1

C O N S I L I U L L O C A L I P R I M R I A M U N I C I P I U L U I B A I A M A R E

Nr. 1/2011

Cronici de liceu

R E V I S T C O L A R D E I S T O R I E C O L E G I U L N A I O N A L M I H A I E M I N E S C U B A I A M A R E

Cronica cinematografica:
n f r u n t a r e a t i t a n i l o r ( 2 0 1 0 ) Aceasta nou versiune a clasicului film din 1981 l are n centrul povetii pe fiul lui Zeus, Perseu crescut printre oameni. Lupta pentru putere i gasete pe oameni nfruntand regii, care la rndul lor nfrunta zeii. n fruntea unor razboinici viteji, Perseu pornete ntr-o calatorie plin de pericole n lumile interzise, acolo unde se va lupta cu creaturi, bestii i demoni, n faa crora va triumfa numai dac ii accept condiia de zeu, prin sfidarea sorii si crearea propriului su destin. S a l v a i s o l d a t u l ( 1 9 9 8 ) R y a n

n cel de-al doilea rzboi mondial, victoria nu a fost atins doar prin tactici de rzboi sau generali cu voina de fier, ci i de sacrificiul unor oameni simpli care cu sau fr voia lor, i-au schimbat meseria de zi cu zi, pentru a deveni soldai. Filmul ne prezint jurnalul unei misiuni de salvare, n care scopul misiunii este gsirea i aducerea acas a unui singur om. Ultimul supravieuitor din 4 frai plecai la rzboi. U l t i m e l e z i l e a l e H i t l e r ( 2 0 0 4 ) l u i

Aprilie 1945, sunt ultimele zile ale lui Adolf Hitler. Pus n faa nfrngerii inevitabile, strile lui Hitler trec dintr-o extrem n alta, de la provocare, la lupt, la gndul de a fugi, s rmn loiali sau s opteze pentru supravieuire. Eva Braun se distreaz n timp ce Magda Goebbels i omoar copiii. Filmul continu prezentnd cum i-au trit Hitler si Eva Cristian Goga, 11B ultimele ore in buncr.

Cuprins
4. Editorial 6. Personaliti istorice 6. Vlad epe 8. Carlos al 2-lea al Spaniei 10. n aprarea femeilor 11. Sufragetele 13. Primul editor bimarean 14. Instituii, fenoneme, civilizaie 14. Samuraii 16. Francmasoneria 18. Coroanele monarhice 20. Pe scurt 20. Cinci eroi care au schimbat lumea 22. Cinci ntalniri care au schimbat lumea 23. Zece crti care au schimbat lumea 25. Spatiul muzeal 25. Muzeul judeean de istorie si arheologie Maramure 27. Muzeul judeean de art - Centrul artistic Baia Mare 28. Cei d`ntiu 29. Cltori n timp i spaiu 29. SeptentionAmbra de Lituania 31. MaramureVatr de cultur 33. Ghid turistic

Editorial
Salut iniiativa catedrei de istorie de a aduce un lucru nou, inedit, n peisajul revuistic din colegiul nostru. Revista de istorie se va altura celorlalte reviste deja tradiionale din coala noastr, cu convingerea c va fi de un real folos, tuturor beneficiarilor din educaie. Implicarea pregnant a elevilor n elaborarea sa, va spori atractivitatea i sper, va genera o emulaie suplimentar, ntr-un spirit de competitivitate. Felicit de asemenea pe colegii mei care au avut aceast idee i sper ca noua revist a colegiului s fie un punct de reper important pentru ntreaga suflare eminescian. Director, prof. Marius Crciun Elaborarea unei reviste colare de istorie reprezint o modalitate atractiv de a nva aceast disciplin. ntr-o er a tehnologiei e firesc s cutm s-i motivm pe elevi n munca de cercetare direct, apelnd la diverse surse oferite de mijloacele de informare n mas dar i la cele tradiionale fiecruia revenindu-i n parte un specific al educabilitii. Prin implementarea elevilor n redactarea unei reviste colare de istorie se urmrete dezvoltarea capacitilor de analiz, sintez, cercetare i organizare a propriei activiti, de formare a unor deprinderi att de necesare n vederea pregtirii pentru examenele finale dar i pentru adaptarea la piaa muncii n perspectiv. n calitate de profesor de istorie al acestui colegiu i de profesor responsabil al ariei curriculare om-mediu-societate nu pot dect s salut apariia unei reviste de profil n cadrul Colegiului Naional Mihai Eminescu. Revista se alatur astfel altor reviste cu profil literar: Eminesciana, Verbe vii, Crisalide, din cadrul colegiului.

Ea va activa nu doar interesul n sine pentru istorie ci va stimula i promova deprinderi jurnalistice i IT precum i de cercetare i de coroborare a surselor istorice dar i munca n echip .Elevii atrai n conceperea i redactarea revistei vor avea odat n plus oportunitatea ieirii din rutin. Dei profesorii catedrei de istorie vor coordona pn la un punct activitatea de building a revistei, elevii vor fi aceia care vor avea deplina responsabilitate: conceperea i redactarea articolelor, tehnoredactarea computerizat, asezarea n pagin, grafica i ilustraia, identificarea i abordarea resurselor. Revista va reflecta spiritul tnar i febril, nonalanta inspirat i graioas a gandirii i scriiturii istorice a tinerilor liceeni. Subiectele vor fi lipsite de complexe, interesante dar nu pretenioase, aparent comune dar mereu surprinzatoare. Nu facem dect s mai validm nca odat adevarul banal dar prin asta nu mai puin adevrat c fiecare generaie ii rescrie istoria. Revista este n acelai timp i un omagiu adus memoriei, aceast minune a naturii care d identitate, sens i mreie speciei umane. Nu exist nici un proces al gndirii care s nu aib la baz memoria. Este deci de neneles demersul unor pseudo-specialiti ntr-ale colii care vor s desfiineze preocuparea n coala pentru memorie, concentrare i pentru exersarea, dezvoltarea i consolidarea lor considernd suficient memoria artificial a calculatorului. Sperm c revista sa apara odat sau chiar de dou ori pe an. Mulumim Primariei Baia Mare c printr-un proiect de parteneriat finanat a facut posibil aparitia revistei care sperm c va lumina viaa cultural tnar a oraului nostru. LA MULTI ANI CRONICI DE LICEU ! prof. Teodor Marton

Personalitati istorice
Vlad epe
Vi se pare uor de recunoscut?... nu foarte nalt de statur, dar foarte vnjos i puternic, cu nfiarea crud i nfiortoare , cu nasul mare i acvilin, nrile umflate, faa subire i puin roiatic, n care genele foarte lungi nconjurau ochii verzi i foarte deschii, iar sprncenele negre i stufoase i artau amenintori: faa i brbia i erau rase, cu excepia mustii.Tmplele umflate sporeau volumul capului.Un gt ca de taur lega ceafa nalt de umerii lai pe care cdeau plete negre i crleonate. Aceasta este singura mrturie scris despre nfiarea marelui Voievod Vlad epe. Citatul i aparine trimisului papal Niccol de Modrussa n anul 1462, care l-a vzut pe epe n perioada de domiciliu forat al acestuia la Buda. Unele dintre aceste trsturi prezentate, fiind posibil s-i oglindeasc sufletul i personalilatea. A fost cavaler al Ordinului Dragonului, titlu motenit de la tatl su, Vlad Dracul al rii Romneti. Acesta, la rndul su a fost investit n acest ordin de ctre fondatorul su, Sigismund de Luxemburg, n anul 1431, cnd a participat la un turnir din Nrnberg. Numele de Dracul a constituit la nceput porecla domnitorului. Aceasta izvorte din faptul c fiecare cavaler al ordinului purta la gt un lnior cu o cruce, de care era ataat un dragon, emblema acesora. Ea provine de la latinescul dracco, care denumete fiorosul animal mitic, dragonul.

Datorit faimei sale, epe a fost domnitorul cu cel mai cunoscut i reprodus chip din ntreaga galerie a voievozilor romni. Ct timp a fost ostatic al curii maghiare i s-a fcut un portret , astzi pierdut, dup care au aprut copiile i replicile n care voievodul apare n mai multe ipostaze. Una dintre reprezentari este cea de la biserica Sf. Maria din Viena. Principalul portret al lui epe este cel aflat n castelul Ambras, din Austria. n unele portrete, n coformitate cu reputaia raspandit de povestirile germane, epes apare n ipostaza de clau, torionar sau judector (un adevarat nou Pilat). Toate reprezentrile pornesc de la un portret originar n care apar fie scufia cu perle, fie cciulia rotund mpodobita i ea cu un irag de perle. Nu putem s nu facem i analogie la mormntul numrul 10 de la Curtea de Arge al lui Vlaicu sau poate Radu I n care apare acelai gen de scufie cu perle. O alt ipostaz, n care marelui voievod i sunt scoase n eviden cruzimea si modul de pedepsire specific acelor timpuri, este reprezentat n gravuri de epoc, la fel ca i n alte portrete ale acestuia. Acest gen de portrete apar n ciclul povestirilor germane despre Dracula. Cu prilejul unor lucrri de restaurare de la Sighioara s-a descoperit o fresca veche din secolul XVII acoperit ulterior de alt strat care reprezint un banchet. Comeseanul ef este replica mai tarzie a lui epe transpus n haine orientalizante probabil specifice secolului XVII ardelean. Un epe cu turban. Atribuirea acestui portret lui Vlad Dracul nu are nicio baz serioasa. Personalitate controversat a istoriei i simbol al culturii romneti epe Draculea a facut saltul n cultura i contiinta Occidentului.
Diana Onea, 1oC

