglm se primeSti acest liumos dcgc-

$i dupi ce-5i sfirSi scurta cuvintare, strigari

!ii:

ghroase, dar tolj ardtau atit de serioti, incit nu cutcza si ridd; gi cum nu gisea nimic de spus, f6cu doar o plecdciune 9i lud degetarul. cu o infdli5are cit putu de solemne. Acum crd momentul sa se manince cardmelclc. ccea ce nu dccurse fari zgom.rt 5i oarccari incurcdturi, cdci pislrile mari se plingeau ca n-au cum gusta carameaua lor, iar cele mrcr se inecard. de trebuirA ceilal;i si le dea

Urra I Sd trdiasc5! Alisa gisi toati cltestia asta foarte cara-

zadar alergalura! ..Cc atila tura-\ ura ! facu rcpcdc Azor. Judecator \.o - cul Sr lrbir(, li chl.rr rl fJcJ lr' I JJ c. l. cicn hilru - Ii)r cu sintl Si sn rrii P. cu\inr.
Tor pru.csul .! li-l Si rc/i bin.l Prlrn. r \.i I cunr '.
tLrdecl

r, rd!

rlJ - D! r. lor N
lil

E\.rrrr
prn\Lll

urma trecu 5i asta 5i apor )c;/ure iar in cerc !i se rugarA de $oarece sd lc mai istoriseasci
ceva.

ciliva pumniSori in spatc. Totugi, pini

la

Mi-a1i figSduit cA-mi spune!i po\esrea dumneavoastrA lineli mintc - $i din ce pricind nu putcli sul'eri .,C" ti ..P" adAuge in loaptd Alisa, cam temindu-se se nu-l su-

- asprime. La ce te ginde5ti? cu lertali-mi raspunse Alisa foarte smcrite. Ali ajuns La al cincilea cot. nu-i a$a? Ce cotl lipi $oarecele minios, Dacd n-ascullil lar s-o-nnod') Un nod? zisc Alisa. privind ingrijoratd spre codip $oarecelui. $i cum era ea totdeauna gata si sare in ajutor. adauga: Sd v-ajut sdl deznodali; ri rog, ardtagi-mi unde el Nici prin gind nu-mi trcce zise $oarecele, ridicindu-se 5i pornind sd plece. sulli. dac6 indrugi asernenea prostiil
repeoel

Nrcr n-asculli!

ii

spuse $oarecele Alisei,

pere iar. E lungd ti e tristA! zise $oarecele, incolAcindu-$i coada cdtre Alisa ;i ottind. Lurigi (j intr-adever zise Alisa, mdsurind din ochi, cu mirare. coada Soarecelui dar de ce spuncli ca e tristd'l $i-5i bitea mereu capul cu intrebarca asta. in timp ce vorbea $oarecele, incil in mintea ei po\estea luA cam urmdtoarea infdgi5are:

Mi

in-

N-am vrut! se rugd de icrtarc biata Alisa. Dar dumneavoastre vA superali atit de
$oarecele nu raspunse, ci doar mirii. Ve rog. tcnili inapui pi lcrmrnali pore.glasi

cclul biillui cetrc jiBodic: ..t.uminAlicl Prcrcrnslitc L)omn Azorl In aceasti urm6rirc. Dc n-or fi judc-

Cind miniosul domn Azor. intr-o /i. prir prid\or. Sc-ntilni c-un $oricel, Tam-oesam se qi repezi la el: ,.Derbedeu! Prea o lbci latdl Te vfltesc ce te dau in ludecatd! Tot n-am azi de cc s-alerg. Te voi urmdri pc tinc! Nu zi ba, $oarecel (Lcgca nu-i un oarece.) Legea-i I ege... Va/ind ara. Sori-

- strigd Alisa dupi eL. leal $i toti ceiialli adiugari. inir-un

Ve rugem, venili inapoi $j terminali vestea.

po-

turi feciorului sdu: Vezi, fliceulel Inva;i ca tu, unul. sd nu-ti iesi niciodati din firel
la mai taci, tAtucule! rAspunse RAcutorul, cam argigos. Nici o scoicd n-ar avea ribdare se te-ascultel

$oarecele doar didu din cap 9i iuli pasul. Ce pacat cA n-a vrut se stea! oftd Papagalul, de indatd ce $oarecelc nu sc mai vizu: iar un Rac prollta de prilej ca sd-i dea invile-

cirori. nici arbitri.

Ni-i-n

l_l

\\l\ ( \RR()! j
Si o Cdnerild strige cu tremur in glas citre pui5orii ei: Hai se piecSm, copii. E tirziui de mult s-ar fi cuvenit sd fiti in pat!

ce bine ar 1l s-o am aici pe Dinal - Ah, rpuse Alisa tare, lare a vorhi cuiva anume. L-ar aduce ea indatd inapoil cine-i Dina, dacS-mi dali voie sd vd - Da' intreb! zise Papagalul. Alisa rAspunse repede, bucuroase, ca totdeauna. sd vorbeasca dc pisicula ci: e pisica noastre. E ncintrecuta la - Dina prins poareci, n-aveli idee! Pii! $i dac-a1i vedea-o cum se ia dup6 pesirele! Cum di cu ochii de-o pi.sdricS, ha1! !i-o $i pape! Aceste vorbe stirnire mare tulburare printre cei de fald. Citeva pesSri se indepartari in grabi; un Cioroi bitrin incepu si-9i lege griju-

Cu fel de fel de pretexte, se cerebdnire toi, !i in curind Alisa se \Alu srngurA. ,.Era mai bine s6 nu fi pomenit de Dina i5i spuse cu jale. Se pare cd n-o iubeSte nimeni pc-aici 5i eu sint sigurd cd-i cea mai driguli pisice din lume! O, scumpa mea

liu fularul in jurul gitului, zicind: Zdu cd trebuie si mi duc acasd; aerul de seari imi face reu la git!

cindva!" Si biata Alisa se porni iar pe plins, ceci se simlea foarte singuri $i descurajate. Dar nu trecu mult 9i auzi iar, de departe, un tropait de picioruge. Ridicd repede capul: mai ci spera ci $oarecele se va fi rizgindit ti ce venea inapoi, sd-5i termine povestea.

Dina! Md-ntreb dac6 te voi mai

vedea

CAPITOLUL IV

IEPURA$UL TRIMITE UN BILETEL

Era Iepurele alb, care venea inapoi, p69ind agale, tropa-tropa, 9i tot uitindu-se de colo-colo, de parci ar fi pierdut ceva. $i Alisa il

auzi cum bomb6nea:

Ducesa! Ducesa! Vai de ltrbuple mele! Vai de btana 9i de mustilile mele! O si puni
se mA execute, sigur cum is copoii copoi! Da' unde-am putut se le scap, stau $i me-ntreb? Alisa ghici intr-o clipe se ujta dupa evantai 9i dupi minugile albe, din piele de

reche de minugi glun evantai! Hai, iutel Iar Alisa intr-atil se sperie, incit o lu6 in. dat6 la fugi in direclia ce i-o aritase Iepura9ul, fird micar se incerce a-l lImuri c6 gre-

ci

i9i zicea, ,,M-a luat drept stujnica lui alergind. Ce-o se se mai mire, clnd o sl descopere cine sint! Totu$i ar fi bine si-i aduc evantaiul gi minugile bineinleles dacd le

$lse.

ciprioara 9i se apuci se caute ii ea, cu toate bunAvointa. Dar nici urmd de ele, nic6ieri; totul pirea sd se fi schimbat de clnd inotase in balte, iar sala cea mare, cu mesuF
de clegtar gi cu uga cea mititicd, pierise cu desevirsire. Foarte curind, Iepuragul didu cu ochii de Alisa, care ciuta de zor, 9i strigl la ea cu glas foarte superat: Ei, Mariana, tu ce cauli aici? Di o fugi pin'acasi in clipa asta ii adu-mi o pe-

pot

gesi." Pe gind lnc6 mai vorbea astfel, dedu de-o cesup curiJici, iar pe poarta ei se vedea o plecuJe de alame strelucitoare, pe care era gravat numele:

"v.

tEPURASU".

