104 1) in primul rdnd, alegerile de pdr[i qi stabilirea de drepturi se face de cdtre horamici obiqnuili cu alegerile de mogii boiereqti,a cAror

devilmigie este succesorali. 2) Spila de neam de tip III corespunde cu spiga de neam de tip II' nefiind decAt o extindere a acesteia,in mod ideal, asupra unor bunuri p3trimoniale care nu pot fi alese agrimensural, fie ci e vorba de masive muntoase,fie cA e vorba de venituri. 3) Spigade neam permite o subdivizare la infinit, ceea ce nu e posibil cu celelalte moduri de calculare: stinjenul, dupi ce s-a subdivizat in paqi, palme, parmace, degete gi fracliuni de degete, a ajuns la extrema limitd a posibilitalilor de subimparlire. De asemenea,,,vitele mari", dupi ce se subimpartin ,,vite mici" qi in ,,picioarede vite", ca gi,,ocalele"in ,,dramuri", sau ,,leii" in ,,parale"qi ,,firfirici", au o margine dincolo de care subdivizarea devine absurdi. metodades folositi in de a se calculain ,,pty1i", Ar existaposibilitatea devine absurdatunci cind iiagrnentirile sdnulclaseiboieregti;dar qi aceasta 1/3 din 2/7 din jumatate de silt e o spune: a prea numeroase; sunt succesive care nu pernit sd contpari inffe la rezultate ducdnd confuzd, exprimare cam De pildi, ca si contpari coti-parte. de ele valorile relative ale drepturilor rlin juinatatea de sat' sfert dintr-un 1/3 din 2l'l din ll2 cu 2/5 din 4/5 de ficut atunci cind de u;or presupuneun calcul de procentai, care e destul sunt doar 4-5 stapani de sat, dar care e cu neputintl cand e vorba de citeva sute de larani. Este de aceeapreferataspita de neam, sau,ntai bine-zis, spila de hotar' cu toate inconvenientele pe care le-am arAtatca Ie are acestprocedeu. De obicei, satenii stabilescun dublu sistem de calculare: incep prin a irnparti pe bitrAni intreg satul, apoi determina, pentru fiecare batrSn,un alt sistem de calcul, in dratnuri sau in lei. De altfel, aceste sisteme de calcttlare slrnt un ve'snicprilej de cearta qi de antagonismesociale, avand de aceea qi un caracter de nestatomicie' Nu numai cA sunt confuze, dar ele se gi schimba necontenit, de la epoca la epoca.Uneori, in sdnul aceluiagisat, se folosesc mai mtrlte sistemede calculare, neracordabileintre ele, sau proporfii variabile de la o parte a mogiei la alta, cateun alt sistemadicirpentru fiecare racli in parte. [p. 314-315-3161