Carlos al II-lea al Spaniei

Carlos al II-lea al Spaniei (Carlos Segundo) a fost rege al Spaniei, Neapolelui, Siciliei, i suveran al imperiului spaniol de peste mri, din Mexic pn in Filipine. Carol a fost singurul fiu supravieuitor al predecesorului su Filip al IV-lea, mpreun cu a doua lui soie (i nepoat) Mariana a Austriei, tot din Casa de Habsburg. Naterea lui a fost ntmpinat cu entuziasm de spanioli, care se temeau de conflictul ce ar fi izbucnit dac Filip al IV-lea ar fi murit fr motenitori. Regii Spaniei, printre care si Carlos al II-lea, descind din Regina Juana Nebuna de Castilla, care a fost instabil psihic si predispus la frecvente accese de furie. Descendenii ei au accentuat aceast motenire prin endogamie (csatorie ntre membrii aceleiai familii): au preferat s se cstoreasc cu veriorii sau verioarele lor, cu nepoii sau nepoatele lor. Din aceste csatorii incestuoase a rezultat incapacitatea din punct de vedere mental i fizic a lui Carlos al II-lea, care a posedat particularitile fizice ale Habsburgilor: buza si mandibula inferioar hiperdezvoltate. Regele era desfigurat (posibil datorit prognatismului mandibular; nu era capabil s mestece). Limba lui era att de mare nct cu greu se putea nelege ce vorbete, i saliva n mod excesiv. A fost tratat ca un bebelu pn la zece ani. De teama c fragilul copil va fi suprasolicitat, a fost lsat complet needucat, i indolena sa a fost ncurajat pn la punctul n care nici nu se pretindea s fie curat. Cnd fratele su vitreg, Juan al Austriei cel Tnr, fiu nelegitim al lui Filip al IV-lea, a obinut puterea prin exilarea reginei mam de la curte, a insistat c ar trebui cel puin s i se pieptene prul regelui. Anii domniei lui Carlos al II-lea au fost ani de agonie pentru Spania. Economia a stagnat, era foamete n regat, i puterea monarhiei asupra diverselor provincii spaniole era foarte slbit. Incapacitatea lui Carlos de a guverna a nsemnat c a fost de multe ori ignorat sau influenat. Puterea n regatul su a devenit motivul intrigilor de la curte. Singura activitate viguroas n care s-a implicat Carlos a fost vntoarea, el obinuind s mpute animale n rezervaiile de la Escorial.

Ctre sfritul vieii Carol a devenit din ce n ce mai hipersensibil i straniu, la un moment dat cernd s fie exhumate cadavrele familiei sale pentru a le examina. S-a spus c s-a uitat la cadavrul primei lui soii, Marie Louise. Natura educaiei sale, austeritatea i eticheta rigid a curii spaniole, dependena de mama sa i superstiiile sale au creat un monarh retardat i hipersensibil. Invaliditatea lui Carlos ar fi putut fi cauzat de o boal osoas, acromegalie, rezultatul unei disfuncii endocrine motenite. Aceast boal ar explica aspectul su fizic, infertilitatea si impotenta lui. Boala a dat natere la vertijuri i la ceea ce preau a fi fost spasme epileptice. Descrierea a numeroase boli care l-au afectat de la natere - ulcere supurative, oase i dini bolnavi, dificulti nervoase - poate sugera, de asemenea, sifilis congenital, un rezultat destul de probabil, datorit vizitelor frecvente ale tatlui su la bordelurile din Madrid. O cauz major a defectelor sale mentale i fizice este faptul c tatl su i mama au fost unchi i nepoata i c predecesorii lor au avut, de asemenea, legturi nfricotor de strnse. Carlos al II-lea a fost cstorit de doua ori: cu Marie Louise dOrleans, iar apoi cu Maria Ana, dar nu au rezultat copii din nicio csatorie. n ultimii ani de via starea regelui s-a degradat din ce n ce mai mult, a rmas chel, surd i aproape fr nici un dinte. A murit la 39 de ani. A fost victima agonic, nevinovata dar inevitabil a practicilor incestuoase i cosangvinizante ale naintailor si. Natura are morala ei nemiloas. nelegerea i percepia sa s-au refugiat n superstiie . Carlos spunea odat: Muli oameni mi spun c sunt vrjit, i eu i cred. Aa sunt lucrurile pe care le triesc i din cauza crora sufr.

Andreea Ciobanu, 10C

10

n aprarea femeilor
De-a lungul istoriei, statusul i poziia femeii n societate a variat remarcabil de la o perioad la alta. Chiar dac feminismul i lupta femeii pentru emancipare s-au accentuat doar spre sfritul secolului XX, istoria a ajuns la o contradicie cu societatea, reuind s atesteze prin dovezi veritabile c femeia, prin ntreaga sa fiin a reuit s sparg orice bariere sociale, orice stereotipuri, s devanseze orice obstacole, nc de la rdcinile civilizaiei. Scriitorul spaniol Miguel de Cervantes spunea despre femeie c aceasta este sufletul brbatului, lumina care l cluzete. Femeia este gloria. Trind ntr-o lume dominat de virilitate, femeia a ncercat s se afirme n cadrul societii ca o fiin de sine stttoare nu ca un obiect aflat n permanenta stpnire a altora i mereu condus de alii. Devastnd prejudecile conservatoare care au aprut dup dorina acesteia de emancipare, femeia a izbutit prin voin i temeritate s conduc lumea, alturi de brbat. n istoria omenirii a existat o personalitate remarcabil, Mary Wollstonecraft, care s-a ridicat mpotriva impozantului curent masculin. Opera lui Wollstonecraft reprezint doctrina feminismului, fiind privit ca un aport esenial la analiza condiiilor de posibilitate a democraiei i dezvluind o nou viziune asupra limitelor tradiiilor de gndire discutate pn acum. Lsndu-se influenat de Revoluia Francez i de rspndirea radicalismului n Europa, la sfritul secolului al XVII-lea, Mary Wollstonecraft sa inspirat din opera lui Jean Jacques Rousseau, ptrunznd adnc n sfera ideilor demne de admiraie ale acestuia. Totui, spre deosebire de Rousseau, Dac femeile trebuie Wollstonecraft nu putea accepta curentul solid din gndirea politic care s fie utile att in viaa public ct i n cuprindea interesele femeilor i ale copiilor n cele ale ceteanului masculin. Wollstonecraft a scris n anul 1791 una dintre cele mai notabile tratate de teorie calitate de ceteni, i politic , Vindication of the Rights of Women (Aprarea drepturilor femeii) soii i mame) ele care a iscat att entuziasm, n cercurile radicale pe care aceasta le frecventa, ct trebuie, n primul i desconsideraie i sfruntare. Acest dispre primit de la unele cercuri din sfera rnd, s se achite de social-politic reprezint motivul care se gsete tocmai n toiul problemei sarcinile ce le revin n calitate de fiine aprrii femeilor, problem care de cele mai multe ori a fost neglijat de raionale. societate.
Mary Wolstonecraft viaa privat (n

Aceast chestiune nu privea capacitile naturale ale femeilor, ci insuficienele evidente din educaia i condiia lor. Izolate n rutina domestic i mrginite la oportuniti reduse, ansele femeilor de a deveni ceteni deplini erau n permanen atacate i lezate. Femeile au nvat un ideal feminin suprem pe care erau silite s-l confirme din toate prile. Statutul femeilor le mpiedica s ndeplineasc n societate sarcinile de ceteni, acest lucru degradndu-le profund. Cu aceste prejudeci a ncercat Mary Wollstonecraft s poarte o lupt nverunat, conferind problemei emanciprii femeilor o examinare de o ntindere mai mare dect orice alt personalitate naintea ei, i chiar i dup ea, pentru mai multe generaii.

Ctlina Chiper, 11F

11

Sufragetele
n 1903, Emmeline Pankhurst militant feminist decide s recurg la toate mijloacele, legale sau nu, pentru a revendica deplina exercitare a drepturilor politice de ctre femei .Ea nfiineaz o asociaie ale crei simpatizante, botezate sufragete, nu ezit s foloseasc violena pentru a le triumfa ideile. Aciunea lor se va termina prin a-i obliga pe guvernanii care se succed n Downing Street 10, s ia cunotin de revendicri. Soie a unui avocat renumit, Emmeline Pankhurst are 45 de ani cnd nfiineaz n 1903 la Manchester, Womens Social and Political Union (Uniunea social i politic a femeilor). Decepionat att de Partidul Liberal ct i de Partidul Laburist ea este convins de necesitatea crerii unei structuri care s permit femeilor s se exprime politic. Evident acestea au obinut dreptul de vot pentru consiliile municipale n 1869 i pentru consiliile de district echivalentul departamentului- 1888 dar aceste progrese sunt insuficiente. Emmeline Pankhurst cere egalitatea politic ntre cele dou sexe. Intenia sa este ct se poate de clar afirmat: dac simpla revendicare eueaz, micarea va recurge la violen . Primele aciuni ale sufragetelor s-au petrecut la 13 octombrie 1905 cnd campania electoral se afla la apogeu. Cnd Sir Edward Orey prezideaz, la Manchester se ivesc mai multe femei agitnd deja celebrele banderole Votes for Women. Ele l ntrerup de mai multe ori pe orator, nainte de a fi date afar i conduse la postul de poliie. Amendate ele refuz s plteasc i petrec cteva zile n temni. Anglia nu este obinuit s vad doamne nobile comportndu-se ca nite golani.