Intrd firi sa bati ii urci scirile in fuge, de fricd nu cumva s5 dea nas ln nas cu adevirata Mariana 9i str fie alungata inainte de-a fi gisit evantaiul 9i minugile . ,,Ce ntrzdrdvdnie! igi spunea Alisa. Auzi, sA 23

ma trimitA clupi trcburilc lui un lepura;! 1cr.r5i-acu;r si vczi c-o sa se-apuce pi Dina sd

pcriS pi-}i spu5c: ..Ce-u se ma l,rc. daca lol

rni puni la

D. pilde, ar chema-o dddaca ei: ,,Alisal Vino rmcdiat 5i pregetctte-te de plimbare!" lar ea ar rispunde: ,.Numai o clipA! Vin indal5! Trcbuic si pindesc lingd gaura asta de soarece, pind sc intoarce I)ina - sd n-o zbuSheasci !oarecele'. ..insd cred ci daci ar incepe se-$i dea asemenea aere ti sd pune lumea la treaba gindi mai departe Alisa cei de-acas6 nici n-ar mai line-o pe Dina!" intre timp umblasc pinA nimerise intr-o ,Jddile dragu!4, cu o masd lingi fereastra; 5i pr ma.a rdupe clrm {pera:(') iari ce se gdseau un evanlai 5i r'reo doul-trei perechi de manu5i mititele, din picle albd de ciprioari. Lud r\JnlJrul )i .r pcreclte dt manuSi 5i. tocmai .ind era gata sa piece, ii cizuri ochii pe o stirluli care sta linge oglindd. Stjcluta asta n-a-

gi porni si-;i inchipuic cam cum ar fi

trcabA!'

mai cresc!'' Dar, din itricire, sticlula fermecatA iti

fA-

asta.

cuse electul pe deplin 5i Alrsa nu mai crescu. Sta ins6 intr-o pozilie tbarte nepldcutd 9i - din cum nu vedea in ce tel ar mai putea ie;i cameri, se simtea, tire$te, foarte nenorocitd. gindca ..Era cu mult mai pldcut acast biata Alisa cind nu mi ficeam, intruna, ba micd, ba mare, 5i nu trebuia s-ascult de 5oareci 9i de iepurali. Mai c-ag dori sa nu fi coborit in vizuina aceea de iepure $i totu9i... ii totuti... !' destul de nostimd viatra pe care o duc! Tare md mai minunez: ce s-o ll

intimplat cu mine'l! Cind citeam cite

un

basm, credeam cd asemenea lucruri nu se intimplA niciodati, 9i iat6-mi acum in plin basm! Ar trebui si se scrie o carte despre serios ca dr! Si cind o sd cre:c marc. mine o s-o scriu eu; dar am crescut mare de pe in tot cazul at'./ acum adAuge necdjita

\..r nicr (' rliLlr(lir cu rurhele .,BEA-M4

tiar Alisa tot ii scorlsc dopul 5i o duse la guri. i5i spLrsc ci. ori de cite ori ..gtiu binc nininc sau bcau. s. inlimpla cite ceva lntere..rnr: hai sA rdtl. dacd beau din sticluta asta. -(.'.a \c mai intimplc. Sper. /Au a)a. c-cr si rfd laci sd crcsc iar marc; mi s-a urit de cind 'i11t o I'irinli dc tctild!" Si chrar c-o lAcu sa creascd - fi ince muLt rnai clegrabd dccit se a$tcpta: nici nu b6use rumitate din sticlule, cind i$i dete seama ca tiidusc cu capul dc ta\an si trebui sa se Jpl!'cc. ca si nu-9i iringa gitul. Puse repede 'i1.lula ios. zicindu-5i: ..Ajunge! Sper ci mai nrulr cd atita n-o si cresc ti cum sint .i.ulr. nu nrai pot si ics pe u56. Ce bine era 'a nu l-i biut ciriar atill' l)ar. ahl in zadar sc mai cdia acum! CreSrcl ;i crc|lce - 5i curind fu nevojti sA stea in i( nr.r)Lllr. ur nrrnul tnli tirziu. nici ala nu mai arca loc 5r inccrci sA se culcc pc podea! .Lr Lrn c()t proptit in u$i $i cu celdlalt bral in. li.;r ir rurrrl c.rprrlLr. Dar tot mai crcptea: iin,l nLr mai a\u incotro. scoase un bral pe l.rriL\tri \i r.rn picior prin hornul de pc aco-

- am loc sd cresc." nu mai ,,Dar oare o sd rdmin la virsta pe care-o

nu mi-ar

am acum? mai gindi Alisa. intr-un fel e pl6ei. cut si Stii cd n-o sd ili niciodatd babi da'5i si ai mereu de fecut lecliil O, nici asta
placel" .,Prostutre ce eiti! i;i rAspunse tot ea. Cum ai putea sd taci leclii aici'l Pii abia incapi tu. unde sd mai incapi $i cdrlile pentru lectii!' $i tot aga chibzuia, privind situalia cind dintr-o latura, cind din cealaltd;i purtind o adeverate conversatie cu sine inseti. Citeva minute mai tirziu auzi insd un .glas, alare, ti

se opri si asculte. Mariana! Marianal striga glasul. Adu-mi in clipa astal minugile - auzi Apoi se ,,tropa-tropa" pe sceri, Alisa ttia ce era lepurele, care venea s, vadA ce face dinsa acolo, gi incepu si tremure de se cletina toate casa, uitind cu desAvir$ire ce acum ea era de o mie de ori mai mare decit lepuragul 5i c6 era caraghios si se teame de
dinsul.

lndatd, Iepurele ajunse la u5d 5i incerc5 s-cr deschidd, dar cum u9a se deschidea spre

iniuntrul camerei.

cle Ltnoc

{l .., ,, impinr..-r

t.lt\t

t\ ( { li R() t.l

zdravdn cu cotul, degeaba incerca Iepuragul s-o de:chidi. Alisa il arrzi spunindu-5i: sd fac... O sd dau ocol casei $j o se - Ce pe fereastri. intru ,,Asta n-ai s-o iacil" gindi Alisa; Si dupd ce aiteptd pine ise pdru cd-l aude pe Iepure sub fereastrd, scoase brusc mina afard 5i se ficu ce inhald ceva. Nu inhigi nimic, dar auzi un lipat asculir o bufniturd, 9i-un zorndit de sticla spartd, 'i ceea ce o fdcu s6-9i inchipuie ci poate Iepuragul cezuse in vreo resadnile de castraveli, sau cam a$a ceva. Dupd asta se auzj Dn E)as minios (eru al lepura5uluj): Pet, Pet! Unde eSti? Iar apoi un glas pe care nu-l mai auzise: Aci sint, fireste cd-s acil Sap dupd mere,
Cucoane!