TE,ORIAGRE,$ITA A EROULUI EPONIM, FUNDATORDE SATE-

Ipoteza originii familiale Eiipotezaoriginii tribale a satelor devllmaqe. Cercetarea directda satelordevdlmaqe duce la constatarea ca populatialor nu e constitrrita dintr-o simplajuxtapunerede fanilii simple (cunr e, de pilda. cazLrl in oraqe),toate familiile fiind, dimpotriva, organizatepe rrrai multe ,,cete", strinsefirf-o singuraobqtie. Organizariicolectivea patrirnoniuluiii corespunde o organizare de aceeaqi naturaa familiilor din sat. Genezaacesteicorelagiicare exista intre viala econonrici a satului qi v i a l a f a r n i h i l o r a l c d t u i t o a r ea l e s a t u l u i c o n s t i t u i e d e a l t f e l u n a d i n t r c problenreledebazd ale studiului satelordevdlmaqe. problemei au fost propusenrai nrulte ipoteze.Cea Pentru dezlegarea mai rispinditd qi cvasi-unanim primita este teoria potr-ivit careia .iarll rlevulmas nu ar Ji ultce,,,adec:dto lamilie nttiritd, c'rescutci aclicti elirr desc:endenlo unLti,etram(){ t"tttic', erou eprtni271 al sutului. La origina, stramoqulfundator este proprietar unic al patrinroniului. Familia sa, crescAnd,rimAne in indiviziune familiala. Cind fanrilia creite a.t.lt de mult incdt fbrmeaza un sat, satul este ipso Jacro un sat devalnta$. Teoria ne propune deci o schemapotrivit careia evolulia sociala ar plecade la un om, spre a trece la o familie qi de aici la un sat qi, in paralel, ar pieca de la o proprietateindividuald spre a trece la o proprietatecolectivii. C)alte ipotezd,care ni se pare a cuprincleadevarul, afinna, dimpotriva, ca sateLeclevulmasenu sunt decAt forme tAr:ii de di.sttlulii ule Ltnttr rtrganiznlii cu mult ftrui vtste, de curacter tribctl. Evohrtia istorica ar nerge deci pe doua cai: in paralel cu procesul de organizare politicii, in fbrnra tiniunilorde triburi, areloc qi un processocialinvers,de miuuntirea ginEilor,
' Fragnrente din Flenri I{. Stahl, C()nllibrtlii Iu studiul .rutel,tr deyrilnur.ra tttntitttt'yti. r o l . I . E d . A c a d e r r i e i R . P . R . .B u c u r e , s t i1 . 9 5 8 ,p p . 5 4 - 5 9 , p . 7 1 .

106 pina s-ar ajunge la forme de familii din ce in ce ntai simple qi, pdna la urma,la autononrizarea unor grupe fanrilialerestrinse,anrindouaprocesele fiind paralelecu o trecerede la fomre de organizareeconomiciicolectiva spre forme de proprietate individuala. Prinraipotezapome$te, ca sd spunemastfel,de la nimic, adicade la un terengol qi de la un recent om izolat; a doua ipote=iipornegtede la stravechi organi:irri sociale gentilice, care se .sparg,teritorioli:1)ndtt-se,;i corttinua api a sefraS4menta irt obstii satgsti,apoi in cete,{i sfdrEesc printr-un proces de atttonomizarea gospodariilor familiale. Insistdm asuprafaptului ca nici una, nici alta dintre acestedoud ipoteze nu poate aducein sprijinul ei dovezi documentareistorice propriu-zise, dat fiind ca fenomenele de geneza sociali nu sunt Japte, ci procese sociale, care nu pot fi stabilite decAtprin interpretarearlnor fapte, in lumina unor ,,ipoteze". Vom incerca sa aratamcare sunt temeiurile de fapte qi de logica ce ni se par a inlimra teoria eroului eponim gi a intemeia teoria derivArii satului ronrinesc devalmaqdin fonnele de dizolvare ale unor comunitali primitive. populare despregenezasatelor.Esteincontestabil Ce spun legendele cd, in majoritatea satelor noastre devalmaqe, satenii iqi explica astazi fomrarea satului lor prin descenden{adintr-Lrnul sau mai multri stramoqi Fiecare sat iqi are deci legenda sa qi invoci ceea ce, in descalecatori. terminologieqtiingifica, se cheami un erou eponim. Dat fiind ci legendelepopulareau fost considerate de cdtre mai toli istoricii vechi car fiind cuprinzAtoare a unui sinrburede adevar, se cuvine sd le analizdm. Distingerndoui tenrefolclorice de baza: tenw intenteierii stttuluiclin ArnindouA temele se ocupa n.rai ltrr,stie ;i tentu origittii donatiyea .earttlui. rnult de origineapopulaliei satuluiqi mai pufin de origineahotarului satesc. in speciallegendeleapar{inAnd primei teme pleaci de la credinla ci toate locurile sunt ini(ial ,,pustii" qi, ca atare,la intemeiereasatului,nu a fost cazul a se trasa hotare. Prima grupi de legendeare deci ca tema, ,,cuprinderea din pustiu", adic;i ocuparealiberd, nereglementata,a unor terenuri fara stapAn,de catre runonl sau un grup de oameni,considera[ica strarno$i descalecatori. venit qtiede unde, ,,bate Potrivit acestei teme, stramoqul nr.r se satului, parul", ,,seaqzrza", ,,cuprinde"un teritoriu fare stiipin qi ,,facesat".