12

Militantele continu s fac agitaie n tot cursul campaniei electorale. Ele cer un guvern decis s adopte msuri concrete. n 1906 Hernry Campbell noul prim - ministru se declar adeptul cauzei lor dar le cere s mai atepte ceea ce nu era deloc n caracterul Emmelinei Pankhurst. n 1908 cnd ajunge prim ministru Herbert Asquith oponent al votului femeilor, furia sufragetelor crete. Ele organizeaz numeroase defilri prin mijlocul Londrei, reunind mai multe zeci de mii de femei. Asediaz Parlamentul, ministerele domiciliile minitrilor, tulbur adunrile publice. Tactica adoptat const n a face totul pentru ca presa s vorbeasc despre cauza lor. Poliia primete ordinul de a aresta instigatoarele i de a le da drumul imediat. Sufragetele i lovesc aadar pe ageni pentru a-i obliga s le ncarcereze mai mult timp. Odat ajunse la nchisoare, ele fac greva foamei. Bolnave ele sunt atunci eliberate i rencep imediat. Aceast form de lupt nu este lipsit de pericol: o militant purttoarea unui nume important lady Constance Lytton, i prejudiciaz sntatea, iar sechelele bolii vor fi grave. Emmelinei Pankhurst este condamnat la nou ani de nchisoare incendierea unei biserici, iar fiica sa Sylvia prsete micarea. Problema votului femeilor este ridicat cu regularitate, dar proiectele de lege sunt respinse unul dup altul. Cnd izbucnete rzboiul, n timpul verii lui 1914, sufragetele se altur Uniunii Sacre, iar Emmelinei Pankhurst eliberat se dedic propagandei pentru efortul cerut de rzboi. n 1918 se promulg legea prin care se acorda drept de vot femeilor dar cu o restricie: numai femeile n vrst de peste treizeci de ani, n timp ce brbaii beneficiau de acest drept de la vrsta de 21 de ani. Abia n 1928 se voteaz legea care garanteaz egalitatea total a drepturilor politice, n timpul primului -ministru laburist Stanley Baldwin . rile anglo-saxone sunt primele ri din lume care acord drept de vot femeilor, n 1893 de Noua Zeeland, n 1894 de Australia Meridional, n 1899 de Australia Occidental, n 1903 de Tasmania.
Prof. Maria Bolchi

13

Primul editor bimrean

Printre librarii i editorii de carte din Buda din primul deceniu al secolului al XVI lea se gsete unul, care are trecut dup numele su i oraul natal Stephanus Heckel de Rivulo Dominarum. Acest Heckel a fost unul din cei mai renumii librari i editori ai vremii. Numele lui arat c provenea din prima generaie a colonitilor germani stabilii n Baia Mare. Strmoii lui probabil erau ori mcelari ori dulgheri, oricum practicau o meserie unde se folosea barda (Hacke = bard n germana veche). Dar biatul nu a continuat profesiunea tatlui su fiind atras de o nou meserie, cea legat de tipar descoperirea cea mai important a evului mediu. Ar fi interesant s cunoatem drumul lui parcurs pn ce a devenit unul dintre cei mai de seam librari, dar despre aceast perioad a vieii lui nu se cunosc prea multe date. n anii 1512-1514, el apare deja n postura unui librar recunoscut care i edita crile n tipografiile Italiei. Dintre crile editate de Heckel cunoatem dou cri tiprite n 1512, respectiv 1513 pentru preoii din Agria, un alt liturghier editat pentru ordinul clugrilor paulini 1514 i cartea intitulat De sanctorum invocatione liber salutaris cu coninut tot religios aprut la sfritul anului 1512. Toate acestea au fost tiprite n Veneia, n tipografia lui Peter Lichteinstein venit n Italia din Kln. Cele dou missale (liturghiere) au fost editate mpreun cu un alt librar din Buda, cu numele de Orban Kevyn. La aceste ediii comune, exemplarele pentru fiecare au pagin de titlu i colofon diferit. n crile tiprite pentru Heckel, de exemplu vignetta paginii de titlu l nfieaz pe regele Sf. tefan ntr-o xilogravur foarte reuit sub aceast sigla librarului Heckel - o bard cu lam larg i coada lung pe care erpuiete litera S (de la Stephanus). Este imprimat i numele editorului: Stephanus Heckel Librarius Budhensis. n ultima pagin a crilor este inclus un colofon tiprit cu litere mari gotice, care d de tire c aceste cri s-au tiprit n Veneia, n tipografia lui Petrus Lichenstein pe cheltuiala lui Stephanus Heckel din Baia Mare: impensis vero Stephani Heckel de Rivuli Dominarum librarii Budensis. n liturghierul tiprit pentru ordinul clugrilor paulini, n locul lui Sf. Stefan, pe copert apare figura lui Sf. Pavel i Sf. Augustin lipsind din colofon semnalarea originii editorului.
Prof. Maria Bolchi

14

Institutii, fenomene, civiliyatie

Samuraii
Samurai este un termen care a fost folosit n Japonia pentru a desemna indivizi aparinnd nobilimii militare. Cuvntul samurai este derivat din verbul japonez saburau (de unde a derivat i numele masculin "Saburo") nsemnnd a servi. Samuraiul era literar vorbind servitorul unui nobil. Au existat i femei samurai. Chiar i ele se ucideau dac erau ndemnate de so sau de cpetenia local. Spre deosebire de brbai ele i tiau beregata. Samuraiul de orice rang l putea ucide fr s dea socoteal pe orice persoana inferioar lui ca grad social (ran, negustor), dup bunul lui plac, indiferent dac era brbat, femeie sau copil, indiferent de motiv sau chiar pentru a-i ncerca tiul sabiei. Se crede c sabia samuraiului era cea mai ager din lume, chiar mai ager dect celebra Sabie de Damasc. n Japonia doar samuraiului i era ngduit s poarte arme. Oricine ataca un samurai era considerat a fi un rzvrtit i era executat pe loc. De asemenea oricine vedea un atac de nesupunere i nu informa autoritile de ndat era omort, iar pedeapsa sa cdea i asupra familiei sale. Samuraiului, lupttorul medieval, i s-a atribuit statutul de model suprem i mereu actual al desvririi japoneze. n secolul al XII-lea existau i rzboinicii provenii din rndurile ranilor, dar acetia erau puini. efii lor, samuraii, erau stpnii satelor respective i vasalii direci ai shogunului. Sub comanda lor se aflau lupttori care nainte de a porni la lupt se parfumau, se machiau i i nnegreau dinii, obicei abandonat n anul 1870. Ca vasali, samuraii datorau suzeranului lor fidelitate necondiionat i asisten militar imediat, dup care erau recompensai pentru serviciile prestate. Samuraiul purta dou sbii, una lung (katana) i una scurt (wakizashi). Ei erau cei care-i aprau pe shogun i pe daimyo nobilul feudal. Normele cunoscute sub denumirea de codul rzboinicului (Bushido), nu ntotdeauna respectat, exaltau ideea de onoare, de respect fa de cuvntul dat, de sacrificiu pentru suzeran i de dispre fa de moarte. Esena codului rzboinicilor rmnea simul datoriei. Codul onoarei i al devotamentului absolut pentru seniorul lor sau pentru mprat i situeaz pe samurai n relaie cu cavalerii europeni din evul mediu, dar cu deosebirea c din codul samurailor lipsea idealul religios.

Istoric

15

Spre a evita umilina captivitii, iar mai trziu spre a demonstra credina fa de stpn, sau spre a protesta mpotriva conduitei nedrepte a unui superior direct, a aprut obiceiul numit vulgar harakiri - care nseamn a-i spinteca burta sau, cu un cuvnt mai elegant, derivat din chinez, seppuku. Act voluntar n situaiile indicate mai sus, acest mod de sinucidere devenea obligatoriu cnd, ca o favoare ce li se fcea samurailor, acetia erau condamnai la moarte. Pentru nfptuirea sinuciderii se alegea un pumnal special, un anume cadru (n unele case medievale existau ncperi sau curi interioare anumit destinate) i se stabilea prezena martorilor. Unul dintre martori, cel mai bun prieten, i fcea sinucigaului serviciul de a-l decapita sau de a-i tia carotida, dup deschiderea abdomenului. Samuraii cei mai bogai posedau reedine vaste, putndu-i adposti pe vasalii i pe rzboinicii lor. Fortreele erau construcii provizorii, abia n secolul al XVI-lea construinduse castele fortificate din piatr, asemntoare celor europene. n rzboi, samuraiul, clrind pe un cal, ncrcat cu harnaamente grele i somptuoase, purta o armur fcut din plci de fier, coifuri de fier bogat decorate, nclminte din piele de urs, un arc mare, tolba cu sgei, un pumnal i una sau dou sbii. Nu lipsea niciodat din echipamentul unui samurai un steag i un evantai de care samuraiul se servea pentru ca gesturile lui s par ct mai mariale cnd ddea ordine trupei. Lupttorii simpli erau echipai mai uor, desculi sau cu sandale uoare de papur, purtau pantaloni scuri i jambiere groase de cnep i piele, o halebard lung, o sabie, unii avnd i arc cu sgei. Pentru protecie aveau un scut de lemn mare i foarte greu. Un samurai trebuia neaprat s tie s cnte la un instrument, de obicei flaut. nainte de nceperea luptei samuraiul cel mai curajos provoca la lupt un rzboinic, de rang ct mai nalt, din tabra advers. Adeseori, n caz de nfrngere aveau loc sinucideri colective, efii de clan oblignd sute de rzboinici, vasali i servitori s-i ia viaa. n unele cazuri, spre a fi un exemplu urmailor, sinuciderile erau spectaculoase. Prizonierului de rang nalt i se permitea s compun un poem de adio, care apoi era trimis ca amintire familiei lui, mpreun cu capul sau cenua prizonierului. Ceremonii religioase se oficiau n cinstea celor czui n lupt. Familia samuraiului decedat i scria numele pe o tbli, pstrat apoi pe altarul casei. n grdin, sub o piatr de mormnt, n locul corpului su, pierdut pe cmpul de lupt, familia ngropa o uvi de pr sau un obiect drag ce aparinuse rzboinicului.