Ei taci. sapi dupa merel il inginA supArat Iepurasul. Haj 5i ajuti-me sd ies de-aici!

($i iar se auzi zorniit de sticle spart6.)

Acu' spune tu, Pet, ce-i acolo-n

trd?

fereas-

un bra!, Cucoane! - E cu siguran!6 (.,bi-bibi.raf' rostea bietul, de tare ce se bilbiia de frici). Un bra; netiriule! Cine-a mai \,azut un bral atit de mare? Nu vezi cI umple toati fereastra?

Da. Cucoanc. bral ii,

Dupi

aveli dreptale: da' rot

Pdi, in tot cazul n-are ce ceuta acolol du-te tu $i ddl afard!

asta urmA o tacere lungl, qi Alisa nu mar auzea decit $oapte, la rastimpuri de pild i: Parcd nu-mi vine.., si fac una ca asta... Cucoane... zeu a5a,.. nu-mi place defel... nu-mr placel

jumdtate.

aici!" A$tepte citva timp fdrd si mai audd nimic; in cele din urmS se auzi huruitul unor roli mici de car 5i zarva multor glasuri, care vorbeau de-a valma; Alisa deslugi cuvintele: ailalte unde e? - Scara Pdi, eu trebuia s-aduc numa' una; Bil trebuia s-o aducd p-ailalt6. Bil! Ad-o-ncoa, fleceule! - Aga, urce-le aici, in collul eata. Nu, intii leag6-le una de alta, a$a n-ajung nici pin' la

A! las' c-o sd meargd; nu mai tot gesi nod in papure.

Bilelel, prinde fringhia astal - Na, s6-l lini acoperi;ul? - O Ai grijd de olanul ela desprins!... O! ia uite-i, cadel Jos capetele! (Ni9te trosnete tari.) ...Cine naiba ficu asta?... Bil trebuie fi fost!... Cine intri pe coq!... er nu! Du-te lrl - No, Ba, asta n-o fac, nul
sd

se fdcu iar ce inhafi ceva. De data asta se aud o u a- lipete ascutrite, 5i iar zorniit de ^re 5ticl6 sparte. ,,Ce de mai resadnile de castra\eli au astia in jurul casei! gindi Alisa. MA intreb. acum ce-or sd mai faca! Macar de-ar pulca er sa m, scoatA prin fereastrd! Eu. una,

Fd aia cum i;i spun, m6 fiicosule! In cele din urma. Alisa iar inrinse mina gi

ptiu bin< cd m-tm .atLl.rt .e mai :Iau ala

- Si coboare Bil prin co5. - Ei, n-auzi, Bilelel? Stipinu' zice cd tu sA - prin cos! cobori
..Apal Va se zicia Bil

o.a

coboare prin cu..

fl Rtfl Illt.t \lt\l I l\ l1R\ \ll\l \ll nu zlu?

spuse Alisa. Toate alea ved cI lui i se pun in spinare! Eu, una, n'ag vrea sd in locul acestui Bilelel! E cam strimt hor-

()R

Bil fiu nul esta, ce-i drept, dar cred ci la o adicl sint eu in stare se trag un picior zdravdn prin
el

iii

De, nici eu nu prea itiu. Nu, nu mai imi da ;me simt mai bine acum, da-s prea neu-

cit ca se va povestesc. Tot ce Stiu e ce... s-a repezit nu-t'ce naiba la mine, prin horn, Si mi-a pocnit un boblrnac de-am zburat ca o
comete!

!" Igi trase, cit putu, piciorul inapoi Si astepte pini ce auzi, aproape, deasuprtr-i, o lighioani mici de ce soi sd fi fost nu putea ghici scormonind ti luptindu-se a se strecura prin horn; gi-apoi, zicindu-Si: ,,Asta e Bil!", Alisa izbi o dati zdravin cu piciorul qi-agtepta si vad6 ce se mai intimpla. lntii 9i lntii ii auzi pe toli, intr-un glas, strigind:

Da, ziu, Bilelel, chiar aga-ai zburatl adeverirI ceilal;i. Trebuie si dim foc casei! se auzi glasul Iepurelui.
Atunci Alisa strigl clt putu de
tare:

Prinde1i-l voi, ei de lingi gard! Apoi tacere apoi iar inv6lmeieala glasuri.

Ia uitati-l pe Bil, cum sare! Apoi glasul Iepuragului singur:

de

cior slab (,,esta-i Bil", gindi Alisa):

capul! - Jrneli-i Nitel rachiu! - Vezi si nu se inece! - Ce s-a-ntimplat, beiatule? Ce-ai pilit!? - Spune-ne tot! In cele din urmi se auzi scirliind un glAs-

se-ve-nhate! Urm6 o tecere de moarte, iar Alisa gindi: ,,Mi inrreb ce vor face acum? I)aci ar avea un dram de minte, ar scoate acoperiSul". Un minut-dodi mai tirziu, incepure iar se se foiasci, 5i Alisa il auzi pe Iepurag: O roabe o srajunga pentru inceput. ,,O roabe c[ ce?" se intrebi Alisa. Dar n-avu timp se se intrebe mult, cdci in clipa urmetoare o ploaie de pietricele mici se revirstr pe fereastre, unele atingindu-i fala. ,,li
fac eu sA lnceteze", i9i spuse gi strige cu glas
tate:

Dac6 faceli una ca asta, o pun pe Dina

reu!

Sd nu mai faceli asta, c-o se ve pare

Alisa biga de seame cu oarecare uimire cA pietricelele imprigtiate pe podea se preficeau toate in prtrjiturele gi-atunci veni o idee stragnicl.

ii

'Daci mininc o prajiturice din asta gindi ea e sigur c-o si mi se schimbe iar - cum statura; Si mai mare nu pot si mA fac, probabil c-o si md fac mai mic6." A9a ci inghifi o prijiturici 9i constati cu incintare ce incepe imediat sA se micaoreze. De indat!, ce fu indeajuns de micd pentru a putea trece prin u$e, peresi casa in fuge. Afard vlzu o gremade de aniinale 9i de pis6ri mici, care stateau $i atteptau. Bietul Pui de $opirl6, Bil, era in mijlocul lor, sprijinit de doi $oareci albi, care ii dedeau si bea ceva dintr-o sticle. Cind o zlriri, se nepustird cu tolii cdtre Alisa; dar ea o lui la fugi cit putu de iute 9i se vSzu curind la ad6post, intr-o padure deas6.

..Cel dintii Iucru pe care trebuie sd-l fac i)r spunea Alisa este sd cresc din nou pini la mdsura mea obi5nuitd; iar cel de-al doilea, .a gdsesc drumul cdtre gridina aceea incinrAtoare. Cred cd dsta e cel mai bun plan." Pdrea, fIrA indoiald, un plan excelent, toarte bine r;i fbarte simplu intocmit: singura rr(uldte era ci Ali,ra n-avea nrcr cea mai micd idee cum si inceape aJ implini; iar pe cind privea ingrijorati in juru-i prin desigul arborilor, un hdmAit scurt ti repezit, chiar deasupra capului ei, o fdcu se se uite repede speriate in
s

jumitate

us.