107 Legendele nu con{inabsolutnici o menliunedespre alte lbnnaqiisociale sateEti coexistente, de cilre ar fi fost nevoie de o delinritareoarecerre. faqai De pilda: (Muscel)r,,A venit aiceatrei frali: doi oanreni, CdndeSti Ion qi Iordache :;i o fata, Maria: Candeqtii!A venit de la DAnrbovitra. Fralii Aqtiaau avut ;i tuntiate, Mihu, qi a fost ho[ vestit.Stapanirea a pus poterape fialii aluia,el sa-l aratepe Mihu, cir iei Stiede el. $i iei a luat pe soru-sar;ia fugit aici. $-a gasit moEia pustie g-a ficut bordeie. Odata a venit apa ntare f-a-necat bordeielegi atunci a l?cut case.Sunt patru neamuri de oarnenide atunci''1. ,,Cdmpul lui Neag lHageg)a fost un loc striin, o pustietate. $i arceaa venit un onr cu nunrele Neagu qi apoi pentru aia se cheanri cAmpul lui Neag.Am auzit ca a fost haiduc qi a venit nu se gtie de unde.A fost pr.ri de hotrintAi"r. Scltela Si IIore:u lVilcea). ,,Turcii nivalesc ;i mitcelarescpe toli locuitorii. Un baiat ;i o fata, vAzAnd din margineapadurii cele petrecute, o iau la fLrgd.Un turc ii zireqte;i se ia dupa ei. lntr-un pisc insa, se nlpe chinga calului qi lurcul cadejos. Acel pisc se zice ,,PisculcLrqaua".A mai gonit turcul, dar in zadar. Vdzind cd nr.r-ipoate prinde, s-a aqezatsi se odihneascd: locul acelase nume;te ,,Colnicul Turcului". Din acel baiat qi lati se trag locuitorii salelor<Schelaqi Horezulr"r. (Prahova). Plttie.yti Ploieqtisetragea, cum aratanumele,dintr-ur.r ,.Satul stramo$ pe careil chenraPloaie,cel dintdi nlo$nean, care,pliicind locurile, batuseparLrlqi igi facusecasiide adapostsinguratec in padure.Copiilor qi nepolilor lui, care se innrulliseradintr-lnsul,facAndu-qi caselirrga a lLri.le z i t ' e al u n r e a" P l o e ; t i " " : . V t i n e a s u , C i u r t g e r , l \ 4 d l u iB uS re i : t t i u( ' f a r a L o v i q t e i ) . , , D u p a c e v e c h i l o r haiduci li s-a urat cLrhaiducia,placAndu-le rnult locurile pe unde au unrblat rtata vreme qi urai ales placindLr-lelor apa Lotrului, care e nrai bunl de blut ca una de izvor, urr ranlas pe totdeaunape acesteplaiuri. Dar n-au

I P e n t r u i n r p i r ( i r c a t e r i t o r i a l - a d u r i r r i s t r a t i v ia n p , r s t r a td e n u n r i r e ad i n p e r i o a d ad i n care dateaza relatarea. II.A.Candrea.Ov.Densusianu,s I, p. II8. Tih . D . S p e r a n { i r , G t t i u l t u t . s t t L r . v o l. r O . D e n s u s i a n u ,G n t i u l i n furu Hulclui, p.221. I $ t e l i r l e s c u . G t ' r . j u l l t t t , ' t t . t , r r i , r ' a l ' i r ' ,p . 2 . 5 G h . Z a g o r i l . ' [ i r ' . q u t i s i o r t r s c i n t r e B t r : r i u .T i r g o t ' i ; t e tri l]rtt uttlti. p. )7.