Andrei Hotea, 11F

16

Francmasoneria o societate secreta care are 4000 de ani

O mulime de marturii i documente istorice atesta faptul c Francmasoneria este una dintre cele mai vechi organizaii care a activat de-lungul a cel puin patru milenii. Cu prilejul unor spturi n deertul Libiei, s-au gsit foi de papirus care descriu ntlniri a unor astfel de corporaii cu dou mii de ani nainte de Hristos. Se afirm c aceste corporaii particip la construcia Templului lui Solomon i aveau drept scop desvrirea spiritual a omului. Alte dovezi se gsesc n scrierile necrologice din Egipt, zeul Thot fiind considerat odinioar Marele Maestru. Francmasonii i revendica trecutul in jurul legendei care ne descrie uciderea de ctre trei ucenici a arhitectului Templului lui Solomon, Hiream Abif, care a preferat s-i piard viaa i s pstreze cuvntul de ordine al maetrilor. Dup cum indica Enciclopedia Masonica, maetrii i-au esut ceremonia de iniiere in jurul legendei lui Hiram Abif. Cnd regale se pregtea sa construiasc un temple lui Iehova (Iahve), i-a fost att de greu s obin muncitori calificai care sa coordoneze si sa execute latura arhitecturala a ntreprinderii nct a gsit de cuviina sa-i ceara cu mprumut civa dintre cei mai pricepui muncitori si constructori, prietenului si aliatului sau fenician, Hiream, regele Tyrului. Cererea i-a fost satisfcuta, iar Hiream cu 15 colegi meteri, vznd ca templul este gata de a fi terminat si dornici sa obin secretele unui maestru mason cu ajutorul crora puteau sa cltoreasc in tari strine, sa lucreze si sa primeasc lefuri. Mari maetrii au ticluit o sinistra corporaie pentru a smulge secretele de la el, sau a-I lua viaa. 12 dintre ei s-au retras, dar ceilali trei si-au continuat planurile lor criminale (fragment) Dup legenda, Hiram Abif avea in subordine 300.000 de lucrtori, mprii in ucenic, calfa, maestru. Trei dintre calfele care au participat la construcia Templului doreau sa accead la gradul de maestru dei nu aveau cunotinele necesare, aa nct s-au hotrt sa-l foreze ca sa le dezvluie secretele. Necednd cei trei l-au ucis cu uneltele lor: compas, echer si perpendiculara, iar pe cer au aprut soarele, luna, si ochiul Marelui Arhitect al Universului (divinitate a francmasonilor, divinitatea cea mai importanta, are acelai rol cu Dumnezeu Tatl la cretini). Acum toate aceste elemente reprezint simbolurile de baza masonice, acetia purtnd aceste simboluri pe sorturile lor (sortul simboliznd inocenta) sau pe banda triunghiulara ce o purtau in jurul gatului. Simbolurile uneltelor sunt organizate astfel (perpendiculara fiind de cele mai multe ori absenta, in locul ei gsindu-se ochiul Marelui Arhitect al Universului.

17

Unii masoni i susin proveniena din Cavalerii Templieri care dup moartea liderului lor Jaques de Maloy de ctre Filip cel Frumos s-au refugiat in Scotia unde si-au continuat o organizaie secreta, de aici provine ideea de francmasonerie de Rit Scoian. Toate aceste legende sunt nsa fapte fr dovezi istorice concrete. Prima atestare istorica a existentei francmasoneriei se afla in Anglia care ne descrie si atesta momentul formarii Marei Loje a Angliei (Marea Loga Unita a Angliei in prezent) in anul 1717 in cazarma londoneza gsca si lebda. Dup aceasta formare si uniune a celor patru loje care au format Marea Loja a Angliei, au aprut cu timpul discrepante, acestea divizndu-se in loje care au adoptat schimbri (occidentale) si loje care au pstrat tradiiile masonice (orientale) astfel exista loja angliei orientale si loja angliei occidentale. Aceste loje sau rspndit in Frana si coloniile englezeti, iar dup puin timp existau loje chiar si in Japonia, desigur discrepant dintre orientali si occidentali fiind prezenta. Francmasoneria avea aspecte controversate mai ales prin jertfa zidirii care pornete de la legenda lui Hiram. Porneau de la ideea ca orice constructive trebuie asemnata unui organism, creia ii trebuie tria si coerenta pe care numai sufletul o poate conferi, aa nct trebuia zidit un om in temelie. De altfel, dovezi istorice din Scotia (legenda sfntului Oran),Tara Galilor (legenda Sf. Collum Chile), Frana (Podul de pe malul Morbihanului), Letonia (biserica din Lestenei), Romania (biserica neagra din Braov), arata ca jertfirea unuia din constructori este practicata pe scara larga. Putem include si miturile referitoare la sacrificarea unei fiine dragi (otie, mama, copil) cum ar fi in Germania (cetatea Henneberg, turnul Winneburg), Rusia si inclusiv Romania (legenda meterului Manole). Zidarii nu jertfeau numai fiine dragi lor. Cronici europene (Nennius, secolul X) arata ca ei procedau frecvent si la rpirea unei fiine omeneti. In general, nu sunt rare cazurile cnd populaiilor din zonele in care dispreau copiii ii acuzau violent pe zidari daca prin preajma se ridica vre-un edificiu. Rituri principale ale masoneriei: Ritul Iork, Ritul Scoian primitiv, Ritul modern/francez, Ritul Scoian Vechi si acceptat dar exista si rituri particulare: nalta Masonerie Egipteana de Adopie (Cagliostro), Ritual Filaletilor, Ritul Rigizilor Observatori, etc. In Romania, in prezent exista peste 10 loje, majoritatea de rit scoian si sunt divizate in loje occidentale, loje orientale. Personalitii importante romaneti care au fost francmasoni: Mihail Sadoveanu, Titulescu, Cuza (care pe una dintre medalii apare compasul si echerul) Carol, etc.

Arat-le prietenilor! Dup apariia masoneriei, Biserica a marcat reprimarea organizaiei, interceptndu-le corespondenta, etc., acetia au creat un scris criptat care nu a fost folosit multa vreme, deoarece putea fi uor decodificat. S-a folosit pana in 1760.

Liviu Bora, 10D

18

Coroanele monarhice
Structura inelara a unei coroane preia coninutul simbolic al cercului fr sfrit si al perfeciunii. Atunci cnd se termina in forma de cupola,coroana afirma suveranitatea absoluta. Vrfurile in forma de raze amintesc razele soarelui,iar monarhii ncoronai sunt considerai reprezentri solar-patriarhale. Coroanele sunt fcute de regula din Aura - metalul Solar. In antichitate acestea se asociaz mai des cu Marte, Apollon , Dionisos. In Kabala coroana exprima Absolutul si Nefiina si se afla in vrful Pomului Cunotinei Binelui si Raului. Coroana tripla este caracteristica Papei,iar cea cvintupla Tatlui Ceresc. In Yoga si in Islam coroana de pe cap este punctul prin care sufletul scpa din graniele sale corporale pentru a se nala spre strile supraomeneti. Coroana imperiala a Sfntului Imperia Roman Aceasta coroana a fost fabricat n vestul Germaniei n sec. X-XI i a fost utilizat de catre impraii Sfntului Imperiu Roman. Aceasta nu este la fel ca i celelalte coroane mai moderne, are o form octogonal,nu are aazisul inel cu ajutorul cruia se face coroana, ci are are 8 placi rotunjite la vrf care sunt prinse cu 2 benzi de fier placate cu aur i care in coroana mpreun i ii dau forma octogonal. Fiecare plcu este facut din aur de 22 de carate i sunt ncarcate cu perle si pietre preioase care au fost lefuite n forme rotunjite. Sunt in jur de 144 de pietre preioase, printe care safire, ametiste i smaralde si tot attea perle.Pe 4 din cele 8 plci sunt reprezentate vizual scene i imagini din Vechiul Testament, fiecare din aceste plci emailate este nconjurat cu safire albastre si perle. Pe placa frontala este ataat o cruce latin iar coroana este nchisa cu un arc. Sunt in jur de 144 de pietre preioase, printe care safire, ametiste i smaralde i tot attea perle. Pe 4 din cele 8 plci sunt reprezentate vizual scene i imagini din Vechiul Testament, fiecare din aceste plci emailate este nconjurat cu safire albastre i perle. Pe placa frontal este ataat o cruce latin iar coroana este nchia cu un arc. Coroana sfnt a Ungariei Forma coroanei este eliptica, are limea de 203.9mm, lungimea este de 215.9mm i este mai mare decat capul unui om. De regul n timpul ncoronarilor, regele trebuia s poarte un aa-numit Kapa din piele care era cusut pentru dimensiunilea capului regelui ca s susin coroana. Greutatea coroanei este de 2056g.Este fabricata din aliaje de aur i argint, sunt utilizate pe partea superioar i inferioar a coroanei. De asemenea partea inferioar a coroanei este asimetric.