Un c6.lelandru uria5 o privea de la indlfimea ocl'rilor lui mari 9i rotunzi $i, intinzind :oviielnic o labi, incerca s-o atinge. Mititelul dc ell zise Alisa, cu glas mingiios, ;i se cizni si-l fluiere, dar totodate ii era grozav de teama ca nu cumva sd fle flamind, cdci atunci probabil c,ar lj mincat-o. cu toate
Aproape fdrl si-5i dca seama. culese de pe jos o crengule 9i i-o intinsc; cd1elu5ul, cind o rizu, ficu un salt in aer cu toate patru picroarelc..cheunind d.. incintarc. )t 5c rcpcli la crengufA, ficindu-se cA vrea s-o sfi;ic. Alisa 'c leri indaratul unsr urlici inalte, ca .a n-tr dea peste cap catelandrul: in clipa cind ie5i rar ia iveall, de cealalti parte a urzicii, cl iar se avint6 spre crengufe, fdcind o tumb6 in aer. de zont ce era s-o apuce. Alisa gindi ci asta era ca tr cum s-ar fi jucat cu un cal dc camron, $i temindu-se in ficce clipi sd n-o calce in picioare ci;elu5ul, fugi iar sd se ascundi inddrdtul urzicii. Dupd aceea, ci;eluSul incepu o figurd noud; se tot repezea de

mingiierile

ei.

supra. se vadd acolo cc era'l Se inillI deci in virful picioarclor 5i aruncd o privirc peste marginea ciupercii; indati se vizu ochi in ochi cu o omidi mare, albastrd, care tcdea in virf, cu bratrcle incrucigate ;i ca un boicr bdtrin fuma tacticos dintr-cr narghilea lungd, neluind-o citu;i dc pulin in seama pe Aljsa, cum de altfel nu pdrca sd ia in seamd nimic altcer,'a.

de-o inellime cu dinsa; dupa ce o cercete, pe dedesubt, din amindoud larurile $i dinddrat. ii dete in gind ci n-ar fi rdu sd sc uite $i pe dea-

tul de marel... Ah. ah! Mai c-am uitat cA trebuie neaperat sd cresc iarl Ia st vedem ce-i de facut oare'l Bdnuiesc c-ar trebui sd mAninc sau sd beau ceva; dar vorba e; ce'l Inlr-ade\ar, asld (ra inlrebarca: (a sd manince'l Alisa se uita in juru-i, la flori gi la firele de iarbd, dar nu vdzu nimic care sd-i fi perut potrivit a fi mincat sau baut in situalia ei. in apropiere. cre)tea o cluperca mare. cam

inchigi. Alisa isi zise ce e momentul s-o iteargd. O lue indate la lugd 5i fugi pin6 obosi de abia mai sut'la, Si pinA ce latratul cdlelandrului nu se mal auzj decit foarte slab, din departare. Da' ce c6trelu1 dulce era! zise Alisa, rezemindu-se de o floare de pdpddie, ca sd se mai odjllneasca 5i fdcindu-;i vint cu o frunzi. Ce mult mi-ar fi plAcur sd-l invet cite Si mai cite giumbuSlucuri da, daci a5 fi fost des-

aproape la crenguiA, alergind de fiece dati pulintel inainte ii o buni bucate inapoi, ti litrind tot rimpul, cu glas rAgu!jri in cele din urme se atezd, mai depdrti5or, gifiind, cu hmba atirnindu-i afari 5i cu ochii sii mari pe

CAPITOLUL V

POVETELE LE DOMNULUI

OMIDA

Domnul Omidi 9i Alisa se privire citva timp in tecere; in cele din urme, Omide scoase ciubucul din guri 9i o intrebi cu glas sfirgit, somnoros:

pe zi. incepi sa nu mai inlelegi nimic, nu-i

aga?

Da' dumneata cine epti? Alisa nu prea se simJea incurajate

aceaste introducere. Respunse cam De, in clipa asta nu prea giu, domnule, cine sint; atlta stiu cine eram cind m-am dat jos din pat azi-diminea16, dar cred ctr de-atunci m-am schimbat de citeva ori. AdicA cum? zise. domnul Omid6 cu seve-

de sfioas6:

asa! zise domnul Omidd. - Nu-i De, poate ce dumneavoastra ince n-ali - in fost situalia asta zise Alisa dar cind - schimbali o se trebuiasce si vi in-crisalidi gi

- Vorbeste l6murit! ritate.

l6murit5.

A$ vrea, domnule zise Alisa dar mi-e teame ce n-o sa pot, fiindce nici eu nu-s

de neinleles zise domnul Omid6. - E Me tem ci mai de inteles ca atit n-o se ve-pot explica Alisa, foarte poli- respunse ticos de vreme ce si mie imi e totul de - 9i, gti1i, cind neinFles; te schimbi de atitea ori

ciudat, nu credeli? domnul Omid6. - Deloc - zise De, poate ce dumneavoastra sim;if altfel-decit mine zise Alisa tot ce stiu e ce mie mi s-at pirea foarte ciudat, zise domnul Omidi cu dis- Dumitale! prel. Da' crre e$i dumneata? Ceea ce iarigi ii aducea inapoi la punctul de unde pornise convorbirea. Alisa era cam siciita de faptul ci domnul Omidi ii vorbea atit de scurt; se ridici in picioare 9i zise, foarte serios: Cred ci mai intii ar trebui si-mi spunc.tr cine sinteti dumneavoastrd!

apoi in fluture, desigur c-o se vi se pard cam

I E\\

t\

CARR()t_l

nu-i didea in gind nici un r6spuns prea bun, ti cum domnul Omidl plrea s6 fie lntr-o.dispozife foarte proastl, Alisa lntoarse spatele. Vino lnapoi! o strigl domnul Omidl. Am ceva important se-ti spun! Asta era o ftrglduiall ispititoare, lncit Alisa se intoarse iar 9i se apropie. Nu te pierde cu firea zise domnul

De ce? zise domnul Omidtr. IatA alte intrebare care o cam uluia; 5i cum

tot? ftrcu Alisa, stiplnindu-9i cu - Asta-i orPr! crnt.rr.a

Omide.

Nu domnul Omidi. - zise Alisa glndi ci la urma urmei putea si mai

agtepte poate ce

tot n-avea ceva mai bun de fAcut si - pini la urmA tot li mai spunea ceva

interesant. Citeva minute, domnul Omidi pufii inainte in tecere, dar in cele din urmi i9i desficu braple incruciSate, scoase ciubucul din . guri 9i zise: Va se zice, gindeiti ci te-ai schimbat,
hm?

Md tem ci. da, domnule zise Alisa. Unele lucruri nu mi le amintesc ca alte date, 5i nici zece minute in sir nu rimin la fel

ba mi fac mici. ba mi fac

- Omidi. nul
ialn ic.

Ce lucruri

nu{i

mare! aminte$ti? intrebe dom-

pe cuvint, ai $i forme aproape obeze! Cum de bra1ele tot mlddioase i1i

E$ti bdtrin, taicd Will

li-am mai
sint?

spus

$i

picioarele

tot

sfirleze!

P6i, de pilda, am incefcat sd spun poe- ,,Cind zia harnica albind vrea" 5i a iegit cu tolul altceva! rispunse Alisa, cu glas foarte

ca sd Jiu, mddularele toate, - Mlddios De cind eram ttndr, le-am uns cu-alirte. Uite alifia vrei ti tu poate

Sti-li vind nilicti?

E cinci bani cutia.

Spunc poczia ,,E)ri betrin, taice WiU" - zise domnul Omidd.

Alisa ipi incr[ci9d miinile la piept 9i incepu:

Esti bdtrln zice rt i lts fdlcile moL De sd mestece seu at rt bund, Da' ghca o mdninci cu oase g cioc Cum faci, tuicd, astd minune?