108 ramastoti la un loc, ci s-auimparlit in patru cetemai mici, cu cAteun vataf pesteei, aqezandu-se in patru locuri. O ceata care avea in frunte pe Voinea aqezat unde Voineasa azi. Alta, in frunte cu Ciungu, la Ciunget, in s-a e de acolo. Vitaful Mihai qi cu ai lui s-a aqezat ascunzatoarea in luncile unde e azi Milaia. Iar ceata lui Breazu gi-a ales podeiul din Gura Lotrului, unde e Brezoianuastazi.$i acolo a rdmas"6. Chiojdurile (Prahova qi Buzau). ,,Comuna Chiojdul din Bisca este formati din catunele BAsca, Bogrieni, Cdtiaqul, Chiojdul, Plescioara, Poenilele de Sus qi de Jos. Circula urmatoareatradilie printre locuitori: in timpul de dernult s-a stabilit aici un tdtar cu doi fii ai sdi, cuprinzdnd o mare intindere de pamAnt,pe care a imparfit-o in urmd intre dAnsul qi feciorii sdi. in locul unde a rd.mas tatil s-a fbndat comuna BatrAna.Unde a rimas feciorul cel mare, s-a fondat Stari Chiojdul (Chiojdul Mare), iar feciorul cel mic a AceastatradiJieeste fbndat comuna Chiojdul Mic sau Chiojdul din BAsca. identicala citeqitrele comunele,care au fost mult timp reunite, qi numai ceartadintre moqneni,carenu s-a terminat nici azi, [e-a separat"?. Cornetul (Prahova).,,S-ainfiinqat pe la 1585, cdnd. printre padurile codrului in aceastd localitate,s-austabilitprirnii ce formau pustiLrl seculare patru fondatori, fugili de frica turcilor, dupi cum spunetradigia.Se crede cd i;i-arfi luat numele de la un stejarbitrin (gorun) sub care cel dintAi fondator venit aici iqi facusebordeiul"n. RarloSi(Gorj). ,,Numelesatulni se tragede Ia unu Radu. ont betr6nca qi rnine.El a amiruit pamdntul.Auzeam gi eu vorbe c-a venit de la Jii. iel a facut trei feciori qi s-a imparlit pe ei: unu la Cdrpiniq, altul la Itadogi qi altu la Aniniq. Poate sa fie 300 de ani de atunci. Anini;u se chiama aga.bag seamaci iera arini. La Carpiniqa fost carpini cAnds-a fictrt hodaile"". Un al doilea grup de legendeare drept temd daruireade citre domnie a unor locuri catre ostagi,adici o origine donaliva. Ca dornni daruitori sunt invoca(i cu regularitate$tefan cel Mare, in Moldova, Ei Negru Voda,in Jara Ronrineasca.
LIII de geognr.lie istrrit'ti,in ,,Bul.Soc.geogr.", fut u Lrli;tei. Stutliu
7[)itlirtnarul geogntJic ul RttmAniei 6 Idenr. " Graiul rra.rtrrr,vol