19

Coroana simbolizeaz suveranitatea regatului si tot odat este o emblema a statului secular dat de ctre Papa regelui astfel ncat el ar putea sprijinii aspiraiile Bisericii Catolice din ar. Coroana Regelui Christian IV al Danemarcei A fost proiectata in anul 1595 pentru regele Christian IV al Danemarcei. Aceasta coroana mpreuna cu altele 2 si un sceptru sunt simboluri ale monarhiei daneze si reprezint autoritatea suprema a tarii. Coroana a fost fcut de ctre Didrik Fyren in Odense ajutat fiind de ctre aurarul Nrnberg Corvinius Saur in anii 1595-1596 pentru ncoronarea regelui. Aceasta este fcut din aur, email, pietre preioase tiate i perle, de asemenea cntrete 2895 g. Fiecare din cele 7 puncte este decorat la exterior cu figuri alegorice care reprezint virtuiile si regulile regelui,iar la interior cu stemele din prile regatului. Aceasta a fost ultima dat folosit la ncoronarea lui Frederick III in anul 1648. Coroana Habsburgica Bijuteriile coroanei Austriace sunt pstrate in cea mai mare parte la Schatzkammer,situat in palatul Hofburg din Viena si este una dintre cele mai importante lucrri Europene. Acestea sunt considerate o colecie importanta de nsemne imperiale si regale de asemenea sunt si bijuterii care dateaz din sec. X pana in sec. XIX, coroana este considerata cel mai important obiect regal i reflect mai mult dect 1000 de ani in istoria Europei. Aceast coroan a aparinut prima dat lui Rudolf al II-lea, iar mai trziu Imperiului Austriac. Aceasta este fabricat din aur curat , emailate si decorat cu diamante, rubine, safire, perle i cu pernele de catifea. Coroana Imperial a Indiei Aceasta a fost facut pentru ncoronarea lui George al V-lea ca mparat al Indiei la Delhi in 1912. Este o coroan fin proiectat dupa modelul englez i este nzestrat cu o gama strlucitoare de 6100 de smaralde, rubine, safire, diamante i un rubin indian foarte fin. Considerabia greutate a coroanei a dus ca regele sa se plng de dureri de cap, aceasta cntrind 0.97 kg.

20

Coroana Imperiului Britanic Coroana a fost fcut n 1937 pentru regele George VI, i a fost similar cu coroana de diamante facut n 1838 pentru Regina Victoria. Este format din 4 cruci i 4 flori de crin, 2 arcade n partea de sus i nca o cruce deasupra. Coroana include multe bijuterii: 2868 diamante, 273 perle, 17 safire, 11 smaralde si 5 rubine .Dou din cele 3 perle suspendate au fost o dat purtate de regina Elisabeta I.

Coroana Bavariei Coroana Bavariei a fost comandata si proiectata in anii 1804-1807 pentru Maximilian I,dup ce Napoleon a ridicat Bavaria la statutul de regat. Aceasta sarcina a fost ncredinata aurarului francez Jean-Baptiste de Lasne,care s-a inspirat de la coroana lui Louis XV al Frantei.Alianta cu mpratul Napoleon i-au adus lui Maximilian titlu regal si creteri teritoriale vaste prin Tratatul de la Pressburg (1805). Coroana este din aur si este placata cu 144 de nestemate:rubine,diamante,smaralde,safire si perle. De asemenea coroana reginei, care atunci a fost fcuta pentru Karoline de Baden, conine perle si diamante destul de mari. Coroana este un simbol tradiional purtat de un monarh sau o divinitate, care simbolizeaz putere, legitimitate, nemurire, victorie, triumf, onoare, glorie i via de dup moarte, sau o emblem a monarhiei.

Bianca Pop, 11F

Pe scurt...
Cinci eroi care au schimbat lumea
1. Viraj greit La 28 iunie 1914, arhiducele Franz Ferdinand, motenitorul tronului austriac, era la Sarajevo pentru a inspecta trupele bosniace. In timp ce se afla mpreun cu soia sa intr-un automobil deschis, a fost aruncata o bomba . Din graba, oferul arhiducelui a tras greit de volan, iar un conspirator, Gavrilo Princip, a profitat de ocazie si a ucis cuplul regal cu doua focuri de arma, doua focuri care au inaugurat seria de evenimente ce au condus inexorabil la izbucnirea Primului Rzboi Mondial.

21

2. Ploaie crunta ,,ansele atingerii temperaturii de topire sunt de una la 10.000 de ani, declara un ministru sovietic in 1986, in legtura cu sigurana uzinelor nucleare ale tarii sale. Doua luni mai trziu, la 26 aprilie, in urma unei verificri de rutina prost concepute privind securitatea instalaiilor, a avut loc o avarie la reactorul Numrul Patru al Uzinei de la Cernobl. 3. Tub bucluca ,,Am fcut din ntmplare o descoperire de cea mai mare importanta Am reuit astzi sa transmit semnale fr nici un fel de baterie!. Tonul triumfator al lui Alexander Bell din rndurile scrise unui asociat in afaceri, la 2 iunie 1875, era de neles. Acesta experimenta de civa ani folosirea electricitii in transmiterea sunetelor, nsa de data aceasta reuise, mpreun cu asistentul lui. Opt luni mai trziu, Bell a rostit primele cuvinte inteligibile in instrumental sau ultramodern, telefonul, care nu dup mult timp se producea in comunicaiile personale. 4. Prin fereastra deschisa La cel de al doilea etaj al unui spital londonez, in septembrie 1928, Alexander Fleming se afla in laboratorul sau. Exact cnd era pe cale sa arunce dintr-o farfurie una din culturile bacteriene, a observat ca culturile de pe margine au nceput sa se dizolve. In urmtorul deceniu, acesta mpreun cu alii, a descoperit ca specia de ciuperci ,, Penicillium notatum (penicilina) avea proprieti antibiotice, inaugurnd astfel o noua revoluie in medicina. 5. Direcie greita La 2 august 1492 navigatorul genovez ,Cristofor Columb, a ridicat pnzele pornind din Spania pe nava comandant Santa Maria. Acesta dorea sa ajung in Orient, cltorind ctre apus peste Atlantic. Socotea ca avea de parcurs mai puin de 4.000 de mile pana in Indii. Ctre sfritul anului, a debarcat mai nti pe una din insulele arhipelagului Bahamas, apoi pe insula Cuba si in sfrit pe insula Quisqueya, pe care a rebotezat-o Hispanioala. Columb s-a rentors in Spania ca ,,Vicerege i Guvernator al Insulelor pe care le descoperise in Indii i ulterior a ntreprins i alte clatorii ctre apus.

Macec Sorina, 10E

22

Cinci ntlniri care au schimbat lumea

1. REGELE ENGLEZ SI BARONII Regele Ioan al Angliei se afla ntr-o situaie critic in 1215. Era urt din cauza domniei sale arbitrare i a impozitelor grele. Londra a czut in mna baronilor rebeli, acetia s-au ntlnit cu regele pe malul Tamisei pentru a depune sigiliul regal pe Magna Charta, aceasta prevznd ca nici un om liber nu poate sa fie ntemniat, proscris, exilat sau deposedat de bunurile sale ,,dect dup ce era legal judecat de egalii si sau de legea pmntului. Cu toate ca Ioan a ncercat sa-si retracteze hotrrea, Magna Charta a supravieuit nu doar ca piatra fundamental a constituiei engleze, ci ca simbol i izvor de inspiraie. 2. AZTECII SI CONCHISTADORUL Civilizaia azteca, un imperiu de 15 milioane de oameni era condus cu mare eficienta, in timp ce frumuseea obiectelor din aur si argint nu era egalata dect de splendoarea arhitecturii. Hernan Cortes , un aventurier spaniel, si Montezuma II au fcut parte din privelitile minunate din data de 8 noiembrie 1519, atunci cnd Cortez a hotrt sa l i-a ostatic pe Montezuma II. Spaniolul, ajutat de credina aztecilor ca el era zeul alb cu barba Quetzalcoatl, care se ntorsese potrivit legendei, l-a folosit pe Montezuma ca purttor de cuvnt, acesta fiind lapidate de civa dintre supuii sau in timp ce pleda pentru linite si pace. Astfel in 1521 epoca aztecilor a luat sfrit in timp ce cea a ,,Noi Spanii tocmai ncepea. 3.STUDENTII SI TANCURILE Dup moartea politicianului reformist chinez Hu Yaobag, sute de studeni s-au adunat in Piaa Tienanmen din Beijing pentru a declara ca scopul lor era sa deplng pierderea lui Hu, dar si pentru a protesta mpotriva corupiei guvernamentale, cernd astfel mai multa democraie. 4. CEI TREI MARI In ianuarie 1919, dup sfritul Primului Rzboi Mondial, Aliaii victorioi s-au ntlnit la Versailles pentru a negocia un aranjament de pace care avea sa pun pentru totdeauna capt rzboiului, nsa de la bun nceput cele trei personaje cheie nu s-au interes fcnd astfel ca tratatul semnat in iunie sa aib lacune profunde. Renania demilitarizata urma sa fie ocupata de puterile Aliate, iar o clauza notorie de ,,vinovatie de rzboi obliga Germania sa plteasc despgubiri imense, nsa tratatul de la Versailles a sdit smna ridicrii la putere a lui Adolf Hitler si a nazitilor. 5. COMANDORUL AMERICAN SI SAMURAIUL Timp de mai bine de doua secole, Japonia a fost o societate complet nchisa, nsa la in 1853, acea epoca a luat sfrit atunci cnd comandorul Matthew Perry din Marina Militara a SUA a sosit in Golful Edo din apropiere de Tokyo cu o flota si cu instruciuni prezideniale sa deschid acea tara comerului American. In sptmnile ce au urmat s-a desfasurat un mre dans diplomatic. Americanii au oferit daruri, iar japonezii au fcut demonstraii de lupte sumo. Astfel, gazdele au semnat un Tratat de Amiciie i Prietenie prin care se deschideau doua dintre porturile japoneze. Macec Sorina, 10E

23

Zece cri care au schimbat lumea

1. ,,Republica, Platon (c.375 . Hr.) Momentul de cotitura din viaa lui Platon l-a constituit judecarea si executarea, in 399 . Hr., a prietenului si mentorului sau Socrate, poate cel mai mare dintre filozofii atenieni. Aceste momente l-au ocat profund: ,,Am fost obligat sa cred ca unica sperana de a afla dreptatea pentru societate sau pentru individ se gsete in adevrata filozofie. Astfel s-a nscut conceptul de filosof-conductor (sau rege), dezvoltat de Platon in Republica.