E;ti b;ttuin, taic(i I'yitl Ptirul de tot ti-a albit: -

feciorul gr(ii

Cu capul in jos oare bine o Ji .Sti rcI stai, in miini proprir?

Pricinile apoi cu nevasta pledind, Fdlcii tdrie am pdstrqt.

Cind eram, cu pletele-n vint, Voiam sd md fac avocat;

june

Cind tindr eram, ce-i drept, md temeam Cd statul in cap m-o prosti;
De ctnd Stiu cd tot prost sint,

Stau

cap, bdielag, dupd pofta inimii!

Etti bdtrin, taicd Will zice fiul iar Cine-ar crede cd etti in stare Sd lit virful nasului un lipar

In

cumpdnd!

E de mirare!

PflRlPt-llll

| {l.l\Lt l\ t{RA \ll\L \ll.{)R

Mai am $ialte teburL $i mi-i de-ajuns! Vezi c-acu' ili fac vtnt pe scard!

La destule mird pin-acu' liam rdspuns! Rogu4e, acum te card!

Ba deloc e o inellime foarte bunA! zise cu minie domnul Omide, inellindu-se

Cel dintii vorbi domnul Omidtr. mlrime Ji-ar conveni? Intrebe. - Ce A, nu m-am glndit la o mirime anume -rlspunse repede Alisa. Atlta c6-i neplicut sA te tot schimbi mereu, ttifi? Nu stiu zise domnul Omidi. Alisa nu mai spuse nimic; ln viala ei nu mai lntilnise pe cineva care s-o contrazice atitai simtea cd-gi pierde ribdarea. egti acum if place? - Cum De... mi-ar place si fiu nilelug mai mare, domnule. dacd nu vi e cu supirare spuse Alisa. E jalnic se ai o inellime de un
oeget.

spus-o bine zise domnul Omid6. - N-ai Da, mi se pare pi mie cl nu prea am spus-o bine; unele cuvinte mi-au iegit altfel. Ti-a iegit altfel de la lnceput plnl la sflrlit - spuse categoric domnul Omid6, dupi care urme o tecere de cltva minute.

de un deget), Dar eu nu-s obipnuiti! se scuzi biata Alisa cu glas plingitor, gi glndi in sinea ei: ,,Of, cl numai de fiinle sup[rdcioase dau!" O se te obignuiegti cu timpul spuse pi, domnul Omidtr luind ciubucul in gura, porni iar str pufiie.
De data asta, Alisa aftepte cu ribdare pin6 va binevoi s6-i vorbeasci, din uou. Dupd un minut, doue, domnul Omida scoase ciubucul din gure, casce o date, de dou6 ori, se scuturl, apoi se dete jos de pe ciuperciL gi se deplrti prin iarbi, rostind intre rimn nP^i.tf^r. Dintr-o parte cretti mare, din cealalta te faci mici. ,,Dintr-o parte din ce2 Cealalti parte din l^?:" se intreba Alisa in sinea ei, Din ciuperci zise domnul Omidi, de parci ar fi fost intrebat cu glas tare; 9i, o clipd mai tirziu, se ficuse nev6zut. Alisa rimase cltva timp pe ginduri in faF ciupercii, incercind a se limuri care si-i fie cele doui pirli; 9i cum ciuperca era cu desevlr$ire rotunde, gtrsea problema foarte grea. In cele din Urmi o cuprinse cu bralele pina unde putea ajunge $i rupse cu fiece mintr cite
margine. ,,Ei, acu'care ce e?" se intrebe 9i ron16i o firimiF din buce1ica ce-o linea mina dreapta, ca s-o incerce; in clipa urmdtoare simli o izbituri sub birbie: i se pocnise de pictor. Fu foarte speriatl de aceaste schimbare brusca; dar lgi didu seama ci nu e timp de pierdut, cici scedea repede; trebuia indate se minince pulin din cealalti bucigicd. Btrrbia ii era atit de indesattr in picior, incit abia mai avea loc si. deschidi gura; dar in cele din urm6 o deschise 9i reugi s[ inghite o ferimtr ti din bucilica miinii stingi. Ce bine ce pot se migc iar capull exclamtr Alisa inclntate. dar in clioa urmeroare se sperie din nou, c6ci nu-5i mai gisea umerii.

Fapen pe cind vorbea (avea exact indl$mea

o bucilici din

in

Ce-o fi verdeap aia mulrll zise Alisa. Si .e s-or fi fecut umerii mei'l bierele mc,lc

cind privea in jos. era o lunsrme rmensi de git, care p6rea a se indlp ca un lujer dintr-o mare de frunzr; verde. cc sc zArea aiternut departe. sub ea.
cc- ',edea,

Tot

pac drn pidurc continue porumbclul. att'tocmai cind gindcam lindu-i sc iar glasul - ;i cd in sfirgir am scApat dc ci, poltim. sc iresc rar din senin, gcrpcftc. cu tcrripurile lorl Brr!
$arpe
!

colo, dar fere altd urmare decit cA indepdrtatul frunziq de sub ea tremura nitelu$. Cum se p6rea cd nu-i chip sd-5i duci mii, nile la cap, incerca se-$i aplece capul pine va da de miini Si fu incintare sa vadi ci girul ii era mlddios ca un sarpe. Tocmai reugise sdl aplece, unduit intr-un zigzag gragios, ti se pregitea si-l cufinde printrc frunze ldcscoperise ci acestea nu erau decit coroanele copacilor sub care umblase), cind un sisiit aprig o facu se sc tragi inapoi cu grabA; un porumbel mare ii zburase in obraz gi o bdtea minios cu aripile. $arpe! lipa Porumbelul. - Nu sint garpc! protesti Alisa indignar5. -

$i, miini, cum de nu vA pot vedea'l Vorbind, i;i migca miinile de colo pin6

Dar cu nu sinr $rpo. 1i-am mai spus ! il incredinlS AIisa. Eu sinr e... cu sint o... Da. sigur! Ce e ;ti atunci'l zisc porumbclul. Vid eu ci tc cizncati a niscoci ceva! 8u... cu sint o tcrili zisc Alisa, cam - citc cu incloiald. amintinclu ;i de ori sc preficusc in acea zi_ cc mai scorncali! rispunsc po- Nu ziLr, rumbelul. pe un ron dc adinc disprcl. Am vAzut eu destulc lf-rilc in \irla m.,\, dar nici tfia cu un git ca ista! Nu. nul E5ri yarpc, dcgcaba tdgeduie$ti. AcuSi o si-mi spui cd n-ai gustat
zise Alisa. cAci era un copil carr- spilnca totdeauna aderdrul fiinclcd. iti!i. tcrilclc meninci ti cle

niciodati un ou! - Am gustirt oui. desigur

Dd-mi

repcti Porumbclul. dar cu - ce\a mai pot.rlir. !las Jp.,r adauga:,pr,)Jp( plingind: Am incercat in toatc felurile 5i tot dcgeaba! Nu-i chip si Ic inrri in roicl Nu inleleg cituti de pulin dcspre ce r.orbili - zise Alisa. Am incercat prin r6dicinile arborilor. Jm incercat in malul apei, am incercat prin tufiguri continu6 Porumbelul, firi a lua - ea. :cama la Dar perpii ittia... Nu po!i s6-i
impacil

pace! Ba eSti 5arpe!

ele un icl cje $crpi; asta-i tot ce pot sd spun. Era o idce arit (le n()uil pcnrru.,\lisa. incit amuli cite\'a clipc. ceea cc-i dete Porumbelulur ragaz sA adaege: 1'c uili dupi oui. las' cA ttiu eu; gi da- afa. ca-l ce-Inr pasir mie dc eiti fetiie, ori