109 De pilda: Valea Seat'a (Putna). ,,$tefan cel Mare, dupa lupra de la Lipnic, a trecutpe aici cu o ceatA de voinici. in locul acesta stabileqte pe cel dintai locuitor,nunrit Buciumanu.Numele de Buciumanuil aveade ra slujba pe care o indeplinea,de a snna din bucium. S-a stabilit aici, mai tdrziu cu tot neamul lui"lo. Cudalhi (Covurlui). ,,Versiunea cea mai raspindita aratacA numirea qcestuisat ar veni de la un oarecare Manolachecudalb, ofteanin timpul lui $tefancel Mare, caruiai s-ar fi harazit,pentru vitejia lui, loc de salagluire 5i de hrana in aceastdparte a farii". Deleni (Filciu). ,,Dupapovestirea batranilorse zice ca se tragedin trei viduve, qi anume Mala, Malina qi Maruqca,ai caror barba[i muriserdintr-un razboi de-al lui $tefan cel Mare"rr. (Muscel). ,,Am auzit agacd Negru Voda a gasit pietrari gi oanreni AlbeS'ti megtequgari de dogarii qi le-a diruit sd faca, pe mun1i, unde a fost gasind ei pddr,rre, sd facadoniEe. Fira plata. $i le-a daruit trr.rpul ista de pimint qi s-a-ntrunat qi a facut comune"rl. (Muscel). ,,iqi rrage numele de la printul proprietar,Stanica; StdneSti iqi are incepLrtul satuluiintr-o donafiecdtre un osta$viteaz"ls. Lopdtari (Buzau). ,,Tradilia vorbeqtecA acest linut a fbst daruit de Negru vodi unui capitanal sau, Lopdtaru", qi: ,,o veche legendaspuneca Negru vodi ar fi dat ni$te linuturi intinse din nrunlii BLrzdului celor trei capeteniiale sale; Goidea. Lopatarul r;i Beqliu, czlreau alungat pe titarii navalitoride prin parfileacestea. intilninr numiri ca acestea: nro;ia $i astazi Goideqti,satulLopatari,iar nr"rurele Beqlir.r il ar,r urnia;ii ei inEiqi,care spun ca se trag dintr-o familie boiereasca, a acesteicapetenii"la.
roPanrfllViorica,Mottoqrtrliu sdtuluiUlleo Seutri, 1936(in ntanuscris). tt I)icti,,nurttl geo.qrof'ic u! Rr,ntinici. t) Gtuiul rro.r.tlr, r'ol_I, p. I 19. 'r Rlt<lulescu Codin,Mu.scclul ttttstru. p.45. rr D. SArbescu-Lopatari. Prttltrietoteu nutEnenea,stti itt intlit'i:tut.te. p. l5 qi Ion Petrescu, M rn ttg r uJ ia crt rttut tei Lrt 1t71 1a1 s1. 1936 (in ntanuscris ). Intr-un sondajfacut asuprasatelordin judelul Gorj, rezultatuloblinut a fost unnatorul:din 250 de legende inregistrate, se invocauurmdtoarele origini: Fundatori in 74 de cazuri lirani, singuratici Fundatori lnrani,in grup in 86 de cazuri Total: 160tie cazuri.

lil Indica{iile cu privire la trasarea hotarelor sdtegti sunt destul de rare. Iatd catevaexemple: (Ddnrbovi!a).,,Numele satului se trage, din Cindea, care a CAndeSti venit inrpreundcu fralii lui, Voinea rli Gemen. CAndeaa ocolit o zi, cu Voinea a ocolit Ei el, iar o zi, hotarul voinesc. migarul, hotarul cAndesc. CAnd a venit e cam adAncat. Nu Etiude unde ar fi venit. Locul CAndegtilor aqade la Mircea se cheama Dealul pe dealurile! a impargit moqi, CAndea, Mircea"l5. don-rnul fiind daruit de catre$tefancel Mare WtleaSeaca(Putna).,,Bucirtmanu cu un loc, intindereasatului s-a stabilit aqadupd cum a cerut Buciumanu: a cerut sa i se dea qi atatcat se va puteaauzi sunetulbuciumului. Schipeanu lui cAt va merge el cdlare cu un cdrbune aprins"'b. Toate acestelegende au ca fond conlun credinfa in existenfa unor pe carecineva le poatecuprinde,fie cu invoirea, terenuripustii,neocupate, l'ie lari invoirea donrniei. Oarecarefond de adevar se poate afla in aceastatema: vechiul nostru de,,cuprincunoqtea, fira indoiala, astf-el sistemde viala socialdsateasca deri", ddnd naqtereunor,,stapdniri locureqti", fie prin defriEareapadurilor, fie prin sirnpla ocuparein islaz. Dar acestecttprinderi aveau loc in interiorul constituit.Prin ele se poateexplica cel mult fundareaunor unui hotar sdtesc insiqi a hotarelorsateqti. catltne roite dintr-un satvechi,nicidecum fundarea Locuri ,,pustii" de asemenea,qtim ci au existat in 1ara,dar ele erau qi nu pot fon.nabaza unei explicafii generalea impopularii Earii. exceptrionale
boieri,unul singurin 20 de cazuri Fundatori boieri,mai niulli ilt l3 cazuri Fundatori Total:33 de cazuri. Satefundatela 1864- 9 de fundatorifemei - 2. Cazuriexceplionale t5 Gruiul rtrr,s/rtt, care pare a ll urai curind o parodie vol. l, p. 121. O legenCir, Moisica sereferi la o nro;ie boiereasca: batjocoritoare, ,,Unadintremovilelede pe nroqia verliin urma uuei prinsoripe c:are i-zrr oN{ovilaJapuluir. Se ziceci nunrele sechelrna: cu un ar fi ficut-o, la utl che[-, Chi.a Caciula-M:Lre, stupinulde pe vrernurial rnor;iei. va putea iugi pinll unde drn mo$ie atita intindere daruiasc^ prieten. sa-i El se legase a izbutit sa call.ireilsca {apul qi sd calarepe un 1ap.Se vede ci cel care {inuseprinsoarea s-aoprit. moEiecacintovilala caretapul,ostenit, inlrcaga caqtigAnd astf'el fugi departe C. Garoflid,Agritulturu veclte,1913.p.24. capal...". la celirlalt estetocnrai r " P a r r r f iV l i o r i c a . , , 1,, i.t .