2. ,,Divina Commedia, Dante (c. 1321) Considerat poetul care face trecerea de la Evul Mediu la Renatere, Dante Alighieri marcheaz o schimbare de accent care ne apropie de epoca noua, un transfer din sacru in profan, ncepnd chiar cu faptul ca ,,Divina Commedie, una dintre capodoperele incontestabile ale literaturii universal, este scrisa in latina vulgara, si nu latina literara, in care s-a scris in ntreaga epoca medievala. Dei continua stilul caracteristic al literaturii medieval, poemul tinde ctre o reprezentare ampla si dramatic a realitii, departe de spiritualitatea tipica a epocii sale.

3. ,,Principele, Niccolo Machiavelli (1513) Machiavelli a fost un diplomat florentin, care s-a bucurat de un succes moderat, care a ajuns sa cread ca un principe puternic care ar unifica Italia si i-ar asigura stabilitate politica era mai important dect libertatea, valorile civile tradiionale. Intr-o epoca a guvernrilor puternice, lucrarea sa a exercitat o mare influenta in ntreaga Europa si a lsat o motenire scandaloasa viitorilor tirani.

4. ,,Contractul social, Jean Jacques Rousseau (1762) Rousseau a fost o personalitate majora a secolului Luminilor. Convins ca societatea este prost organizata si ca ea trebuie refcuta, el scrie ,,Contractul social, care ii va aduce dizgraia din partea oficialitilor si l va sili sa triasc o vreme in exil, nsa aceasta scriere a devenit aproape o Biblie pentru iacobini, influennd in mod clar Revoluia Franceza.

24

5. ,,Coliba unchiului Tom, Harriet Beecher Stowe (1852) Abraham Lincoln, in toiul Rzboiului Civil American, a descris-o pe autoarea acestui roman antisclavagist de imens succes ca ,,micua doamna care a scris carte ace a fcut mare rzboi. Povestea deosebit de sentimental a unui credincios si simpatico elev negru s-a dovedit un catalizator puternic in evenimentele de mare importanta. 6. ,,Originea Speciilor, Charles Darwin (1859) Concepia lui Darwin privind evoluia organic pe calea seleciei natural, care favorizeaz indivizii si speciile cu cea mai buna adaptare la mediul dat, expusa in ,,Originea Speciilor, a subminat credina ca fiina umana este produsul supreme al proiectului divin, ceea ce a provocat o reactive extreme de puternica in epoca. 7. ,,Capitalul, Karl Marx (1867) Dei dialectica lui Marx poate fi numita in sens larg o filozofie a istoriei, ea este mai degrab o explicaie a dezvoltrii social-istorice dect o teorie filozofica. Cartea sa, ,,Capitalul, este un tratat de economie politica, o analiza critica a capitalismului, a practicilor sale economice si a teoriilor economice despre el. Dei aspru blamata nu se poate ignora influenta deosebit de importanta pe care aceasta carte a avut-o asupra istoriei politice din sec. XX. 8. ,,O mie noua sute optzeci si patru, George Orwell (1949) Ultima carte a romancierului englez, ,,O mie noua sute optzeci si patru, este un tablou terifiant al viitorului stat totalitar, care i menine fora pana in zilele noastre. Lsnd termenii de ,,noua-vorba si de ,,dubla gndire, a avut un rol de seama in subminarea ideilor general acceptate in lumea postbelica despre bunvoina automata a controlului de stat. 9. ,,Crticica Roie, Mao Zedong (1965) Biblia revoluiei culturale a lui Mao Zedong, liderul comunist chinez, a constituit-o ,,Crticica Roie, adic o distilare a gndirii sale descrisa drept ,,principiu cluzitor pentru ntreaga activitate a partidului, a armatei si a tarii. 10. ,,Dincolo de bine si de ru, Friedrich Nietzsche (1886) ,,Dincolo de bine si de ru e o necrutoare vivisecie a unei lumi obosite, czute in toropeala ,,sfritului de secol. Nietzsche neaga ca exista o moralitate generala aplicabila fr discriminare tuturor fiinelor omeneti.

Ilinca Costin, 10E

25

Spatiul muzeal
M u z e u l J u d e e a n d e I s t o r i e i A r h e o l o g i e
Decizia de nfiinare a unui muzeu n oraul Baia Mare a fost luat n anul 1889, perioad n care era deja constituit o colecie destul de consistent de obiecte vechi. n acelai an s-a deschis i prima expoziie de istorie n care au fost valorificate aceste obiecte, cele mai multe provenind din domeniul arheologiei, numismaticii, istoriei medievale (bresle i arme). Au trecut 10 ani pn la materializarea ideii de muzeu prin nfiinarea Asociaiei muzeale bimrene, la 31 august 1899, prin grija istoricului, membru al Academiei Maghiare, Gyula Schnherr (1864-1908). Acesta a manifestat de timpuriu interes fa de tiina istoriei, el organiznd cu mult mai devreme, n 1877, o expoziie de arheologie n grdina casei sale din Baia Mare. Aadar mbogirea, organizarea i sistematizarea coleciilor muzeale, inventarierea pe baza unor criterii tiinifice au fost pentru dr. Schnherr preocupri constante care au determinat, n anul 1904, 19 iunie, deschiderea pentru public a Muzeului orenesc Baia Mare. Inaugurat n primul deceniu al secolului al XX-lea (19 iunie 1904), Muzeul orenesc Baia Mare avea un patrimoniu consistent alctuit din colecii de obiecte vechi mrturii materiale ale diferitelor domenii de activitate, de la piese preistorice pn la obiecte i documente aparinnd perioadei moderne. Patrimoniul deinut n anii 1904-1905 era de aproximativ 7000 de piese, conform registrelor de inventar, fiind structurat n colecii de arheologie, istorie, numismatic, art, art manufacturier, tiinele naturii, bibliotec i arhivistic. n perioada urmtoare, pn n jurul anilor 1920 acest patrimoniu va crete cu cca. 1000 bunuri muzeale. Unele din aceste obiecte se regsesc n patrimoniul actual, mbogit i diversificat prin cercetri arheologice i de teren, prin achiziii i donaii fcute de-a lungul timpului. Muzeul Judeean de Istorie i Arheologie Maramure, important instituie muzeal din municipiul Baia Mare i din jude, avnd o ofert cultural de excepie, constituie unul dintre obiectivele turistice de referin ale judeului Maramure. Patrimoniul alctuit din variate categorii de bunuri culturale, din care o bun parte depete importana local, regional i chiar naional este pus n valoare n spaiile generoase ale fostei monetrii a oraului, edificiu monument istoric din secolul al XVIII-lea, astzi sediul muzeului.

26

Patrimoniul istoric aparinnd intervalului de timp cuprins ntre secolele XIV i XX, pus n valoare n expoziia Valori patrimoniale, dezvluie interesante aspecte ale evoluiei societii romneti, din epoca medieval pn la perioada interbelic, de la emblematicii voievozi maramureeni, Drago i Bogdan, la reprezentani de seam ai elitei romneti din perioada marilor mpliniri naionale, Vasile Lucaciu i George Pop de Bseti. Material arheologic, tezaure monetare, piese de lapidar, nsemne i produse de breasl, tipare i sigilii, arme albe i de foc, stampe i documente, ofer posibilitatea reconstituirii dinamicii vieii oraului Baia Mare. important i privilegiat cetate medieval. Un bogat patrimoniu cu valoare memorial i documentar, fotografii, coresponden, piese de mobilier, obiecte de folosin personal, produse literare i valoroas carte romneasc i strin constituie mrturii ale intensei activiti socio-politice i culturale, reliefndu-se importana personalitilor locale i rolul acestora n istoria naional i n cultura romneasc. O atracie deosebit pentru public o constituie colecia de ceasornice (aproximativ 300 de piese), unele exemplare de excepie conferind expoziiei permanente "Ceasul i timpul" valene culturale i tiinifice deosebite. De la uriae orologii de turn la mici ceasuri de mas i de buzunar, de la pendula de perete contemporan Revoluiei Franceze (1789) la ceasuri de verificare a paznicilor, toate strnesc curiozitatea privitorilor, fascinai att de decorul fastuos, caracteristic stilului rococo, al unor ceasornice de perete sau de postament, ct i de motivele florale i emailuri pictate cu mult talent de meteri de altdat. Faptul c un timp ndelungat principala ocupaie a locuitorilor acestor meleaguri a fost mineritul se reflect n coleciile de unelte, mijloace de transport i iluminat n subteran, nsemne specifice, documente i fotografii, colecii din care unele piese au caracter de unicat. Acest patrimoniu de excepie, valorificat i n muzeele memoriale din jude (ieti, Bseti, Moisei, Bia, Coltu), constituie i un important mediator de educaie muzeal, instituia derulnd programe de succes pe acest palier de activitate (Muzeul Viu*) Astfel, muzeul reuete s devin un autentic nucleu cultural, cu ajutorul cruia comunitatea i poate cunoate propria identitate.
*Muzeul Viu, program de educaie muzeal, interactiv i interdisciplinar dedicat elevilor. Acest program de educaie muzeal dorete s stimuleze inovaia la nivelul educaiei permanente, s angajeze o audien major n acest program, s realizeze un potenial i o alternativ educaional care s schimbe vieile tinerilor, chiar s dezvolte comunitatea. Obiectivul principal al acestui proiect este ca muzeul s ofere prin acest program educaional, celor care doresc mai mult, o plaj mai larg de activiti. Muzeul va putea astfel s valorifice coleciile sale ntr-un sens mult mai larg, iar colile vor avea prin acest program un suport educaional pentru nelegerea mai bun a unor teme propuse n curricula naional colar, pe diversele paliere ale materiilor studiate n coli. Program de vizitare: Mari Vineri: 9-16 Smbt Duminica: 10-14 Luni: nchis Taxa de vizitare: elevi: 2 lei/persoan.