- 5i oui, ca ;crpii. Nu creci asta Porumbelul - dac-o fi aya. atunci - spuse dar inseamni cd sint -

ti

Alisa era tot mai nelamurire; gindi insA ce n-avea rost sa mai spuna nimlc pina nu \J termina de vorbit Porumbelul. Ca 5i cum n-ar fi destul6 ostencali cu clocitul ouAlor zise Porumbelul. Trebuie sd mdr [ri ii cu ocllii in patru dupA lcrpi. zi pi noaptel Nici un picu$or n-am dormit, de trci sAplamini! lmi pare foarte riu c-alj avut sup6r6ri - spuse Alisa, care acum incepea se inlcicagA pesul Porumbelului. $i tocmai cind alesesem cel mai inalt co-

asla. nu li-ap Iu" pu-llr.lLrmrtalr: mic nu-mi piac ouelc crudc. Atunci plcaci dc-aicil zisc Porumbelul imbufnat. aciuindLr-sc iard;i in cuibul lui. Alisa sc ghcrnui printrc copaci chiu - cu cu rai. t'iindci gitrrl i sc incurca mcrcu printre crengi, 5i una. douA, trcbuia si stca si giJ
descurce.

Da-nri pasi /rtc ioarte mult se gr6bj sA spund Alisa nurnli ca din intimplare nu md uit dupl oui; 9i chiar dacd at face una ca

Sarpc?

Dupd citva timp iqi aminti c6 ince mai linea in miini celc dorra hucdlelc rJc ciuperca )i se apuci sA ronldic. cu marc gri.ji. circ-un pic.

cind dintr-o bucati. cind din ccalalri

ba crescind. ba scirind pini cc. in siirJit. -

lll\l\

( \Rll()l

!ezu ce izbutise se ajunge la inillimea

obisnuite.

ci

aceea frumoasd. M6-ntreb, oare cum pot face asta?"

De atita vreme nu mai fusese cit de cit normali ca stature, incit la lnceput ise pdru fbarte curios; dar in citeva minute se obitnui 5i incepu iar si stea de vorbe cu sinc insdti, cum prinsese obiceiul. .,Bravo, acum am implinit jumetate din ce-aveam de gindl Uluitoare sint schimbdrile astea... niciodatA nu iitiu ce-o sd devin, de la un minut la altull Totuti, iatd c-am revenit la masura mea obi$nuiti; ceea ce am de fdcut acum, intii 9i intii, e se petrund in grAdina

Vorbind astfel, ajunse deodatl intr-un luminig, unde se gasea o cas6, nu mai inaltd de vreo patru picioarc. gindi Alisa ,.Oricine ar locui aici n-are rost si intru la ei cu statura pe care-o

am acum: vai, cla' ;i-ar ie;i din fire

5

de

spaim

!" A9a cd incepu si ronFie iar bini5or din bucelica ce-o tinea in mina dreaptd ;i nu cuteze sA se apropie de casd inainte de a li scizlrt la

vreo noua

dcgcte.

CAPII'OL

UL

VI

PURCEL CU PIPER

Un minut,douS. stdiu ti se urli llt casa. intrebindu-se ce se taca mai intii. ciud dc(,datI sc ivi, alcrgind dinsprc p,durc. un lachcu (Alisa il considerA lachcu. l-iindci cra imbrAcat in livrea: altminteri. judccintl dupd lala luj, ar ti zis cd-i un pcitc). Accst lacheu sc apropic rJc ca.er ir cir'ceni tirr. irr rr.!. ii tlerclrise un alt lacheu in lir,rca, cu o IalA rotundi 5i ociti mari, ca clc broasci. Amindol lacheii aveau pArul pudrat 1i aran.iat in buclc

[,achcul-Broascd rcpcti. pc acclaSl ton \r)lcmn. ca ;i [-acheLrl-Pc5tc, cioar intorcincl Irr icl cu! intelc: Dc la RcginA. O inritalie la crochcl pcnrr

cc le acopereau tot

capul.

lbartc cuAlisa obscrva toatc aslca 5i sc didu rioasi si allc dcsprc cc cra vorba pidurc, pulin mai la o partc. in ca si ascultc
aproapc cit dc sub bral, o scrisoarc marc pc carc i-o inmini ccluilalt. cl dc marc spu|rinci.

cc vorbesc. intii 5i irrtii, Lachcul-Pc5tc scoasc la ivcali.

pc-un ton

solcmn:

Pcntru Duccsi. din partca Rcginci.

C) in!italic

la

crochcl

Ducu'i. Apoi ibi iAcura unul !ltuia citc-o plecicrun. rJiniir :i hucl,.lc li \c Jmest{car5. Alisa sc prrpddca dc ris uitintlu-sc la ci: alergd inapoi in p6dLrrc si sc ascundi. clc fricd sd n-o audi cci doi,;i cind scoasc iar capul ca sd privcascd. l.achcul-Pe5tc plccasciar ccldlalt tredca pe jos. aproapc dc utl. tr sc holba la ccr. prostcltc. Alisa mcrsc cu sliali pind la u55 ;i bdtu. zisc LaN-arc nici urr rost sA ba;i pcntru douA motivc: mai inlii. llchcul indcd cu sir'rt dc accca5i partc a u)ll ca )r dumncata; al doilca. pcntru cd cci diuduniru lac atita gilegic, cd tot nu te-audc nrment. $i intr-adcvdr. dinauntru sc auzrra un scandai ncmaipomcnit: nilte ncincctatc urlctc .r

- Ar mai - avea rost sA - baii \orbi inainte Lacheul, fArI si lini scama dc spuselc ci - dacd ar li u$a asta intre noi. De pildi.
dacd ai

slrAnuturi, tl una, doul citc un trosnet puternic, de parcd s-ar 1i tlrimal in bucali rreo larfurie sau vreo oali. Atunci zisc Alisa cum sd intrul

..Dar poate ce nu-i vina lui ili zrsc apoi - atit cle aproapc n-o fi putind altfel; are ochii de crestetul capuluil Dar in tot cazul ar putea se respundd la intrebdri." Cum si intru'l repet6 cu glas tarc. Lacheul zise: Eu o si sed aici pini miinc. In clipa aceea, u5a casci sc dcschisc ;i zburi prin ea. chi!rr p.istc capul l-acheului, o 1':rrllrie marc; ii atinse in trcacdt nasul $i zburi mai dcparte. pinA sc farimi dc-un copac.

$r eu a$ putea sA-!i deschid. inlrlcgil Pe cind vorbea. sc Irolba intrLrna la cer $i Alisa socoti cd asta cra hotirit nepoliticos.

fi induntru. dumncata ai putea

sd bali

U5a ducea de-a dreptul intr-o bucitirit' "rrre. plina dc lum dc ll .rn (:lpil l.r.rlrul. in mrlloc. pe un sciunaf cu trei picioare. 5edea Ducesa, cu un copil mic in bra!e. BucdtAreasil .ta aplscata .!ca.uprl t,'ctrlui >r am(slcc:r intr-un ceaun mare, ce pdrea plin cu supd. ..Cu siguranli cd a pus prea mult piper in supi!' i5i zise Alisa. printre strinuturi. Intr-adc\,4r. prea era incdrcat aerul cu miros de piper. Pind ;i Ducesa strenuta din cind in cind; iar copilaiiul ba urla, ba strlnuta. fSrA incetare. Singurele fiinge din bucdtirje carc nu \lrinutau crall hlrcalSrcrsa ;i .r pi,icd mare, ce sta pe vatrd, rinjind cu gura pini la
LlreclI.