Tehnicade statomicire a hotarului,a$acum o concepe legenda, cuprinde qi ea oarecare elementeistorice.ProcedeulocolniEei esteconstantfolosit. de la cele dintii docunrente pAnain veacul nostru, dar in cu totul alt sens decAtcel aratatde legende. Baterea paruluicorespunde de asernenea unei realitali istorice,dar aceaslir batere a parului e sernnul unei rntengiide a crea o stipdnire locureasci, in qi nu este valabila penffu hotarul satlllui intreg. specialuqvad de mozu'a, pistreazdamintireacatorvatrasaturireale,alese Aqadarlegendele insa pitoresc,care a izbit imaginalia sAtenilorqi. ntai pe criteriul eler.nentului ales,care scot in relief o icoauraidealizatda trecutului, mai mult protestare decAtpropriu-zis tradi{ie istorica. Acestelegendeconstituiede aceeaun interesant capitol de psihologie populara,denotAnd ramasadevalmaqa, o rnentalitate deosebitde interesanta. care ar nlerita sd formeze obiectul unor str"rdiisoeciale. dar care au Drea pulina valoareistoricapropriu-zisri. Pe de alta parte,trebuiesa [inem seamade faptul ca usemenea legenrle juriclic cutuntinr: anume devdlnmsiape cote-par(i fornteazdbaza unui si.stem ittegale genealogic:e. Cu alte cuvinte aveam de-a face cu certe legencle iuritliL'e etiologice, care utmeazddeci a fi interpretatedupii tehnica specialit ce se aplici acestuifel de legende, cautindu-seadicAinlelesullor nu hernreneulic. adicanu in conlinutul intrinsecal legendelor, ci in analizafunc[iunii lor sociale,aqacum vom incerca sa qi facem. in tot cazul,acceptarea tule qtrctli aacestor legende ca pe niqteaclevanrri istoricear constitui o vadita greqeala. Problema trebuie in totalitateaei rastumata:genealogizarea si.ltelor ilparein zlnlrme condilii de vie[uire ale satelordevalnraqe. Sateledevilnra;e r - x i s t i i n s a d i n a l t e p r i c i n i , s t r a i n ed e f e n o m e n u lf a l r r i l i a lp r o p r i L r - z i s . ; i acestesatese genealogiz,eazila un ntoment dat al istoriei lor, la o anuute fazti de dezvoltare,qi anume in momentul in care, din punct de vedere social.estenecesariqi posibilatrecerea de la o devalnraqie slobali sateascli. la o clevalmaqie pe grupe restrinsefanriliale. Caracterul de legendi etiologici a spifelor de neam sateqti.Cu alte cuvinle, spilelede neirurcare aparla un anumemoment al dizolvarii devlrlnrirqieisateqti nu sunt altceva decAtlegencle.juriclice etittlogice$i atatatot. Respingerea unor Asemenea legendedin cercetarilede istorie socialu e s t e o b l i g a t o r i e .I n c a d i n 1 8 9 9 L r nD i u r i t r i e O n c i u l u p t a i m p o t r i v a l o r .