Cristian Goga, 11B

27

Muzeul Judeean de Art Centrul Artistic Baia Mare

Ideea nfiinrii unui muzeu la Baia Mare, apare in 1885, cnd un grup de intelectuali declaneaz in presa locala o campanie pentru nfiinarea unei Asociaii muzeale bimrene, aciune ce urma sa precead pe cea a nfiinrii muzeului in sine ca instituie de cultura. La materializarea acestei idei, un rol important ii revine istoricului, Iuliu Schonherr, bimrean de origine, membru al Academiei maghiare, ales in 1903 preedinte al Asociaiei muzeale bimrene. Succesul expoziiei ce caracter de istorie locala organizata la Baia Mare in 1899 precum si faptul ca nc din 1898 membrii coloniei de pictura, ntemeiata in 1896 prin venirea lui Simon Hollosy, ncep sa fac donaii, sunt elemente ce impulsioneaz organizarea unui muzeu si astfel, la 19 iunie 1904 au loc festivitile de deschidere a Muzeului orenesc din Baia Mare. Activitatea acestuia a continuat si consolidat in perioada postbelica prin nfiinarea Muzeului regional in 1951 si acordarea unu spaiu, actualei cldiri a muzeului de arta in 1955, in care se deschide prima expoziie in 1959. In anul urmtor, este aprobata nfiinarea seciei de arta care dispunea la vremea respectiva de circa 150 de piese. Acesta este practic momentul in care se nate Muzeul de Arta din Baia Mare, instituie care deine, pstreaz, conserva si valorifica un fond de peste 3700 de lucrri de pictura, graficm sculptura, arta decorativa si arta fotografica. De la bun nceput, dat fiind marele atu, existenta a ceea ce astzi este cunoscut ca Centrul artistic de la Baia Mare, in politica de imbogatire a fondului muzeal s-a mers pe ideea tezaurarii unor piese care sa ilustreze cat mai complet complexul fenomen artistic bimrean si astfel s-a nscut o instituie unica in felul sau, respectiv un muzeu cu un caracter bine definit care prin piesele pe care le deine, ilustreaz ceea ce s-a ntmplat pe plan artistic in oraul nostru pe parcursul a 100 de ani.

Adresa: Zona: Telefon: Program:

Strada 1 Mai, nr.8 Centrul vechi 0262 213 964 Luni - inchis; Marti - Vineri 8 -16; Sambata - Duminica 10 14.

Creterea patrimoniului de la 150 in 1960 la peste 3700 la ora actuala se datoreaz achiziiilor, transferurilor si donaiilor fcute de ctre artiti.

Cristian Goga, 11B

28

Cei d`intaiu
Astfel ar fi fost scris un titlu n frumosul grai romnesc de secol XIX i astfel formulm i noi titlul articolului care-i va evidenia pe cei mai buni elevi la disciplina istorie de-a lungul mai multor ani . Succesul n-a ntrziat s apar pentru elevii care au muncit pe parcursul anilor la istorie .Ani la rnd Colegiul Naional Mihai Eminescu a obinut rezultate foarte bune la olimpiade i concursuri judeene i naionale . n prezentul articol i vom prezenta n ordinea cresctoare a anilor pe elevii care au obinut rezultate deosebite la olimpiade i concursuri urmnd ca n numerele viitoare si prezentm pe cei mai buni dintre elevii care au nvat n colegiul nostru i au obinut rezultate remarcabile.

Andreea Ciobanu,
clasa a X-a C, dirig. prof. Elena Iercoan Andreea a participat la olimpiada de istorie n anul colar 2009 -2010,unde a obinut locul I i s-a calificat la olimpiada naional. Pregtirea sa a fost fcut de domnul profesor Teodor Marton.

Nicoleta Lucaciu,
clasa a XII-a B, dirg. prof. Iosif Sovarszki Nicoleta a participat la olimpiada de istorie n anul colar 20092010 unde a obinut locul I i s-a calificat la olimpiada naional. ndrumarea ei a fost realizat de ctre domnul profesor Ioan Ilie.

Ilinca Costin,
clasa a X-a E, dirig. prof. Maria Bolchi Ilinca a participat la olimpiada de istorie n anul colar 20102011, unde a obinut locul I i s-a calificat la olimpiada naional. Pentru acestea ea a fost ndrumat de ctre doamna profesor Maria Bolchi.

29

Calatori in timp si spatiu

Septentrion - Ambra de Lituania
In perioada 24---30 septembrie 2010,un grup de doua eleve -Oana Bente si Cristina Bar-bus si doi profesori Elena Iercoan si Teodor Marton de la Colegiul Naional Mihai Eminescu din Baia Mare au participat la reuniunea de proiect din Lituania, oraul PALANGA, din cadrul Proiectului COMENIUS nvare pe tot parcursul vieii Trecut conflictual - Viitor comun: un ghid practic de supravieuire pentru tinerii ceteni europeni. Tema reuniunii- Rzboiul rece. Tari participante: Lituania, Romania, Spania, Grecia, Turcia. Am pornit din Romania in seara zilei de 23 septembrie urmnd ruta Budapesta-VienaVilnius ca mai apoi sa traversam pe diagonala tara baltica,lucru care ne-a luat 4 ore. Am ajuns in Palanga a doua zi la orele 18. Am fost surprini sa aflam de la oferul care ne-a dus cu maina ca tia puin romnete,deoarece fusese cu civa ani nainte cu lucrul in Romania. Dei cltoria de 20 de ore fusese istovitoare am decis sa vizitam malul marii in seara aceea. i nu am regretat de loc. Peisajul i tia respiraia: briza srata a marii mngia nisipul alb si fin,iar imensul apei si cerul se topeau la orizont sub auriul unui superb soare de chihlimbar in asfintit. Mai mult, silii de furiarea rcoroasa a nopii, am prsit plaja si ne-am ndreptat spre familiile gazda. Acolo am savurat o cina tradiionala fcnd cunotin cu ospitalitatea lituaniana.

30

In prima zi a ederii noastre am fcut cunotina cu ceilali elevi strini 3 spanioli respectiv 4 turci si binenteles cu elevii lituanieni care au avut bunvoina de a ne primi att in casele lor,cat si in grupul lor de prieteni; cu toii ne-am mprietenit imediat. Trei zile au fost dedicate excursiilor,fiecare dintre ele ncepnd in zori si lund sfrit seara cnd ostenii ne ntorceam in noile noastre cmine. Pe parcursul acestor zile am v iz it at K l a ip e d a ,D e l f in a r iu l, M u z e u l Maritim,Dealul Crucilor,forturi militare,memoriale marturii de aspra asuprire sovietic. Dar cum nu am mers in Lituania doar ca sa ne desftm simurile am vizitat coala lituaniana pe care am simit-o puin diferita de a noastr .Fiecare profesor avea propria sa sala de clasa iar elevii se deplasau de la o sala la alta in funcie de orarul disciplinelor. n alta ordine de idei fiecare tara prin echipajul ei a prezentat proiecte concepute pe tema rzboiului rece; am conceput colaje in echipe mixate multi-etnic si am fcut schimb de impresii si de idei. In ultima zi am vizitat capitala Vilnius. Am vizitat Muzeul KGB cu subsolurile sale tenebroase, cu celularele de ancheta fr aerisire si nu mai largi de 1 metru ptrat,catedrala metropolitana,catedrala Sf. Ana in stil gotic, castelul Gediminas. Plecare a fost grea dat fiind faptul ca ne-am ataat de familiile gazda si de noii prieteni... Ce am nvat din aceasta experiena? Chiar daca sunt multe diferene care ne individualizeaz cu toii suntem relativ la fel avnd n comun limba engleza un trecut apstor si.... Facebook-ul cu ajutorul cruia inem legtura. Oana Bene, 12B