Sintcli buni si-mi spuneli zise Alisa. - prca iigura .u- nrlrca ilirld. liindcd nu cra claci se culcnca sA vorbeasct ea intii de cr' rinjeste afa pisica dumneavoastrd'l

)i pin; p,'tmitn. - .onti. - ... :\dtl nriL Lacheul. pc rcclo'i lu1. J( prrci n.r.-,1r fi intimplat nimic. Cun sd intruJ intrcbA iar Alisa. cu glas mai tare. - Pdi, vorba e r/acri trcbuic si intril zisc
pLrat(

o pisicd din Cheshircr zisc - Fiindcd-i f)uccsa de-aia, Porcule! - cu\inte lc rosti tam-ncsam. atit clc Ultimcle minioasd, incit Alisa mai cd sdri in sus: clar indrta \A,i u cd nrr-i crau ,1drt,.alr cr. r I c,,prla;ului, incit prinse curai 5i r'orbi mai dcpartc:

Nu itiam ci pisicile din Chcshirc totdcauna rinlcsc, de lapt, nici nu cd pisicilc Stiu sA rinjcasci.
5tian.r

Laclreul. Asta-i \orba,

,:iumncata'l

intii 5i intii.

ingclcgi

- te contrazic toate - fiinlclc rstcal Sd innc cum

bunelli. nu
alta
!

Adcvirul Asta cra. lare incloiali. numai ci .\li.ci nu-i pr(a pliiu sa-l rLrdi. E ingrozitor bombini pcntru srnc

Toatc Stiu zisc Duccsa - ir toate linicsc-

mar

zisc AIi.a loJrlc crr!ll|l.rL,\. bucurursi cd in

croprsc

- Lu Iru;t o

r.,

ni(i .r ir (.rtc ia

tt.i(us!

j
ras-

- Duccsa. punsc
\(5c

Multc nu stii tu. rtlai c vorbi

coDvorbira.

cari inf'lorituri: o si aici intruna, zilc intrcgi. - Eu eu cc si 'ed lac'l zise Alis". $i

intre timp, Lacheul gdsisc un bun prilej ca .i .i r.pctr,)bscr\Jirrlc,l,j :rJrncrrurr. cu uirc-

alt subiect dc

Ali.cr nLr.i placu Jeloc lorul cu r'.rrc-r .puil-tr )i gtndr c-Jr lr rn!r hinc \, SA.('J.ca

- Cc .1,'rc>ti zisc l.rch..rrl )i in.cfLr :,r Iluicre. disculic cu dsta - Al l)egeaba stau la zise Alisir disperati e timpit de-r b'nelea \poi cicsch ise rr5lr- 5i lntra
I

convcrsalic. in timp cc qovdia cam cc si aleagd, bucdtireasa lui dc pe lbc ceaunul cu supA fi, indati dupe aceea, sc apuci sA aruncc cu tot cc -qi sca la r'ndemini in Ducesi 5i in copil intii

in linrbl
srcar

cnglezit e\ista zicala: .,Rirr c;Lc ea ,:i. Che\hrre (n i )

itll

ll

1 _

\iir

iii\

il

cu vetraiul, apoi urme o ploaie de tingiri, tivi fi farfurii. Ducesa, chiar cind o nimerea cite ceva, fdcea de parce nici n-ar li bagat de seamd, iar copilul urla oricum atit de tare, incit era cu neputinF sd gtii daci-l suparau ori nu loviturile. Ah, te rog, bagd de seame ce faci! strigi Alisa, sirind ingroziti de la locul ei. Vai, si 5tii cd i-a rvpt drdgulul de niscior! exclamd iard5i, cind o cratiF neobignuit de mare zburase chiar pe lingi nasul copilului, mai si i-l
striveasce.

Pe cind Duccsa cinte cea de-a doua strofa, il tot zguduia cu strii;nicie pe copil, care, bietul de el, urla atit de tare, incit Alisa abia desluqea vorbelc cintecului;

Sint asprd cu miculul meu, II DAI OU(A SlrOnUlO: Ii printla bine, zic i eu, Popara, $i-i ajutd!
COR

Valeu! Valeu! l/aleu! Poftim, dac6 vrei, vezi tu nitel de el! ii spuse Ducesa Alisei, zvirlind copilul spre ea.
E timpul si me-mbrac, ca se merg sA joc crochet cu Regina 5i iegi in grabi din odaie. Bucdtdreasa arunce dupe ea o tingire. carc

Dac6 5i-ar vedea fiecare de treaba lui mirii Ducesa s-ar mi5ca lumea cu mult mai repede. -

Douizeci 5i patru dc ore, dace nu mi-n$el sau douasprezece? Am... - Ah, cc tot mA plictise$ti pe mine cu de-alde astea! zise Ducesa. Niciodati n-am
tindu-i un

asta n-ar fi de nici un folos zise - Dar - arate Alisa, loarte bucuroasi c6 avea prilej s6 5i ea nilel ce $tie. Gindili-ve. cum s-ar mai descurca cu ziua gi cu noaptea? F'iindcA, nu-i a5a, ii trebuiesc pdmlntului douezeci ii patru de ore ca sA se suceasce in jurul axei sale. Fiindci veni vorba de sucit zise Ducesa suceite-i gitul! Alisa arunca o privire cam infrico$atd spre bucitdreasi, ca si vadi dace are de gind sA ia in serios aceastd idee de-a Ducesei, dar bucetereasa amesteca de zor in supd 5i pirea sd nici nu asculte, incit Alisa cuteze se vorbeasci inainte:

Alisa il prinsc cu greu pe copil, fiindci mititelul avea o tormi ciudati: Iinea bralele si picioarele intinse in l6turi. .,Parc-ar fi o stea
rlp mr rp" oin,li
l'Frirq

ins6 abia

atinse,

Cind il prinse. sfordia bietul de el ca o locomotive ;i timp de un minut-doud se tot gi iar se intindea, incit Alisa cu chiu incovriga cu vai izbutea se-l Jine.

putut sa sufer cifrele! Apoi sa apucA iar si adoarmi copilul, cin-

du-l zdravin la slir5itul t'iccirui

ttl

de cintec de leagin gi zguduinvcrs:

fii

asprd cu miculul tdu, $i bata-l cind ttrdnutd: Strdnutd fiindcd aste rdu,

:;tia cd te-nttitttd.

ralAturindu-i-sc bucetereasa r;i copilul):

I

lup(

iu! Hel.iu! Hapdu!

ll

\\

l\ ( \RR()l.l purcel, clragul meu zisc Alisa, tbarte sc- mai riodse eu, una, nu vreau sa am dc-a lace cu tinc. Ai grijd! Bietul mititel iar hohoti (sau grohbi, nu puteai desluti care din doue) 9i mai merseri
citr tdccrc. Alisa tocmai incepuse a se intreba in sinea ei: ,,Cind o s-aduc acasi vietatea asta, ce-o sd l-ac cu cal", cind pruncul groh6i din nou, atit de tare, ce Alisa, ingrijorate, cercetd iar chipul. De data asta nu mai incipea indoial6:

a rimp. in

ii

Binder Ali'a - intr-o ,/i-doud au sa-l omoale; nu-i oare o crim6 si-l las aici'1' Ultimele cuvintc le spuse cu glas tare. Mititelul grohei, dc parci i-ar fi raspuns (dc la un timp nu mai strenuta). De ce grohii'l il mustri Alisa. Nu-i dcloc cuviincios se tc cxprimi astl'el. CopilaSul iar65i grohii $i atunci Alisa. toarte ingrijoratd, ii cercctA fap, ca si vadd ce e cu cl. Fdrd indoiald, avea nasul din cale-alard dc cirn semdna mai mult a rit, decit a nas; iar ochii-i se l'6ceau tot mai mititei erau - prea mici pentru un copil. Toate astca nu-i pldccau deloc Alisei. ..Dar poatc c-o ll din pricina plinsului gindi. ;i se uite iar in ochii copilului, sd vadd rurmc dc lacrimi. Nu, nici urmi de lacrimi!"