supunandunei analize critice traditia,,descalicarilor" munteneqti9i moldoetiologice, inventate vene,pe care le dovedegtea fi siniple ,,mituri" aqa-zise cu scopul de a explica un fapt dat prin a alata ,gauza eficientd"li. Dar respingerealegendelor acestora a fost fdcuti doar cu privire la fundarea unor mari organiza{ii sociale, cum, de pilda, e cazul ,,descalecarilor" statelormuntene qi moldovene. Nu s-a mers incd pAnala a le respinge qi atunci cdnd e vorba de organizaliile sociale mai mdrunte, ale unor sate. Aici legenda etiologica era inca tolerata in istoriografia veche, degi nu se pot vedeanici temeiurile ei logice, nici cele documentare. legende,stdruindin mintea sitenilor, sunt acceptate Faptul ci asemenea qi de citre oameni de qtiin{a, se explica prin prejudecatacurenta care face ca, de la Aristotel incoace p6nd in veacul nostru ,,familia" si fie considerati ca (sic!) ,,celuli sociali" prin excelen{d,ca o ,,baz6" a societagii. Aceasta este insd o simpla prejudecatd,care nu poale rezista unei cercetaridirecte a fenomenului ,,familie". Familia, ca fomra de convieEuire sociald a unui grup de rude, are o istorie. Nu e un fenomen ,,natural" in sens de fenomen biologic, ci un t-enomenistoric, adici social, extrem de complex in care regdsim elemente de bazi, economice gi suprastructuri ideologice, ceea ce ne obliga sd substituim o analizA sociali concretd in locul acceptariide ,,principiu" a .,familiei" ca institufienaturaldr8.

ORGANIZARE,A SOCIALA

n lAnANrMrr.

Istoria sociali a tarilor romdneqtinu a fost inca scrisa.Ceea ce qtiut punct de vedere,estecu totul nesatisfacator. despre trecutulnostru,din acest Pricina acestei intlrzieri a studiilor de istorie socialAla noi trebLrie casitiiin imprej uriiri : turmatoarele greutdlile obiectiveale oricArei istrtrii .stttiule.Si, nt<tit'u.teurtrri, u cel,,r yirittt';fi Istoria sociala a unei fari inseamnd descriereaqi analiza carizalaa fornrelor ei de vialA in toate aspectele loq de la origini r;i piina in prezent. IstoriasocialA estedeci o lucrarede sociologie aplicataunor societali trecute. Lucrarilede sociologiesuntinsii prin ele ingile lbartegrele,chiar rtunci cAndau in vederesocietalicontentporane, adicaputind fi studiatedirect.in toate anti.nuntelelor, deoarece, in staLrilirea rafionantentelorsale,sociologia trebLriesa (inei sealna de un complex foarte miire qi exlreut cle variat de geografice, elenrente: biologice, denrografice, psihologice,isrorice,culturale, ectlnomice,.iuri<.,l'"", politice, precunrqi de r"rn tot atet de variat llr.rnrilr clefbmre de viaEa gi de structuri socialelclase, sate,orafe etc.). Munca sociologului devineextremde glea c0ndestevorbade societalile trecute, pentru ci de la ele nu ne rinrZin decdt anrintiri intir-nplitoare, nicidecumtriate;tiinfific, in vedereaanalizeisociologiceulterioare. Actele qi documentele sunt stabilitepotrivit nevoilor practiceale celor care le-au Iacut qi, pe de alta parte, nici uricar nu ajung toate, p6na in vrerueade ast2i. Sociologul este deci obligat mai nrult sd ghiceasci qi sii intuiaLsca. d e c i t s a c l A d e a s ctA enreinic. a)

rr D. Onciu, Originile Print'ipatelor R<tntine, p. 77 qi nota de la p. 154,sub nr. 49 qi in referirela Radu Negru, Dragoq bourul, Roman qi Vlahata etcr8K. Marx F. Engels.Operertlesein doud wtlunre'vol. II, ed' a II-a, Bucureqti' Ei p.250 qiurm. E . S . P L . P .1 ,9 5 5 ,

" A r t i c o l t l i n E l t t i c k , p a t l i u R o n f i n i e i , e d I, Bucure;ti, lmprinreria Nalionala. l9-18

pp.55(.r-576.