31

MaramureVatr de cultur
Diminea rcoroas de mai. Toat lumea e somnoroas , dar dup cteva sesiuni de glume , parc parc ncepem s ne dezmorim. Dup o cltorie de aproximativ 30 de minute, una dintre profesoare ne anun c vom opri n Deseti. O dat ajuni acolo , decidem s coborm i s lum micul dejun majoritatea dintre noi . Sandviuri, sucuri, chipsuri, toate cele bune. Apoi, ceva mi capteaz atenia . Dei fusesem de cteva ori n Deseti, biserica veche de pe deal mi fur ochii. Am urcat drumul obositor i accidentat mpreun cu grupul i dup ce am intrat n curtea bisericii, se fcu linite. Grupul parc amuise. O doamn tare amabil venise s ne prezinte cldirea i uite aa , am nvat ceva nou. Se pare c biserica data din sec. XVIII, de pe vremea invaziilor turcilor. Dei fusese ars de multe ori , nimeni n-a reuit s-o distrug complet. Iconografia acesteia era impresionant : dei portretele sfinilor i al Mntuitorului erau vechi, culoarea i integritatea acestora s-au pstrat. Apoi, a urmat o poveste lung i interesant despre istoricul bisericii, dar o parte a grupului a decis s ias, s fac fotografii. Printre aceia , m-am numrat i eu. Pe lng fotografii, am avut ocazia s admir elementele bine sculptate n lemn, elemente care artau ndemnarea meterilor. Am cobort dealul i am urcat cu toii n autocar. Am continuat glumele i cntecele pe drum , iar mai apoi , autocarul nostru s-a oprit la Muzeul Satului din Sighetu Marmaiei. La intrare, ni s-au cerut carnetele de elev i am primit o reducere "substanial" de un leu . Ghidul nostru ne-a condus la mai multe locuine vechi i frumoase i am aflat lucruri noi. Printre ele se afl : simboluri prezente n curtea i pe lustra caselor , menite s le apere de spiritele rele, anumite obiecte prezente n curte , gata s arate c la o anumit cas erau fete de mritat sau c familia de acolo avea o poziie social nalt. Printre altele, am aflat c cea mai veche cas de acolo dateaz nc de pe la 1500 i a fost pstrat foarte bine.

32

Dup toate acestea , am avut liber permisie s ne plimbm nainte s ajungem la casele evreieti. Privelitea a fost incredibil, ca s nu mai vorbesc de arhitectura caselor. n cele din urm, ajuni la casele evreieti , am descoperit c ntr-adevr acetia au fost mari negustori, dar c viaa lor nu a fost lipsit de greuti. Am vzut o multitudine de poze , cu familii ce-au locuit pe-acolo n perioada comunist. Am , am continuat drumul i ne-am ndreptat spre autocar, cci cltoria noastr nu se ncheiase. Trebuia s ajungem i la Memorialul Durerii, un loc fascinant din Sighet i exact ntr-acolo a luat -o autocarul. Dup nici un sfert de or, am ajuns la Memorialul Durerii , unde, plini de emoie, am intrat s descoperim frnturi din istorie. nceputul turului nostru a fost acompaniat de un ghid, dup care, fiecare a putut s-i aleag drumul nuntru. Se simea un aer rece i mpovrtor, dar am decis s merg din camer n camer. Celulele purtau amprenta condiiilor inumane la care au fost supui cei care luptau mpotriva sistemului comunist. Celula n care a fost nchis Iuliu Maniu are i acum patul subire pe care acest mare om a fost silit s doarm. Mergnd din celul n celul i ascultnd nregistrrile care datau din timpul funcionrii nchisorii, am realizat c prizonierii care fuseser acolo au fost defapt nite oameni care luptaser doar pentru binele lor i pentru al celorlali. Dup o lung plimbare n Memorial, o prjitur la Cofetria Ileana, ne-am ntors la autocar, nu nainte s fim mustrai de ce am ntrziat i am pornit spre Spna, la Cimitirul Vesel. Dar asta, dragii mei, e o alt peripeie pe care am s v-o povestesc. Ne ntlnim n numrul viitor!

Csilla Kulcsar, 12D

33

Ghid turistic
S i g h i o a r a ( j u d e u l M u r e ) Oraul care adpostete astzi cea mai frumoas i com-plet cetate medieval din ar i are nceputurile nc din Epoca Bronzului. Pe Dealul Turcului (la 3 km nord-vest de ora) a fost descoperit o aezare preistoric ce a devenit reprezentativ pentru o important cultur arheologic a sud-estului european: Sighioara-Wietenberg. Pe acelai deal s-a aflat cea mai pu-ternic cetate fortificat dacic de pe cursul mijlociu al rului Trnava Mare. Sighioara este celebr n zilele noastre, n primul rnd pentru ansamblul ei arhitectural medieval, a crui construcie a fost iniiat de colonitii germani (sai), care au fost adui n Transilvania ncepnd din secolul al Xll-lea, de ctre regalitatea maghiar, pentru dezvoltarea comerului, a meteugurilor, mi-neritului i vieii urbane. ntemeiat n secolul al XII l-tea, cetatea, numit cel mai adesea Schassburg (Sghioara n documentele medievale rom-neti), a devenit dup un secol un ora nfloritor, a crui prospe-ritate se datora breslelor meteugreti care au contribuit i la ridicarea fortificaiilor oraului. In perioada 1431 -1435 aici a poposit Vlad Dracul, dom-nitorul rii Romneti i tot aici pare s se fi nscut fiul su, viitorul voievod Vlad epe. Cetatea Sighioara era aprat n Evul Mediu de un zid lung de aproximativ 1 km, de-a lungul cruia au fost dispuse 14 turnuri i cinci bastioane de artilerie. In zilele noastre mai pot fi vzute nou turnuri i dou bastioane. Dintre turnuri, celebru este cel al Sfatului", numit i Turnul cu ceas, care adpostete Muzeul de Istorie al oraului. Aici i fineau edinele membrii Sfatului Orenesc i tot aici erau pstrate arhiva i tezaurul Sighioarei. Turnul a fost construit n jurul anului 1400 i dispunea de mete-reze, drum de acces pietruit, galerii i, pe acoperi, de patru mici turnulee care simbolizau autonomia cetii. Orologiul Turnului a fost montat n jurul anului 1600 i refcut la mijlocul secolului al XVII-lea. El este ornamentat cu apte statui din lemn de tei, repre-zentnd zeitile romane care patronau zilele sptmnii. Cadranele ceasului msoar 2,4 m diametru. n nie special amenajate sunt aezate alte statui: zeia Pcii, toboarul, zeia Dreptii, Ziua i Noaptea (personificate de doi ngeri). iglele smluite de pe acoperi au fost adugate n 1894. Turnul cu ceas reprezenta principala poarta de intrare n cetate. Unul dintre gangurile intrrii a fost zidit i transformat (n secolul al XVIII) n camera de tor-tura pentru deinuii nchisorii. Celelalte turnuri poarta denumiri ale breslelor meteugreti din Sighioara medievala: Turnul m-celarilor (din secolul al XV-lea, de forma unei prisme octogonale), al estorilor, al croitorilor, al aurarilor (din secolul al Xlll-lea, completat n 1551 cu primul bas-tion din Transilvania destinat ar-tileriei), al tbcarilor, al cizmarilor (cu o curioasa forma, asemn-toare unei piramide hexagonale, cu doua mici turnuri de obser-vaie) .a.

34

R n o v

( j u d e u l

B r a o v )

In zona oraului Rnov a existat, nc din Antichitate, o mare aezare dacica, numit Cumidava, al crei nume a fost pstrat de cuceritorii romani. Acetia au ridicat aici un castru pentru o unitate militar auxiliar (Cohors VI Nova Cumidavensium). Urmele castrului sunt vizibile n locul numit Cetatea de pmnt". Rnovul ns este mai bine cunoscut pentru cetatea medieval rneasc amplasat la nlime, pe un vff stncos ce permitea supravegherea Cmpiei Brsei. Ea a fost construit pe un loc n care s-au aflat, succesiv, mai multe aezri, ncepnd din Preistorie. Cetatea (construit n secolul al Xlll-lea, dar atestat, pentru prima oar, prin documente, la 1355) are o structur concentric: la exterior sunt vizibile incinta cu ziduri de 5 m nlime, o poart fortificat i cele opt bastioane care domin dealul. Urmeaz apoi o incint interioar, cu turnuri dreptunghiulare. In cetate, un punct de atracie l constituie fntna de 146 m adncime. n zilele noastre, cetatea este parial reconstituit. La Rnov exist i dou lcauri de cult de interes istoric: biserica evanghelic, n stil gotic, ridicat n secolul al XIII-lea (fost catolic), care are un turn-clopotni adugat n secolul al XV-lea i biserica ortodox Sfntul Nicolae, prima ctitorie a domnitorilor roo Romneti n Transilvania, atribuit voievodului Dan I i construit dup 1380 La Rnov de ajunge pe oseaua Braov-Piteti (E74), oraul fiind situat la 23 km sudvest de Braov.

Prof. Maria Bolchi

Referine bibliografie
Enciclopedie ilustrat de istorie universal, editura Readers Digest, 2006 Istoria lumii de la origini pn n anul 2000, Larousse, editura Olimp, 2003 Ghid istoric al Romniei, Magda Stan, editura Niculescu, 2006 Marmaia 5-6, Muzeul judeean Maramure, 1976-1981 http://ro.wikipedia.org/wiki/Samurai http://maramuresmuzeu.ro/mjia/ http://www.cinemagia.ro/

35

36

ACEST MATERIAL ESTE PUBLICAT N CADRUL PROIECTULUI

PRO MEMORIA
DERULAT DE CTRE COLEGIUL NAIONAL MIHAI EMINESCU BAIA MARE, CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CONSILIULUI LOCAL I A PRIMRIEI MUNICIPIULUI BAIA MARE, PRIN PROGRAMUL DE FINANARE NERAMBURSABIL N ANUL 2011. CONINUTUL ACESTUI MATERIAL NU REPREZINT N MOD NECESAR POZIIA OFICIAL A FINANATORULUI. ACEST MATERIAL SE DISTRIBUIE

GRATUIT