.c

Dc indatd cc sc lamuri cc-avca dc facut ca se-l poatd purta in bralc. il dusc afari Ia aer' ltrebuia se-l suceascd intr-un Icl dc nod iii. ca si nu se mai poatd deslacc, sd-i apucc strins urcchea drcapte 5i piciorul sting). ..Dace nu-l iau cu minc pc copilul asta

era un purcel in toate regula, incit Alisa i5i d6du ssama cA n-avea absolut nici un rost sa-l duce mai departc. A'a cd il puse jos ti lu loarte uturate vAzindu-l tropdind liumu;el cdtre pddure. ,,Cind ar fi crescut mare zise ar fi - igi - purcel lost un copil groaznic de urit; dar ca mi sc pare foarte drigu1," $i incepu a se gindi la alli copii pe care-i cunottea, cirora le-ar Il stat foartc binc ca purcei 5i rocmai i;i spu- prelaci nea; 'I)acd ai $ti cum s6-i de-adevirat..." cind, deodat6, rdmase loartc mirate vezind pisica dc Clreshirc agAlare de creanga unui copac din apropicre. Pisica doar se hlizi cind o vizu. Alisei i sc paru dcstul de blindi, rotu$i avea ni$tc gheare lbanc lvngi;i o mulfmc dc dingi ascu1i1i, incit Alisa i$i dddu scama ce se cuvcnca s-o tratczc cu respcct.
Pisicule dc Chcshire incepu, cu oarccarc sfiali, llindci nu :;tia deloc daci o sd-i
pLaca accst numc.

Dar Pisica nu licu altceva dccit sd rinjeasci ;ii mai tarc. ,,Ei, dcocamdatd vdd ci-i pare bine", gindi
Vrci. tc rog. si iii atit dc bunA )i si-mi spui in ce dircciie s-o iau ca s6 plcc de-aici'l Asta dcpinde lbarte mult de locul undc vrci s-ajungi zisc Pisica. - imi prcir Nu pusi undc ajung ,tisr Alisa.

Alisa

;i

vorbi inainte.

ici-

DacA ai cle gincl

si tr' prellci

intr-un

Atunci n-arc importanlA in cc direcgie o zise Pisica. - ...numill s-iuung un(lc\l -. urliugi - clrcpt cxplicalic. Alisa,

trebule.

O, bineinteles ce ajungi, dacd mergi cit

Dar eu n-am chef sd md duc printrc nebuni ripostd Alisa. A, n-ai ce-i face zise Pisica. Toli sintcm nebuni pe-aici. $i-eu sint nebund. $i tu cSti nebunS. De unde itii cA sint nebune? intrebe

- In partea oceea spuse Pisica, flutu- intr-acolo laba dreaptd rind sti un pelerier: iar in partea asta gi flururd cealalrd labi sta un Iepure de Martier. Te poti - oricare duce la dintre ei; amindoi sint nebuni.

Asta nu era de tegdduit. igi dete seama Alisa, si incerce alta intrebare: Cam cine ste pe-aici pe-aproapel

Cred cd ay-i zisc Alisa. - Ei mai departe Pisica ciinelc - cind - vorbi - cind miriie se supiri gi dd din coad6 sc
din coade cind mA supir. A$a ca sint nebune.

Pii, mai intii dc toate, ciinele e ncbun'.) Nu e, zic eu. A5a-i'l

bucuri. Da'eu mirii cind md bucur 9i dau Eu zic cd torci, nu cd mirii

Alisa.

spuse

Zi-i cum vrei spuse Pisica... gi tu joci azi crochet cu Regina? Mi-ar place foarte mult zise Alisa - n-am dar fost invitate pina-acum.

Alisa.

ciutai -

Trebuie

si fii

pe-aici?

zise Pisica

altfel

ce

Alisa nu fu deloc convinsi ca asta era o dovade; totuti continue se intreDe: $i de unde Stii ce ru e$ti nebune?
prcit) ca un
icpurij).

I ln limba englezi

ciudeteniile. Pe cind ince se mai uita la locul unde stetuse Pisica, deodatd aceasta apiru iar. ce s-a fdcut copilul'l Era cit - Asculte, p-aci si uit se te intreb. S-a prefdcut in purcel rdspunse Alisa linittite, de parcd Pisica s-ar fi intors in chip
firesc.

O se me vezi acolo zise Pisica,5i pieri. Alisa nu i! prea mirate; se obignuise cu

exista o zicald: 'Nebun (sau zaiepure de martie' (luna cind odrdslesc

Alisa mai st6tu pu(in, cici se cam a$tepta s-o vadi Jparind din nou. dar Pisica nu mai aperu, aSa c6, dupi un minut-dou6, Alisa o porni inspre partea unde aflase ce sta Iepurele de Martie. ,,Pdldricri am mai vdzut i$i zise tor mai interesant o si fie lcpurcle dc Martie; ti acum, fiind luna mai, poate ce n-o sd l'ie nebun riu in tot cazul, are se tic mai puiin

Am $tiut eu c-a$a o sd fie iarigi picri. 5i

zise Pisica

- in martie," nebun ca Pe cind igi vorbea aqa, ridici ochii ;i poftim! iar Sedea Pisica pe o crcangd de
copac.

Ai zis purcel ori ccrcel'l spuse Pisica. - Am zis purcel rdspunse Alisa - place - ;i nri-ar s5 nu mai tot apari ri si dispari chiar a;a, firi vestc m-ai amclit, nu alta. Binc zise Pisica, qi dc data asta dispAru irrcet dc tot. inccpind cu virful cozii 5i
rfirr;ind cu rinjetul, carc mai zdbovi citva timp, dupe cc tdt rcstul pisicii dispdrusc.

t'r

u 'l

tJI|

] \tt\l ! t\ t\R\ \lt\L \

r)R

,,Ce curios! gindi Alisa. Pisicd Idrd rinjct am mai vizut, dar rinjet tdrd pisici! Atra ceva n-am pomenit de cind treiesc." Nu mai inaintA mult 5i dedu cu ochii de casa lepurelui de Martie; igi inchipui cd aceea cra, pentru ce hogeacurile se inillau in chip de ureclri, iar acoperigul era stulruit cu piir d!'
iepure.

Era o casi atit de mare, incit Alisa nu prca se incumcta si se apropie pin6 nu mai ronlai nilelu5 din bucdlica de ciupercd ce-o linea in mina stinge, ca se creasci la vreo trei palme. Chiar 5i a5a, merse spre cas6 cu oarecare goviiali, zicindu-pi: ,,Dar daci totu$i e nebun rdu! Mai bine mi duceam sd-l vid pe Pelarier!"